Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.
I. PRIMA MENŢIUNE DOCUMENTARĂ A
LOCALITĂŢII CORNEŞTI- 25 APRILIE 1420
Satul Corneşti a fost documentar într-un uric, act d...
II. VERSIUNEA TOPONIMICĂ
 Profesorul Mihail Costăchescu în culegerea „Documente moldoveneşti înainte de
Ştefan cel Mare”,...
III. CRONICA SUCCINTĂ A CELOR MAI
IMPORTANTE EVENIMENTE
5000 î. Hr.- mărturiile arheologice atestează la
Corneşti un sat, ...
1718, 11 ianuarie – voievodul Mihai Racoviţă îi întăreşte lui
Toderaşcu, strănepotul pitarului Grigore Săpoteanul, stăpîni...
1826 – în satul Corneşti s-au jucat 12 nunţi, s-au născut
28 de prunci.
1835 – la biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavrii...
1840 – ţăranii se plîng autorităţilor guberniale de boierii
hapsîni.
1859 – Corneştii în acest an aveau 298 de case, cu o
...
1896 – boierul Anuş vinde comerciantului Mihail Ciolacu 1000
desetine de pămînt cu 12 mii ruble, răzeşilor le rămase numai...
1904- Corneşti, sat mare răzăşesc în judeţul Bălţi, centru administrativ al volostei cu
acelaşi nume. Are 333 de case, cu ...
1910 – la vîrsta de 80 de ani după 43 ani de preoţie şi 24 ani în funcţie de
protopop în 1910 se stinge din viaţă Pavel Fl...
1941-1944 – 36 de bărbaţi în floarea vîrstei s-au pierdut
în vîltoarea războiului sovieto-nazist.
1944, 23 august – Armata...
IV. DINAMICA EVOLUŢIEI POPULAŢIEI LOCALITĂŢII
CORNEŞTI ÎN DATE STATISTICE ŞI RECENSĂMINTE VECHI
Anul Gospodării Populaţia ...
V. LOCUITORI AI LOCALITĂŢII CORNEŞTI
DECEDAŢI ÎN ANII RĂZBOIULUI SOVIETO-
NAZIST (1941-1945)
N-au revenit din bătălii: Ghe...
VI. LISTA PERSOANELOR REPRESATE ÎN PERIOADA
REGIMULUI STALINIST TOTALITARIST
Petru Andrieş, Nadejda Balaru, Gheorghe Balta...
VII. PERSONALITĂŢI MARCANTE
ALE SATULUI CORNEŞTI
Nicolae Florov- (născut 19 decembrie 1876- 1 ianuarie 1948), profesor
de ...
Tamara Izbăşescu – a absolvit în 1961 Institutul de Arte
Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, a lucrat desenator
t...
Boris Stegărescu – Cîntăreţ şi regizor (1 aprilie 1922-13 mai
1995), a făcut studii la Liceul „Ion Creangă” din Bălţi, la ...
Valeriu Moraru – (născut 6 noiembrie 1959). Studii: Institutul
Pedagogic, Universitatea Tehnică, Facultatea de Economie şi...
Istoria satului Cornesti
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Istoria satului Cornesti

1,216 views

Published on

Corneştii de la şipotul rîului Bîc .

Published in: Environment
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Istoria satului Cornesti

  1. 1. I. PRIMA MENŢIUNE DOCUMENTARĂ A LOCALITĂŢII CORNEŞTI- 25 APRILIE 1420 Satul Corneşti a fost documentar într-un uric, act de proprietate semnat de Alexandru cel Bun la 25 aprilie 1420. Iată ce zice zapisul despre prima menţiune documentară: „Cu mila lui Dumnezeu, Noi, Alexandru Voievod, Domnul Ţării Moldovii, facem cunoscut şi cu această carte a noastră tuturor, cari vor căuta la dînsa sau o vor auzi citindu- se, că această adevărată slugă şi credincios boier, pan Vena, vornic, a slujit mai înainte sfîntrăposaţilor noştri înaintaşi, cu dreaptă şi credincioasă slujbă, iar astăzi ne slujeşte nouă, cu dreapta şi credincioasa slujbă. De aceea, noi văzîndu-l cu dreapta şi credincioasa slujbă către noi, l-am miluit cu osebita noastră milă şi i-am dat în Ţara noastră a Moldovii satele, anume Corneştii şi Miclăuşeşti şi Loznova şi Săcărenii şi Dvornicenii şi Dumeştii şi Ţigăneştii şi Lavreştii şi Sadova şi Homiceştii. Toate aceste să-i fie de la noi uric cu tot venitul lor, lui şi copiilor lui, şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui şi întregii seminţii a lui, cine se va alege mai de aproape nestricat niciodată în vecii vecilor. (...). În Suceava, în anul 6928 Aprilie 25 zile.”
  2. 2. II. VERSIUNEA TOPONIMICĂ  Profesorul Mihail Costăchescu în culegerea „Documente moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare”, (Iaşi, 1931), vorbind despre mai multe localităţi străvechi din bazinul rîului podgorean Bîc, interpretînd documentul de la 25 aprilie 1420 susţine că: „Numele îi vine sau de la un vechi proprietar Cornea, din veacul XIV, sau de la regiunea păduroasă cu mulţi corni”. Zamfir Arbore în „Dicţionarul geografic al Basarabiei”, editat în 1904 prezintă: „un sat vechiu răzăşesc, care şi-a luat numele de la pădurile seculare ce împrejura altă dată satul, în aceste păduri creşte în ambundenţă cornul, de aceea şi satul poartă numele Corneşti”.  Savantul Ion Dron, doctor habilitat în ştiinţe filologice, afirmă că „Corneştii s-ar fi putut forma de la antroponimul Cornea şi nu de la un nume de copac”. (Monografia „Cornova”, Chişinău, 2000, pag. 13). E posibil ca etimologia satelor Cornova, Corneşti să aibă la bază, în trecutul adînc al istoriei, vreun strămoş cu numele Cornea, hrisoavele vechi nu ne-au lăsat însă asemenea dovezi.
  3. 3. III. CRONICA SUCCINTĂ A CELOR MAI IMPORTANTE EVENIMENTE 5000 î. Hr.- mărturiile arheologice atestează la Corneşti un sat, care peste un timp a ars definitiv. Argumente ulterioare: pe vatra părăsită este mult lut ars, se găsesc diferite obiecte din cremene, oale de lut tipic pentru epoca numită eneolit, mileniile IV-III î. Hr. 1420, 25 aprilie – Prima menţiune documentară a satului Corneşti. 1437, 5 octombrie – pe locurile unde se aştern astăzi localităţile Corneşti, Bumbăta, Rădenii Vechi şi Bălăneşti s-au aflat cîndva ocinile Mănăstirii Poiana, dăruite ei de voievozii Ilie şi Ştefan la 5 octombrie 1437. 1558 – sat de răzeşi care în acest an mai poseda uricul lui Alexandru Vodă. 1699 – Aniţa Hînculeasa, strănepoata lui Marcu Mîrca, vinde lui Patraşcu Iordache, vătavul de aprozi, mai multe sate: „Corneşti de sub Codru”.
  4. 4. 1718, 11 ianuarie – voievodul Mihai Racoviţă îi întăreşte lui Toderaşcu, strănepotul pitarului Grigore Săpoteanul, stăpînire pe o parte di.n moşia Corneşti. 1763, 28 iunie – domnitorul Grigore Calimache porunceşte lui Constantin Gîndu să determine hotarele moşiei lui Nicolae Cogîlniceanu „în Cornu, cari sunt Corneşti peste Prut” 1772-1773 – recensămîntul din acest an fixează în satul Corneşti 25 de ogrăzi. 1803 – în localitatea Corneşti sînt înregistraţi 98 de răzeşi, toţi supuşi birului în favoarea oştilor ţariste. 1812 – pune stăpînire pe moşia satului Corneşti negustorul din Iaşi Iordache Bantîş. 1805 – corneştenii construiesc o biserică din bîrne, care peste 11 ani se duce în pămînt în timpul unor masive alunecări de teren şi credincioşii cer învoirea să facă alta.
  5. 5. 1826 – în satul Corneşti s-au jucat 12 nunţi, s-au născut 28 de prunci. 1835 – la biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil în 1835 erau preoţi Simion Gavrilovici (în vîrstă de 59 de ani, cu nevastă şi 6 copii) şi Ion Popovici (în vîrstă de 55 de ani, cu soţia). În localitate vieţuiau 151 de familii de ţărani-răzeşi şi 23 de familii de mazili. Cei mai bătrîni oameni erau Ion Neagară(95 de ani), Tudose Bagrin(93 de ani), Pavel Puiu şi Ion Ion Siniţaru(cîte 80 ani). 1816 – Corneştii numărau 263 de bărbaţi şi 238 de femei. Apoi, în afară de tîrgovăţul Iordache Bantîş, se pricopsesc cu moşii în această localitate Maria Zaharova, văduvă de polkovnik rus şi boierul din Rădeni Dimitrie Jârdan, nobilul Ion Iamandi. Satul răzăşesc avea 116 gospodării, 25 de vii şi 65 de livezi, un iaz şi 2 mori de vînt
  6. 6. 1840 – ţăranii se plîng autorităţilor guberniale de boierii hapsîni. 1859 – Corneştii în acest an aveau 298 de case, cu o populaţie de 671 de bărbaţi şi 569 de femei. În acel an mai trăiau aici şi 83 de ţărani din Mirceşti. Răzeşii şi boierii posedau 2.749 desetine de pămînt. 1866 – s-a ridicat în piatră o nouă biserică. Epidemiile de holeră au secerat 19 suflete în 1866 şi 38 în 1872. 1869 – din iniţiativa şi cu contribuţia preotului Pavel Florov în 1869 a fost deschisă în satul Corneşti o şcoală- model de alfabetizare de o clasă. Şcoala era întreţinută de săteni, ea aduna la lecţii 40-50 de elevi. 1872 – pe valea Bîc se aşternu din Chişinău spre Ungheni prima cale ferată din Basarabia. În 1872 pe sectorul Corneşti munceau 1500 de oameni, cazaţi în corturi şi bordee. Treptat pe partea dreaptă a liniei ferate, vis-a-vis de vatra străbună Corneştii crescu pe muchia dealului Tîrgul Corneşti, zis şi Predeal
  7. 7. 1896 – boierul Anuş vinde comerciantului Mihail Ciolacu 1000 desetine de pămînt cu 12 mii ruble, răzeşilor le rămase numai 300 desetine. Se dezlănţui un mare conflict între săteni şi moşierul Anuş, judecata durează 7 ani, pentru a potoli revolta răzeşilor în 1903 guvernatorul Basarabiei S. Urusov se deplasează din Chişinău la Corneşti însoţit de o companie de soldaţi înarmaţi. 1877, 28 octombrie – moşierul Nicolae Albotă ceru despăgubire pentru 45 desetine de fînaţuri ocupate de drumul de fier şi de corturile spitalului militar, în care se aduceau răniţi din Balcani. N. Albotă poseda în Corneşti 540 desetine de pămînt, N. Buznea- 531 desetine. 1904, 6 mai – preotul Pavel Florov este decorat cu o cruce cu diamante de însăşi Cabinetul Măriei Sale Împăratul Rusiei
  8. 8. 1904- Corneşti, sat mare răzăşesc în judeţul Bălţi, centru administrativ al volostei cu acelaşi nume. Are 333 de case, cu o populaţie de 1984 de suflete. Satul are o frumoasă biserică cu hramul Sf. Arh. Mihail şi Gavriil. În anumite zile lîngă heleşteul lui Buznea se ţin bîlciuri. Răzeşii posedă o răzeşie de 1833 deseatini, parte cumpărată de la boierul Braga pe la 1700. Proprietarii particulari au: porucicul Mihailow 354 deseatini, vechea familie Albuţa (răzeşi) 540 des., E. Buznea 540 deseatini. Răzeşii posedă hrisoave vechi, între cari unul a lui Alexandru Vodă în anul 7066 aprilie 3, altul a lui Petru Vodă din anul 7033 septembrie 18. La Corneşti e sucursala telegrafo-poştală”. 1905 – se deschide şcoala laică cu 2 trepte, director I. Arabagi. Apoi în localitate se înfiinţează o tovărăşie de credit, ce face legătură telefonică cu Orheiul şi tîrgul Teleneşti. 1908 – directorul şcolii I. Arabagi în vara anului 1908 întreprinde cu elevii o excursie la Sevastopol. Din 120 de elevi în 1909 au absolvit şcoala 12, fiind considerat un învăţător bun A. Buşilă.
  9. 9. 1910 – la vîrsta de 80 de ani după 43 ani de preoţie şi 24 ani în funcţie de protopop în 1910 se stinge din viaţă Pavel Florov, înmormîntat cu toate onorurile şi obiceiurile creştineşti. 1912, 16 mai – în legătură cu centinarul de la alipirea Basarabiei la Rusia, în faţa clădirii administrative de voloste din Corneşti a fost sfinţit un monument ridicat ţarului. 1922 – în toamna anului 1922, 358 de podgoreni din Corneşti- sat şi 50 din Corneşti – tîrg în toamna anului 1922 au fost împroprietăriţi cu 885 ha de pămănt. 1923 – satul Corneşti numără 613 clădiri cu o populaţie de 3921 de oameni, avea 2 gospodării boiereşti, cooperativă agricolă, tovărăşie de credit, o moară de aburi, şcoala primară mixtă. 1933 – din cei 402 copii în vîrstă de 5-16 ani erau în 1933 şcolarizaţi 232, instruiţi de 4 învăţători- Andrei Gulea, Olimpiada Gulea, Ştefan Racu şi Teodor Coşponac.
  10. 10. 1941-1944 – 36 de bărbaţi în floarea vîrstei s-au pierdut în vîltoarea războiului sovieto-nazist. 1944, 23 august – Armata Roşie a ocupat gara, tîrgul şi satul Corneşti 1941, 9 iulie – după două săptămîni de război Majestatea Sa Regele Mihai vizitează trupele române aflate în luptă pe masivul de la Corneşti. 1940-1941; 1944-1951 – 53 de podgoreni din Corneşti au fost represaţi de regimul stalinist totalitarist. 1971 – localitatea Corneşti număra 2697 de locuitori. 1989 – satul avea înregistraţi 2443 de locuitori. 2002, 1 ianuarie – localitatea avea 843 de gospodării; 2396 de suflete
  11. 11. IV. DINAMICA EVOLUŢIEI POPULAŢIEI LOCALITĂŢII CORNEŞTI ÎN DATE STATISTICE ŞI RECENSĂMINTE VECHI Anul Gospodării Populaţia Total Gen masculin Gen feminin 1772-1773 25 1803 98 gospodării de răzeşi 1816 116 263 238 501 suflete 1835 151 de familii de răzeşi; 23 familii de mazili 1904 333 case 1984 suflete 1923 613 clădiri 3921 oameni 1971 2697 locuitori 1989 2443 locuitori 2002 843 gospodării 2396 suflete
  12. 12. V. LOCUITORI AI LOCALITĂŢII CORNEŞTI DECEDAŢI ÎN ANII RĂZBOIULUI SOVIETO- NAZIST (1941-1945) N-au revenit din bătălii: Gheorghe Bejan, Vladimir Boboc, Procopie Botnari, Alexandru Brăguţă, Ion Brăguţă, Ilie Buga, Andrei Chirică, Gheorghe Chirică, Nicolae Chirică, Gheorghe Cocierov, Dumitru Colţişor, Ion Colţişor, Vasile Covată, Ion N. Coşponac, Ion P. Coşponac, Alexandru Gorea, Alexandru Filimon, Vasile Filimon, Isidor Leahu, Petru Leahu, Ion Martea, Gheorghe Nicorici, Ion G. Obadă, Ion G. Obadă, Ion Rotaru, Arseni Siniţaru, Vladimir Siniţaru, Alexandru Sîrbu, Gheorghe P. Sîrbu, Gheorghe V. Sîrbu, Ion Sîrbu, Nicolae Sîrbu, Nicolae Sîrbu, Nicolae Sohoţchi, Gheorghe Tarhon, Dumitru Zelavoc.
  13. 13. VI. LISTA PERSOANELOR REPRESATE ÎN PERIOADA REGIMULUI STALINIST TOTALITARIST Petru Andrieş, Nadejda Balaru, Gheorghe Baltag, Ion Bărcă, Ion Boboc, Mihail Boboc, Maria Bogoi, Galina Bordei, Chiril Brăguţă, Gheorghe Brăguţă, Liuba Brăguţă, Nadejda Brăguţă, Raisa Brăguţă, Vera Brăguţă, Ecaterina Cersag, Nadejda Chirău, Ion A. Chirică, Ion G. Chirică, Nadejda Chirică, Domnica Cotoros, Vera Cujbă, Gheorghe Denisenco, Serghei Drăgan, Olga Efim, Tatiana Filimon, Ana Foşnea, Olga Galagan, Vasile Hămureac, Ion Lăpuşneanul, Liuba Leahu, Vera Leahu, Irina Martea , Victor Martea, Elena Matveev, Serghei Mihalaş, Eudochia Milevschi, Ana Negară, Ana Nicorici, Ion Obadă, Nadejda Obadă, Eudochia Păun, Ana Postolache, Maria Postolache, Maria Radu, Maria Rotari, Magdalina Săculţanu, Ecaterina Siniţaru, Gheorghe Siniţaru, Ion Sîrbu, Nadejda Sîrbu, Maria Tarhon, Vladimir Tudorachi, Ion Zglăbos.
  14. 14. VII. PERSONALITĂŢI MARCANTE ALE SATULUI CORNEŞTI Nicolae Florov- (născut 19 decembrie 1876- 1 ianuarie 1948), profesor de agrogeodezie la facultatea de ştiinţe agricole din Chişinău. Studii: Seminarul Teologic Superior din Chişinău. Licenţiat în Ştiinţe. E asistent chimist la Institutul Zootehnic din Petersburg, asistent la catedra agronomie din Kiev, profesor la Institutul Geografic din Kiev, profesor la Institutul Agronomic din Odesa, geolog, şef clasa I la Institutul Geologic al României, conferenţiar suplimentar de agrogeologie la Iaşi, director al Muzeului Naţional din Chişinău, comisar al Guvernului pe lîngă Camera Agricolă Lăpuşna. A fondat revista „Buletinul Muzeului Naţional de Istorie Naturală din Chişinău”. Doctor în ştiinţă. Profesor. A editat mai multe lucrări ştiinţifice la Bucureşti, Chişinău şi Iaşi
  15. 15. Tamara Izbăşescu – a absolvit în 1961 Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, a lucrat desenator tehnic la Ploieşti şi profesoară la Şcoala Populară de Artă din Brăila, a avut mai multe expoziţii de pictură în România.
  16. 16. Boris Stegărescu – Cîntăreţ şi regizor (1 aprilie 1922-13 mai 1995), a făcut studii la Liceul „Ion Creangă” din Bălţi, la Şcoala de ofiţeri de artilerie din Craiova (1942-1947), la Academia Comercială din Bucureşti (1944-1947), la Conservatorul din Bucureşti (1945-1949), a debutat ca regizor pe scena Operei din Cluj (1954), solist în corul Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti, regizor la Teatrul Muzical din Braşov şi la televiziunea română. E înmormîntat la Bucureşti. Petru Tarhon – (născut 15 ianuarie 1930) a devenit doctor habilitat în ştiinţe biologice, profesor universitar. Laureat al premiului de Stat din Republica Moldova. Este autor a circa 200 de lucrări, inclusiv 15 monografii, manuale universitare şi compendii pentru studenţi şi profesori de biologie. A educat mai multe generaţii de specialişti în biologie, circa 100 de licenţiaţi în fitofiziologie, 5 doctori în ştiinţe biologice.
  17. 17. Valeriu Moraru – (născut 6 noiembrie 1959). Studii: Institutul Pedagogic, Universitatea Tehnică, Facultatea de Economie şi Management. Doctor în ştiinţe pedagogice. Activităţi: Calea ferată a Moldovei, director al firmei „Basarabia” SRL din Sankt-Peterspurg, director al firmei „UMC” SRL, director al firmei Trans-Marconi”SRL, director general al Fabricii de sticlă SA „Cristal-Flor”, director general al ÎM „Langavin Ltd”, director general al SA Combinatul de cereale din Chişinău, acţionar majoritar la întreprinderile nominalizate şi al fabricilor de bere „Bere Azuga”(România), al Combinatului de vinuri din Krasnodar „Kubani-Vino”(Rusia), al fabricii de vin din Cucoara, al hotelului „Chişinău”. E vice-preşedinte al Federaţiei de Judo din RM, în care funcţie a ajutat sportivii de înaltă performanţă din Moldova să participe la competiţii atît în cadrul republicii cît şi la cele internaţionale.

×