Lecția 3 abordează combinațiile alimentare, evidențiind importanța unei diete echilibrate care să include macronutrienți și micronutrienți esențiali, precum și reguli de digestie pentru a maximiza energia și sațietatea. Este recomandat să se evite combinațiile de carbohidrați cu proteine și produse acide, iar mesele să fie structurate pentru a menține un ritm circadian sănătos. De asemenea, se subliniază că poftele alimentare sunt adesea asociate cu nevoile nutriționale și bunăstarea psihică.

1. BINE ATI VENIT !

2. Lecția 3: Combinatiile dintre elemente.
Cand combinam mancarea, trebuie sa avem grija la urmatoarele aspecte:
- continut energetic ( macronutrienti care ne dau energie precum glucide, grasimi si proteine) – se
masoara in calorii
- continut de micronutrienti ( vitamine, minerale, antioxidanti etc) – se masoara in DZR %
- continut biologic ( daca este din sursa organica, daca contine enzime, daca este modificat
genetic, daca contine hormoni, toxine, alergeni etc)
- continut senzorial ( cum arata in farfurie, cu ce asociem mancarea)

3. Lecția 3: Combinatiile dintre elemente.
Acestea pot fi influentate de:
- gatit
- depozitarea mancarii
- combinatiile din farfurie

4. Lecția 3: Combinatiile dintre elemente.
Factorii de succes la care ne uitam:
1. transformarea cu success a macronutrientilor in energie pe parcrusul intregii zile, fara depuneri si
care sa ne asigura o satietate marita
2. absorbtia cu success a micronutrientilor necesari pentru arderile interne, precum grasimi Omega 3
esentiale, antioxidanti, vitaminele B etc
3. un continut biologic cu cat mai multe enzime si cat mai putine toxine, alergeni si hormoni
4. o cantitate optima de mancare in farfurie care sa ne mareasca satietatea si care sa usureze digestia

5. Lecția 3: Combinatiile dintre elemente.
Factorii de succes la care ne uitam:
1. transformarea cu success a macronutrientilor in energie pe parcrusul intregii zile, fara depuneri si
care sa ne asigura o satietate marita
2. absorbtia cu success a micronutrientilor necesari pentru arderile interne, precum grasimi Omega 3
esentiale, antioxidanti, vitaminele B etc
3. un continut biologic cu cat mai multe enzime si cat mai putine toxine, alergeni si hormoni
4. o cantitate optima de mancare in farfurie care sa ne mareasca satietatea si care sa usureze digestia

6. Lecția 3: Combinatiile dintre elemente.
Intr-o zi, trebuie sa repartizam cantitatea de energie pe care ne-o luam de la o
masa astfel:
- 25%-40% dimineaţa
- 20-30% prânz
- 15-20% seara
- 10% la gustări

7. Lecția 3: Combinatiile dintre elemente.
Regula 1:
Vom manca mereu fructele singure, fara sa le combinam cu grasime.
Daca ne place, le putem adauga intr-o salata verde sau de legume: exemplue
morcov cu mar, salata verde cu smochine etc.

8. Lecția 3: Combinatiile dintre elemente.
Regula 2:
Carnea si proteinele animale se vor consuma cu legume, nu cu carbohidrati.
Deci nu pentru carne cu cartofi sau fasole.
Explicatia:
Corup are nevoie de un mediu acid pentru digestia de proteine si de un mediu
bazic pentru digestia de carbohidrati.
Ca urmare, se va lungi timpul de digestie, vom avea gaze si nu vom
transforma cu success tot ce am mancat in energie.

9. Lecția 3: Combinatiile dintre elemente.
Regula 3:
O masa cu multe grasimi are nevoie de 4-5 ore pana se va digera. In tot acest
timp trebuie sa evitam consumul de orice altceva decat apa, altfel vom lungi
din nou digestia.

10. Lecția 3: Combinatiile dintre elemente.
Regula 4:
Cel mai usor digeram combinatii de cate 2 alimente separate, care sa se
potriveasca impreuna. Nu proteine cu proteine!

11. Legume
Amidon
Mazare
Cartofi
Morcovi
Cereae
Orez
Fainoase
Proteine animale
DA! DA!
NU!
Minim 3 ore distanta

12. Lecția 3: Combinatiile dintre elemente.
Regula 5:
Nu combinam produsele cu amidon ( inclusiv banane, paste fainoase etc) cu produse acide ( citrice, rosii sau alte
fructe acre).
Fructele care au o enzima numita ptyalina care actioneaza doar in mediu alcalin si e distrusa de orice fel de acid. De
aceea fructele acide vor duce la fermentarea amidonului.
De exemplu, carbohidratii cu amidon incep sa fie digerati de la nivelul gurii, unde saliva isi face actiunea.
Daca ii amestecam cu otet, otetul fiindca acid va opri digestia de la nivel salivar, iar mancarea va ajunge direct in
stomac. De aceea otetul se consuma cu salata si alte legume si nu cu carbohidrati.
Nu consumati fructe acide cu un produs pe care nu ati pune otet!

13. Lecția 3: Combinatiile dintre elemente.
Regula 6:
Nu combinam produsele cu amidon ( inclusiv banane, paste fainoase, paine etc) cu zahar, din acelasi principiu.
Carbohidratii au nevoie de pytalina din saliva ca sa inceapa sa fie digerati cu sucess. Cand mancam mult dulce, avem
o secretie salivara foarte mare, dar lipseste pytalina.
Prin urmare, dulciurile vor ascunde carbohidratii si corpul nostru va considera ca trebuie sa digere doar zahar, fara
carbohidrati. Cand carbohidratii ajung totusi in stomac, corpul are o surpriza si nu va fi pregatit sa ii digere.
Ca urmare, acest carbohidrati vor fermenta.

14. Cum ne facem meniul:
- alegem o grupa de alimente: proteine animale, produse cu amidon sau seminte, nuci, alune
- punem pe farfurie langa alimentele neutre: legume, uleiuri esentiale, otet
Asteptam 3-4 ore intre mese, si apoi schimbam prima grupa de alimente.

15. Cum ne facem meniul – idei de masa:
Carbohidrati si amidon + legume
Sandwich cu paine integral cu avocado, mustar, salata, rosii si germeni.
Un cartof copt cu unt sau ulei de masline cu pastaie verde.
Ca desert, ciocolata neagra cu peste 70% cacao este neutra!
La fel si o bucata de aluat dulce, de exemplu turta dulce. ( tot carbohidrat)

16. Cum ne facem meniul – idei de masa:
Proteine animale + legume
Salata verde cu castraveti, ridichi si branza.
Peste copt cu ciupercute si ardei copt.
Inghetata este un desert care se potriveste aici, fiindca e tot proteina animala!

17. Cum ne facem meniul – idei de masa:
Seminte si nuci + legume
Salata verde cu alune, nuci, telina si patrunjel cu bucatie de rodie sau smochine uscate.
Humus cu verdeturi.
Ca desert, lapte de alune!

18. Cum ne facem meniul – idei de masa:
Fructele se mananca separat
Legumele se pot combina cu orice alte categorii alimentare, fara fructe
Semintele si nucile se pot combina cu orice alta categorie, fara fructe
Amidonoasele se pot consuma cu peste si cu oua sau branzeturi slabe
Branzeturile se pot combina doar cu legume sau oua
Leguminoasele se pot combine doar cu legume
Pestele se poate combina doar cu legume

19. Cum ne facem meniul – idei de masa:
- asocierea leguminoaselor ( soia, fasole boabe, mazăre boabe, năut, linte, bob, hrişcă, amarant ) cu orez, paste glutenice,
pâine, andive, ciuperci, fenicul, salată verde, vinete, varză, dovlecei, castraveţi, broccoli, anghinare, fasole păstăi, ţelină frunze.
- asocierea grăsimilor ( slănină, smântână, unt, untură, uleiuri vegetale, maioneză ) cu anghinare, ciuperci, broccoli, ridichi,
salată verde, varză, vinete, fasole păstăi, conopidă, ţelină, ceapă, dovleac, morcov, praz, nap, sfeclă, spanac, sparanghel,
usturoi, varză murată, varză de Bruxelles, castraveciori muraţi.
- asocierea proteinelor :
- proteine slabe ( batal slab, mânzat, viţel, fazan, căprioară, pui, curcan, iepure, struţ, albuş de ou, brânzeturi slabe, urdă, peşti,
fructe de mare, lapte ) cu fasole păstăi, varză, vinete, ciuperci, andive, fenicul, anghinare, broccoli, castraveţi, dovlecei, ridichi,
salată verde, ţelină, ananas crud, căpşuni, guava, kiwi, gutui, prune, rodii.
- proteine grase ( creier de vită şi porc, gălbenuş de ou, găină, porc, curcan ( aripi şi pulpă ), gâscă, limbă de porc şi vită, vită,
anghilă, bastonaşe de peşte, cârnaţi, mezeluri, raţă, conserve de carne, pateu de ficat, brânzeturi grase ) cu andive, anghinare,
ciuperci, conopidă, dovlecei, vinete, fasole păstăi, fenicul, salată verde, varză, ridichi, spanac, sparanghel, castraveciori muraţi
sau în oţet, napi, sfeclă roşie, ţelină rădăcină, varză de Bruxelles, dovleac, morcov, praz, usturoi, broccoli, ardei gras, spanac,
urzici.

20. Satietatea:
- avem nevoie sa ne simtim plini, altfel corpul nostru nu va elibera hormonii care sa
opreasca secretia de sucuri gastrice si ne va fi in mod constant foame
- in mod normal, la 15-20 minute dupa ce am inceput sa mancam ne vom simti plini
- pentru a creste satietatea, este recomadnat sa mancam proteine vegetale din boboase (
mazare verde, nuci, mazare alba, naut, seminte.
- cacao cu lapte vegetal sau late si fara zahar de asemenea creste satietatea ( de preferat
lapte slab)
- fibrele solubile in apa, consumate cu destul lichid se vor umfla in stomac si vor da
sentimentul de satietate; de exemplu, cerealele de dimineata, orz, ovaz, orez etc

21. Satietatea:
- putem sa consumam mai multa mancare din cele care au o densitate energetica redusa
- densitatea energetica provine din cata apa este continuta intr-un aliment: cu cat mai
multa apa, cu atat mai putine calorii
- de aici se recomanda consumul de cat mai multe legume si fructe care ne vor umple
stomacul si din care putem manca mult ( mai ales legume) fara sa marim consumul de
calorii
- de aceea se recomanda consumul unei supe la inceputul mesei, pentru a ne umple cu un
aliment cu densitate calorica redusa
- la gatit, cu cat folosim mai multe legume si mai multe sosuri facute acasa, cu atat vom
reduce densitatea calorica ( cartofi cu lapte in loc de cartofi cu un, pasta cu legume in loc de
paste cu carne, desert lichid precum budinca facuta acasa in loc de batoane dulci)

22. Satietatea:
- folosim condimente pentru a ne creste satietatea, astfel:
- piper negru
- paprika
- turmeri
- ghimbir
- hrean
Cu cat condimentele sunt mai puternice si ii dau un gust mai puternic mancarii, cu atat
creierul nostru va primi mai repede semnalul de saturatie si ne vom simti plini.

23. Condimente:
- in cura de slabire nu trebuie sa ne lipseasca de pe masa:
- condimente care cresc temperatura corpului si ne cresc metabolismul cu pana la 20% in
decursul a 30 de minute
- chili
- hrean
- mustar
- scortisoara
- ghimbir
- guarana
- turmeric
- chimen dulce

24. Poftele:
- poftele sunt independente de foame si corespund unei stari psihologice, nu unei nevoi fizice de
consum
- poftele activeaza in creier aceleasi zone care sunt activate cand ne simtim bine, deci secretia de
hormoni ai fericirii. Aceasta provine din obisnuinte de consum create in timp ( de exemplu, cand iei o
nota mare, primesti ciocolata)
- poftele sunt un semnal de alarma ca suntem stresati si de obicei avem nevoie de magneziu pentru a ne
linisti sistemul nervos
- pofta de ciocolata – este de fapt nevoie de magneziu ( nuci, alune, fructe)
- pofta de dulce – provine din nevoia de a ne ridica nivelul de zahar din sange, putem consuma fructe sau
sucuri naturale
- pofta de sarat – avem nevoie de siliciu, pe care il putem lua din nou din nuci si seminte
- pofta de uleios – avem nevoie de calciu, de luat din produse lactate sau din legume verzi

25. Ritmul circadian:
- este mostenit genetic si poate fi adaptat prin munca constanta
- este in mod direct responsabil de consumul de energie, depozitarea de grasime, transformarea manacarii in energie
- consumul mancarii la ore regulate va regla acest ritm si ca urmare arderile de energie vor fi reglate, iar noi ne vom obisnui corpul sa
aiba un metabolism mai intens
- avem un ritm circadian major, care se ocupa de corelarea corpului la ciclurile de intuneric si lumina in hipotalamus. In functie de
acest ciclu major, corpul nostru: se trezeste sau adoarme, avem capaciatte de gandire ridicata sau scazuta, regleaza temepratura
corpului si secretia de melatonina
- in corelare cu acest ciclu, avem un ciclu de hrana si post ( hrana se intampla pe timpul zilei iar pe timpul noptii are loc perioada de
post). Acest ciclu include metabolismul glucozei, a lipidelor, secretia de hormoni, capacitatea corpului de a lupta impotriva virusilor,
imunitatea si sistemul digestiv
- acest cicluri trebuie sa fie in sincron datorita secretiei de hormoni
- de aceea nu este bine sa mancam seara, deoarece vom deregla ritmul de hrana / post si apoi vom deregla intregul ritm circadian

26. Ritmul circadian:
- ritmul circadian pregateste corpul de trezire: creste temperatura corpului, activeaza sistemul nervos simpatic si creste presiunea
sangvina
- tot ritmul circadian pregateste digestia si absorbtia imediat dupa trezire, in pregatirea micului dejun, si opreste digestia la lasarea
intunericului
- ficatul se va adapta la un nou mod de hrana in 3 zile, in timp ce rinichii, pancreasul, inima, plamanii au nevoie de pana la o luna
- perioadele de post sunt sanatoase pentru a-i permite ficatului sa se regleze din nou
- mancarea influeata aceste ritmuri: cafea – prelungeste, resveratrolul – ajuta la arderi, sarea – incetineste arderile
- un mic dejun consisten, la care consumam pana in 40% din necesarul energetic zilnic va actiona pe sistemul circadian, iar o perioada
prelungita de posta care incepe seara de la ora 6 si dureaza pana in 12 ore va accelera arderile
- daca sarim peste o masa, receptorii din sistemul digestiv vor transmite semnale neuronale si vor altera acest ritm, determinan
stocarea resurselor din urmatoare masa consumata

27. Ritmul circadian:
- dieta ideala care sa sustina ritmul circadian este:
mic dejun: fructe ( fibre si zaharuri)
snack 1: cereale ( fibre si carbohidrati)
pranz: carne cu legume ( proteine, grasimi si carbohidrati)
snack 2: lactate cu legume ( proteine si carbohidrati)
cina: fructe sau cereale cu legume ( carbohidrati)
alimente pur diurne ( de consumat pana in ora 2): ou, citrice, roşiile, morcovii, mazărea, fasolea, carnea, afinele, căpşunile, bananele.
alimente pur nocturne ( se consumă seara ) : conopida, varza, ţelina, ridichiile, cartofii, peştele, moluştele, merele, perele, nucile,
migdalele.

28. Bioritmurile umane in functie de anotimp:
- Primăvara
- procese de detoxifiere, se recomandă diminuarea consumului de carne şi creşterea consumului de verdeţuri de sezon (VERDE) :
leurdă, urzici, ceapă verde, păpădie, sparanghel, pătrunjel, morcov, mazărea nouă, praz, gulii, ridichi, broccoli, salate.
- spre sfârşitul primăverii se consumă ORANJ: morcovul nou, fasolea fideluţă, plantele aromate, ceapa, feniculul, ardeiul.
- fructele ROSII specifice sunt cireşele, căpşunile, coacăzele.
- cereale GALBEN grâul.

29. Bioritmurile umane in functie de anotimp:
- Vara
- nu este indicat consumul de carne, nici chiar sub forma îndrăgitului grătar. Corpul este ocupa cu mentinerea unei temperaturi
normale si pierde mai multe minerale prin transpiratie
- VERDE din arome naturale : mentă, busuioc, salvie, oregano, se sporeşte consumul de apă oligominerală naturală şi zeamă de lămâie.
- Carnea ALBA şi peştele
- legume VERZI Se consumă roşia, ardeii, ceapa verde, fasolea verde, dovleceii, castraveţii, salata verde, ţelina, mazărea verde,
vinetele,
-legume GALBENE la sfârşitul verii, apar porumbul de fiert, ciupercile, cartofii dulci
- fructele sunt GALBENE piersicile, perele de vară, nectarinele, pepenele, dudele, perele de vară ,prunele, smochinele crude.

30. Bioritmurile umane in functie de anotimp:
- Toamna
- corpul se redreseaza la schimbarile de temperatura, protejam plamanii ( aerul se raceste)
- legume care cresc în sol ALBE : cartofi, morcovi, păstârnac, ţelină rădăcină, napi, pătrunjelul rădăcină, ghimbir, ridiche, praz, mazare
alba, sfecla, dovleac, varza alba, conopida
- proteine ALBE: carne alba, lactate
- fucte PORTOCALI: struguri, gutui, pere, mandarine
- seminte si alune MARO: castane, alune, nuci, samburi de dovleac

31. Bioritmurile umane in functie de anotimp:
- Iarna
- funcţiile vitale, metabolismul, încetinesc, fluidele biologice stagnează mai mult, rinichii şi bila sunt cele mai sensibile organe şi
trebuie susţinute alimentar.
- Organismul are tendinţa de a lua în greutate.
- Se consumă cereale ALBE pentru energie : grâul, orezul, fulgii de ovăz, meiul, amarantul, hrişca.
- Fructele ROSII citrice, fructul de măceş, mere, pere, prune uscate
- Legumele iernii sunt ALBE : dovlecei, anghinare, ridiche albă, praz, fenicul, sfeclă, cicoare, andive, conopidă, ceapă, cartofi.
- Iarna nu sunt recomandate brânzeturile si proteinele animale din cauza grelei lor digestibilităţi şi naturii lor reci. Alimente proteice
de natură vegetală recomandate sunt : năutul, bobul, fasolea boabe, soia nemodificată genetic, mazărea boabe, lintea, hrişca.

32. Apa:
- in functie de corp, undeva intre 2500-3000ml/zi.
- O mare parte din aceasta este adusă prin apa conţinută în alimente.
- Cealaltă parte este adusă sub formă de lichide consumate
- O mică parte ( circa 300 ml ) rezultă din arderea în organism a alimentelor.
arderea a 100 g proteine rezultă 41 ml apă
arderea a 100 g lipide rezultă 107 ml apă
arderea a 100 g glucide rezultă 55 ml apă.

33. Apa:
Pierderile de apă se fac:
- pe cale renală, prin urina ( aprox 1300 ml )
- prin respiratie ( 300 ml ) – daca ne este frig, vom elimina mai mult
- la nivel de piele prin transpiratie prin calea cutanată ( 750 ml ) – in conditii de caldura si de
sport intens sau emotii si consum nervos mare vom arde mai mult
- prin scaunul zilnic ( 150 ml ) – daca avem diaree, vom consuma pana la 750ml in plus, pe care
trebuie neaparat sa ii compensam prin lichide

34. Lapte:
Laptele este in cea mai mare parte grasime. Prin urmare, se va digera in principal in intestin,
iar prin stomac va trece si va crea o fel de polita de izolare.
Aceasta polita va proteja mancarea cu care este ingert laptele si nu se vor secreta sucurile
gastrice astfel incat sa putem digera acea mancare.
Din nou, vom avea parte de fermentatie, diaree si gaze.
Laptele este foarte dulce din cauza a doua ingrediente principale: zaharul din lactoza in
combinatie cu grasimea care este un precusor al gustului: prin urmare vom simti aceasta
lactoza mult mai dulce decat este cu adevarat!

35. Lapte:
Laptele este o problema pentru adulti din cauza unor proteine continute pe care corpul nostru,
pe masura ce imbatranim, nu le mai digera cum trebuie.
Caseina este o astfel de proteine pe care corpul o poate considera toxica.
Consumul de lapte nu ajuta la absorbtia de calciu pentru adulti ci din contra, o diminueaza.
Calciul este in conexiune cu galactoza, un alt tip de zahar, care de fapt impiedica absorbtia de
calciu si chiar are nevoie de calciu in plus pentru digestie.
Populatiile care consuma mai mult lapte au risc crescut de boli cardiovasculare ( din cauza
colesterolului), probleme de osteroporoza si dereglari hormonale ( din cauza hormonilor
constinuti in lapte), probleme de diabet ( lactoza este un constituient al epidemiei de prea
mult zahar consumat), fracturi si slabirea oaselor ( din cauza scaderii nivelului de claciu din
organism).

36. Lapte:
Noi consideram ca dupa varsta de 5 ani, copilul trebuie sa consume lapte doar de 4-5 ori pe
saptamana. Dupa 10 ani, trebuie sa reducem drastic consumul de lapte.
Orice cura de slabire incepe cu eliminearea laptelui si deci eliminarea unei cantitati
considerabile de grasimi si zahar.

37. Cafea:
Este principala sursa de antioxidanti pe care o consumam.
Este folositoare pentru reglarea presiunii sangvine si accelerarea metabolismului.
Stimuleaza centrii nervosi si creaza dependenta. Arderile energetice datorate cafeinei se
reduca dupa aproximativ 3 luni, cand putem deveni rezistenti la cafeina.
Cel mai bine de consumat inainte de sport.
Cafeaua este o masa aparte si nu se combina cu alte alimente. Este perfecta pentru o gustare,
de preferat fara lapte sau zahar – decat daca folosim lapte de origine vegetala.
La femei, cafeaua stimuleaza intestinele si determina eliminarea scaunului in interval de
aprox o ora dupa consum.
Nu recomandam mai mult de 3 cani de cafea pe zi deoarece are efect diuretic iar apa trebuie
recuperata!

38. Ceai:
Foarte bogat in antioxidanti si polifenoli, din cauza apei fierbinti nu va contine vitamine, poate
doar putine minerale.
Separam intre
- infuzii de fructe sau legume, care se pot consuma in cantitati mari deoarece au un continut
redus de zahar si deloc cafeina sau teina. Nu se considera o masa
- infuzii de plante, antioxidantii si substantele din acestea au diverse efecte si trebuie
consumate cu precautie. Nu se considera o masa
- ceaiul verde si ceaiul negru sau alb, ceai de ghimbir sau radacinoase – se tin in apa firbinte un
maxim de 3 minute, dupa aceea incepe eliberarea de toxine din plante si dezintegarea
acestora. Ca urmare gustul amarui si colorarea canii, sunt un semn ca au inceput eliberarea de
toxine. Acestea vor avea un efect somnifer si ne pot da chiar diaree sau greturi. Se cosnidera o
masa

39. Alcool:
Sunt diverse tipuri de alcool, care in principiu constituie o masa in sine: un pahar de bere este
echivalentul a jumatate de paine ca si calorii. Berea are si efect somnifer datorita hameiului.
Berea se recomanda ca si consum pana in ora 8 seara, pentru a nu deregla digestia.
Vinul are in plus antioxidanti – vinul rosu in special .Antioxidanti isunt obtinuti prin
mentinerea sucului stros proaspat impreuna cu invelisul boabelor. Cu cat rosu le mai intens, cu
atat continutul de antioxidanti este mai ridicat.
Vinul se poate consuma nclusiv inainte de somn, daca este pe stomacul gol.
Taria nu este considerata o masa aparte ci un aperitiv. Se consuma inainte de masa cu aprox 20
minute, pentru a trece prin sistemul digestiv si a nu impiedica absorbtia de nutrienti.
Ca si digestiv dupa masa se consuma tarie cu proprietati digestive.

40. Alcool:
Cocktailurile sunt o bomba calorica – un cocktail poate avea pana la 600 de kcal. Un cocktail
este echivalentul uneie mese intregi – aproximativ jumatate de pizza.
Daca planificam sa consumam alcool, ne vom pune in pericol planul de slabit. Alcoolul diluat cu
apa gen vin spritz are o densitate calorica acceptabila.
Alcoolul se consuma cel mai usor la mese cu carbohidrati si niciodata in combinatie cu
proteine.

41. Freshurile:
Freshurile se considera o masa separata datorita continutului ridicat de calorii
In freshuri nu mai ramane fibra, de obicei este doar apa cu mult zahar si cu antioxidanti sau cu
vitamine si minerale, in functie de caz
In freshuri este de preferat sa folosim cat mai multe legume, pentru a reduce cantitatea de
zahar
Fresh-ul perfect este o jumatate de pahar de suc din fructe si legume si o jumatate de pahar de
apa pentru reducerea concentratiei calorice
In freshuri punem de obicei fructe si legume de aceasi culoare: un fruct si 2 tipuri de legume,
legumele sunt baza

42. Freshurile:
Se consuma ca o porti de fructe
Idei de freshuri:
- VERDE: Castravete sau telina si spanac cu struguri sau mere verzi
- ORANJ: morcov sau cartof dulce si portocala sau piersica
- ROSU: sfecla rosie, varza rosie sau rosie si capsuni sau zmeura
- GALBEN: dovlecel sau lapte de cocos cu mango sau ananas sau para
- ALB: varza sau conopida cu lichee

43. Smooties:
Diferenta este cantitatea de proteinei si de fibre care ramana in urma unui smoothie
De obicei un smoothis de un pahar este echivalent cu o masa intreaga
Smoothieurile trebuie sa contina mai multe fructe, care au un continut mare de fibre. Se
recomanda sa fie cat mai fluide, pentru a reduce densitatea calorica. De obicei un smoothie
inseamna:
- o baza lichida: apa, lapte de orez, lapte de migdale sau de cocos, iaurt su chefir, ceai etc – doar
din surse vegetale – de obicei sursa de proteine
- o baza de gust: cacao, unt de arahide, fructe rosii ( coacaze, capsuni etc), vanilie, ghimbir, kiwi
- fructe pentru consistenta: banane, seminte de in, ananas, piersica, pere, mango, pepene
- se consuma dimineata sau ca masa de pranz in cazul unei diete, este foarte asemanatoare cu
o supa rece

44. Cele mai frecvente mituri despre alimente
Mitul numărul 1
Ouăle trebuie consumate în cantități mici,deoarece sunt aterogene
Sunt unele dintre cele mai sănătoase alimente proteice,foarte nutritive,bogate în
antioxidanți,colesterol și acizi grași,care nu induc ateroscleroza și maladiile
cardiovasculare
Mitul numărul 2
Grăsimile saturate sunt dăunătoare
Nu este nici o asociere între maladiile cardiovasculare și consumul
grăsimilor saturate,acestea chiar mărind fracția bună a colesterolului-HDL

45. Cele mai frecvente mituri despre alimente
Mitul numărul 3
Pîinea neagră este mai puțin calorică decît cea albă-cu cît mai neagră,cu atît
mai sănătoasă
Majoritatea pîinii negre este colorată și conține făină de grîu de calitatea superioară,deci
aceeași cantitate de calorii
• În 100 g pîine se conțin caloriile
• Pîine albă-258 kcal
• Pîine intermediară-246 kcal
• Pîine de secară-317 kcal
• Pîine de tărîțe-194 kcal
• Pîine integrală-190 kcal

46. Cele mai frecvente mituri despre alimente
Mitul numărul 4
Produsele degresate ne ajută să slăbim
Pentru a îmbunătăți gustul în ele se adaugă îndulcitori sau zahăr,ceea mărește cantitatea
de calorii consumate
Mitul numărul 5
Ceaiul fierbinte cu lămîie și miere ne ajută în caz de răceală
La temperaturi înalte vitamina C din lămîie se distruge,iar mierea devine toxică

47. Cele mai frecvente mituri despre alimente
Mitul numărul 6
Cartofii ne îngrașă
După indicele sațietății aceștia sunt pe primul loc și conțin multe minerale. Ne aduc
daună doar cînd îi preparăm incorect și îi transformăm în bombă calorică
Mitul numărul 7
Fructele și legumele ne măresc aciditatea în stomac
Majoritatea fructelor și legumelor sunt alcaline.În plus,organismul nostru are sisteme
tampon,care regleaza eficient pH-ul corpului

48. Cele mai frecvente mituri despre alimente
Mitul numărul 8
Uleiul de măsline este mai puțin caloric
Acesta are aceeași proporție de grăsimi și eliberează aceleași 9 kcal pe gram ca și restul
uleiurilor
Mitul numărul 9
Lipsa totală de lipide e cea mai bună alegere
Astfel lipsim organismul nostru de elemente esențiale-vitamine liposolubile-A,D,E,K și
colesterol

49. Cele mai frecvente mituri despre alimente
Mitul numărul 10
Laptele,Chefirul,laptele covăsit,ceaiul și cafeaua sunt băuturi
Pentru a le prelucra organismul are nevoie de energie și include și ficatul,de aceea ele
sunt considerate ca alimente