1. Referat
Prof. Kerekes Erika,
Colegiul Naţional Bethlen Gábor, Aiud
05.05.2012
„Lectura ca alfabetizare în înţelegerea diferitelor tipuri de texte, la diferite
discipline–condiţie a reuşitei şcolare”
Activităţi bazate pe alfabetizare/strategii posibile
Descrierea activităţilor bazate pe alfabetizare
Alfabetizarea este abilitatea de comunicare prin scris, vorbire sau limbaj de mişcare, cum ar fi
limbajul semnelor (LS). In contextul educaţiei adulţilor, alfabetizarea se referă la nivelul de
funcţionare a abilităţilor de citire, scriere, vorbire şi ascultare care permit elevilor să se
implice in schimburi simple şi familiare conectate cu educaţia, instruirea, munca şi rolurile
sociale; în mod specific:
 ca cetăţean al comunităţii;
 în activitatea economică, incluzând lucrul plătit sau neplătit;
 în viaţa domestică;
 în educaţie şi instruire;
 în mediul zilnic şi social.
Vorbire, ascultare şi răspuns
La nivelul cel mai de bază, adulţii îsi dezvoltă abilităţi care le permit să:
-asculte şi să răspundă în limbajul vorbit, incluzând simple naraţii, propoziţii, întrebări şi
instrucţiuni simple;
-vorbească pentru a comunica informaţiile de bază, sentimentele si opiniile unor subiecte
familiare;
-angajeze în discuţie cu altă persoană într-o situaţie familiară.
La un nivel mai avansat, elevii îşi vor dezvolta abilităţi care le vor permite să:
-asculte şi să răspundă in limbajul vorbit, incluzând informaţii extinse şi naraţii, dar şi
explicaţii detaliate şi instrucţiuni in mai mulţi paşi de lungime variabilă, adaptând răspunsul în
funcţie de vorbitor, mediu sau context;
- să vorbească pentru a comunica informaţii directe si detaliate, idei şi opinii clare, adaptarea
vorbirii si contextului pentru a lua in considerare ascultaătorii, mediul, scopul şi situaţiile;
- să se angajeze in discuţie cu una sau mai multe persoane într-o multitudine de situaţii
diferite, realizând contribuţii clare şi efective care produc rezultate apropiate de scop
şi subiect.
1

2. Abilităţi necesare pentru receptarea limbajului:
-procesarea secvenţelor, sunetelor şi cuvintelor rapid;
-diferenţierea sunetelor vorbite şi cuvintelor care sunt similare;
-înţelegerea verbală;
-reţinerea unei secvenţe de informaţii, ex. instrucţiuni;
-extragerea structurii gramaticale complexe sau abstracte, ex. diateza pasivă, propoziţii cu
clauze impuse;
-întelegerea limbajului non-literar, ex. metafore, analogii, 'vorbirea figurativă'.
Abilităţi necesare pentru limbajul expresiv:
-organizarea şi planificarea a ceea ce trebuie spus;
-recuperarea cuvintelor;
-a pune idei intr-o formă gramaticală potrivită;
-'menţinerea' informaţiilor în memoria pe termen scurt în timp ce se vorbeşte, ex. amintirea a
ceea ce ai vrut să spui;
-pronunţarea cuvintelor, în special cele multisilabice.
Literatura permite elevilor să se implice efectiv într-o mare varietate de contexte de învăţare.
Necesită ca elevii sa aibe abilităţi precum:
Manipularea (pentru scris);
Atenţie;
Comunicare;
Procesarea informaţiilor.
Strategii posibile
Textul folosit permite cititorilor să înţeleagă fără a apela la imagini.
Ascultarea unei benzi/casete (a ţine pasul) în timp ce elevii vor fi ajutaţi să urmărească textul.
O bucată de carton plasată sub sau deasupra liniei textului poate ajuta elevii să nu piardă
rândurile, se poate folosi de asemenea şi o riglă.
Dacă aveti activităţi unde citirea cu voce tare este necesară, cum ar fi jucarea unei piese,
asiguraţi-vă ca elevii au timp suficient pentru repetarea cu voce tare a textului, şi astfel să se
simtă bine cu materialul.
Rugaţi elevii să citească pe bucăţi mici şi verificaţi dacă au inţeles ce au citit.
Activităţi model cum ar fi răsfoirea unei selecţii de texte care poate fi dificilă, va permite
elevilor mai mult timp pentru găsirea informaţiei şi acceptarea faptului că unele nu pot
fi răsfoite pentru a găsi informaţii.
Un ‘cititor stilou’ ce va scana şi ‘citi’ cuvintele individual este un ajutor necesar pentru orice
elev care are dificultăţi în citirea în detaliu.
Scrierea ca mod de comunicare
La nivelul de baza, adultii vor dezvolta abilitati care le vor permite sa:
-scrierea ca mod de comunicare a informatiei pentru audienta;
c-itirea si intelegerea multor texte de o complexitate variata si independenta;
-citirea si obtinerea de informatii de lungime variabila si detaliata cu diverse surse;
-scrierea ca mod de comunicare a informatiilor, ideilor si opiniilor clar si efectiv, folosind
lungimea, formatul si stilul apropiat scopului, continutului si audientei.
Procesul de scriere consta in compunerea, ortografia si scrierea de mana. Compunerea implica
planificarea si exprimarea abilitatilor limbajului, care include urmatoarele:
-abilitatea de a formula idei (desi aceasta poate fi o forma nevorbita cum ar fi semnul);
2

3. -constienta granitei lingvistice, ex. propozitia;
-abilitati narative ca succesiunea, structurarea;
-vocabularul pentru a realiza expresiile cum ar fi descrierea si explicarea, incluzand abilitatea
de folosire a limbajului non-literar ca expresiile, analogiile, figurile de vorbire;
-cunoasterea si folosirea sintaxei, incluzand folosirea gramaticii, folosirea sintaxelor -
complexe si cuvintelor de legatura;
-abilitatea de a categoriza si clasifica.
Realizarea unei bucati scrise releva punerea ideilor intr-o forma scrisa; care este capabila sa
ortografieze si scrie cu mana sau producerea tuturor cuvintelor printr-o alta forma, ex. prin
metode tehnologice. Scrierea si ortografierea trebuie sa fieautomata pentru ca cel ce scrie sa
se concentreze pe exprimarea ideilor sale. Daca elevii nu sunt capabili sa-si dezvolte
automatismul ortografierii si scrieri, ei vor gasi extrem de dificil sa se exprime pe hartie.
Organizarea si planificarea scrisului
Multi elevi dislexici si dispraxici au dificultati cu succesiunea si organizarea. Ei pot persevera
intr-o idee, ex. nu sunt capabili sa treaca de la o idee la alta cand scriu. Pot avea probleme
cu aranjarea hartiei, fisierelor si timpului, precum si cu scrisul. Adesea au nevoie de ajutor in
organizarea fisierelor si planificarea scrisului.
Strategii posibile
Folositi cadre de scriere care permit concentrarea atentiei si pun accentul pe modul in care pot
fi relatate ideile principale.
In particular folositi culori si cut si paste pe diferite secvente la computer.
Incepeti cu idea principala, apoi rugati elevii sa scrie trei-cinci propozitii despre ea. Apoi trei-
cinci propozitii pentru fiecare propozitie scrisa deja, pentru a face trei-cinci paragrafe.
Invatati elevii cum sa scrie paragrafele explicit, ex. paragraf CEE: Care este punctul tau de
vedere; Explica ce vrei sa spui; ofera un Exemplu.
Unele persoane cu dizabilitati pot beneficia de inregistrarea ideilor lor pe un dictafon inainte
de a le scrie.
Jurnalele, orarele si fisierele colorate pot fi foarte folositoare pentru o organizare generala.
Folositi legaturi sau harti mentale pentru planificarea muncii si aratati relatia dintre subiect si
paragrafe. Formatul in cerc permite elevilor retinerea ordinei paragrafelor si cele mai bune
legaturi.
Incurajati elevii sa astepte o zi sau sa se verifice prin citire, caci ei pot identifica erorile mai
degraba decat de a vedea ce vor sa scrie.
Incurajati elevii sa citeasca tare ceea ce au scris, astfel pot fi ajutati sa identifice ceea ce au
scris.
Oferiti liste de verificare pentru toti elevii.
Dificultati de vorbire
Vorbirea este o abilitate dobandita dupa vorbire; este in mod primar o abilitate vizual-motorie.
Citirea se leaga de recunoasterea si de reamintirea precisa a secventelor de litere. O pronuntie
buna este data de capacitatea de a vedea cuvantul corect si astfel sa fie integrat in vorbire ce le
permite sa gaseasca o alternativa daca cuvantul nu pare corect. Memoria motorie este
importanta in vorbire: un bun vorbitor poate automat, fara sa se gandeasca la litere, 'sa simta'
daca fac erori. Aceia care folosesc fonetica pentru a integra sunetele cu literele, dar o vorbire
corecta este disponibila si fara ea: de exemplu, persoanele surde complet pot deveni vorbitori
foarte buni.
3

4. Elevii pot avea o multitudine de dificultati de vorbire:
-memorie vizuala slaba pentru cuvinte;
-confuzii de secvente si directii (ex. b/d, d/g);
-omiterea sau confundarea sunetelor deoarece ei nu pot le pot mentine in memoria de scurta
durata;
-integrarea motorie slaba sau coordonarea ochi-mana ce va avea ca rezultate omiterea sau
repetarea literelor sau silabelor.
Elevii cu dislexie sai cei mai multi cu dificultati de invatare vor avea probleme in amintirea si
aplicarea regulilor, ca si cu familiarizarea cu vorbirea. Vorbirea va fi dificila si pentru elevii a
caror prima limba sunt semnele.
Strategii posibile
Elevii vor invata metode comune de vorbire mult mai repede decat ceea ce inseamna
cuvintele pentru ei.
Vedeti ce alternative exista pentru a desparti cuvintele, cum ar fi cuvinte in cuvinte, tipare
vizuale puternice si parti lexicale cum ar fi radacina cuvantului, prefixe si sufixe ce ii vor
ajuta la recunaosterea cuvantului.
Folositi programe soft, cum ar fi HELPtext, care explica semnificatia cuvintelor.
Ajutati elevul sa-si gaseasca cuvintele care il pot ajuta personal si creati poze 'mentale'.
Grupati cuvinte cheie din familiile de cuvinte, pe cartonase colorate diferit. Elevii pot renunta
la cartonase atunci cand au incredere ca le pronunta corect.
Folositi verificatorii de vorbire dar explicati limitarile lor. Ele nu pot identifica erorile care
sunt in unele cuvinte (ex. basca/casca) sau omonime cum ar fi aici/acolo.
Amintiti-va sa oferiti timp mai mult pentru aceia care au o pronuntie proasta.
BIBLIOGRAFIE
1. Cornea, P. (1998) - Introducere în teoria lecturii, Polirom, Iasi.
2. Ferreol, G. si Flageul, N. (1998) - Metode si tehnici de exprimare scrisa si
orala, Polirom, Iasi.
3. Leu, D.J. (1996) - Exploring literacy within multimedia environments, The
Reading Teacher, International Reading Association, 2/1996, p. 162-165.
4. Neculau, A. (1987) - Comportament si civilizatie, stiintifica si enciclopedica, Bucuresti.
5. Pamfil, A. (2000) - Didactica limbii si literaturii române, Dacia, Cluj-Napoca.
6. Peretti, de A., Legrand, J.A. si Boniface, J. (2001) - Tehnici de comunicare, Polirom, Iasi.
7. Pierron, C.&O. (1999) - Cum sa scriem, Polirom, Iasi.
8. Stanton, N. (1995) - Comunicarea, Societatea "stiinta si tehnica", Bucuresti.
9. serbanescu, A. (2000) - Cum se scrie un text, Polirom, Iasi.
10. Temple, C. (2001) - Strategies for Use Across the
Curriculum, Reading and Writing for Criticai Thinking Project, Open Society Institute,
New York.
4