3. După studiile liceale de la Brad şi Deva, în 1952, pe când era student la Filosofie, este arestat pentru prima oară (îi împrumutase cartela sa de masă regretatului critic literar Ovidiu Cotruş – nepotul vestitului poet al lui "Pătru Opincă" şi al "Româniilor de dincolo de mîine" –, pe care noul regim îl socotea "duşmanul poporului"). Smuls peste noapte din Clujul visurilor juvenile, este târât prin Rahova, Jilava, Malmaison, Uranus, din nou Jilava, apoi Baia Sprie, Dej, Gherla, Aiud. Între noiembrie 1955 şi noiembrie 1956 are parte doar de un an de libertate chinuită, după care este rearestat sub acuzaţia de a fi participat la un "complot studenţesc", pe fondul tulburărilor din Ungaria. Încadrat într-un lot de potenţiali condamnaţi la moarte, a stat sub teroarea sentinţei mereu amânate până în august 1957. Va fi eliberat abia în 1964, după un nou tur al groazei pe la Interne-Malmaison-Uranus-Jilava-Aiud (amănunte ale biografiei sale de deţinut politic se află împrăştiate în volumele de memorii, unde autorul "se ascunde" sub numele personajului Mircea Petre).
4. O nou ă m ă rturie în procesul comunismului: scriitorul Marcel Petri ş or a primit pedeapsa capital ă pentru c ă s-a solidarizat cu mi ş carea anticomunist ă din Ungaria. Prietenii pl ă tite cu 13 ani de gherl ă
5.
6. Arestat pentru Petre Ţ u ţ ea La Aiud, în anii ‘60, Marcel Petri ş or l-a cunoscut pe Petre Ţ u ţ ea , cel care prin discursul s ă u l-a înmuiat pân ă ş i pe temutul tor ţ ionar Gheorghe Cr ă ciun, directorul închisorii. "Cr ă ciun îl l ă sa uneori pe nea Petrache Ţ u ţ ea s ă ne ţ in ă câte o prelegere. Era atât de spumos ş i erudit, încât îl ascultam vr ă ji ţ i ş i noi, ş i gardienii, chiar dac ă erau mul ţ i care nu întelegeau nimic." S-au împrietenit, iar Petri ş or i-a r ă mas discipol fidel pân ă la mormânt. P ă streaz ă de la el ş i acum, printre altele, o fotografie rarisim ă . Petre Ţ u ţ ea ş i Emil Cioran, î n 1938.
![[object Object]]()