1. Muşchii gâtului
A. Muşchii regiunii laterale:
- M. platisma
- M. sternocleidomastoidian
- M. scaleni: anterior, mijlociu, posterior
- M. drept lateral al capului
M. superficiali ai gâtului:
- M. digastric
- M. stilohioidian
- M. milohioidian
- M. genitohioidian
- M. sternohioidian
- M. omohioidian
- M. sternotiroidian
- M. tirohioidian
B. Muşchii regiunii mediane a gâtului:
M. prevertebrali:
-M. lung al capului
- M. lung al gâtului
- M. drept anterior al capului
2. MUŞCHIUL PLATISMA
(muşchiul pielosul gâtului)
Originea:
- fascia regiunii infraclaviculare şi acromiale
- fascia muşchiului marelui pectoral şi a deltoidului
InsŢr ia tŢrminal :
-fibrele anterioare: rafeul sprahioidian
-fibrele posterioare: la nivelul mandibulei, pe linia oblică,
pe piele şi ţesuturile subcutanate ale regiunii
Ac iunŢa:
- când muşchiul ia punct fix pe inserţia de origine:
coboară buzele (participă la exprimarea sentimentelor de
tristeţe, frică sau dispreţ);
- când muşchiul ia punct fix pe inserţia de la nivelul
mandibulei: ridică pielea gâtului şi o împinge înainte.
3. MUŞCHIUL
STERNOCLEIDOMASTOIDIAN
Originea:
- capul medial, sternal
este pe manubriul sternal
- capul lateral, clavicular
- la nivelul porţiunii mediale
a feţei superioare a
claviculei
InsŢr ia tŢrminal :
- faţa laterală a
procesului mastoidian;
- linia nuchală superioară
4. MUŞCHIUL
STERNOCLEIDOMASTOIDIAN
Ac iunŢa:
- contracţia unilaterală a
muşchiului determină înclinarea
capului de aceeaşi parte
- contracţia bilaterală: continuă
mişcarea de flexie a capului şi a
gâtului începută de muşchiul drept
anterior; dacă flexia prealabilă
lipseşte muşchiul fixează capul în
articulaţia atlantooccipitală
realizând extensia
- când ia punct fix la nivelul
capului participă la ridicarea
toracelui.
5. MUŞCHIUL SCALEN ANTERIOR
Originea: pe tuberculii anteriori ai proceselor
transverse ale vertebrelor cervicale C3-C6.
InsŢr ia tŢrminal : cele 4 fascicule musculare
formate se unesc şi se inseră pe tuberculul de pe faţa
superioară a coastei I.
MUŞCHIUL SCALEN MIJLOCIU
Originea: pe tuberculii anteriori ai proceselor
transverse de la nivelul ultimelor vertebrelor cervicale.
InsŢr ia tŢrminal : fasciculele formate se unesc şi se
inseră pe tuberculul de pe faţa superioară a coastei I.
MUŞCHIUL SCALEN POSTERIOR
Originea: pe tuberculii posteriori ai proceselor
transverse ale vertebrelor cervicale C5-C7.
InsŢr ia tŢrminal : a celor 4 fascicule formate este
pe tubercul de pe faţa superioară a coastei a II-a.
6. Ac iunŢa:
- contracţia unilaterală determină înclinarea coloanei
vertebrale de partea respectivă
- contracţia bilaterală creşte rigiditatea coloanei
vertebrale
- când ia punct fix la nivelul coloanei vertebrale sunt
muşchi inspiratori, în inspirul forţat
- contracţia scalenilor anteriori participă la flexia
capului faţă de coloana vertebrală
7. MUŞCHIUL DREPT LATERAL AL
CAPULUI
Originea: la nivelul procesului transvers al atlasului
InsŢr ia tŢrminal : la nivelul procesului jugular al
occipitalului.
Ac iunŢa: înclinarea laterală a capului
8. MUŞCHIUL LUNG AL CAPULUI
Originea: pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale
vertebrelor C3-C6.
InsŢr ia tŢrminal : pe faţa inferioară a porţiunii bazilare a osului
occipital.
MUŞCHIUL LUNG AL GÂTULUI
Originea:
- porţiunii verticale: pe corpurile primelor vertebre toracice şi la
nivelul ultimelor trei vertebre cervicale
- porţiunii inferioare: pe corpurile primelor trei vertebre toracale;
- porţiunea oblică superioară: porneşte de la tuberculii anteriori ai
proceselor transverse ale vertebrelor C3-C6.
InsŢr ia tŢrminal :
- porţiunea verticală se inseră pe corpurile vertebrelor cervicale
C2-C4;
- porţiunea inferioară se termină pe tuberculii anteriori ai
proceselor transverse ale vertebrelor cervicale C5-C6;
- porţiunea oblică superioară ajunge pe tuberculul anterior al
atlasului.
9. MUŞCHIUL DREPT ANTERIOR AL CAPULUI
Originea: este pe faţa anterioară a masei laterale şi a
procesului transvers al atlasului.
InsŢr ia tŢrminal : este pe procesul bazilar al
occipitalului.
Muşchii prevertebrali sunt flexori ai capului şi ai
coloanei cervicale.
Muşchii prevertebrali sunt inervaţia de către ramurile
profunde ale plexului cervical.
13. InsŢr ia tŢrminal :
- superioare: se realizează la nivelul treimii laterale a marginii
posterioare şi a feţei superioare a claviculei;
- mijlocii: ajung până la marginea posterioară a acromionului şi a spinei
omoplatului;
- inferioare: se întind până la nivelul marginii posterioare a spinei
omoplatului.
MUŞCHIUL TRAPEZ
14. MUŞCHIUL TRAPEZ Ac iunŢa:
- când ia punct fix pe
inserţia medială: ridică
umărul (omoplatul) şi îl trage
intern
- contracţia fasciculului
superior determină aplecarea
laterală a capului şi rotează
capul de partea opusă
- contracţia fasciculului
mijlociu înclină coloana
cervicală de partea care s-a
contractat
- contracţia fasciculului
inferior determină înclinarea
coloanei dorsale spre
omoplat, ca în mişcările de
căţărare.
15. MUŞCHIUL LATISSIM
(MARELE DORSAL)
Originea:
- faţa externă a ultimelor
trei sau patru coaste
- apofizele spinoase ale
ultimelor vertebre dorsale şi
lombare
- pe creasta sacrală mediană
- pe 1/3 posterioară a buzei
externe a crestei iliace
- mai rar, la nivelul unghiului
inferior al omoplatului
InsŢr tŢrminal:
- la nivelul porţiunii supero-
interne a humerusului.
16. MUŞCHIUL LATISSIM
(MARELE DORSAL)
Ac iunŢa:
- când ia punct fix la
nivelul coloanei
vertebrale este:
adductor, proiector
înapoi şi rotator intern
al braţului
- când ia punct fix la
nivelul humerusului,
marele dorsal
tracţionează asupra
coastelor şi ajută la
mişcarea de ridicare a
toracelui (ca în
căţărare).
17. MUŞCHIUL RIDIC TOR AL SCAPULEI
(MUŞCHIUL UNGHIULAR)
Originea:
- prin 4-5 fascicule, la
nivelul primelor 4-5
procese transverse ale
vertebrelor cervicale.
InsŢr ia tŢrminal :
- la nivelul unghiului
supero-intern al
omoplatului.
18. MUŞCHIUL RIDIC TOR AL SCAPULEI
(MUŞCHIUL UNGHIULAR)
Ac iunŢa:
- când ia punct fix pe
coloană: trage
omoplatul intern şi în
sus
- când ia punct fix la
nivelul omoplatului:
muşchiul determină
înclinarea coloanei
cervicale de partea sa
19. Originea.
- pe procesele
spinoase ale primelor
patru vertebre toracale
şi a ultimei vertebre
cervicale.
InsŢr ia tŢrminal :
- la nivelul marginii
mediale a omoplatului.
MASA MUŞCHILOR ROMBOIZI
20. Ac iunŢa:
- când ia punct fix pe
coloană: este de a trage
omoplatul intern
- concomitent cu
bascularea unghiul
inferior al omoplatului
spre coloana vertebrală
- când ia punct fix la
nivelul omoplatului: trage
coloana vertebrală spre
acesta
MASA MUŞCHILOR ROMBOIZI
21. MUŞCHIUL DIN AT POSTERIOR
ŞI SUPERIOR
Originea: nivelul proceselor spinoase ale vertebrei C7
şi ale primelor trei vertebre toracale.
InsŢr ia tŢrminal : la nivelul feţei externe a coastelor
de la 2 la 5.
Ac iunŢa este de a ridica coastele, intervenind în
inspir
MUŞCHIUL DIN AT POSTERIOR
ŞI INFERIOR
Originea: la nivelul ultimelor două procese spinoase
toracice şi a primelor două lombare
InsŢr ia tŢrminal : prin patru digitaţii pe feţele
externe ale ultimelor patru coaste.
Ac iunŢa: coboară coastele fiind un muşchi expirator.
22. MUŞCHIUL SPLENIUS
Originea: fascicule care se inseră pe:
• jumătatea inferioară a ligamentului nuchal
• procesele spinoase ale ultimei vertebre cervicale şi ale
primelor 4-5 vertebre toracale
• ligamentele interspinoase
InsŢr ia tŢrminal :
• pentru splenius al capului: la nivelul jumătăţii laterale a
linei nuchale şi pe faţa laterală a mastoidei
• pentru splenius al gâtului: pe vârful proceselor
transverse ale atlasului şi axisului
Ac iunŢa:
• contracţia bilaterală determină extensia capului
• contracţia unilaterală determină înclinarea capului de
aceeaşi parte
23. MUŞCHIUL EXTENSORUL
COLOANEI VERTEBRALE
Planul III muscular
Origine:
- la nivelul proceselor spinoase ale vertebrelor lombare
- pe creasta sacrată mediană;
- pe faţa posterioară a sacrumului;
- pe creasta iliacă;
- pe fascia toraco-lombară.
InsŢr ia tŢrminal :
- coloana latŢral : leagă bazinul de coaste, coastele între ele:
muşchiul ilio-costal: m. iliocostalis
- coloana mijlocie: leagă bazinul de coaste şi de procesele
transverse: muşchiul longissimus sau lungul dorsal
- coloana mŢdial : solidarizează bazinul cu procesele spinoase
şi procesele spinoase între ele: muşchiul spinal (m. spinalis).
Ac iunŢ: masa musculară, în totalitatea ei, participă la:
-extensia capului şi a trunchiului
- asigurarea menţinerii poziţiei verticale a corpului.
24. MUŞCHIUL TRANSVERSOSPINOS
Planul IV muscular
Muşchiul transverso-spinos este format din fascicule musculare dispuse
între procŢsul transvŢrs al unŢi vŢrtŢbrŢ şi procŢsul
spinos supraiacent. Se formează astfel două coloane musculare
dispuse de o parte şi de cealaltă a coloanei vertebrale.
După modul în care fasciculele musculare trec până la un proces spinos
supraiacent, mai îndepărtat sau mai apropiat, se descriu:
- muşchiul semispinal, cel mai superficial; are fascicule ce trec
peste 4 vertebre: muşchiul semispinal toracic, cervical şi al capului;
- muşchii multiţizi au aceeaşi direcţie ca şi cei descrişi mai sus;
sunt muşchi care acoperă şanţurile vertebrale de la nivelul sacrumului şi
până la nivelul axisului;
- muşchii rotatori sunt situaţi în planul cel mai profund; ei fac
legătura între rădăcina proceselor transverse cu rădăcina proceselor
spinoase sau lamelele arcurilor vertebrale imediat supraiacente sau sar
peste o vertebră.
25. Planul muscular V este cel care se găseşte cel mai profund:
1. muşchii intŢrspinoşi
2. muşchii intŢrtransvŢrsari
3. muşchii rotatori ai capului:
- muşchiul marele drept posterior al capului
- muşchiul micul drept posterior al capului
Ambii au acţiune de extensia capului (când se contractă
bilateral) şi îl rotează de partea care a intrat în acţiune
(contracţia unilaterală înclină capul)
- oblicul inferior al capului - cel mai puternic rotator
al capului, întoarce faţa de aceeaşi parte cu muşchiul care a
realizat contracţia
- oblic superior al capului - extensor al capului, înclină
capul lateral, roteşte capul şi duce faţa de partea care a
intrat în contracţie);
4. muşchii sacro-coccigieni
26. MUŞCHII TORACELUI
Muşchii proprii ai toracŢlui sunt dispuşi la nivelul
coastelor
MUŞCHII INTERCOSTALI
În spaţiul intercostal se descriu câte doi muşchi
intercostali: unul intern şi altul extern, mai scurţi decât
lungimea spaţiilor pe care le ocupă; se continuă prin lame
aponevrotice intercostale, externe şi interne.
Muşchii intŢrcostali ŢxtŢrni se inseră pe buza externă a
două coaste vecine.
Direcţia fibrelor este oblic de sus în jos şi dinapoi
înainte.
Muşchii intŢrcostali intŢrni au dispoziţie inversă celor
precedenţi.
27. Ac iunŢa:
- muşchilor intercostali externi: este de ridicători
ai coastelor (inspiratori);
- muşchilor intercostali interni: este de expiratori
(coboară coastele);
- ambele grupe de muşchi sunt importanţi în
dinamica cutiei toracice.
MUŞCHII INTERCOSTALI
28. MUŞCHII SUBCOSTALI
Originea acestor muşchii se găseşte pe faţa medială a
unei coaste aproape de unghi şi apoi pe faţa medială a
celei de a II-a sau a III-a coaste subiacente.
Sunt consideraţi muşchi rudimentari fără acţiune.
29. MUŞCHII SUPRACOSTALI
(RIDIC TORI AI COASTELOR)
Sunt muşchi mici, în număr de 12 perechi, dispuşi în
spatele muşchilor intercostali externi, de la procesele
transverse la coaste.
Muşchii intervin în inspir.
30. MUŞCHIUL TRANSVERS AL
TORACELUI
(TRIUNGHIULARUL STERNULUI)
Este un muşchi care ocupă faţa profundă a plastronului
sterno-costal.
Este format din 5 fascicule musculare, unite prin origine
la nivelul feţei posterioare a procesului xifoidian şi a
corpului sternului.
De la origine fasciculele devin divergente şi se insŢr
terminal pe marginile inferioare ale cartilajelor coastelor
II-IV.
Ac iunŢa este redusă, participând la respiraţie.
31. MUŞCHIUL
SUBCLAVICULAR
Originea:
- la nivelul primei coaste
InsŢr ia tŢrminal :
- la nivelul mijlocului
feţei inferioare a
claviculei.
Ac iunŢa:
este de coborâre a
claviculei şi a umărului;
de protecţie a plexului
brahial.
Muşchii comuni ai
toracŢlui şi mŢmbrŢlor
superioare
32. Originea
- fasciculul superior: pe
jumătatea medială a
marginii anterioare a
claviculei
- fasciculul mijlociu,
sternocostal: de pe faţa
anterioară a sternului şi de
pe cartilajele primelor 6
coaste adevărate;
- fasciculul abdominal: la
nivelul tecii dreptului
abdominal.
InsŢr ia tŢrminal se realizează printr-un tendon
comun celor trei fascicule la nivelul culisei bicipitale a
humerusului.
MUŞCHIUL MARE PECTORAL
33. MUŞCHIUL MARE PECTORAL
Acţiunea:
- când ia punct fix la nivelul
toracelui muşchiul realizează
adducţia braţului, mai ales când
acesta este la orizontală
- participă la proiecţia
anterioară a umărului
- realizează rotaţia internă a
braţului
- când ia punct fix la nivelul
humerusului realizează
ridicarea toracelui în sus
(mişcarea de căţărare)
- este muşchi auxiliar în inspir.
34. Originea:
- realizează prin trei
digitaţii de pe feţele
antero-laterale ale
coastelor III, IV şi a V-a.
InsŢr ia tŢrminal : -
comună pentru cele trei
fascicule formate şi se
găseşte la nivelul marginii
mediale a procesului
coracoid al omoplatului.
MUŞCHIUL MIC PECTORAL
35. MUŞCHIUL MIC PECTORAL
Ac iunŢa:
- când ia punctul fix la
nivelul toracelui: trage
procesul coracoid şi
coboară umărul în jos şi
înainte
- este auxiliar în
mişcările de basculare ale
omoplatului
- când ia punct fix la
nivelul procesului
coracoid: este muşchi
inspirator
36. MUŞCHIUL
DIN AT
ANTERIOR
Muşchiul prezintă trei
porţiuni:
- una, de la nivelul feţei
externe a primelor două
coaste la unghiul superior al
omoplatului
- a doua, reprezentată de
trei digitaţii ce pornesc de
pe faţa externă a coastelor
II-IV şi se termină pe
marginea medială a scapulei
- o porţiune inferioară care
porneşte de la nivelul feţei
externe a coastelor V-X şi
ajunge la nivelul unghiului
inferior al omoplatului.
37. Ac iunŢa:
- când ia punct fix la
nivelul toracelui:
proiectează omoplatul
înainte şi lateral
- când muşchiul ia
punct fix la nivelul
omoplatului: ridică
coastele participând la
respiraţie
- intervine în fixarea
scapulei pe peretele
posterior al toracelui
MUŞCHIUL
DIN AT
ANTERIOR
