SlideShare a Scribd company logo
1 of 20
SSTTAARREE NNAATTUURRAALLĂĂ FFee 
Ca răspândire în natură, Fe este al II-lea 
metal (după aluminiu) şi cel mai 
răspândit metal greu 
Ocupă locul al patrulea dintre toate 
elementele (după oxigen 49%, siliciu 
26% şi aluminiu 7,5%)
SSTTAARREE NNAATTUURRAALLĂĂ FFee 
Liber – în meteoriţi 
În combinaţii 
– oxizi 
◦ Fe2O3 hematit 
◦ Fe2 O3∙H2O limonit 
◦ Fe3O4 magnetit 
- sulfuri 
◦ FeS2 pirita 
◦ CuFeS2 calcopirita 
- carbonat - FeCO3 siderit
SSTTAARREE NNAATTUURRAALLĂĂ FFee 
SSIIDDEERRIITT FFeeCCOO33 
Erzberg - Austria - cel mai mare zăcământ de siderit din lume
MMAAGGNNEETTUULL NNAATTUURRAALL 
Aproximativ în anul 600 î. Hr., în regiunea 
Magnesia din Grecia Antică a fost 
descoperit un anumit minereu care atrăgea 
fierul spre el. De aceea, minereul respectiv a 
primit numele de “magnesia lithos”, adică 
“piatră de magnesia”. Ulterior, substanţele 
care au proprietatea de a atrage fierul au fost 
denumite ... magneţi, iar fenomenul ... 
magnetism.
PPRROOPPRRIIEETTĂĂŢŢII FFIIZZIICCEE 
În stare pură: 
• fierul este un metal cenuşiu, 
• prezintă luciu metalic, 
•densitatea 7,8 kg/dm3, fiind un metal greu, 
• este bun conductor de căldură şi electricitate, 
• este maleabil şi ductil, 
• temperatura de topire 1538 ºC 
• este atras de magnet
PPRROOPPRRIIEETTĂĂŢŢII CCHHIIMMIICCEE 
În mediu umed şi bogat în dioxid de carbon, 
fierul este atacat de oxigen în prezenţa apei, 
formând rugina, cu formula FeO(OH) 
 Procesul de ruginire decurge până la 
distrugerea completă a metalului. Deoarece 
rugina este o substanţă poroasă, permite 
acţiunea continuă a oxigenului şi după 
formarea ei.
PPRROOPPRRIIEETTĂĂŢŢII CCHHIIMMIICCEE 
În seria rectivităţii chimice a metalelor, fierul 
se află înaintea hidrogenului ceea ce 
înseamnă că este un metal cu reactivitate 
mare. 
K Ca Na Mg Al Zn Fe Sn Pb H Cu Hg Ag Pt Au 
Fierul are valenţele II şi III.
PPRROOPPRRIIEETTĂĂŢŢII CCHHIIMMIICCEE 
 Fierul sub formă de pilitură, la temperatură 
ridicată, se oxidează energic, cu degajare de 
lumină şi scântei strălucitoare, formând oxid 
fero-feric 
 Fierul compact, la temperatură ridicată, se 
acoperă cu un strat negru de oxid fero-feric
PPRROOPPRRIIEETTĂĂŢŢII CCHHIIMMIICCEE 
Fierul îşi manifestă valenţa maximă atunci 
când reacţionează cu clorul obţinându-se 
clorura de Fe(III)
PPRROOPPRRIIEETTĂĂŢŢII CCHHIIMMIICCEE 
 Fierul reacţionează cu sarurile. 
Fe+CuSO4=FeSO4+Cu; 
Fe+NiSO4=FeSO4+Ni 
 Reacţionează cu HCl şi se degajă H2. 
Fe +2HCl =FeCl2 +H2 
 Reacţionează cu acidul sulfuric diluat, la 
rece şi se degajă H2. H2SO4+Fe=FeSO4+H2 
 Reacţionează cu apa. 
4Fe+6H2O+3O=4Fe(OH)3
PPAASSIIVVAARREEAA FFEERRUULLUUII 
Acidul azotic concentrat nu reacţionează 
cu fierul, chiar dacă, după un timp, se 
diluează cu apă. Fenomenul se numeşte 
pasivarea ferului şi este o consecinţă a 
faptului că fierul este protejat de stratul de 
oxid depus pe suprafaţa sa. Pe acestă 
proprietate se bazează fabricarea vaselor de 
fier pentru păstrarea acidului azotic.
PPRROOPPRRIIEETTĂĂŢŢII CCHHIIMMIICCEE 
Ferul 
reacţionează cu soluţia de sulfat de cupru(II) 
şi rezultă cupru care se depune pe cuiul din 
fier.
AACCŢŢIIUUNNEEAA FFIIZZIIOOLLOOGGIICCĂĂ 
Cea mai importantă funcţie a fierului în 
organism este producerea hemoglobinei, 
substanţa care dă celulelor roşii culoarea 
specifică. Celulele roşii sunt foarte importante 
pentru sănătatea corpului deoarece acestea 
transportă oxigenul de la plămâni către 
celelalte organe ale corpului. 
Deoarece organimul absoarbe fierul cu 
dificultate corpul depozitează fier în oase, 
ficat, rinichi şi măduvă. 
Întru-cât rata de absorbţie a fierului este atât 
de scăzută, este important consumul zilnic de 
produse bogate în fier.
AACCŢŢIIUUNNEEAA FFIIZZIIOOLLOOGGIICCĂĂ 
Câteva dintre alimentele bogate în fier se regăsesc în lista de mai jos: 
-alune 
-arahide prăjite 
-caise uscate 
-cartof dulce (crud) 
-drojdie 
-ficat de porc (fiert) 
-ficat de vită (fiert) 
-ficat de viţel (fiert) 
-seminţe de floarea soarelui 
-gălbenuş de ou 
-germeni de grâu 
-nuca 
-mazăre
AACCŢŢIIUUNNEEAA FFIIZZIIOOLLOOGGIICCĂĂ 
Necesarul zilnic de fier diferă foarte mult în 
funcţie de vârstă, cu începere de la 8 mg/zi 
între 1 an şi 6 ani, continuând cu 12 mg/zi în 
adolescenţă la băieţi şi 15 mg/zi la fete şi 
menţinându-se la aceste valori la vârsta 
adultă.
AACCŢŢIIUUNNEEAA FFIIZZIIOOLLOOGGIICCĂĂ 
Fierul se pierde însă destul de uşor din 
organism, mai ales atunci când copiii 
consumă alimente denumite “hoţi de fier”, 
precum îndrăgitul ceai negru, care se 
leagă în intestine cu fierul şi încetineşte 
absorbţia lui.
AACCŢŢIIUUNNEEAA FFIIZZIIOOLLOOGGIICCĂĂ 
Statistici recente estimează că aproximativ 10% 
din populaţia globului suferă de anemie, boala 
cunoscută şi ca “deficienţa de fier”. 
Aceasta este foarte periculoasă pentru sănătate 
şi în faza incipientă se manifestă prin 
îngălbenirea uşoară a ochilor şi paloarea pielii. 
Se ştie deja că lipsa de fier este asociată cu 
pierderea capacităţii de concentrare şi oboseala 
moderată.
MMEETTAALLUURRGGIIAA FFIIEERRUULLUUII 
• Deoarece ferul pur este casant, are punct 
de topire ridicat şi reactivitate mare, nu 
prezintă interes industrial. 
•Aliajele sale, în special fonta şi oţelul, 
prezintă o importanţă deosebită. 
•Metalurgia fierului poartă 
numele de siderurgie.
FFIIEERRUULL FFOORRJJAATT 
Aliajul fierului cu un conţinut de carbon mai 
mic de 0,2% este moale şi se poate prelucra 
prin forjare, de unde vine denumirea acestui 
aliaj de fier forjabil.

More Related Content

What's hot (20)

Istoria satului Cornesti
Istoria satului CornestiIstoria satului Cornesti
Istoria satului Cornesti
 
Prezentare metode
Prezentare metodePrezentare metode
Prezentare metode
 
Elevii cu CES, dificultăți de învățare.pptx
Elevii cu CES, dificultăți de învățare.pptxElevii cu CES, dificultăți de învățare.pptx
Elevii cu CES, dificultăți de învățare.pptx
 
Arene
AreneArene
Arene
 
Stil de viata sanatos
Stil de viata sanatosStil de viata sanatos
Stil de viata sanatos
 
Calcul tabelar
Calcul tabelarCalcul tabelar
Calcul tabelar
 
Epurarea apelor uzate
Epurarea apelor uzateEpurarea apelor uzate
Epurarea apelor uzate
 
Alois ghergut psihopedagogie
Alois ghergut psihopedagogieAlois ghergut psihopedagogie
Alois ghergut psihopedagogie
 
Proiect nr complexe (1)
Proiect nr complexe (1)Proiect nr complexe (1)
Proiect nr complexe (1)
 
Petrolul -Chimie
Petrolul -ChimiePetrolul -Chimie
Petrolul -Chimie
 
Fotosintezamodificat
FotosintezamodificatFotosintezamodificat
Fotosintezamodificat
 
Taxonomia revăzută a obiectivelor educaționale Bloom-Anderson
Taxonomia revăzută a obiectivelor educaționale Bloom-AndersonTaxonomia revăzută a obiectivelor educaționale Bloom-Anderson
Taxonomia revăzută a obiectivelor educaționale Bloom-Anderson
 
Verigile lectiei de Educaţie Fizică şi Sport
Verigile lectiei de Educaţie Fizică şi SportVerigile lectiei de Educaţie Fizică şi Sport
Verigile lectiei de Educaţie Fizică şi Sport
 
Proteine
ProteineProteine
Proteine
 
Eseuri
EseuriEseuri
Eseuri
 
Aspirina
AspirinaAspirina
Aspirina
 
Revista scolii nr 12
Revista scolii nr 12Revista scolii nr 12
Revista scolii nr 12
 
Tesuturi Vegetale
Tesuturi VegetaleTesuturi Vegetale
Tesuturi Vegetale
 
Incluziune adaptari curriculare_2015 (2) (1)
Incluziune adaptari curriculare_2015 (2) (1)Incluziune adaptari curriculare_2015 (2) (1)
Incluziune adaptari curriculare_2015 (2) (1)
 
Instrumente optice
Instrumente opticeInstrumente optice
Instrumente optice
 

Viewers also liked

Fierul-cls.VIII. - Prof. Marita Breaban
Fierul-cls.VIII. - Prof. Marita BreabanFierul-cls.VIII. - Prof. Marita Breaban
Fierul-cls.VIII. - Prof. Marita BreabanMarita Breaban
 
Aluminiul proiect
Aluminiul proiectAluminiul proiect
Aluminiul proiecttavikeith
 
RațIu David Fierul
RațIu David   FierulRațIu David   Fierul
RațIu David Fierulvfulea
 
Fierul si cuprul lectie
Fierul si cuprul  lectieFierul si cuprul  lectie
Fierul si cuprul lectiedavidfanica
 
Structura invelisului de electroni
Structura invelisului de electroniStructura invelisului de electroni
Structura invelisului de electroniAdrian Malaescu
 
Proprietățile fizice și chimice a fierului cl 7
Proprietățile fizice și chimice a fierului cl 7Proprietățile fizice și chimice a fierului cl 7
Proprietățile fizice și chimice a fierului cl 7Olesea_Moldovan
 
неорг. сполуки
неорг. сполукинеорг. сполуки
неорг. сполукиOlesea_Moldovan
 
Legatura ionica si covalenta.....
Legatura ionica si covalenta.....Legatura ionica si covalenta.....
Legatura ionica si covalenta.....Negotei Elena
 
Protectia mediului inconjurator
Protectia mediului inconjuratorProtectia mediului inconjurator
Protectia mediului inconjuratorRebeca Bularu
 
Poluarea mediului inconjurator
Poluarea mediului inconjuratorPoluarea mediului inconjurator
Poluarea mediului inconjuratorAlianta INFONET
 
Clean and green hydrocarbons ignite publish
Clean and green hydrocarbons ignite publishClean and green hydrocarbons ignite publish
Clean and green hydrocarbons ignite publishKrzysztof (Kris) Palka
 

Viewers also liked (17)

Fierul-cls.VIII. - Prof. Marita Breaban
Fierul-cls.VIII. - Prof. Marita BreabanFierul-cls.VIII. - Prof. Marita Breaban
Fierul-cls.VIII. - Prof. Marita Breaban
 
Aluminiul proiect
Aluminiul proiectAluminiul proiect
Aluminiul proiect
 
RațIu David Fierul
RațIu David   FierulRațIu David   Fierul
RațIu David Fierul
 
Fierul si cuprul lectie
Fierul si cuprul  lectieFierul si cuprul  lectie
Fierul si cuprul lectie
 
Structura invelisului de electroni
Structura invelisului de electroniStructura invelisului de electroni
Structura invelisului de electroni
 
Legatura ionica
Legatura ionicaLegatura ionica
Legatura ionica
 
Proprietățile fizice și chimice a fierului cl 7
Proprietățile fizice și chimice a fierului cl 7Proprietățile fizice și chimice a fierului cl 7
Proprietățile fizice și chimice a fierului cl 7
 
1955 1 fcf
1955 1 fcf1955 1 fcf
1955 1 fcf
 
4868 1
4868 14868 1
4868 1
 
1954 1
1954 11954 1
1954 1
 
неорг. сполуки
неорг. сполукинеорг. сполуки
неорг. сполуки
 
3 apa
3 apa3 apa
3 apa
 
Legatura ionica si covalenta.....
Legatura ionica si covalenta.....Legatura ionica si covalenta.....
Legatura ionica si covalenta.....
 
Omul si mediul
Omul si mediulOmul si mediul
Omul si mediul
 
Protectia mediului inconjurator
Protectia mediului inconjuratorProtectia mediului inconjurator
Protectia mediului inconjurator
 
Poluarea mediului inconjurator
Poluarea mediului inconjuratorPoluarea mediului inconjurator
Poluarea mediului inconjurator
 
Clean and green hydrocarbons ignite publish
Clean and green hydrocarbons ignite publishClean and green hydrocarbons ignite publish
Clean and green hydrocarbons ignite publish
 

Similar to fierul0

Similar to fierul0 (7)

Strontiu
StrontiuStrontiu
Strontiu
 
Cuprul
CuprulCuprul
Cuprul
 
Iodul mineralul gindirii
Iodul mineralul gindiriiIodul mineralul gindirii
Iodul mineralul gindirii
 
Plumbul în chimie
Plumbul în chimiePlumbul în chimie
Plumbul în chimie
 
Intoxicațiile-cu-plumb (1).pdf
Intoxicațiile-cu-plumb (1).pdfIntoxicațiile-cu-plumb (1).pdf
Intoxicațiile-cu-plumb (1).pdf
 
METALE CARE AU SCHIMBAT OMENIREA.pdf
METALE CARE AU SCHIMBAT OMENIREA.pdfMETALE CARE AU SCHIMBAT OMENIREA.pdf
METALE CARE AU SCHIMBAT OMENIREA.pdf
 
Strontiu bariu radiu
Strontiu bariu radiuStrontiu bariu radiu
Strontiu bariu radiu
 

More from Ingulcik

Tehnologiya veb kvest
Tehnologiya veb kvestTehnologiya veb kvest
Tehnologiya veb kvestIngulcik
 
група «статисти»
група «статисти»група «статисти»
група «статисти»Ingulcik
 
дослідження вмісту елементів у волоссі, грунті та
дослідження вмісту елементів у волоссі, грунті тадослідження вмісту елементів у волоссі, грунті та
дослідження вмісту елементів у волоссі, грунті таIngulcik
 
мікроелементи в організмі людини
мікроелементи в організмі людинимікроелементи в організмі людини
мікроелементи в організмі людиниIngulcik
 
досліджування інформованості громадян про шляхи потрапляння металів в
досліджування інформованості громадян про шляхи потрапляння металів вдосліджування інформованості громадян про шляхи потрапляння металів в
досліджування інформованості громадян про шляхи потрапляння металів вIngulcik
 
65 __zadaci
65  __zadaci65  __zadaci
65 __zadaciIngulcik
 
презентация2
презентация2презентация2
презентация2Ingulcik
 
презентация1
презентация1презентация1
презентация1Ingulcik
 
16. тістечко
16. тістечко16. тістечко
16. тістечкоIngulcik
 
13. жувальна гумка
13. жувальна гумка13. жувальна гумка
13. жувальна гумкаIngulcik
 
12. останній герой
12. останній герой12. останній герой
12. останній геройIngulcik
 
14. небезпечна батерейка
14. небезпечна батерейка14. небезпечна батерейка
14. небезпечна батерейкаIngulcik
 
11. обід
11. обід11. обід
11. обідIngulcik
 
10. глобальна проблема
10. глобальна проблема10. глобальна проблема
10. глобальна проблемаIngulcik
 
9. voda voda
9. voda voda9. voda voda
9. voda vodaIngulcik
 
8. мінеральні добрива
8. мінеральні добрива8. мінеральні добрива
8. мінеральні добриваIngulcik
 
7. лінія розвитку
7. лінія розвитку7. лінія розвитку
7. лінія розвиткуIngulcik
 
6. chadny gaz
6. chadny gaz6. chadny gaz
6. chadny gazIngulcik
 

More from Ingulcik (20)

Tehnologiya veb kvest
Tehnologiya veb kvestTehnologiya veb kvest
Tehnologiya veb kvest
 
Proect
ProectProect
Proect
 
група «статисти»
група «статисти»група «статисти»
група «статисти»
 
дослідження вмісту елементів у волоссі, грунті та
дослідження вмісту елементів у волоссі, грунті тадослідження вмісту елементів у волоссі, грунті та
дослідження вмісту елементів у волоссі, грунті та
 
мікроелементи в організмі людини
мікроелементи в організмі людинимікроелементи в організмі людини
мікроелементи в організмі людини
 
досліджування інформованості громадян про шляхи потрапляння металів в
досліджування інформованості громадян про шляхи потрапляння металів вдосліджування інформованості громадян про шляхи потрапляння металів в
досліджування інформованості громадян про шляхи потрапляння металів в
 
1
11
1
 
65 __zadaci
65  __zadaci65  __zadaci
65 __zadaci
 
презентация2
презентация2презентация2
презентация2
 
презентация1
презентация1презентация1
презентация1
 
16. тістечко
16. тістечко16. тістечко
16. тістечко
 
13. жувальна гумка
13. жувальна гумка13. жувальна гумка
13. жувальна гумка
 
12. останній герой
12. останній герой12. останній герой
12. останній герой
 
14. небезпечна батерейка
14. небезпечна батерейка14. небезпечна батерейка
14. небезпечна батерейка
 
11. обід
11. обід11. обід
11. обід
 
10. глобальна проблема
10. глобальна проблема10. глобальна проблема
10. глобальна проблема
 
9. voda voda
9. voda voda9. voda voda
9. voda voda
 
8. мінеральні добрива
8. мінеральні добрива8. мінеральні добрива
8. мінеральні добрива
 
7. лінія розвитку
7. лінія розвитку7. лінія розвитку
7. лінія розвитку
 
6. chadny gaz
6. chadny gaz6. chadny gaz
6. chadny gaz
 

fierul0

  • 1.
  • 2. SSTTAARREE NNAATTUURRAALLĂĂ FFee Ca răspândire în natură, Fe este al II-lea metal (după aluminiu) şi cel mai răspândit metal greu Ocupă locul al patrulea dintre toate elementele (după oxigen 49%, siliciu 26% şi aluminiu 7,5%)
  • 3. SSTTAARREE NNAATTUURRAALLĂĂ FFee Liber – în meteoriţi În combinaţii – oxizi ◦ Fe2O3 hematit ◦ Fe2 O3∙H2O limonit ◦ Fe3O4 magnetit - sulfuri ◦ FeS2 pirita ◦ CuFeS2 calcopirita - carbonat - FeCO3 siderit
  • 4. SSTTAARREE NNAATTUURRAALLĂĂ FFee SSIIDDEERRIITT FFeeCCOO33 Erzberg - Austria - cel mai mare zăcământ de siderit din lume
  • 5. MMAAGGNNEETTUULL NNAATTUURRAALL Aproximativ în anul 600 î. Hr., în regiunea Magnesia din Grecia Antică a fost descoperit un anumit minereu care atrăgea fierul spre el. De aceea, minereul respectiv a primit numele de “magnesia lithos”, adică “piatră de magnesia”. Ulterior, substanţele care au proprietatea de a atrage fierul au fost denumite ... magneţi, iar fenomenul ... magnetism.
  • 6. PPRROOPPRRIIEETTĂĂŢŢII FFIIZZIICCEE În stare pură: • fierul este un metal cenuşiu, • prezintă luciu metalic, •densitatea 7,8 kg/dm3, fiind un metal greu, • este bun conductor de căldură şi electricitate, • este maleabil şi ductil, • temperatura de topire 1538 ºC • este atras de magnet
  • 7. PPRROOPPRRIIEETTĂĂŢŢII CCHHIIMMIICCEE În mediu umed şi bogat în dioxid de carbon, fierul este atacat de oxigen în prezenţa apei, formând rugina, cu formula FeO(OH)  Procesul de ruginire decurge până la distrugerea completă a metalului. Deoarece rugina este o substanţă poroasă, permite acţiunea continuă a oxigenului şi după formarea ei.
  • 8. PPRROOPPRRIIEETTĂĂŢŢII CCHHIIMMIICCEE În seria rectivităţii chimice a metalelor, fierul se află înaintea hidrogenului ceea ce înseamnă că este un metal cu reactivitate mare. K Ca Na Mg Al Zn Fe Sn Pb H Cu Hg Ag Pt Au Fierul are valenţele II şi III.
  • 9. PPRROOPPRRIIEETTĂĂŢŢII CCHHIIMMIICCEE  Fierul sub formă de pilitură, la temperatură ridicată, se oxidează energic, cu degajare de lumină şi scântei strălucitoare, formând oxid fero-feric  Fierul compact, la temperatură ridicată, se acoperă cu un strat negru de oxid fero-feric
  • 10. PPRROOPPRRIIEETTĂĂŢŢII CCHHIIMMIICCEE Fierul îşi manifestă valenţa maximă atunci când reacţionează cu clorul obţinându-se clorura de Fe(III)
  • 11. PPRROOPPRRIIEETTĂĂŢŢII CCHHIIMMIICCEE  Fierul reacţionează cu sarurile. Fe+CuSO4=FeSO4+Cu; Fe+NiSO4=FeSO4+Ni  Reacţionează cu HCl şi se degajă H2. Fe +2HCl =FeCl2 +H2  Reacţionează cu acidul sulfuric diluat, la rece şi se degajă H2. H2SO4+Fe=FeSO4+H2  Reacţionează cu apa. 4Fe+6H2O+3O=4Fe(OH)3
  • 12. PPAASSIIVVAARREEAA FFEERRUULLUUII Acidul azotic concentrat nu reacţionează cu fierul, chiar dacă, după un timp, se diluează cu apă. Fenomenul se numeşte pasivarea ferului şi este o consecinţă a faptului că fierul este protejat de stratul de oxid depus pe suprafaţa sa. Pe acestă proprietate se bazează fabricarea vaselor de fier pentru păstrarea acidului azotic.
  • 13. PPRROOPPRRIIEETTĂĂŢŢII CCHHIIMMIICCEE Ferul reacţionează cu soluţia de sulfat de cupru(II) şi rezultă cupru care se depune pe cuiul din fier.
  • 14. AACCŢŢIIUUNNEEAA FFIIZZIIOOLLOOGGIICCĂĂ Cea mai importantă funcţie a fierului în organism este producerea hemoglobinei, substanţa care dă celulelor roşii culoarea specifică. Celulele roşii sunt foarte importante pentru sănătatea corpului deoarece acestea transportă oxigenul de la plămâni către celelalte organe ale corpului. Deoarece organimul absoarbe fierul cu dificultate corpul depozitează fier în oase, ficat, rinichi şi măduvă. Întru-cât rata de absorbţie a fierului este atât de scăzută, este important consumul zilnic de produse bogate în fier.
  • 15. AACCŢŢIIUUNNEEAA FFIIZZIIOOLLOOGGIICCĂĂ Câteva dintre alimentele bogate în fier se regăsesc în lista de mai jos: -alune -arahide prăjite -caise uscate -cartof dulce (crud) -drojdie -ficat de porc (fiert) -ficat de vită (fiert) -ficat de viţel (fiert) -seminţe de floarea soarelui -gălbenuş de ou -germeni de grâu -nuca -mazăre
  • 16. AACCŢŢIIUUNNEEAA FFIIZZIIOOLLOOGGIICCĂĂ Necesarul zilnic de fier diferă foarte mult în funcţie de vârstă, cu începere de la 8 mg/zi între 1 an şi 6 ani, continuând cu 12 mg/zi în adolescenţă la băieţi şi 15 mg/zi la fete şi menţinându-se la aceste valori la vârsta adultă.
  • 17. AACCŢŢIIUUNNEEAA FFIIZZIIOOLLOOGGIICCĂĂ Fierul se pierde însă destul de uşor din organism, mai ales atunci când copiii consumă alimente denumite “hoţi de fier”, precum îndrăgitul ceai negru, care se leagă în intestine cu fierul şi încetineşte absorbţia lui.
  • 18. AACCŢŢIIUUNNEEAA FFIIZZIIOOLLOOGGIICCĂĂ Statistici recente estimează că aproximativ 10% din populaţia globului suferă de anemie, boala cunoscută şi ca “deficienţa de fier”. Aceasta este foarte periculoasă pentru sănătate şi în faza incipientă se manifestă prin îngălbenirea uşoară a ochilor şi paloarea pielii. Se ştie deja că lipsa de fier este asociată cu pierderea capacităţii de concentrare şi oboseala moderată.
  • 19. MMEETTAALLUURRGGIIAA FFIIEERRUULLUUII • Deoarece ferul pur este casant, are punct de topire ridicat şi reactivitate mare, nu prezintă interes industrial. •Aliajele sale, în special fonta şi oţelul, prezintă o importanţă deosebită. •Metalurgia fierului poartă numele de siderurgie.
  • 20. FFIIEERRUULL FFOORRJJAATT Aliajul fierului cu un conţinut de carbon mai mic de 0,2% este moale şi se poate prelucra prin forjare, de unde vine denumirea acestui aliaj de fier forjabil.