Studiul a evaluat acceptabilitatea produsului de panificație nou, folosind testul hedonic și scala Likert pentru a determina preferințele consumatorilor. Un eșantion de 100 de persoane a participat la teste senzoriale, iar rezultatele au indicat o reacție pozitivă față de noul produs, cu scoruri ridicate la evaluarea gustului, culorii și aspectului. Concluziile sugerează că produsul are potențial de succes pe piață datorită acceptării favorabile din partea consumatorilor.

1. Studiu privind acceptabilitatea produsului
Obiectivele acestui studiu au urmărit testarea acceptabilităţii produsului “.................”
şansele de a fi achiziţionat şi modul în care este apreciat sau nu.
Metodologia utilizată a fost formată din 3 teste si un chestionar de piata.
• Testul hedonic s-a utilizat ca test de analiză senzorială ce pune în evidenţă
acceptabilitatea unui produs nou de către potenţialii consumatori.
• Scala Likert, metoda ordonării rangurilor si chestionarul de piaţa s-au utilizat
în vederea cercetării satisfactiei si atitudinii consumatorului
Eşantion: 100 persoane neantrenate ca degustători, studenţi şi cadre didactice ai
Universităţii de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, cu varste
cuprinse intre 19-55 ani.
Metodele de analiză senzorială a produselor alimentare se clasifică în:
Metode analitice
Metode de apreciere a calitatii
 Sistem de apreciere cu numar mic de puncte
 Sistem de apreciere cu numar mediu de puncte
 Sistem de apreciere cu numar mare de puncte
Metode de diferentiere a calitatii
 Metoda probelor pereche
 Metoda triunghiulara
 Metoda duo-trio
 Metoda doi din cinci
 Metoda A sau “diferit de A”
Metoda de ordonare dupa rang
 Ordonare simpla
 Ordonare pe perechi
Metode de descriere a calitatii
 Metode descriptive simple
 Metoda profilului de aroma sau textura
 Metoda dilutiei
Metode preferentiale
 Metoda probelor perechi
 Metoda triunghiulara
 Metoda cu scara hedonica
Dintre metodele preferenţiale am ales testul hedonic.Aceste metode prefereţiale
au ca scop: orientarea productiei intreprinderilor in vederea realizarii produselor
preferate de piata iar ca şi aplicabilitate se utilizeaza la introducerea pe piata a
unui produs nou şi pentru evidentierea reactiei consumatorilor fata de diferite
produse existente deja in consum
1

2. In cazul acestor metode o influenta deosebita asupra rezultatului o are
efectul psihologic, deoarece consumatorul compara, in mod constient, calitatile
senzoriale ale produsului testat cu cele pe care le asociaza in mod obisnuit
alimentului respectiv.
Permite sa stabileasca nu numai cea mai buna proba, dar si gradul de
preferinta referitor la un anumit factor: conditii sau durata de pastrare, metoda de
ambalare, modificarea retetei de fabricatie sau a regimului tehnologic.
Testul hedonic
Scopul acestui tip de test este de a alege o probă preferată dintre mai multe
sortimente ale aceluiaşi produs. Se urmăreşte astfel orientarea producţiei către produsul
preferat de consumatori sau testarea preferințelor în cazul unui produs nou lansat pe piaţa
de desfacere. Rezultatele acestui test sunt influenţate de efectul psihologic asupra
consumatorilor, care compară în mod conştient proprietăţile senzoriale ale produsului de
testat cu cele pe care le percepe la produse similare. În cadrul metodelor preferenţiale,
testul hedonic permite nu numai alegerea celei mai “bune” probe dar şi măsurarea
gradului de preferinţă. Scala hedonică are 9 trepte, între care primele 4 (1-4)
consemnează senzaţiile negative, iar altele 4 ( 6-9) senzaţiile pozitive. A cincea treaptă
arată senzaţia de “indiferent”(Peryam et al., 1997).
 - extrem de plăcut 9
 -foarte plăcut 8
 -plăcut 7
 -slab plăcut 6
 -indiferent 5
 - uşor plăcut 4
 -semiplăcut 3
 -complet neplăcut 2
 -extrem de neplăcut 1
2

3. Fiecare degustător a primit trei mostre de produse din pâine:pâine albă(notată cu
cifra 1),pâine Graham(notată cu cifra 2) şi pâine cu linte roşie şi infuzie de
rosmarin(codificată cu cifra 3), realizată în staţia pilot de obţinere a produselor de
panificatie din cadrul USAMV. Mostrele au fost aşezate pe o tavă şi s-au servit
degustătorilor
Produsele au fost însoţite de un pahar cu apă la temperatura camerei, un recipient
gol pentru evacuarea produsului degustat, serveţel, fişa testului, creion. În timpul
degustării , este necesară neutralizarea gustului remanent , în scopul menţinerii
sensibilităţii gustative a degustătorilor. Agentul de neutralizare este apa potabilă la
temperatura camerei.
Fiecare subiect a fost rugat să citească instrucţiunile de pe fişă şi să indice gradul
de preferință prin bifare în dreptul expresiei pe care o consideră cea mai apropiată de
părerea personală.
Fisele s-au prelucrat statistic stabilindu-se media şi procentajul de imi
displace.Toate probele au fost agreate de către consumatori, procentajul de imi displace
fiind de 0,05 la pâinea albă, 0,07la pâinea Graham şi 0,08 la noul produs.
Rezultatele testului confirmă rezultateleobţinute în cazul celorlate metode
aplicate,conform cărora produsul nou creat este agreat de consumatori.
Fişa model a acestui test care a fost aplicată degustătorilor este:
TESTUL HEDONIC
EXAMINATOR NR……
INSTRUCTIUNI
Vă rugăm să gustaţi proba 1, proba 2, proba 3. Indicaţi cât de mult vă place
fiecare din aceste probe prin bifare în dreptul expresiei care descrie cel mai
bine părerea dvs.
Grad de
Proba 1 Proba 2 Proba 3
preferinţă
Extrem de
plăcut
Foarte plăcut
Plăcut
Slab plăcut
Indiferent
Uşor neplăcut
Semiplăcut
Complet
neplăcut
3

4. Extrem de
neplăcut
Scala Likert și măsurarea calității
Este o scală des folosită în marketing sau cercetarea satisfacţiei şi atitudinii
clientului.
Scala Likert este o varianta de scală utilizată pentru anumite tipuri de întrebări în
cadrul unui sondaj. Scala are cinci sau sapte gradatii, care indica intensitatea acordului
sau dezacordului subiectului asupra unei afirmatii/unei caracteristici anume.
Scala lui Likert- este o scala cu 5 trepte
+2 +1 0 -1 -2
Acord total Acord Indiferenta Dezacord Dezacord total
Scala Likert este o scală folosită în psihometrie pentru măsurători operate cu
ajutorul chestionarelor. Scala poartă numele inventatorului său, psihologul Rensis Likert.
Scala Likert este o scală ordinală adică este este o scală nominală pe care s-a
introdus o relaţie de ordine. La fel ca şi în cazul scalei nominale nu există o ierarhie
intrinsecă a valorilor măsurate dar ele au la bază o ordine distinctă bazată pe o ierarhie
extrinsecă.Cu alte cuvinte valorile măsurate sunt ordonabile pe baza unei relații de
ordine.
Caracteristica principală a scalei ordinale este aceea că permite măsurararea
gradului de diferenţă dar nu diferenţa specifică dintre mărimile măsurate. Scala ordinală
nu permite operaţii aritmetice asupra categoriilor. Nu se va putea preciza niciodată care
este mărimea diferenţei dintre două categorii deoarece nu se va putea preciza niciodată
care este diferenţa dintre “bine“ şi “foarte bine“ avută în vedere de subiecţi.Se alcătuieşte
un set de propoziţii (întrebări) care reprezintă afirmaţii cu caracter favorabil sau
nefavorabil la adresa stimulului care face obiectul investigaţiei;
Se aplică chestionarul unei populații stabilite conform scopului de măsurare. Atunci
când sunt învitați să răspundă la un chestionar calibrat ca instrument de măsură pe o
scală Lickert subiecții trebuie să specifice nivelul de acord respectiv dezacord față de
afirmațiile din chestionar.
Deși cel mai adesea este folosită scala cu 5 valori de răspuns mulți specialiști
susțin că utilizarea a 7 sau 9 valori conduce la măsurători cu un grad de acuratețe mai
ridicat.
4

5. După ce se completează chestionarul fiecare fiecare element (întrebare) se
analizează separat. Observăm că deşi există o relaţie de ordine pe mulţimea categoriilor
nu există nici o indicaţie privitor la diferenţele reale între categorii. De aceea, atunci când
se utilizează scale ordinale de măsură, distanţele între categorii sunt presupuse egale iar
operaţiile acceptate sunt modul, gama, mediana şi procentul. Media nu are sens. Este de
observat că scala Likert este o scală bipolară în sensul că măsoară atitudinea
sau aprecierea față de un subiect atât prin răspuns pozitiv cât și negativ.
Deşi scalele Likert sunt scale ordinale pure, unii cercetători le tratează ca scale
interval acordând fiecărei categorii un scor/notă. Scorul realizat de un subiect se
calculează făcând suma algebrică a valorilor numerice care caracterizează opinia sa
referitoare la fiecare propoziţie componentă a chestionarului. Această deviere de la
măsurarea standard este făcută atunci când valorile asociate categoriilor sunt tratate ca
măsuri ale atitudinii. Folosirea unui sistem de notare permite calcularea de medii şi
deviaţii standard pentru a putea face comparaţii pe grupuri de subiecţi, e.g. nivelul de
satisfacţie a fost de 3,5 la adulţi şi de 4,1 la copii.
Scala Likert este cea mai cunoscută scală ordinală și este utilizată în studiile de
atitudine. Este utilizată pe scară largă în studiile de cercetare și uneori este referită ca
scală de rating deși nu înseamnă același lucru.
Caracteristica principală a unei scale ordinale este aceea că permite măsurararea
gradului de diferenţă dar nu diferenţa specifică dintre mărimile măsurate. Scala ordinală
nu permite operaţii aritmetice asupra categoriilor. Nu se va putea preciza niciodată care
este mărimea diferenţei dintre două categorii deoarece nu se va putea preciza niciodată
care este diferenţa dintre “mulțumit“ şi “foarte mulțumit“ avută în vedere de subiecţi.
Este o scală des folosită în marketing sau cercetarea satisfacţiei şi atitudinii.
În managementul calității scala Likert este utilizată pentru măsurarea satisfacției
clienților cu privire la servicii sau pordusele livrate de o anumită firmă. Chestionarele de
satisfacție se transmit clienților cel puțin o dată pe an sau ori de câte ori raporturile
dintre furnizor și client o cer sau o permit.
Măsurarea satisfacției clientului este una dintre cele mai importante măsuri de
control introduse de Sistemul de Management al Calității unei organizații.
Măsurătorile operate pe această scală pot suferi distorsiuni datorită reținerii manifestate
de repondenți de a utiliza valorile extreme sau dimpotrivă de a le folosi în mod exagerat
în funcție de natura răspunsului pe care trebuie să-l dea. Cu toate acestea scala Lickert
râmâne cea mai utilizată scală de măsurare a atitudinii.
In cazul unei anchete selective pe piaţă, avand ca temă ,,Test de acceptabilitate
a produsului pâine cu linte roşie ,, desfăşurată pe un eşantion de 100 de persoane, s-a
utilizat scala lui Likert.
Faţă de cele trei caracteristici ale produsului- culoare, aspect, gust- cuprinse în
propoziţii afirmative, distribuţia opiinilor celor100 de subiecţi intervievaţi a fost
următoarea:
Distribuţia aprecierii subiecţilor
Acord Acord Indiferent Dezacord Dezacord
total total
Pâinea are o 72 26 1 1 0
culoare plăcută
Pâinea are un 67 33 1 1 0
5

6. aspect plăcut
Pâinea are un gust 72 23 1 1 0
plăcut
72 ∗ (+2) + ( 26 ∗ ( +1)) + (1 ∗ 0) + (1 ∗ ( −1))
Scor culoare = 100
=1,73
67 ∗ (+2) + (35 ∗ ( +1) + (1 ∗ 0) + (1 ⋅ (−1))
Scor aspect = = 1,68
100
72 ∗ ( +2) + 35 ∗ ( +1) + (1 ∗ 0) + ((1 ∗ (−1))
Scor gust = = 1,78
100
Pe o scala de la -2 la +2, cel mai bine apreciat este gustul,urmat de culoare si aspect.
Scorul global inregistrat de painea cu adaos de faina de linte rosie şi infuzie de rosmarin
se calculeaza ca o medie aritmetica simpla a scorurilor partiale:
1,73 +1,68 +1,78
Scor global = = 1,73
3
Imaginea de ansamblu este pozitivă, subiecţii chestionaţi considerând că produsul nou
adus pe piaţă are o culoare,un aspect si un gust plăcut.
Metoda ordonării rangurilor
Această metodă se foloseşte în scopul clasificării unor produse alimentare
după intensitatea unei singure caracteristici senzoriale şi se recomandă în următoarele
situaţii:
 Pentru selectarea grosieră a probelor în vederea unei evaluări ulterioare mai
precise
 Pentru alegerea examinatorilor
 Pentru teste de apreciere de către consumatori prin acceptare
 ca metoda de antrenament pentru examinatori.
Ea constă din prezentarea simultană a mai multor probe fiecărui examinator, fiind o
metoda rapida si destul de exactă în cazul evaluării unor caracteristici complexe, cum
aunt aroma, gustul sau aspectul.
Ancheta a vizat acelaşi eşantion
Caracteristici Rang1 +3p Rang2 +2p Rang3 +1p
Culoare 72 26 2
Aspect 67 30 3
Gust 72 23 2
6

7. 72 ∗ 3 + 26 ∗ 2 + 2 ∗1
= = 2,87
M culoare 100
67 ∗ 3 + 30 ∗ 2 + 3 ∗1
M aspect = = 2,83
100
72 ∗ 3 + 23 ∗ 2 + 2 ∗1
M gust = = 2,93
100
În urma anchetei realizate pe un eşantion de 100 de persoane,neantrenate ca
degustători,studenţi şi cadre didactice ai Universităţii de Ştiinte Agricole şi Medicină
Veterinară Cluj-Napoca, 72 dintre acestea au considerat că noul produs se încadrează pe
primul rang din punct de vedere al gustului,fiind urmat la un scor foarte strans de
culoarea si aspectul produsului.
În urma acestui test se confirmă rezultatele obţinute şi la scala Likert, imaginea de
amsamblu asupra noului produs fiind una pozitivă.
De asemenea, pentru a testa acceptabiliatea noului produs pe piată am realizat un
chestionar pe care l-am adresat unui număr de 100 de subiecţi proveniţi atât din mediul
urban cât şi rural, femei şi bărbaţi, cu vârste diferite şi cu un nivel de pregătire diferit.
Obiectivele chestionarului:
• determinarea nivelului de satisfacţie a consumatorului în ceea de priveşte actuala
piaţă de produse de panificaţie
• modul în care este apreciat noul produs pe baza caracteristicilor
senzoriale:culoare,aspect,gust,miros
Populatia tintă:persoanele din judetul Cluj-Napoca şi din regiunile limitrofe, cosumatoare
de produse de panificaţie.
Metoda de esantionare utilizata: metoda cotelor. Este cea mai utilizata in studiile de piata,
fiind foarte fiabilă.
Dimensiunea esantionului: 100 de persoane
Metoda de administrare a chestionarului: ancheta pe teren – în diferite zone populate din
oraşul Cluj Napoca.
Întrebările adresate au fost urmatoarele:
1.Ce părere aveţi despre sortimentele de pâine existente pe piaţă până în momentul de
faţă?
A) foarte bună;
B)bună;
C)relativ bună;
C)nesatisfăcătoare.
Majoritatea subiecţilor chestionaţi au o părere bună în ceea ce priveşte piaţa
actuală a produselor de panificaţie în procent de 43%. Totuşi procentul respondenţilor
7

8. care au considerat că sortimentele existente pe piată sunt relativ bune sau nesatisfacatoare
este de 35%, cu doar 8% mai mic decat al celor care considera sortimentatia
satisfacatoare.
Ce parere aveti despre sortimentele de paine
existente pe piata?
21% 21%
Foarte buna
Buna
relativ buna
15% nesatisfacatoare
43%
2.Credeţi că este necesară apariţia unor produse noi pe piaţă?
a)da
b)posibil
c)nu.
Deţinând un procent de 69%, subiecţii chestionaţi consideră că este necesară
apariţia unor produse noi pe piaţa produselor de panificaţie.
Credeti ca e necesar aparitia unui nou produs pe
piata?
10%
21%
Da
Nu
Posibil
69%
3.Cum vi se pare ideea de a fortifia pâinea cu faină de linte roşie şi infuzie de rosmarin?
a)interesantă;
b)atrăgătoare;
c)benefică organismului.
Subiecţii chestionaţi consideră că ideea de fortifiere cu cu faină de linte roşie a
pâinii este benefică organismului.
8

9. Cum vi se pare ideea de a fortifia
painea
cu faina de linte rosie?
22%
Interesanta
Atragatoare
15% Benefica organismului
63%
4.Cum vi se pare culoarea acestui nou tip de pâine?
a)foarte plăcută
b)plăcută
c)mai puţin plăcută
În procent de 72% subiecţii consideră că noul sortiment de pâine are o culoare plăcută.
Cum vi se pare culoarea acestui nou sortiment de
paine?
5
23
foarte placuta
placuta
mai putin placuta
72
5. Cum vi se pare gustul acestui nou produs?
a)caracteristic,de pâine;
b)neobisnuit pentru produsele de panificatie;
c)străin
Subiecţii chestionaţi consideră că gustul noului produs este caracteristic, de pâine,
în procent de 95%, ceea ce ce conduce la concluzia că făina de linte roşie, adăugată în
procent de 12% în produsul final nu induce schimbări ale gustului sesizabile în
produsului finit.
9

10. Cum vi se pare gustul noului sortiment de paine?
3 2
Caracteristic, de paine
Neobisnuit pentru produsele de
panificatie
Strain
95
6.Cum vi se pare apectul?
a)atrăgător
b)agreabil
c)mai putin plăcut.
Subiecţii consideră că aspectul noului produs este atrăgător, cu un procentaj de
89%.
Cum vi se pare aspectul noului produs?
9 2
Atrăgător
Agreabil
Mai putin plăcut
89
7.Cum vi se pare mirosul/aroma?
A)plăcut/ă
b)aromat/ă
c)mai puţin plăcut/ă
Mirosul, respectiv aroma noului produs a fost agreat de către consumatorii
chestionaţi în proporţie de 85% dintre aceştia.
10

11. Cum vi se pare mirosul/aroma?
13 2
Plăcut/ ă
Aromat/ă
Mai puţin plăcut/ă
85
8.Aţi cumpăra acest nou sortiment de pâine?
a)da
b)nu
c)poate
Din totalul eşantionului de 100 de persoane, 95 dintre acestea ar fi dispuse să
achiziţioneze noul produs.
Aţi cumpăra acest sortiment de pâine?
1 4
Da
Nu
Poate
95
9.Ce pret ati fi dispus sa platiti pentru achizitionarea acestui nou sortiment de paine cu
gramajul de ……../bucata?
a)2,5-3 lei
b)3-3,5 lei
c) 3,5 lei.
Preţul agreat de majoritatea celor chestionaţi este cuprins între 2,5-3 lei.
11

12. Ce sumă aţi fi dispus să plătiti pentru acest nou
produs?
9
18
2,5-3 lei
3-3,5 lei
>3,5 lei
73
10.Ce venit lunar aveti ?
a)<1000 ron
b)1000-1500 ron
c)> 1500 ron.
Venitul lunar al subiecţilor este cuprins în procent de 67% între 1000-1500 RON.
Ce venit lunar aveti?
18 15
<1000 ron
1000-1500 ron
>1500 ron
67
11.Din ce mediu proveniti ?
a)urban
b)rural.
12

13. Subiecţii chestionaţi aparţin în procent de 58% mediului urban, 42% dintre aceştia
mediului rural.
Din ce mediu proveniti?
42
Urban
Rural
58
12.Care este nivelul dumneavoastră de pregătire ?
a)gimnazial;
b)liceal;
c)universitar.
În proporţie de 58% subiecţii chestionaţi au ca nivel de pregătire studiile liceale.
Care este nivelul dumneavoastra de pregatire?
3
39
Gimnazial
Liceal
Universitar
58
13.Care este sexul dumneavoastra ?
a)feminim;
13

14. b)masculin.
Persoanele chestionate aparţin sexului feminin, cu un procent de 87%.
Care este sexul dumneavoastră?
13
Feminin
Masculin
87
14.Ce vârstă aveţi?
a)18-25 ani;
b)25-35;
c) 35 ani.
Vârsta persoanelor chestionate este cuprinsă în procent de 59% între 18-25 de ani.
Care este vârsta dumneavoastră?
18
18-25 ani
25-35 ani
23 59 >35 ani
CONCLUZII:
În urma rezultatelor înregistrate în sondaje, obiectivele au fost îndeplinite
şi astfel putem concluziona că noul produs este apreciat din punct de vedere organoleptic
de către subiecţii chestionaţi şi că piaţa actuală de produse de panificaţie le satisface
aşeptările doar în procent de 43%.
De asemenea mai putem spune că în urma aplicării acestui chestionar pe un eşantion de
100 de persoane:
 69 dintre acestea consideră că este necesară apariţia unui nou produs
pe piaţa pruduselor de panificaţie
 63 dintre ele consideră că ideea de fortifiere a pâinii cu linte roşie e
sănătoasă.
14

15.  72 dintre pesorne cred că gustul este plăcut
 95 cred că gustul rămâne acelaşi,adică caracteristic de pâine.
 89 de subicţi cred ca aspectul este unul atrăgător
 85 apreciază mirosul, respectiv aroma noului produs finit
 95 ar fi dispuşi să-l achiziţioneze
 73 dintre persoanele chestionate ar plăti sumă de 2,5-3lei pentru
achiziţionarea lui.
 67 au un venit cuprins între 1000-150 ron
 58 provin din mediul urban,respectiv 42 mediu rural
 58 au studii liceale, 39 studii universitare
 87 dintre subiecţi au fost de sex feminin
 59 aveau o vârstă cuprinsă între 18-25ani.
[ 1 ] ***), Likert Scale, http://en.wikipedia.org
[ 2 ] ***), ISO 9001:2008 Sisteme de management al calității – Cerințe
[ 3 ] Marion Joppe, Ryerson University, Toronto, Canada, http://www.ryerson.ca
[ 4 ] Vasile Golovco, Scalarea și Eșantionarea în Cercetările de Marketing, note de curs.
15