Documentul prezintă un proiect didactic destinat elevilor de clasa a VII-a, axat pe analiza textului 'Iapa lui Vodă' de Mihail Sadoveanu, prin metode interactive și diverse tipuri de învățare. Obiectivele lecției includ identificarea planurilor narative și caracterizarea personajelor, promovând un interes crescut pentru lectură și dezvoltarea gândirii critice. Evaluarea se va realiza continuu, iar resursele folosite includ manuale, fișe de lucru și metode de discuție și observație.

1. PROIECT DIDACTIC
Unitatea de învăţământ: COLEGIUL NAȚIONAL DE ARTĂ „ION VIDU”
Profesor coordonator: Viorica Gyovai
Propunător: Roxana-Isabela Ivan
Data: 24.11.2014
Clasa: a VII-a B
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Obiectul: Limba şi literatura română
Tema: Iapa lui Vodă de Mihail Sadoveanu
Tipul lecției: lecție de dobândire de cunoștințe
Timp: 50 minute
Competențe generale și specifice:
1. Utilizarea corectă a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare;
2. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris, în scopuri diverse.
Obiective operaționale:
Cognitive:
La sfârșitul orei elevul va fi capabil:
O1: - să motiveze apartenența textului la genul epic;
O2: - să sesizeze în structura textului cele două planuri narative;
O3: - să formuleze ideile corespunzătoare celor două planuri narative;

2. O4: - să identifice înlănțuirea și alternanța, prezente ca procedee de legătura între secvențele textului;
O5: - să caracterizeze sumar personajele principale ale textului.
Afective:
 să manifeste interes faţă de lectură;
 să-şi dezvolte gândirea creatoare şi sensibilitatea prin receptarea operei literare;
 să fie dispuşi a integra noile cunoştinţe în propriul sistem de valori estetice.
Strategia didactică:
Metode şi procedee: conversația, explicația, problematizarea, observația;
Mijloace şi materiale: manualul, fișa de lucru, caiete, tabla, instrumentele de scris;
Tipuri de învăţare: operaţională, creativă;
Evaluare: frontală, formativă (continuă).
Forme de organizare: frontal, individual.
Bibliografie:
MIȚU, Florica, Limba și literatura română în clasa a 7-a: Teorie, Aplicații, Evaluare, Ed. Caba Educational, 2007, București.
SÂMIHĂIAN, Florentina, DOBRA, Sofia, ȘERBAN Marilena, Manualul de Limba și literatură română, clasa a VII-a, metoda ȘTIU-
DESCOPĂR-APLIC, București, Editura Art, 2011.

3. Secvenţa lecţiei Timp Ob.
op.
Conţinutul învăţării Strategia didactică Evaluare
metode mijloace Tipul de
învăţare
Forme de
organizar
e
Moment
organizatoric
Captarea atenţiei
Anunțarea
subiectului lecției
și a obiectivelor
Dirijarea învățării
4 min
6 min
2 min
30
min
Se salută elevii după care profesorul face
prezența și asigură climatul necesar afectiv
pentru desfăşurarea orei. Pregătirea
materialelor ce vor fi utilizate. Elevii își
deschid cărțile și caietele de limba și
literatura română.
Se verifică tema pe care elevii au avut-o de
pregătit. Se corectează eventualele greșeli
și se vor explica posibilele nelămuriri.
Elevilor li se va anunța subiectul discuției
de astăzi și anume, faptul că în următoarele
minute vor discuta despre planurile
narative din textul Iapa lui Vodă scris de
Mihail Sadoveanu. Profesorul scrie titlul
lecției pe tablă.
Profesorul adresează elevilor întrebări pe
baza cărora se va desășura lecția.
Cum sunt exprimate ideile, gândurile și
sentimentele în text?Avem de-a face cu un
Conversația
Explicația
Conversația
Tabla
Marker
Caiete
C
+
+
+
G I

4. O1
O2
O3
O2
text care aparține genului epic? Este
prezent un singur narator? Acțiunea se
desfășoară pe mai multe planuri narative?
Care sunt personajele textului? Care sunt
modurile de expunere utilizate și ce rol are
fiecare?
Pe baza răspunsurilor primite, profesorul
alcătuiește un tabel pe tablă, delimitând cei
doi naratori prezenți în text (N1 –
naratorul care povestește despre oamenii
de la han şi ambianţa de aici, „într-o
toamnă aurie” narator martor și N2 –
comisul Ioniţă – naratorul care povesteşte
o întâmplare din „vremea lui Mihai Vodă
Sturza”  narator participant.
Aceeași delimitare va fi realizată și în ceea
ce privește acțiunea care se desfășoară pe
două planuri care se întrepătrund ( primul
plan narativ, în care primul narator
prezintă locul: Hanul Ancuţei, dar și
timpul: „într-o toamnă aurie”, „într-o
depărtată vreme, demult”, „vremea
petrecerilor şi a poveştilor” și cel de-al
doilea plan narativ unde cel de-al doilea
narator precizează locul: Hanul Ancuţei;
timpul: „vremea lui Mihai Vodă Sturza”,
„vremea tinereţelor mele”.
După ce delimitarea acțiunii a fost
înțeleasă de elevi, profesorul va preciza
Explicația
Problematizarea
Observația
Explicația
Observația
Explicația
Caiete
Tabla
Caiete
Manuale
Tabla
+
Frontală
Formativă
Formativă

5. Încheierea activității
5 min
O5
O1
O4
O3
care sunt personajele fiecărui plan narativ.
Așadar, în primul plan se găsesc personaje
ca: hangița (Ancuța cea tânără), comisul
Ioniță și moș Leonte, iar în cel de-al
doilea plan se întâlnesc personajele:
hangița (Ancuța cealaltă), comisul Ioniță
și boierul Vodă Mihalache Sturza.
Deoarece profesorul a întrebat care sunt
modurile de expunere prezente în text,
acesta va scrie pe tablă ce este narațiunea
și cum pe parcursul ei, se descoperă
descrierea care accentuează atmosfera de
legendă, dar și dialogul care evidențiază
oraliltatea exprimării. Elevii își vor nota în
caiete toate detaliile primite de la profesor.
Pentru a înțelege cât mai bine al doilea
plan, dar și cum se leagă o povestire în
ramă, profesorul le va explica elevilor ce
înseamnă înlănțuirea și alternanța.
În cele ce urmează, profesorul distribuie
ficărui elev o fișă de lucru care e alcătuită
dintr-un tabel cu scopul de a găsi împreună
momentele celui de-al doilea plan narativ.
Profesorul răspunde eventualelor întrebări
și nelămuriri ale elevilor.
Observația
Explicația
Observația
Explicația
Explicația
Explicația
Observația
Problematizarea
Caiete
Manuale
Caiete
Tabla
+
+
+

6. Aprecieri
3 min
Se formulează aprecieri privind modul în
care elevii au îndeplinit sarcinile propuse.