ALIMENTELE – FACTORI DE MEDIU.
IMPORTANŢA LOR PENTRU SĂNĂTATE
Motto: “Hrana să fie medicamentul tău,
şi nu medicamentul hrana ta”
[Platon]
ALIMENTELE – FACTORI DE MEDIU.
IMPORTANŢA LOR PENTRU SĂNĂTATE
Alimentaţie = Nutriţie
Nutriţia :
totalitatea proceselor fiziologice
prin care organismele îşi procură
hrana necesară creşterii şi
dezvoltării,obţinerea energiei
pentru procesele vitale
ALIMENTELE – FACTORI DE MEDIU.
IMPORTANŢA LOR PENTRU
SĂNĂTATE
CE
CUM
CÂT
MÂNCĂM
Factori nutritivi (trofine)
MACRONUTRIENŢI
Proteine
Glucide
Lipide
MICRONUTRIENŢI
Vitamine
Minerale
Apa
Rolul trofinelor
 - rol energetic: asigură furnizarea
energiei necesare desfăşurării
oricărui proces vital;
 - rol plastic: asigură sinteză
substanţelor proprii organismului şi
reînnoirea continuă a acestora;
 - rol catalitic: favorizează
desfăşurarea normală a proceselor
biologice care se petrec în
organism.
Mecanismul alimentaţiei
 Procesele care sunt implicate în
mecanismul alimentaţiei sunt:
 A) Digestia = transformările
suferite de către alimente în tubul
digestiv.
 B) Metabolismul = utilizarea de
către organism a substanţelor
rezultate în urma procesului
digestiei.
Digestia alimentelor
 DIGESTIA este
un proces
complex, alcătuit
dintr-o sumă de
reacţii de hidroliză
care sunt
catalizate de
enzime active doar
la anumite valori
ale pH-ului.
1) Cavitatea bucală:
a) fărâmiţarea alimentelor prin
masticaţie;
b) amestecarea alimentelor cu salivă
(pH > 7)
1) Cavitatea bucală:
ptialină /amilază salivară
 c) amidon dextrine + maltoză
2) Stomac:
 (pH = 1,8 – 3,5)
suc gastric (sol. HCl 0,3%), pepsină
 proteine
polipeptide + peptide
3) Intestinul subţire:
 (pH = 7 – 9)
amilază pancreatică maltoză
 a) glucide
lactoză
maltoză suc intestinal
glucoză
lactoză
3) Intestinul subţire:
b) polipeptide şi peptide
tripsina (suc intestinal)
chimotripsina (suc pancreatic)
aminoacizi
3) Intestinul subţire:
 c) lipide (emulsionate de săruri ale
acizilor biliari)
lipaze
acizi graşi + glicerină
Timpul de digestie
 depinde de natura alimentelor ingerate
(integrale, crude, prelucrate, rafinate):
 legume crude: 1-2 ore;
 peşte, legume fierte, coapte, prăjite (cu
excepţia fasolei), cereale prelucrate
(pâine, paste, orez): 2-3 ore;
 grăsimi, carne, lapte, ouă, produse
lactate: 4-5 ore;
 fasole şi alimente incorect combinate: 6-7
ore.
ALIMENTELE – Factori energetici
 Energia care se eliberează prin
combustia substanţelor conţinute în
alimentul respectiv reprezintă
valoarea calorică a alimentului.
 Se exprimă în J sau cal.
 1g lipide 9,3 kcal→
 1g glucide 4,1 kcal→
 1g substanţă proteică 4,2 kcal→
ALIMENTELE – Factori energetici
 Necesarul zilnic: - aproximativ 3100
kcal (diferă în funcţie de vârstă,
sex, activităţi desfăşurate, stare de
sănătate);
 - asigurat de: - glucide (55 – 65%);
 - lipide (20-35%);
 - proteine (10-16%); au, mai ales,
rol plastic.
Alimentaţia raţională
Motto:
“Minte sănătoasă
în corp sănătos”
Alimentaţia
 Complexă
 Variată
 Echilibrată
Raţia alimentară(necesarul zilnic )
Proteine : 1-2 g / Kg corp
Glucide : 4-5 g / Kg corp
Lipide : 1-2 g / Kg corp
Piramida alimentelor
Dulciuri
grăsimi
Lactate şi brânzeturi
Peşte
Carne,oua
Legume , Fructe
Ovăz,grâu,porumb, mămăligă.
orez,cartofi
Grăsimi,ulei,zahăr
. Grăsimile şi uleiurile
furnizează acizii graşi
esenţiali şi contribuie la o
bună absorbţie a vitaminelor
liposolubile (A, D, E şi K).
Zahărul, alb sau brun, este o
sursă de energie. El nu
contribuie totuşi la aportul de
vitamine şi de săruri minerale
şi nu satură deloc pentru că
nu conţine fibre alimentare.
În plus faţă de zahăr, multe
dulciuri conţin grăsimi în
cantităţi deloc neglijabile: un
motiv bun pentru a le evita! În
plus, adesea zahărul poate fi
înlocuit cu un îndulcitor.
Lactate
Furnizează
calciu,vitamina A şi
vitamine din grupa B
şi proteine.
Laptele este bogat în
grăsimi, drept pentru
Care este preferabil să
fie consumate produse
pe bază de lapte slab
sau degresat.
Furnizor de calciu,
laptele este esenţial
pentru rezistenţa
dinţilor şi oaselor.
Carne
Ar trebui preferate
cărnurile slabe.
Organele interne sunt
foarte bogate în colesterol.
Peşte
Conţine foarte mulţi acizi
graşi valoroşi, în special
peştele oceanic din zonele
reci. Uleiul de peşte fiind
sănătos, puteţi consuma din
când în când un peşte gras,
cum ar fi somonul.
Ouă
Se găsesc deja în felurile de
mâncare preparate, cum ar fi
sufleurile
Legume
Furnizează glucide,vitamine
şi
săruri minerale.
Bogate în fibre alimentare
(substanţe de balast) şi
sărace
în grăsime, legumele sunt
alimentele ideale pentru cei
care
vor să slăbească. Crude,
conţinutul lor în vitamine
este
mai ridicat şi sunt mai
potrivite
Fructe
Furnizează glucide, vitamine şi
potasiu.
Fructele sunt bogate în fibre
alimentare (substanţe de balast)
şi sărace în grăsime.
Crude, sunt potrivite mai ales
pentru gustări, iar cel sau cea
care mănâncă regulat fructe
va fi mai puţin tentat de dulciuri.
Se recomandă consumul unei
porţii de fructe de două ori pe zi.
O porţie corespunde, spre
exemplu, unui măr, câteva prune
sau un bol de bace.
Pîine,orez.cartofi,cereale
Furnizează glucide
complexe, vitamine din
grupa B, potasiu.
Alimentele cu amidon
conţin cantităţi mari de
fibre alimentare
(substanţe de balast).
Este de preferat să
alegeţi produse pe bază
de cereale întregi.
Evitaţi alimentele
rafinate (produse pe bază
de făină albă, orez alb).
Sănătatea din farfurie
18 alimente minune
Măr,broccoli
Linte.fasole sau
mazăre,ardei
iute
Fructe de
pădure
Peşte,ulei de
măsline
Ovăz , iaurt
Citrice,roşii
Morcov,cartof,
varză
Usturoi,ceapă
Alimentaţia - încotro ?
Regim de viaţă
sănătos :
Alimentaţia
sănătoasă
Sport
Viaţă
echilibrată
Alimentaţia încotro ?
„ Dacă reuşim să găsim
pentru fiecare
om,echilibrul dintre
alimentaţie şi exerciţiile
fizice, astfel încât să nu
fie nici mai mult,nici mai
puţin,am reuşi să
descoperim mijlocul de
întreţinere al sănătăţii . ”
[ Hipocrat]
APLICAŢIEAPLICAŢIE
 Calculează valoarea energetică
generată de proteinele din 100g
carne de pui, ştiind că acest aliment
are un conţinut de 21% proteine şi
că un gram de substanţă proteică
furnizează 4,2 kcal.

Alimentatiasanatoasa adi

  • 1.
    ALIMENTELE – FACTORIDE MEDIU. IMPORTANŢA LOR PENTRU SĂNĂTATE Motto: “Hrana să fie medicamentul tău, şi nu medicamentul hrana ta” [Platon]
  • 2.
    ALIMENTELE – FACTORIDE MEDIU. IMPORTANŢA LOR PENTRU SĂNĂTATE Alimentaţie = Nutriţie Nutriţia : totalitatea proceselor fiziologice prin care organismele îşi procură hrana necesară creşterii şi dezvoltării,obţinerea energiei pentru procesele vitale
  • 3.
    ALIMENTELE – FACTORIDE MEDIU. IMPORTANŢA LOR PENTRU SĂNĂTATE CE CUM CÂT MÂNCĂM
  • 4.
  • 5.
    Rolul trofinelor  -rol energetic: asigură furnizarea energiei necesare desfăşurării oricărui proces vital;  - rol plastic: asigură sinteză substanţelor proprii organismului şi reînnoirea continuă a acestora;  - rol catalitic: favorizează desfăşurarea normală a proceselor biologice care se petrec în organism.
  • 6.
    Mecanismul alimentaţiei  Proceselecare sunt implicate în mecanismul alimentaţiei sunt:  A) Digestia = transformările suferite de către alimente în tubul digestiv.  B) Metabolismul = utilizarea de către organism a substanţelor rezultate în urma procesului digestiei.
  • 7.
    Digestia alimentelor  DIGESTIAeste un proces complex, alcătuit dintr-o sumă de reacţii de hidroliză care sunt catalizate de enzime active doar la anumite valori ale pH-ului.
  • 8.
    1) Cavitatea bucală: a)fărâmiţarea alimentelor prin masticaţie; b) amestecarea alimentelor cu salivă (pH > 7)
  • 9.
    1) Cavitatea bucală: ptialină/amilază salivară  c) amidon dextrine + maltoză
  • 10.
    2) Stomac:  (pH= 1,8 – 3,5) suc gastric (sol. HCl 0,3%), pepsină  proteine polipeptide + peptide
  • 11.
    3) Intestinul subţire: (pH = 7 – 9) amilază pancreatică maltoză  a) glucide lactoză maltoză suc intestinal glucoză lactoză
  • 12.
    3) Intestinul subţire: b)polipeptide şi peptide tripsina (suc intestinal) chimotripsina (suc pancreatic) aminoacizi
  • 13.
    3) Intestinul subţire: c) lipide (emulsionate de săruri ale acizilor biliari) lipaze acizi graşi + glicerină
  • 14.
    Timpul de digestie depinde de natura alimentelor ingerate (integrale, crude, prelucrate, rafinate):  legume crude: 1-2 ore;  peşte, legume fierte, coapte, prăjite (cu excepţia fasolei), cereale prelucrate (pâine, paste, orez): 2-3 ore;  grăsimi, carne, lapte, ouă, produse lactate: 4-5 ore;  fasole şi alimente incorect combinate: 6-7 ore.
  • 15.
    ALIMENTELE – Factorienergetici  Energia care se eliberează prin combustia substanţelor conţinute în alimentul respectiv reprezintă valoarea calorică a alimentului.  Se exprimă în J sau cal.  1g lipide 9,3 kcal→  1g glucide 4,1 kcal→  1g substanţă proteică 4,2 kcal→
  • 16.
    ALIMENTELE – Factorienergetici  Necesarul zilnic: - aproximativ 3100 kcal (diferă în funcţie de vârstă, sex, activităţi desfăşurate, stare de sănătate);  - asigurat de: - glucide (55 – 65%);  - lipide (20-35%);  - proteine (10-16%); au, mai ales, rol plastic.
  • 17.
    Alimentaţia raţională Motto: “Minte sănătoasă încorp sănătos” Alimentaţia  Complexă  Variată  Echilibrată
  • 18.
    Raţia alimentară(necesarul zilnic) Proteine : 1-2 g / Kg corp Glucide : 4-5 g / Kg corp Lipide : 1-2 g / Kg corp
  • 19.
    Piramida alimentelor Dulciuri grăsimi Lactate şibrânzeturi Peşte Carne,oua Legume , Fructe Ovăz,grâu,porumb, mămăligă. orez,cartofi
  • 20.
    Grăsimi,ulei,zahăr . Grăsimile şiuleiurile furnizează acizii graşi esenţiali şi contribuie la o bună absorbţie a vitaminelor liposolubile (A, D, E şi K). Zahărul, alb sau brun, este o sursă de energie. El nu contribuie totuşi la aportul de vitamine şi de săruri minerale şi nu satură deloc pentru că nu conţine fibre alimentare. În plus faţă de zahăr, multe dulciuri conţin grăsimi în cantităţi deloc neglijabile: un motiv bun pentru a le evita! În plus, adesea zahărul poate fi înlocuit cu un îndulcitor.
  • 21.
    Lactate Furnizează calciu,vitamina A şi vitaminedin grupa B şi proteine. Laptele este bogat în grăsimi, drept pentru Care este preferabil să fie consumate produse pe bază de lapte slab sau degresat. Furnizor de calciu, laptele este esenţial pentru rezistenţa dinţilor şi oaselor.
  • 22.
    Carne Ar trebui preferate cărnurileslabe. Organele interne sunt foarte bogate în colesterol. Peşte Conţine foarte mulţi acizi graşi valoroşi, în special peştele oceanic din zonele reci. Uleiul de peşte fiind sănătos, puteţi consuma din când în când un peşte gras, cum ar fi somonul. Ouă Se găsesc deja în felurile de mâncare preparate, cum ar fi sufleurile
  • 23.
    Legume Furnizează glucide,vitamine şi săruri minerale. Bogateîn fibre alimentare (substanţe de balast) şi sărace în grăsime, legumele sunt alimentele ideale pentru cei care vor să slăbească. Crude, conţinutul lor în vitamine este mai ridicat şi sunt mai potrivite
  • 24.
    Fructe Furnizează glucide, vitamineşi potasiu. Fructele sunt bogate în fibre alimentare (substanţe de balast) şi sărace în grăsime. Crude, sunt potrivite mai ales pentru gustări, iar cel sau cea care mănâncă regulat fructe va fi mai puţin tentat de dulciuri. Se recomandă consumul unei porţii de fructe de două ori pe zi. O porţie corespunde, spre exemplu, unui măr, câteva prune sau un bol de bace.
  • 25.
    Pîine,orez.cartofi,cereale Furnizează glucide complexe, vitaminedin grupa B, potasiu. Alimentele cu amidon conţin cantităţi mari de fibre alimentare (substanţe de balast). Este de preferat să alegeţi produse pe bază de cereale întregi. Evitaţi alimentele rafinate (produse pe bază de făină albă, orez alb).
  • 26.
    Sănătatea din farfurie 18alimente minune Măr,broccoli Linte.fasole sau mazăre,ardei iute Fructe de pădure Peşte,ulei de măsline Ovăz , iaurt Citrice,roşii Morcov,cartof, varză Usturoi,ceapă
  • 27.
    Alimentaţia - încotro? Regim de viaţă sănătos : Alimentaţia sănătoasă Sport Viaţă echilibrată
  • 28.
    Alimentaţia încotro ? „Dacă reuşim să găsim pentru fiecare om,echilibrul dintre alimentaţie şi exerciţiile fizice, astfel încât să nu fie nici mai mult,nici mai puţin,am reuşi să descoperim mijlocul de întreţinere al sănătăţii . ” [ Hipocrat]
  • 29.
    APLICAŢIEAPLICAŢIE  Calculează valoareaenergetică generată de proteinele din 100g carne de pui, ştiind că acest aliment are un conţinut de 21% proteine şi că un gram de substanţă proteică furnizează 4,2 kcal.