1. Învăţarea cititului. Dislexia. Exerciţii
Pentru învăţarea corectă a cititului trebuie luate în considerare elementele componente ale
limbii, iar aceasta se realizează prin delimitarea cuvintelor din vorbire, delimitarea sunetelor din
cuvinte, pentru ca apoi să fie realizată unirea sunetelor în cuvinte şi a cuvintelor în propoziţii.
(metoda analitico-sintetică). Etapele pe care copilul le parcurge în deprinderea cititului sunt:
descifrarea, citirea textelor simple, automatizarea citirii, creşterea vitezei de citire cu voce tare
sau în gând şi înţelegerea celor citite. O altă treaptă a citirii este citirea curentă şi corectă, adică
citirea copilului care ştie să transpună în limbajul articulat semnele grafice. În ultima fază citirea
devine expresivă şi ar putea fi numită citire afectivă. Etapele necesare în deprinderea cititului
sunt relativ aceleaşi pentru toţi copiii însă timpul necesar pentru parcurgerea acestor etape este
diferit de la copil la copil.
Există mai multe modalităţi de a învăţa cititul, având fiecare avantajele şi inconvenienţele
sale:
Metoda silabică
Aceasta urmează o progresie logică a descifrării literelor până la învăţarea sunetelor
corespondente. Aceasta este metoda cea mai veche, dar şi cea mai laborioasă pentru micuţii care
doresc să înveţe repede. Din acest motiv, ea a fost puţin neglijată în favoarea metodelor mai
rapide.
Metoda globală
Învăţarea se bazează pe memorarea vizuală a cuvintelor şi propoziţiilor. Această metodă nu i-a
convins, nici pe departe, pe toţi învăţătorii şi nici pe toţi părinţii. Totuşi, ea este interesantă,
deoarece nu cere copilului să înţeleagă modul de funcţionare.
Acesta este un joc de fotografiere. Clic-clac, copilul fotografiază, ceea ce îi permite să îşi
exerseze memoria vizuală. În plus, copiii învaţă să privească. Există cuvinte fără reguli şi este
mai bine să le învăţăm pentru început în felul acesta.”
Lectura globală are, în plus, avantajul de a fi foarte incitantă, ea le dă copiilor repede gustul
lecturii. Inconvenientul său principal este că cere un efort de memorie mult prea mare, fapt care
implică dificultăţi pentru unii. În plus, această metodă nu poate fi suficientă, ea singură, pentru a
învăţa toate amănuntele lingvistice de fineţe.
Metoda semi-globală
Este metoda cea mai recentă şi rezultă din cele două metode precedente. Copilul descifrează
literele şi silabele, memorând în acelaşi timp cuvintele şi propoziţiile şi lucrând asupra
înţelegerii. Această metodă nu este impusă, dar este adoptată astăzi de 90% din învăţătorii care o
aplică cu sau fără manual. Unii dintre ei îşi confecţionează propriul material didactic, copiind la
xerox tot ceea li se pare interesant ca suporturi de lectură.
Dislexia este o dificultate de învăţare a citirii în condiţiile unei inteligenţe adecvate –un Q.I.
normal- şi a unei instruiri de tip clasic. În termeni mai precişi dislexia este considerată ca o
tulburare specifică a lecturii, tulburare care are un caracter izolat, reuşita în cadrul altor discipline
şcolare nu este alterată decât în măsura în care se bazează cu precadere pe limbajul scris. Este o tulburare
intrinsecă, deficitele senzoriale, retardul mintal, tulburările psiho –afective primare, tulburările neurologice
grave trebuie eliminate ca şi cauze posibile. Astfel, tratarea cauzei va fi suficientă pentru ameliorarea
capacităţilor lexice.
În conceperea oricărei fişe trebuie urmate câteva criterii formale:
scopul temei să fie simplu, inteligibil, clar circumscris;
timpul de muncă necesar rezolvării să fie rezonabil (5-10 minute);
1

2. scrisul să fie spaţiat, cu evitarea textelor lungi şi compacte.
Conţinuturile s-ar putea include în categoriile:
metafonologie – pentru exersarea lucrului pe literă/fonem
latura morfo-sintactică a limbii
aspecte lexicale şi de comprehensiune a textului
Utilitatea unor astfel de fişe nu stă în simpla lor “aplicare” şi nu este suficient să constatăm
dacă copilul le-a putut “rezolva”. La fiecare temă este cazul să facem 3-4 reveniri pe text, în
ordinea: citit-scris-citit, item cu item, iar la final recitirea integrală a fişei rezolvate.
La categoria “metafonologie” putem include exerciţii cu (re)construcţie de cuvinte din silabe
inversate. Se va cere copilului să recompună şi să scrie alăturat silabele în ordine corectă, apoi
cuvântul astfel obţinut. Ex: ră, pa – pa, ră – pară; ne, car – car, ne – carne.
Tot pentru verificarea, antrenarea deprinderilor de procesare fonologică se pot folosi
conţinuturi bazate pe non-cuvinte. Aici importantă nu va fi copierea cuvântului, ci decodificarea
lui, eventual despărţirea în silabe.
Exerciţiile de completare de propoziţii sunt potrivite dislexicilor care au recuperat deja scris-
cititul; dezvoltarea diverselor laturi ale limbajului continuă însă, şi este bine să se facă în moduri
mai uşor accesibile, pe astfel de materiale simple, cu instrucţiuni şi conţinuturi uşor de decodat.
Ex: Soarele are culoarea .................;
Găina este o .....................;
Zahărul este .....................;
Pentru latura comprehensivă şi de vocabular este oportun să repetăm mereu temele bazate pe
omonime şi/sau antonime, exerciţiile de clasificare în categorii prin mijlocirea limbajului etc. Ex:
(cuvinte opuse) lumina - ................; noapte - ..................; uşor - ..................; hotărât - ..............;
(categorii) calul, oaia, capra - ......................; pantalonii, geaca, ciorapii - ........................;
albastrul, portocaliul, galbenul - ..................... .
Pentru reţinerea listelor, un punct sensibil al dislexicilor, se poate antrena memorarea activă,
spre exemplu prin exerciţii de punere în ordine a zilelor săptămânii sau a lunilor anului.
Alte exerciţii:
1. Pune o literă din cele date în subsol ca să formezi un cuvânt
ma__ ma__ ma___ ma___
( c, t, l, i )
Sa__ sa___ sa___ sa___
(c, t, r, p)
2. Pune o literă ca să formezi un cuvânt
__ap, __ap, __ap, __ap
(s, c, n, ţ )
__ar, __ar, __ar, __ar
( s, f, c, z )
3. Citeşte
Ra-mă ra- ţă ra-să ra-ră
Ca- re ca-să ca-le ca-dă
Ma-re ma-să ma-te ma-pă
Ta-re ta-tă ta-vă ta-ce
4. Citeşte şi spune care cuvinte nu au sens
Ar-mă ar-tă ar- să ar-că
Ur- mă ur- că ur-să ur-dă
2

3. Ia-tă ia-ră ia-gă ia-dă
5. Aranjează silabele în cuvânt
bre um lă pi pom er
nar gra di fel to por
6. Cum este corect ?
Med-u-ză Ca-rte pom-pi-er
Me-duz-ă cart-e pomp-ier
Me-du-ză car-te po-mpi-er
7. Care este primul cuvânt ?
Băiatul face baloane de săpun.
8. Care este ultimul cuvânt ?
Cântăreaţa are un microfon.
9. Câte cuvinte are propoziţia ?
Fetiţa are o pălărie ?
Andreea sare şotronul.
10. Dezvoltă propoziţia:
Dirijorul dirijează.
Miruna stă.
11. Spune propoziţii interogative - ? –
12. Spune propoziţii exclamative - ! –
13. Spune propoziţii afirmative - . –
3