Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

ZIARUL COMUNEI BOCSIG OCTOMBRIE 2016

211 views

Published on

ZIAR

Published in: Data & Analytics
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

ZIARUL COMUNEI BOCSIG OCTOMBRIE 2016

  1. 1. CMYK Bocsigului VOCEA Publicația locală a comunei Bocsig Numărul 67Anul 2016 OCTOMBRIE Apare lunar şi se distribuie gratuit în localitățile Bocsig, Răpsig, Mânerău, Bocsig Cartier VOCEA BOCSIGULUI Pelerinaj la mormântul Rafilei Găluț Pelerinajul anual organizat de Biserica Greco Catolică din Bocsig la mormântul fecioa- rei stigmatizate Rafila Găluț a avut loc anul acesta pe data de 22 octombrie, când la Bocsig la procesiune fiind prezent in- clusiv episcopul de Lugoj, ală- turi de preoți din județul Arad și județul Timiș. Cu toții au venit special pen- tru acest moment al pelerina- jului, oficiind slujba Liturghi- ei împreună cu preotul paroh al Bisericii Greco Catolice din Bocsig, părintele Gheorghe To- moioagă >>> pag. 2 Parohia Greco Catolică Bocsig este cu- noscută în ţară şi străinătate datorită figu- rii Rafilei Găluț (1910-1939), fecioară stig- matizată care a purtat Rănile Domnului între anii 1931-1939. Reamintim faptul că la 2 decembrie 2015, Sfântul Scaun Apos- tolic al Romei, prin Congregaţia Pentru Cauza Sfinţilor, la cererea episcopului de Lugoj, Alexandru Mesian, a acordat Nulla Osta pentru începerea procesului de beati- ficare a servei lui Dumnezeu, Rafila Găluţ. În prezent procesul de beatificare se află în faza eparhială, urmând ca în curând să fie înaintat la Roma, pentru faza romană.
  2. 2. VOCEA BOCSIGULUI pag. 2 VOCEA BOCSIGULUI Programul a început în bi- serica parohială „Sfântul Gheorghe” cu ru- găciunea Sfântului Rozar, urmată de Sfânta Liturghie, după care s-a pornit în procesiu- ne la mormântul Rafilei Găluţ unde s-a ofi- ciat un parastas de pomenire. Primarul Ciul Ioan Florin și viceprimarul Bătrâna Nicolae, împreună cu consilieri lo- cali au reprezentat oficialitățile comunei. Trebuie menționat că la finalul procesiunii, toți invitații și participanții la pelerinaj au fost chemați la o agapă frățească organizată, ca de fiecare dată, la căminul cultural, avân- du-se grijă ca și de această dată toți cei veniți la Bocsig la pelerinaj să nu plece neomeniți. Ca o concluzie, pelerinajul din acest an a constituit și acum prilej de bucurie pen- tru toți creștinii greco catolici și nu numai din comună, Bocsigul devenind un adevă- rat centru al creștinilor de pretutindeni. Pelerinaj la mormântul Rafilei Găluț >>> pag. 1 Rafila Găluţ s-a născut pe 8 februarie 1910 la Bocsig, jud. Arad, fiind fiica lui Constantin Găluţ şi a Anei Zgerden. A fost botezată la 10 februarie 1910 în biserica greco-catolică „Sf. Gheorghe” din localitatea natală, de către Pr. Demetriu Nysztor. Credincioasă greco-catolică, de mică a fost foarte apropiată de Biserică. În 1931 doreşte să devină călugăriţă în Congregaţia Maicii Dom- nului de la Blaj dar, datorită sănătăţii sale fragile, este sfătuită să renunţe. Tânăra fecioară din Bocsig a trăit o viaţă spirituală exemplară, spovedindu-se cel puţin o dată pe lună şi primind foarte des Sf. Euharistie; a participat la Sf. Liturghie şi la diferitele devoţiuni ale Bisericii Greco-Catolice: Sf. Rozar, Calea Crucii, Adoraţie euharistică, novenele către Sf. Anton de Padova şi Sf. Tereza de Lisieux. În perioada 1931-1939 a purtat stigmatele (rănile Domnului), lucru confirmat nu numai de parohul locului, Pr. Petru Vancu, ci şi de diferiţi preoţi şi medici delegaţi din partea Episcopiei Lugojului să investigheze acest caz deosebit. Este interesant că în aceeaşi perioadă cu stigmatele Rafilei Găluţ, Icoana Maicii Domnului aflată în biserica greco-catolică din Scăiuş, a lăcrimat în zilele 30 septembrie şi 15 octombrie 1934. Primul raport despre stigmatele Rafilei este trimis de Pr. Petru Vancu Episcopiei de Lugoj pe data de 11 noiembrie 1933. Epis- copul Alexandru Nicolescu de Lugoj îl însărcinează pe Pr. Dr. Iuliu Raţiu să întocmească un chestionar cu 48 de întrebări care îi vor fi puse Rafilei despre stigmate şi despre viziunile pe care ea spunea că le are, răspunsurile la chestionar fiind prezentate Episcopului împreună cu un raport pe data de 20 ianuarie 1934. Episcopia de Lugoj informează Congregaţia Bisericii Orientale (Dicaster al Sfântului Scaun) despre cazul Rafilei Găluţ printr- o scrisoare adresată Cardinalului Luigi Sincero pe data de 15 aprilie 1934; documentele referitoare la acest caz sunt traduse şi trimise Sf. Scaun pe data de 27 iulie 1934. Rafila Găluţ,Fecioara stigmatizată de la Bocsig (1910 – 1939) >>> pag. 3
  3. 3. VOCEA BOCSIGULUIpag. 3 VOCEA BOCSIGULUI Pelerinaj la mormântul Rafilei Găluț La 30 august 1934 Sfân- ta Congregaţie pentru Biserica Orientală comunică Episcopului Alexandru Nicolescu că documentaţia referitoare la Rafila Găluţ a fost transmisă Sfântului Oficiu. Pe 10 septembrie 1934 Episcopul Alexandru Nicolescu transmite Congregaţiei pentru Biserica Orientală conclu- ziile preoţilor care au investigat cazul Găluţ: Pr. dr. Dominic Niculăeş, Pr. Petru Herlo şi Pr. dr. Iuliu Raţiu. Aceştia descriu stigmatele precum şi viziunile Rafilei: viziuni cu Maica Domnului care îi vorbea şi viziunile cu Isus Cristos. Pe data de 16 septembrie Rafila Găluţ este consultată la sediul parohiei greco-catolice Arad II-Şega de o comisie de medici formată din Dr. Nicolae Butean, Dr. Iuliu Vicas, Dr. Teodor Pop şi Dr. Vasile Cucu. Medicii nu reuşesc să dea o explicaţie ştiinţifică stigmatelor Rafilei. Ei au observat rănile de pe frunte, de pe cele două pălmi, de pe coastă şi de pe picioare. S-a con- statat că stigmatele nu apar la intervale fixe, ci la date anunţate de Maica Domnului. Pe data de 1 octombrie 1934 apariţia stigmatelor se face în prezenţa medicului Teodor Vicas, a Pr. Petru Herlo şi a Pr. Petru Vancu, redactându-se un proces verbal, document tradus şi transmis ime- diat Sf. Scaun. În zilele de 6-7 octombrie 1934 Rafila Găluţ se află la Lugoj cu ocazia Congresului AGRU şi a vizitei Regelui Carol II în oraş şi este primită de Episcopul Alexandru Nicolescu la reşedinţa episcopală, ocazie cu care Episcopul constată personal stigmatele. Rafila Găluţ se va ruga cu oceastă ocazie în faţa Icoanei Maicii Domnu- lui de la Scăiuş adusă în pelerinaj la Catedrala greco-catolică din Lugoj. Raportul cu privire la vizita Rafilei la Lugoj este redactat de ca- nonicul Marianescu. Pe data de 20 februarie 1935 Episcopia de Lugoj trimite un nou raport Congregaţiei pentru Biserica Orientală referitor la cazul Rafilei Găluţ. Rafila Găluţ, Fecioara stigmatizată de la Bocsig (1910 – 1939) >>> pag. 2 >>> pag. 7
  4. 4. CMYK VOCEA BOCSIGULUI VOCEA BOCSIGULUI pag. 4 Dacă în numărul trecut al ziarului local ne-am îndreptat atenția către elevii de la clasele pregătitoare din comună, în aces- te pagini vă aducem în prim plan copi- ii de la grădinița din Bocsig, urându-le acestora să se bucure din plin de aceste frumoase clpe ale copilăriei pe care le pe- trec la grădiniță, sub atenta supraveghere a doamnelor învățătoare. Sunt momente unice în viață, momente de care, cu siguranță că peste ani îți vor aduce aminte cu drag. Copiii grădiniței din Bocsig se prezintă Benea Andra - Ioana Berbecea Miriam Budurean Antonia Corbei Alesia Maria Corbei Casian Crișan Maya Feier Răzvan Lingurar Ica Beatrice Pop David Pop Stefan Toma Daria Țucudean Răzvan Grupamică, profArdeleanCristiana Grupa mijlocie prof Nicodin Lucia Cilan Celia Covaciu Cristian Matica Maria Ponta Marco Popa Ioana Stoleru Lorena Zgărdău Giulia Ardelean Celia Belean David Bota Timotei SBrădean Silviu
  5. 5. CMYK VOCEA BOCSIGULUI VOCEA BOCSIGULUIpag. 5 Grupa mare prof Vodă Voichița Copiii grădiniței din Bocsig se prezintă Aliman Patricia Crișan Sebastian Crista Daria David Iulia Moldovan Elisa Moldovan Sergiu Palcu Ariana Palcu Leea Pop Alexandru Rîmboiu David Vărcuțiu Andrada Căsătoria ( continuare din numărul trecut al ziarului) La casa mirelui mireasa era păzită de diavăr, apărătorul miresei. El era îmbrăcat cu două ștergări lucrate în război anume pentru diavări. Erau prinse pe umeri în formă de cruce. Pe șoldul stâng de un capăt al felegii era legat un colac găurit la mijloc. Pe piept purta o primă. La pălărie avea o pană cumpărată. Rostul diavărului era să apere mireasa să nu-i fure ci- neva papucii din picioare, căci atunci ei trebuiau să-i răscumpere cu cât cerea cumătrul. Urma apoi cina cu nelipsiții tăiței cu carne de găină, car- ne cu sos de roșii, sarmale, friptură, plăcintă, torturi cu mac, nucă sau cu griș, rachiu și vin. După cină urma jocul miresii pe bani. Pe o melodie de dans săltăreț numit „ardeleana” sau „mînînțaua”, vornicul bătând în grinda casei cu un băț, striga: „Toată lovitura costî 5 lei” Dansul miresei îl începea mi- rele, apoi urmau celelalte neamuri și nuntașii. Fiecare nuntaș juca mirea- sa până la suma ce credea el de bine. Când se termina, vornicul striga: „Altul”. Banii se puneau pe un talger. După ce se termina jocul miresei, începea strigarea cinstelor. Ele erau vestite de către doi oameni buni de gură, care primeau cinstele și ei la rândul lor le predau vornicului care primind cinstea spunea: Ho, ho Doamne Mai iacă o verișană, S-o gândit și ea, Toată noaptea n-o dormit Ce-a făcut o cinste. De-ar fi mireasa cu-ndemână S-o prindă în mână. Să-i fie de voie bună. El dădea cinstea miresei care o pune pe masă. Mai da și la mire după cum era cazul și chiar la cumetri. Mireasa apoi trebuia să cinstească pe socru cu o feleaga lucrată artis- tic, pe soacră cu un cot de dălin. Pe surorile mirelui cu coturi și pe frații lui cu felege lucrate artistic în război. Aceștia la rândul lor o cinsteau cu bani. În vechime, când se venea cu mirea- sa de la biserică, în mijlocul curții era un ciubăr nou cu apă și o masă. Pe umărul miresei era pus un ștergar frumos. Toți nuntașii trebu- iau să treacă pe acolo, aruncând asu- pra miresei cu iederă, busuioc sau crenguțe de brad înmuiate în apă. Se udau pe mână în apa din ciubăr și se ștegeau cu ștergarul de pe umă- rul miresei. După ce s-a îndeplinit și această ceremonie, apa din ciubăr era dusă și vărsată la rădăcina unui măr din ogradă. Din acest măr se rupea o crenguță care era păstrată de cumă- tră. Luni dimineață după ora unu, urma „îmbăltitul” miresei, adică punerea conciului. După miezul nopții, mi- rii și cumetrii se retrăgeau într-o ca- meră separată. Mirele se așeza pe un scaun iar mireasa pe genunchii lui. I se lua de pe cap voalul care se che- ma „slaier” și era băgat pe sub salba cu bani de la gât. Nașa lua pletele mi- resei iară mirele cu dinții sau mâna despletea panglicile de la pletele mi- resei. Urma apoi pieptănatul făcut de către nașă. Acesta apoi cu o crenguță din mărul sub care s-a turnat apa din ciubăr îi făcea o cărare prin mijlocul capului. În alte părți cărarea se făcea cu un bănuț de argint care apoi era dat la mireasă. Aceasta îl lua cu mâna apoi îl pune a sub șezut și ședea pe el ca să nu nască pruncii degrabă. I se împleteau apoi pletele cu panglici și se aducea conciul confecționat dintr- o sârmă după care erau învelite sau înfășurate fâșii de giulgiualb și care avea forma de cerc. Conciul era fixat pe cap cu ajutorul chicilor. Capul cu conciul fixat era aco- perit cu o ceapță roșie după care se în- velea cu o cârpă de conciul peste care se mai învelea și o cârpă obișnuită. Al treile cot era legat pe sub bărbie. După ce era îndeplinită și această ceremonie, prin care mireasa trecea din rândul celor fetelor în rândul nevestelor, mi- rii și însoțitorii lor reveneau în mijlo- cul nuntașilor care cântau: „Hainam și dainam nevastă”. Urma apoi masa de dimineață. Tot în vechime, zestrea miresei era dusă la casa mirelui pe bâte așezate pe umerii nuntașilor. De aici numirea „lipideu de bâtă”, „perină de bâtă” Bocsig, file de istorie Spicuiri din monografia localității Bocsig, lucrare realizată de cel care a fost cândva preotul Frențiu Vasile Tradiții, obiceiuri și superstiții. >>> pag. 6 In Meroriam- Bulzan Cornel Colegii de la Primăria Bocsig deplâng trecerea în neființă a celui care a fost Bulzan Cornel, fost secretar al Primăriei Boc- sig, dar înainte de toate un prieten de nădejde. Dumnezeul să-l odihnească în pace!. Transmitem sincere condoleanțe familiei îndoliate, care trece în aceste momente prin clipe grele. Colectivul primăriei Bocsig
  6. 6. VOCEA BOCSIGULUI pag. 6 VOCEA BOCSIGULUI Tot în vechime era obiceiul ca înainte de a se pune miresei conciul, pe gălandele de la chică se făceau mai multe noduri. La fel și pe brăcinarul din gacile mirelui se făceau atâtea noduri pe câți ani voiau să fie legată mireasa- ca să nu facă copii. Dacă se făceau 3 noduri se lega pe 3 ani. Gălandele de chica miresei și brăcinarul cu nodu- rile făcute pe ele se puneau în pat cu ei când se culcau. Luni după masa de seară era spar- tul nunții și nuntașii cântând plecau acasă iar mirii se retrăgeau la sălașuri adică acolo unde iernay vitele și aveau grajduri și camera de locuit, pe pământul arabil (culese de la Baltă Teodor, decedat) În trecut era obiceiul ca tinerii care nu se puteau căsători legal din cauza armatei, pentru a fi scutiți de armată se căsătoreau clandestin în pădure la Popa Gorun. Preotul se ducea în tai- nă cu mirii și cumetrii și sub poala unui gorun secular le celebra cunu- nia întorcându-i roată după stejar. În legătură cu legatul și dezlegatul bărbatului, am găsit în Bocsig un obicei foarte vechi și chiar o carte care cuprinde ritualul după care se face dezlegarea bărbatului devenit impotent. Se lua grâu de vară, adică din cel se- mănat primăvara, marmoră de sare adică drob de sare. Se pun 3 bucățele de marmoră de sare în șir, 3 boabe de grâu, 3 bucăți de tămâie și din bră- cinarul celui legat se taie un căpățel, se mai ia o lumină aprinsă și 2 deci- litri de apă într-o sticlă, din care bea zicând credeul de 3 ori înconjurând casa pe dinafară de 3 ori. Nu se stă pe loc până nu se termină credeul de rostit de 3 ori. După aceea se așează pe un scaun și cel ce dezleagă citește din carte: „Cunună-se crai nou cu cunună de piatră de mult preț. Lună luminată ce ești în ceriu și pe pământ și vezi toate ce sunt pe pământ, eu nu pociu odihni în casa meași în sălașul meu de răul vrășmașului și a pizmașilor mei, care s-au sculat cu multă rău- tate asupra mea și a cășii mele. Iată tu lună luminată să nu ai odihnă nici somn ci să iai farmecile și urâ- tul de la casa noastră și din masa noastră, și din viața mea și din fața soției mele, și din darul nostru, și din sporiul nostru. Lună luminată de bărbat fapt, de muieri fapt, de bă- iat fapt. Lună luminată ia faptul de la casa noastră și din sporiul nostru și din sălașul nostru și din toate do- bitoacele mele și din grădina mea și din pomii mei și din toate lucrurile noastre și dinprejurul cășii noastre. Lună luminată, fapt de 99 de chipuri și de 99: Fapt cu lut de topilă Fapt cu creieri de broască, Fapt cu păr de muieri, Fapt de ou de pui înăbușit, Fapt cu cârtiță, Fapt cu aruncat în vânt, Fapt cu udul înapoi, Fapt cu rac, Fapt cu talpă de guzgan orb, Fapt cu piele de șarpe, Fapt cu sânge și cu mațe de arici, Fapt cu așchii de sfredel, Fapt cu ștreang de om spânzurat, Fapt cu pui de rândunică, Fapt cu liliac, Fapt cu tărână de cai, Fapt cu său de vacă crepată, Fapt cu sarea vitelor, Fapt cu culcuș de iepure, Fapt cu mână de om mort, Fapt cu tărână de la mormânt, Fapt cu vâni de gîtlej de lup, Fapt cu zgură de la cuptor părăsit, Fapt cu praf de la țâțâna ușii, Fapt cu scârnă de lup, Fapt cu cupag de car, Fapt cu piedecă de la mort, Fapt cu păr de la mort, Fapt cu creier de la coțofană, Fapt cu resteu, Fapt cu clocitură de la rațe, Fapt cu lac, Fapt din fântână părăsită, Fapt din răspântii de drumuri, Fapt cu cărbuni, Fapt cu luatul manii vacilor, Și a oilor împrejurul sfântului Gheorghe, Fapt cu luatul manii grâului și a păpușoiului și a toate semănăturile din grădină Fapt cu usturoi descântat la Sfântul Andrei, Fapt cu streche, Fapt cu prăzneală de mâtă, Fapt cu hîrîială de câini, Fapt cu hărburi din 9 târguri Fapt cu apă de la roata morii care împroașcă, Fapt cu scurtătură de găină, Fapt cu plisc de cioară, Fapt cu cenușa lepădată de la came Fapt cu mătură lepădată, Fapt cu potlogi lepădați, Fapt cu aramă, Fapt cu marmură, Fapt cu cremene, Fapt cu hârtie, Fapt cu broască țesută la gură, Fapt cu făină măcinată Fapt cu turtă de grâu și cu țâțî de muiere, Fapt cu legatul cununiei flăcăilor și a fetelor, Fapt de făcut pe ursita, Fapt de adus cu farmeci pe care este drag, Fapt de mătrăguna de a trăi rău și de pagubă și de urât și de despărțire de soț, Fapt de aruncat în fața cășii Fapt de aruncat în dosul cășii, Fapt de aruncat în horn, Fapt de aruncat în așternut. Lună luminată! Lună luminată, să vii, să vii, să iai faptul și legarea și cercarea și pârăciunea și urâtul de pe lume și din casa noastră și din sălașul meu și din țarina mea și din grădina mea și din livada mea și din via mea și din meșteșugul meu și din negustoria și din sporiul meu și din lenevirea mea și din trândăvia mea și din punga mea cu bani și din lada mea cu hainele și din cuptoarele cășii și să le treci din vad în vad și să le duci prin munți și codrii nelocuiți de nici o ființă omenească, iară pe noi și pe copii noștri și pe cei ce se vor naște din noi, de acum înainte, să ne lași curați și luminați ca argin- tul strecurați și ca aurul de curați ca soarele în senin ce luminează din ceriu, și să ne lași cum ne-a lăsat Domnul nostru Isus Hristos Nazari- neanul pe pământ amin, etc.” După aceea se pune într-o cănuță de pământ din tămâie, din brăci- narul lui, mrmoră și apă cu care se merge la morminte. Cel ce face dezlegarea merge alături de el, nici zicând nimic, nici uitându-se în jur. Ajunși în cimitir, se sfredelește o cruce de lemn a unui feciornecăsă- torit și prin gaura făcută se toarnă din apa și bea. Dacă aveau pușcă, se lua din bră- cinar, marmoră și tămâie și se punea într-un patron de pulbere de pușcă. Îl ăntorcea cu fața spre răsărit, cră- cănat și i se punea țeava puștii prin- tre picioare slobozind-o și zicând: „Doamne ajută Maică Sfântă și sfân- tă mrțea de astăzi. Odată a născut, odată să-l dezleg” În legătură cu moartea Îndată după ce murea, omul era dezbrăcat de toate hainele sale și era întins pe vatra casei. Se aducea într-o căldare apă și se spăla cu o zdreanță înmuiată în apă și săpun. Meieș Floare de 64 de ani povestește cum procedează când spală morții: „Când spăl mortul, mai întâi fac cruce peste mort și mă rog lui Dum- nezeu ca să-mi ajute să-l pot câștiga (îngriji). Dacă este femeie o despletesc la păr și o spăl pe cap și o piaptăn. În apa ăn care spăl mortul pun apă sfințită. Mortul îl spăl din vârful creștetului până în vârful călcâielor ca și când îl naște maică-sa. Apoi îl șterg cu un ștergar alb și îl îmbrac cu hainele de îngropăciune. În tot timpul cât îl spăl și îl imbrac mă rog lui Dum- nezeu și la Maica Precista, fîcând semnul crucii, ca să-l ierte Dumne- zeu și pe el și pe mine, astfel: Maică Precistă și Doamne Hristoase ajută- mă și-mi dă putere să-l câștig și-i dă iertare de păcate lui și mie. Hainele de îngropăciune cu care se îmbracă mortul nici nu se încing nici nu se îmbumbă ca soțul sau soția rămasă în viață să se poată căsători. Dacă hainele sunt încinse sau îmbumbate pe mort, soțul rămas în viață nu se mai poate căsătorii, fiindu-i legată căsătoria. După îmbrăcare se pune pe un pat sau pe o scândură groasă și se așează sub grinda casei, de aici zicala: stare-ar sau vedea-l-aș sub grinda casei. Când se pune în sicriu acesta este întâi uns cu usturoi ca mortul să-și piardă mirosul. În sicriu se pun flori de fân ca să-i fie mirosul fânului plăcut, puțină tămîie ca să fugă cel rău, și să nu se apropie de mort. Aiul pus în sicriu face ca lucrul nebun al celui rău să n-aibă putere asupra mortului. Dacă mortul se întâmplă să fie strigoi, fapt care se cunoaște că are o codiță mică, atunci se ia leuștean și odolean. Acestea se pisează bine amestecân- du-se cu 9 bucăți de găinaț negru. Cu acest amestec se unge ușa de la tinda și de către drum. Acest obicei datează de când o femeie și-a înju- rat copilul zicând: Ducă-te dracului. Dracul l-a dus. Într-o zi dracul a zis către el: fratele tău face ospăț (nun- tă). El s-a băgat în sobă (cameră) unde era mamă-sa și i-a zis: Mamă, dacă tu-mi capeți lapte de vacă nea- gră eu pot veni cu tine acasă. Dracul în timpul jocului la ospăț jucând a zis: Să știe românii de ce nu este bun odoleanul și leușteanul! Mama copi- lului a fiert laptele de vacă neagră și a băgat în el odolean și leuștean. Cu acest lapte a fost scăldat copi- lul. În lapte s-a mai pus și tămâie. O unghie n-a ajuns în lapte și dracul când a venit să ducă copilul nu l-a mai putut lua, dar i-a smuls unghia de la picior care nu fusese scălda- tă în laptele cu odolean și leuștean. Copilul dus de dracul a mai poves- tit că dracul în țara lui are de toate numai pâine nu are, iar când naște femeia vrea să-i fure copilul. După ce mortul se pune în sicriu, acesta se leagă ca să nu vină stri- goi în felul următor: se ia tămâie și un ban în mână și se spune așa: Îți plătesc cu acest ban mai întâi capul meu, apoi capul gazdei cășii și pe al găzdăriței. ( continuare în numărul următor al ziarului) Bocsig, file de istorie Spicuiri din monografia localității Bocsig, lucrare realizată de cel care a fost cândva preotul Frențiu Vasile Tradiții, obiceiuri și superstiții. >>> pag. 5
  7. 7. VOCEA BOCSIGULUIpag. 7 VOCEA BOCSIGULUI Printr-un program național de în- registrare cadastrală, Primăria Co- munei Bocsig, în colaborare cu Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, a demarat o acțiune de cadastrare și întabulare gratuită pentru cetățeni Ce câștigi ca cetățean al comunei? 1. Vei fi înregistrat GRATUIT în ca- dastru şi cartea funciară 2. Toată lumea va şti că TU eşti pro- prietar. 3. Laşi moştenire copiilor tăi o propri- etate SIGURĂ. 4. Poţi obţine credite bancare în timp SCURT. 5. Poţi vinde proprietatea ta RAPID şi sigur. 6. Eşti PROTEJAT de orice conflict legat de proprietatea ta. 7. Accesezi mai uşor FONDURI EUROPENE Ce trebuie să faci pentru a beneficia de acest pro- gram? 1. Mergi la punctul de informare de la Primărie 2. Mergi la Primărie cu actele de proprietate pentru a obţine copii le- galizate. 3. Pregăteşte actele necesare in- tabulării şi înmânează-le echipei noastre. 4. Colaborează cu echipa noastră atunci cînd va veni la tine, permite- i accesul pe proprietatea ta, verifică datele din fişa de date care îţi va fi prezentată. 5. Mergi la Primărie după afişarea rezultatelor lucrărilor de cadastru şi verifică dacă informaţiile despre pro- prietatea ta sunt corecte. 6. Depune cerere de rectificare dacă datele publicate nu sunt corecte. Ce- rerea de rectificare poate fi făcută în termen de 60 de zile de la data publi- cării documentelor tehnice ale cadas- trului, la sediul Primăriei (Comisia de soluţionare a cererilor de rectifi- care). Ce activități se derulează prin acest program? 1. Înființarea de puncte de informare 2. Colectarea copiilor legalizate ale actelor necesare intabulării. 3. împreună cu fiecare cetățean se identifică limitele proprietăţilor 4. Se publică statutul de proprietar. 5. Se întabulează gratuit proprieta- tea fiecărui cetățen Menționăm că acest program cu- prinde în aceastăprimă fază întabu- larea a unor parcele prestabilite de către Oficiul de Cadastru, urmând ca, gradual, raportat la tranșele de finanțare alocate de guvern, să fie prevăzute pentru întabulare și alte parcele ale comunei. În această pri- mă etapă au fost stabilite pentru a in- tra în acest proiect aproximativ 300 ha. Program gratuit de realizare cadastru și înregistrare în Cartea Funciară! Pe data de 27 mai 1935 Pr. Au- gustin Pop OSBM care ţinea Misiuni populare la Bocsig în acea perioadă, înaintează Episcopiei de Lugoj un raport despre Rafila Găluţ, în care aceasta este definită de călugărul bazilian drept “o fiinţă favorizată de Dumnezeu”, negăsind nicio explicaţie naturală pentru stigmate. Din 31 ianuarie 1936 stigmatele au sângerat tot la două săptămâni, câte 3 zile, până în 15 aprilie 1939, când Rafila Găluţ a murit. În 1948 Episcopia de Lugoj a iniţiat o nouă anchetă, încredinţată Pr. Vasile Borda. Acesta a încercat să adune informaţii de la toţi cei care au cunos- cut-o pe Rafila. Calităţile Rafilei Găluţ recunoscute de con- temporani erau: evlavie, ascultare, răbdare, mortificări, curăţie, modestie, credinţă simpli- tate, apostolat laic, iubirea aproapelui, stig- mate şi viziuni, chiar daruri profetice. În 1979 se reface mormântul Rafilei Găluţ, la cheltuieli contribuind şi Prea Sfinţitul Episcop Ioan Plos- caru de la Lugoj, care s-a ocupat în perioada comunistă de strângerea tuturor documentelor referitoare la fecioara stigmatizată de la Bocsig. După 1939 numeroşi credincioşi greco-catoli- ci, romano-catolici dar şi de alte confesiuni, vin şi se roagă la mormântul Rafilei Găluţ cerându-i mijlocirea în nevoile lor sufleteşti şi trupeşti. Rafila Găluţ, Fecioara stigmatizată de la Bocsig (1910 – 1939) >>> pag. 3 Pelerinaj la mormântul Rafilei Găluț
  8. 8. CMYK VOCEA BOCSIGULUI VOCEA BOCSIGULUI pag. 8 Mopedele , scuterele , atv-urile si alte autovehicule dotate cu motoare de capacitate mica a caror viteza de deplasare nu de- paseste 45km/h, iar capacitatea cilindrica nu este mai mare de 50 centimetri cubi , pot fi conduse pe drumurile publice numai cu permis de conducere Începând cu data de 19 ianuarie 2013 a intrat în vigoare Legea 203 din 2012, prin care a fost modificată şi completată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului numărul 195 din 2002 privind circulaţia pe dru- murile publice. Una dintre cele mai importante modificări constă în accea că mo- pedul a fost inclus în categoria au- tovehiculelor, astfel că pentru a fi condus pe drumurile publice este nevoie de permis de conducere cat- egoria ,,AM”. Conducerea mopedelor pe dru- murile publice fără a deţine permis de conducere constituie infracţiune si se pedepseşte cu închisoarea de la 1 (unu) la 5 (cinci) ani inchisoare. De asemenea, mopedul trebuie să fie înregistrat la Consiliul local al comunei pe raza căruia domiciliază proprietarul. Este interzisă circulaţia pe drumurile publice a mopedelor care nu corespund din punct de ve- dere tehnic, al căror termen de va- labilitate a inspecţiei tehnice peri- odice a expirat. Este interzisă circulaţia pe drumu- rile publice a mopedelor care nu co- respund din punct de vedere tehnic, al căror termen de valabilitate a inspecţiei tehnice periodice a expirat. Împreună pentru o comună curată! Vă rugăm să nu mai transportați sau să nu mai aruncați deșeuri, de orice fel, pe marginea drumurilor, canalelor și pe pășunile comunei, deoarece doar astfel putem asigura întreținerea curățeniei . De asemenea, atenționăm cetățenii că în containerele de care dispun pentru adunarea gunoiului nu au voie să depoziteze rumeguș, cenușă, crengi, coceni, iarbă etc, deoarece societatea de salubrizare care colectează gunoiul din aceste containere nu le va mai ridica gu- noiul fiindcă astfel de deșeuri nu sunt primite la goapa de gunoi au- torizată din județul Arad. Suntem în perioada curăț eniei de toamnă, în acest sens administrația locală inițiind deja acticvitățile spe- cifice acestui sezon, printr-o serie de acțiuni de strângere vegetație uscată și decolmatare șanțuri de pe domeniul pblic. Revine însă în sarcina cetățenilor, ca buni gospodari, să se preocu- pe de curățarea periemetrelor din fața caselor, precum și curățarea șanțurilor aferente, pentru a asigu- ra prin aceasta o pregătire pentru sezonul rece și a preveni astfel în- fundarea șanțurilor cu resturi vege- tale, evitând posibile inundații. Totodată, atenționăm despre necesitatea curățării coșurilor locuințelor, de asemenea o activita- te specifică acestui anotimp. Primăria Bocsig Mare Atenție! Dorim să mulțumim tuturor cetă- țenilor care au înțeles că plata ta- xelor și impozitelor locale repre- zintă o obligativitate stabilită prin legislație națională. Știm că este dificil pentru multă lume să reușească să-și plătească la zi obligațiile fiscale locale, dar dacă nu fac acest lucru, asupra sumelor datorate se cumulează dobânzi și penalități de întârziere, toate aces- tea nefiind stabilite de noi, ci prin cadrul legislativ național. Noi doar suntem obligați să punem în practi- că prevederile legislative naționale. De aceea, atenționăm pe cei care au întârzieri la plata taxelor și im- pozitelor locale, că dacă nu vor veni să stingă aceste debite, suntem obligați să derulăm procedurile de executare silită a restanțierilor lu- cru pe care nu-l dorim. Facem apel la cei care au restațe, să vină și să își stingă debitele. Vă mulțumim. Primăria Bocsig Plata taxelor și impozitelor locale, obligativitate prin legislația națională Colțul de religie: Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavri- il sunt sărbătoriţi pe 8 noiembrie. Este ziua pe care Biserica o dedică îngerilor, de aceea numele complet al acestei zile este Soborul mai-marilor Arhistrategi (căpetenii) Mihail şi Gavriil şi a tuturor Puterilor cereşti celor fără de trupuri. Sfantul Arhanghel Mihail În limba ebraică, numele său înseam- nă „Cine este ca Dumnezeu?”. El este cel care „strigă”: „Să luăm aminte, noi, care suntem făpturi, ce a pătimit Luci- fer, cel care era cu noi: cel ce era lu- mina, acum întuneric s-a făcut. Că cine este ca Dumnezeu?”, şi aşa s-a întocmit soborul, adică adunarea şi unirea tutu- ror îngerilor. Pe seama sa se pune şi că- lăuzirea lui Lot şi a familiei acestuia la ieşirea din Sodoma, precum şi protecţia specială a poporului lui Israel. Îi scoate din cuptor pe cei trei tineri din Babilon, îl sprijină în luptă pe Ghedeon, îl mus- tră pe vrăjitorul Valaam şi îl eliberează din închisoare pe SfântulApostol Petru. Conform Scripturii, toţi morţii vor ieşi din morminte la glasul trâmbiţei Sfân- tului Arhanghel Mihail. Sfântul Arhanghel Gavriil În limba ebraică, Gavriil înseamnă „bărbat-Dumnezeu”. Numele său con- ţine concentrat vestea că Dumnezeu Se va face bărbat, că va asuma firea ome- nească. Vesteşte Sfinţilor Părinţilor Ioachim şi Ana naşterea Maicii Dom- nului, îi descoperă lui Zaharia naşterea Inaintemergatorului. Păstorilor le ara- tă că li S-a născut Prunc, pe Iosif, lo- godnicul Mariei, îl întăreşte ca să nu se îndoiască de nimic, călăuzeşte Sfânta Familie în Egipt şi aduce femeilor mi- ronosiţe vestea Învierii Domnului. În iconografia ortodoxă, SfinţiiArhan- gheli Mihail şi Gavriil sunt pictaţi pe cele două uşi laterale ale catapetesmei, ca păzitori ai uşilor raiului. Mihail este redat la miazănoapte, iar Gavril la mia- zăzi. În iconografia bizantină, Arhanghe- lii Mihail şi Gavriil sunt cu două aripi, semn al apartenenţei lor la lumea ce- rească. Arhanghelul Mihail este repre- zentat purtând în mâna o sabie de foc, pentru că el pedepseşte păcatul, pedep- seşte nedreptatea şi apără pe cei drepţi. El pedepseşte popoare rele şi apară popoare bune care împlinesc voia lui Dumnezeu. Sfântul Arhanghel Mihail este pomenit în cărţile Vechiului Tes- tament că fiind prezent mai ales acolo unde Dumnezeu pedepseşte nedrepta- tea şi nelegiuirea sau apară pe cei ne- vinovaţi: el aduce pedepsele asupra lui Faraon şi asupra egiptenilor, care ţineau în robie poporul lui Israel; el pedepseş- te nelegiuirile din Sodoma şi Gomora, el este cel ce apară oştirea credincioa- să a lui Dumnezeu şi se arată lui Iosua Navi, conducătorul poporului ales după moartea lui Moise, zicând: „eu sunt conducătorul oştirilor cereşti“ (Iosua Navi 5, 13-14). Arhanghelul Gavriil este reprezentat în iconografia noastră purtând în mâna o floare de crin alb, ca simbol al purită- ţii, al bucuriei şi binecuvântării, pentru că el aduce neamului omenesc vestea cea bună a întrupării Fiului lui Dumne- zeu, Care ne aduce mântuirea. Obiceiuri si traditii de Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil In credinta populara, Arhanghelul Mi- hail este un personaj mai venerat de- cat Arhanghelul Gavriil. El poarta che- ile raiului, vegheaza la capul bolnavilor - daca acestora le este sortit sa moara, sau la picioarele lor - daca le este hara- zit sa mai traiasca. In trecut, in societatea traditionala, Arhanghelii erau cinstiti pentru ca „ei sunt pazitorii oamenilor de la nastere si pana la moarte, rugandu-se lui Dumne- zeu pentru sanatatea acestora”. Arhan- ghelii, in viziunea populara, asista si la Judecata de Apoi, sunt patroni ai ca- sei, ard pacatele acumulate de patimi- le omenesti firesti si purifica, prin post, constiintele. In zonele muntoase, Arhanghelii sunt sarbatoriti si ca patroni ai oilor. Exista obiceiul ca in dimineata zilei de 8 no- iembrie, sa se faca o turta mare din fai- na de porumb, numita „turta arietilor” (arietii fiind berbecii despartiti de oi). Aceasta turta era aruncata in tarla oilor, odata cu introducerea berbecilor intre oi. Daca turta cadea cu fata in sus era semn de bucurie in randul ciobanilor, considerandu-se ca in primavara toate oile vor avea miei, iar daca turta cadea cu fata in jos, era mare suparare. Sarbatoarea Soborul Sfintilor Mihail si Gavriil Aceasta sarbatoare a fost la origine o simpla aniversare anuala a sfintirii unei biserici a Sfantului Arhanghel Mi- hail, ridicata la termele lui Arcadius din Constantinopol. Astfel, ea apare in cele mai vechi sinaxare ca fiind o sarbatoare numai a Arhanghelului Mihail. Mai tar- ziu ea a devenit o sarbatoare comuna a tuturor Sfintilor Ingeri. In Mineiele ortodoxe intalnim alte pa- tru zile liturgice consacrate pomenirii Sfintilor Arhangheli sau unor minuni facute prin puterea lor: - La 6 septembrie, se savarseste po- menirea unei minuni facute de Sf. Ar- hanghel Mihail, la Chones, in Colosse din Frigia; - La 26 martie, a doua zi dupa praznicul Buneivestiri, praznuim Soborul (Aduna- rea) mai-marelui voievod Gavriil; - La 13 iulie, praznuim al doilea So- bor al Arhanghelului Gavriil, care este la origine ziua sfintirii unei biserici ves- tite a Sfantului Arhanghel Gavriil; Având în vedere că pe data de 8 noiembrie a avut loc marea sărbătoare a Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril urăm tuturor cetățenilor care au sărbătorit onomastica Multă Sănătate și un sincer și călduros La Mulți Ani! Primar, Viceprimar, Consiliul Local

×