Documentul subliniază importanța educației fizice în dezvoltarea armonioasă a copiilor, evidențiind contribuția activităților fizice la sănătate, abilități motrice și dezvoltare intelectuală. Acesta oferă o varietate de activități și jocuri, structurate pe verigi ce facilitează învățarea și interacțiunea socială, precum și obiective specifice pentru dezvoltarea abilităților motrice. De asemenea, promovează exercițiile fizice regulate ca esențiale pentru o societate sănătoasă și bine dispusă.

1. - EDUCA Ţ IE FIZI CĂ - NIVEL II

2. CUPRINS: ARGUMENT OBIECTIVE CADRU ŞI DE REFERINŢĂ VERIGILE UNEI ACTIVITĂŢI DE EDUCAŢIE FIZICĂ PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC: • GRUPA MARE • GRUPA PREGĂTITOARE EXERCIŢII PE VERSURI JOCURI LINIŞTITOARE JOCURILE DE MIŞCARE, DANSUL, EXCUR-SIILE ÎNCHEIERE

3. ARGUMENT C ontribuţia activităţilor de educa-ţie fizică la dezvoltarea calităţilor şi capacităţilor fizice, la dezvolta-rea capacităţilor intelectuale, afec-tive s i morale: “ Sportul reprezintă vigoarea vitală a societăţii .” ~ G.Căli-nescu

4. Educaţia fizică reprezintă o condiţie esenţială pentru asigurarea echilibrului dintre efortul intelectual şi cel fizic. La vârsta preşcolară activităţile de educaţie fizică practicate regulat ajută la creşterea şi dezvoltarea armonioasă a organismului copiilor, asigură un ra-port optim între statură şi greutate, fa-vorizează construcţia osoasă, permit o bună dezvoltare a inimii, plămânilor şi muşchilor.

5. OBIECTIVE CADRU ŞI DE REFERINŢĂ 1. Cunoaşterea deprinderilor igienico-sanitare necesare pentru imbunătăţi-rea stării de sănătate a copiilor; 2. Dezvoltarea fizică corectă şi armoni-oasă a organismului; 3. Însuşirea conştientă a deprinderilor motrice de bază, aplicativ - utilitare, pentru îmbogăţirea experienţei mo-trice şi aplicarea independentă a a-cestora în perspectivă; 4. Stimularea calităţilor intelectuale, de voinţă, afective şi de comporta-ment în vederea dezvoltării deprinde-rilor de interacţiune socială. ~ să cunoască şi să aplice reguli de igienă a efortului fizic; ~ să achiziţioneze deprinderi de respira-ţie corectă, de concentrare şi de rela-xare; ~ să-şi formeze ţinuta corporală corectă în poziţia stând, şezând şi în deplasa-re; ~ să execute exerciţii vizând mişcarea diferitelor segmente ale corpului, izo-lat ori în coordonare şi să-şi dezvolte expresivitatea mişcării; ~ să rspundă motric la o sarcină simplă dată; ~ să se folosească de acţiunile motrice învăţate pentru a exprima sentimente şi/sau comportamente, pentru a răs-punde la diferiţi stimuli (situaţii), la diferite ritmuri.

6. Deprinderi motrice: - de bază: mers, alergare, săritură, a-runcare şi prindere. - utilitar-aplicative: echilibru, târâre, că-ţărare, escaladare, tracţiuni, împingeri, transport de greutăţi. Deprinderi sportive elementare: - atletism: alergare de viteză, de durată, aruncarea mingii de oină etc. - gimnastică acrobatică. Calităţi motrice: - viteză, îndemânare, forţă, rezistenţă. CLASIFICARE :

7. Activitatea de educa ţ ie fizic ă cuprinde un num ă r de 6 verigi principale : Organizarea colectivului de elevi ; (durata medie: 3 min) 2. Preg ă tirea organismului pentru efort ; (durata medie : 5 min) 3. Influen ţ area selectiv ă a aparatului loco - motor ; (durata medie : 5 min) 4. Rezolvarea temelor ş i obiectivelor propu - se ; (durata medie : 17 min) 5. Revenirea organismului dup ă efort ; (durata medie : 3 min) 6. Î ncheierea activităţii. (durata medie : 2 min)

8. Parcurs aplicativ: “Campionii” Mers în diferite formaţii, spre diferite direcţii, cu diferite poziţii ale braţelor: “Pas lângă pas”, “Ascultă comanda!”, “Mergem prin pădure” Dans tematic: “Dansul florilor” Alergare spre diferite direcţii, cu opriri, porniri, întoarceri la semnal,cu ocolire de obstacole: “Alergăm corect!”, “Printre copaci” Sărituri în lungime, în adâncime: “Pasul ştrengarului”, “Broscuţele sar în lac” Aruncarea şi prinderea mingii, rostogolirea acesteia pe sol: “Prinde mingea”, “Mingea se plimbă”, “Raţele şi vânătorii” Euritmie: “Dansul ghioceilor” Târâre cu deplasare pe antebraţe şi genunchi: “Grivei trece pe sub gard” Tracţiunea şi împingerea diferitelor obiecte: “Camionul defect” Transport de greutăţi: “Plecăm în călătorie” Căţărare-coborâre: “Sus pe bancă” Escaladare: “Treci peste gărduţ” Dans popular: “Hora” Parcurs aplicativ: “Campionul grupei” GRUPA MARE

9. Parcurs aplicativ: “Învingătorii”; “Cine nu mai poate, să se dea deoparte” Mers: “Ne mişcăm şi alergăm” Alergare: “Iepuraşul fără casă”; “Cine ajunge primul?” Parcurs aplicativ: “Fereşte-te” Săritură în înălţime peste obstacole, pentru atingerea unui obiect suspendat: “Sari peste buştean”, “Sparge balonul” Aruncarea mingii în sus cu ambele mâini şi prinderea ei, aruncarea cu o mână, rostogolirea mingii printr-un spaţiu limitat: “Mingea tot mai sus”, “Cine aruncă cel mai departe?”, “Mingea la vale, prin poartă” Dans popular: “Hora Unirii” Mers în echilibru pe o linie trasată pe sol, pe plan înclinat: “Telefericul”, “La deal, la vale” Dans modern: “Pentru tine, mama mea” Târâre pe abdomen, cu sprijin pe antebraţe şi împingere în vârful picioa-relor: “Ne furişăm” Căţărare, escaladare: “Pisica se caţără pe gard”, “Treci peste obstacole” Gimnastică ritmică: “Dansul panglicilor colorate”, “Dansu florilor” Tracţiune, împingere, transport de greutăţi: “Racii”, “Cu rucsacul în spate” Parcurs aplicativ: “Sportivii la concurs” Dans popular: “Drag mi-e jocul românesc” Întrcere sportivă: “Oimpiada piticilor” GRUPA PREGĂTITOARE

11. “ M âna” M â na mea-i ca un cuv â nt ( mi ş c ă m degetele r ă sfirate de la o m â n ă ) Care- ţ i r ă v ăş e ş te-un g â nd (mi ş c ă m m â na pe l â ng ă cap) M â na bate,m â na tace, (bat î n ceva cu pumn ul , ascult pumnul) M â na floare se desface . (ambele m â ini cu degetele desf ă cute) Dac ă vrei î n sus s ă zbori , F ă - ţ i degetele pocni tori Ş i pocne ş te de trei ori! (pocnim de trei ori, sărim î n sus). “ Trezeşte-te ursuleţ ” Copiii sunt aşezaţi pe covor în cerc, un copil « ursuleţ » stând în mijlocul cercului ghemuit, cu ochii închişi. Educatoarea atinge un copil care va merge la « ursuleţ » şi-i va spune: « Trezeşte-te ursuleţ », apoi revine la locul iniţial. « Ursuleţul » se trezeşte şi spune : « Mor, mor, mor, cine m-a trezit ? » şi caută copilul care l-a trezit. JOCURI LINIŞTITOARE

12. “ Mingea frige! ” Copiii stau î n cerc um ă r la um ă r.Unul dintre ei ţ ine o minge pe care o va pasa celorlal ţ i , f ă ra s ă o scape jos. La comanda: “Mingea frige” copilul la care se afl ă mingea trebuie s ă -i dea drumul jos. “ J oc de degete “ Eu am un gărduleţ ( mana stângă cu degetele desfăcute) Şi vine pisica miaunica : ( de la mâna dreaptă arătătorul şi mijlociul merg pe gard) Miau ,miau, miau, miau, miau. Dar iată vine-un şoricel: C hiţ, chiţ, chiţ, chiţ, chiţ, (trece repede, pe gard). Dar iată vine-un uriaş: Bum, bum, bum, bum, bum (fiecare deget se închide când trece uriaşul) Şi dărâmă gărduleţul! Dar iată vine-un piticuţ, (arătătorul de la mâna dreaptă) C-un ciocănel atâta de micuţ (îndoi arătătorul de la mâna dreaptă) Cioc,cioc,cioc,cioc,cioc (ciocănesc fiecare deget, care se ridică) Şi repară gărduleţul !

13. Jocurile de mi ş care au o contribu ţ ie im - portant ă la dezvol - tarea fizic ă general ă a copiilor, la forma - rea deprinderilor motrice, la sporirea rezisten ţ ei fizice, la c ă lirea organismului ş i, implicit , la reali - zarea educa ţ iei in - telectuale, morale ş i estetice. Jocurile de mişcare, în comparaţie cu al-te exerciţii fizice prezintă avantajul participării unui nu-măr mare de copii, într-un spaţiu res-trâns.

14. “ Merge mingea în cerc “ Toţi copiii formează un cerc mare, la 2 - 3 paşi interval unul de altul. Doi dintre ei a-flaţi faţă în faţă pe circumferinţa cercului primesc câte o minge. La semnal începe pa-sarea mingilor, ele sunt trimise din copil în copil, în acelaşi sens, urmărindu-se una pe alta. Pasarea mingilor se va face şi în celă-lalt sens. Cel care scapă mingea din mână este dator să o culeagă şi să continue pasele.

15. “ Trece-mă peste linie “ Jocul se poate desfăşura în sală sau pe teren. Pot lua parte toţi copiii, având nevoie de bastoane de gimnastică. Echipe egale, aşezate faţă în faţă, în linie la 4-5 m. Fiecare jucător îşi are perechea în echipa adversă. La mijlocul intervalului sunt trasate două cercuri. În interiorul unuia se află un baston de gimnastică (0,50 m). Conducătorul de joc rosteşte un număr. Jucătorii ambelor echipe ce au acest număr se îndreaptă către cele două cercuri. Cel ce ajunge primul ia bastonul şi-şi aşteaptă adversarul. Când soseşte şi acesta, ambii apucă bastonul cu amândouă mâinile şi, prin tracţiune, încearcă să-şi scoată adversarul din cerc. Cel ce reuşeşte aduce un punct echipei sale. Câştigă echipa cu cele mai multe puncte.

16. “ Labirintul “ Pot lua parte la acest joc toţi copiii. Jocul se desfăşoară pe teren plat sau în sală. Ju-cătorii se aşează în coloană de 4-5 (în func-ţie de numărul lor ), cu braţele lateral, de mâini apucaţi, formând culoare în lungimea sau lăţimea terenului. Dintre copii se vor a-lege 2 : un urmărit şi un urmăritor. La sem-nal cei doi jucători se urmăresc alergând prin culoare. Cei doi copii au voie să treacă dintr-un culoar în altul şi pe la capetele a-cestora.

17. Dansul Este una dintre cele mai pl a cute activi-tăţi. Copilul i nvaţă s a fie un bun partener în-tr-o pereche, băieţii cum să aibă g rijă de partenerele lor şi invers. Partenerii învaţă să se cunoască mai bi-ne, să se respecte unii pe alţii, să fie mai disciplinaţi. Pentru un bun re-zultat , dansul trebu-ie să se practice în mod gradual, ţinând cont de particulari-tăţile de vârstă.

18. Excursiile Activităţi cu caracter sportiv sau recreativ, constând din parcurge-rea, pe jos sau cu un mijloc de transport, a unor regiuni pito-reşti sau interesante din punct de vedere ştiinţific.

19. S ă natatea este cel mai de pre ţ lu - cru, de aceea nu poate fi neglijat ă . Se vorbe ş te despre rolul şi necesitatea educa ţ iei mintale într-o societate civi - lizată, dar nu putem neglija nici im - portanţa necesită ţ ii educa ţ iei fizice, deoarece o societate s ă n ă toas ă este o societate bine dispus ă .

20. Astăzi este o zi specială, o oră deosebită. . Relaxaţi-vă un moment şi apreciaţi...

21. 30 de minute de activitate fizica Intre mijloacele aflate foarte aproape de noi sunt: plimbarile in aer liber, spalatul masinii, urcatul scarilor (evitand liftul), plimbatul copiilor si chiar, de ce nu, sa coboram cu doua statii mai devreme din mijloacele de transport care ne duc sau ne aduc la si de la locul de munca. Fiecare pas pe care-l faceti pe acest drum va avea ca efect cresterea calitatii sanatatii dumneavoastra si o lovitura in plus data industriei mondiale de medicamente. Incercati? „ Un tânăr îşi poate risipi ziua, dar anii preţul clipei îl vor în-văţa”. (Goethe)