Principii si tehnici visible learning
•Download as PPTX, PDF•
7 likes•12,115 views
VISIBLE LEARNING înseamnă un rol fundamental pentru cadrele didactice care devin evaluatori ai propriei lor predări. Predarea si învățarea vizibilă are loc atunci când cadrele didactice pot vedea învățarea prin ochii elevilor și ii ajută să devină proprii lor profesori. Învățarea vizibila ajută școlile să afle impactul pe care il au asupra rezultatelor elevilor
Recommended
More Related Content
What's hot
What's hot (20)
Viewers also liked
Similar to Principii si tehnici visible learning
Similar to Principii si tehnici visible learning (20)
More from Maria ŢUCA
More from Maria ŢUCA (20)
Principii si tehnici visible learning
- 1. Principii si tehnici promovate Prof. Maria ŢUCA de noul concept VISIBLE LEARNING • Cerc pedagogic 2014-2015
- 2. PARTICIPA Scoala Gimnaziala Nr. 10 /structura Gradinita cu Program Normal Nr. 17 Scoala Gimnaziala Nr. 10 /structura Gradinita cu Program Prelungit Ostroveni 1 Scoala Gimnaziala Nr. 10/structura Gradinita cu Program Prelungit Ostroveni 14 Gradinita cu Program Normal Nr. 6, Rm. Valcea Gradinita cu Program Normal Baile Govora Gradinita cu Program Normal Galicea Gradinita cu Program Normal Milcoiu Gradinita cu Program Normal Danicei
- 3. CE ESTE VISIBLE LEARNING? Cel mai important studiu al ultimilor ani, Învățarea vizibilă, este văzut astăzi ca un reper în cercetarea educaţională empirică internaţională. John Hattie şi echipa sa au evaluat rezultatele a 800 de meta-analize din ultimele decenii (peste 50000 de studii individuale ce implică mai bine de 83 de milioane de elevi) și au identificat 138 de factori care influenţează performanţele elevilor. Meta-analiza lui Hattie arată faptul că factorii decisivi în dezvoltarea educaţiei în şcoală sunt calitatea profesorului şi calitatea predării. În viitor, descoperirile lui Hattie vor contribui la schimbarea instruirii, a formării continue şi a modului de predare a profesorilor din Europa.
- 4. Fundamentele conceptuale cross-curriculare • Elementele metacognitiei sunt: • 1. Monitorizarea, „conştientizarea privind procesul de învăţare” . • 2. Aplicarea strategiilor specifice de lectură şi învăţare, astfel încât dificultăţile identificate să fie rezolvate. METACOGNIȚIA INTERACȚIUNEA • Elementele interactiunii sunt: • 1. Relația de sprijin profesor - elev • 2. Predare-învățare eficientă: ucenicia cognitivă • Elementele impliarii sunt: • 1. Implicarea profesorului este crucială pentru învățarea elevului • 2. Explorarea implicării/ antrenării elevului • 3. Implicarea în lectură și performanța la lectură: PISA; diferențe de gen. IMPLICAREA
- 5. Lectura este importantă pentru fiecare obiect studiat în şcoală • Lectura nu înseamnă “extragerea sensurilor” (modul de lectură de tip „container”), ci “construirea sensurilor”. • Acest lucru se poate întâmpla numai dacă cititorii evocă, în procesul de înţelegere, într-o manieră activă, cunoştinţele lor anterioare despre lume, despre limbă, despre subiectul în cauză. • Lectura este, în fiecare stadiu al ei, un proces interacţional. Competenţele de lectură ca bază a învăţării oricărui obiect • Deoarece înţelegerea este esenţială pentru succes, în învăţarea la diferite obiecte, • elevii trebuie să înveţe să identifice când înţeleg conţinutul şi când au nevoie de mai multe informaţii. • De asemenea, trebuie să ştie cum să remedieze golurile ce apar în înţelegere şi cum să folosească strategii pentru extinderea înţelegerii dincolo de informaţia prezentată. PISA măsoară şi compară succesul sistemelor naţionale de educaţie.
- 6. Informaţii de bază despre PISA PISA -Programul Internaţional de Evaluare a Elevilor este un studiu internaţional comparativ al OECD, ce se desfăşoară în cicluri trienale (2000 – 2003 – 2006 – 2009 etc.) OECD este „Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică” ce indică faptul că tipul de cunoaştere ce are drept temelie competenţele de bază a devenit un factor esenţial, nu numai în cadrul educaţiei, ci şi în succesul economic. Programul Internaţional de Evaluare a Elevilor -măsoară şi compară succesul sistemelor naţionale de educaţie. PISA evaluează următoarele Performanţa elevilor de 15 ani în competenţele de bază, în funcţie de subiect: competenţele de lectură, competenţele de lectură în matematică şi competenţele de lectură în ştiinţe (focalizare mai scăzută) Competenţe suplimentare, cum ar fi atitudinea faţă de studiu, conceptul de sine şi strategiile de învăţare ( focalizare ridicată).
- 7. Exemplul matematicii Modelul sistemului criterion Acest exemplu demostrează importanţa predării lecturii în toate ariile de studiu. Exemplul arată cum mulţi elevi întâmpină dificultăţi în a citi şi în a înţelege sarcinile de lucru înainte de a începe rezolvarea problemelor de matematică. Rezultatele tuturor analizelor de date au fost procesate într-un singur model, aşa-zisul „Model Criterion”, „ce indică faptul că elementele de cunoaştere esenţiale pentru rezolvarea problemelor cu cuvintele matematice pot fi reprezentate ca fiind criterii, putând fi apoi descrise ca un sistem. Modelul sistemului Criterion (…) prezintă funcţionarea premiselor cognitive esenţiale ale abilităţii de rezolvare a problemelor cu termeni matematici. În model, competenţele şi abilităţile necesare pentru rezolvarea problemelor cu termeni specifici sunt numite filtre..Au fost identificate patru filtre: citirea cuvintelor, înţelegerea textului, reprezentarea problemei şi aptitudinea de calcul. Citirea cuvintelor; Înţelegerea textului ; Reprezentarea problemei Aptitudinea de calcul Cele patru elipse ale modelului reprezintă aceste „filtre”. Acest model arată câţi elevi „se pierd”/ „se rătăcesc” în drumul spre înţelegerea sarcinii matematice şi în procesarea ei. Când 12 elevi „încep să rezolve o sarcină”, unul se pierde în „citirea cuvintelor”, trei se pierd în „înţelegerea textului”, patru se pierd în „reprezentarea problemei”, unul se pierde în „calcule” şi doar trei ating scopul de a rezolva sarcina corect. Primele trei „filtre” sunt legate de sarcini de lectură: a înţelege vocabularul, a înţelege textul şi a-l transforma într-un model cognitiv (o „reprezentare a problemei”) ce reprezintă baza fiecărei probleme matematice.
- 8. METACOGNIȚIA Principiul central al invatarii Elevii sunt metacognitivi, dacă… Își controlează propria învățare (…) Formulează obiective de învățare, știu cum să folosească strategii variate pentru a atinge aceste obiective și pot revizui planurile lor pentru a-și atinge scopurile în mod eficient. Monitorizează constant progresul lor în învățare: înțeleg oare acest punct? Ar trebui să notez această idee? Este clar ce scrie autorul; sau mai am nevoie de informație în plus? Știu cum să recitească, să-și pună întrebări și să organizeze informația.
- 9. Diferența între cogniție și metacogniție Cogniție: câte picioare are elefentul? predarea-învățarea „cognitivă” (orientată înspre conţinut) Metacogniție: de ce este atât de dificil să numărăm aceste picioare? predarea-învățarea „metacognitivă” (orientată înspre competenţe). Metacogniţia se concentrează pe „gândirea despre gândire”: „în conversaţia metacognitivă, participanţii trebuie să devină conştienţi de activitatea lor mentală şi trebuie să fie capabili să o discute şi cu ceilalţi. Asemenea conversaţii ajută profesorii să facă transparentă, vizibilă activitatea lor cognitivă şi oferă elevilor şi profesorilor posibilitatea să analizeze reflectiv şi să determine impactul procesului lor de gândire. Un număr mare de cercetări (…) au identificat metacogniţia ca fiind esenţială în învăţarea profundă şi în folosirea flexibilă a cunoştinţelor şi competenţelor.”
- 10. Predare-învățare eficientă: ce rol ar trebui să aibă profesorul? Controlul ”ex-catedra” „profesorul conservator“ lecția centrată pe profesor, care este purtătorul cunoașterii, într-o organizare tradițională, secvențială „Profesorul mobilizator” și „agent al schimbării“ Construiește relații pozitive cu elevii, comunică așteptări înalte față de toți, alocă sarcini provocatoare, îi sprijină prin modelare, instruire directă și eșafodaj. „Profesorul antrenor“ facilitează experiențele de învățare și schimbările conceptuale asemeni unui antrenor în scenarii de învățare prin cooperare, centrate pe elev
- 11. Rolul elevului și abordarea învățării Modelul transmițătorului: Profesorul își asumă rolul de transmițător direct al cunoașterii, deține control explicit asupra selectării materialelor, secvențierii lecției și ritmuuil învățării Modelul uceniciei: Abordare adaptivă a învățării care vizează toate dimensiunile procesului complex de învățare: oferă modelare și instruire directă, sprijin și orientarea cu scopul de a asigura autonomia celui care învață. Modelul constructivist: Scenariu didactic centrat pe elevi; aceștia învață prin procese de realizare a sensului, prin cooperare; construirea în comun a sensurilor este de importanță vitală.
- 12. Explorarea implicării elevilor O activitate ce necesită efort corespunzător competenţelor; Un scop bine definit şi un feedback concret; Concentrare şi implicare totală; O schimbare în perceperea timpului; Depăşirea limitelor ego-ului. O autonomie de joacă; Conceptul FLOW al psihologului Mihaly Csikszentmihalyi poate fi introdus ca o definiţie pentru conceptul de implicare. În cartea sa „Flow - the Psychology of Happiness”, el descrie descoperirile a 25 de ani de cercetare empirică: FLOW este o „experienţă autotelică”. „Conceptul de „autotelic” este bazat pe două cuvinte greceşti: „autos”, ce înseamnă sinele, şi „telos”, ce înseamnă scop. El descrie o activitate care este suficientă în ea însăşi, care este făcută fără aşteptări în privinţa realizărilor, numai pentru că are valoare în sine”. În mod ideal, pentru ca o experienţă FLOW să aibă loc, trebuie să fie prezenţi următorii factori:
- 13. Predarea eficientă şi învăţarea: abordarea uceniciei cognitive Predarea eficientă înseamnă, mai presus de toate, cunoaşterea modului în care poţi cauza progres în procesul de învăţare a elevului. Psihologul rus Vygotsky şi alţi psihologi au susţinut ideea că învăţatul real are loc în aşa-zisa zonă a proximei dezvoltări Aceasta este zona unde creşterea este în imediata apropiere a nivelului actual de competenţe a persoanei care învaţă, dar nu atât de departe încât să o facă imposibilă Dacă nivelul este stabilit atât de jos încât elevul poate rezolva problema fără a face un efort, sau atât de sus încât elevul nu îl poate atinge fără ajutor suplimentar, învăţatul eficient nu va avea loc. Cu îndeajuns de multă practică, individul interiorizează strategiile şi limbajul pentru rezolvarea sarcinii, care devine apoi parte a psihologiei sale şi a repertoriului personal de rezolvare de sarcini.
- 14. Predare-învățare eficientă: „Zona Proximei Dezvoltări“ (ZPD) Nivelul actual al abilităților Zona Proximei Dezvoltări Nivelul abilităților prea ridicat ZPD este zona unde elevul, asistat de un profesor sau o altă persoanăcompetentă, se poate întinde doar puţin peste capacităţile pe care le are. Abilităţile noi ale unui copil nu pot fi dezvoltate decât în ZPD, prin colaborare, în situaţii reale, concrete, cu un adult sau un coleg capabil. Dacă nivelul este stabilit atât de jos încât elevul poate rezolva problema fără a face un efort, sau atât de sus încât elevul nu îl poate atinge fără ajutor suplimentar, învăţatul eficient nu va avea loc.
- 15. Strategii de lectură contextul uceniciei cognitive • Modelarea strategiilor şi competenţelor specifice poate fi realizată de către profesor, prin citirea cu voce tare, prin demonstrarea activităţilor de răspuns şi prin conducerea discuţiilor, dezvăluind secretele cognitive pe care le are el, ca un cititor expert. Modelarea • Rolul profesorului, în această etapă, este să lucreze cu elevii discutând despre motivul pentru care au ales anumite informaţii, unde au întâmpinat dificultăţi sau ce a creat confuzie. Profesorii oferă feedback şi încurajări pentru elevi, pe măsură ce aceştia îşi dezvăluie propriile „secrete cognitive”. Profesorii intervin când elevii nu se mai simt în largul lor sau Scaffolding când se blochează. Profesorii (îşi Sprijin/ asumă apoi responsabilitatea de eșafodaj): a rezolva sarcina împreună cu elevii. • Profesorii consolidează, ajutând elevii să vadă CARE este competența sau strategia de care au nevoie, CUM să o aplice, ar putea, de asemenea, să întrebe elevii DE CE cred că ar trebui să folosească respectiva competență sau strategie, dar şi CÂND (pentru ce fel de texte sau sarcini) ar putea să o Fading folosească. (Retragere) • Rolul profesorului, în această etapă, este să lucreze cu elevii discutând despre motivul pentru care au ales anumite informaţii, unde au întâmpinat dificultăţi sau ce a creat confuzie. În etapa de exersare, profesorii evidenţiază CÂND-ul şi DE CE-ul competenţelor şi strategiilor. Ultima etapă este reflecţia mPreatcatciocag nitivă. independentă
- 16. Predare-învățare eficientă: abordarea de tip „ucenicie cognitivă” Abilitate nouă de învățat Modelare Scaffolding Retragere treptată Deprindere învățată Invatare independenta Centrat pe profesor Orientat spre elev
- 17. Aspecte ale interacțiunii de sprijin profesor – elev Relația de sprijin profesor – elev trebuie să se refere la toți elevii și să combine așteptările înalte cu multă grijă: Profesorul arată că îi pasă de învățarea elevilor, că vede perspectivele lor, Feedback pentru autoevaluare; sentiment de siguranță, Un climat socio-emoțional mai cald în clasă: conduce la disponibilitatea De a depune efort și astfel asigură implicarea fiecărui elev, A fi un agent al schimbării: toți elevii pot învăța și progresa „Construirea relațiilor cu elevii implică acțiune, eficacitate, respectul profesorului față de ceea ce elevul aduce cu el (cultura de acasă) și crearea mediului în care experiențele elevului să fie recunoscute în clasă. Mai departe, dezvoltarea relațiilor cere din partea profesorului deprinderi precum ascultarea, empatia, grija și atitudinea pozitivă față de alții.”
- 18. INTERACŢIUNEA Relaţia de sprijin profesor-elev Relaţia de sprijin dintre profesor şi elev are, conform studiului lui Hattie, o influenţă majoră asupra procesului de învăţare a elevilor. • Respectul şi empatia, căldura şi grija, încurajarea şi acceptarea diferenţelor culturale sunt factori puternici care pot crea un climat propice învăţării. Relaţiile de încurajare între profesor şi elev ar trebui să influenţeze toţi elevii, prin îmbinarea aşteptărilor înalte cu o grijă pe măsură: „puterea unei relaţii pozitive profesor-elev este esenţială pentru ca învăţarea să aibă loc. • Relaţia implică demonstrarea în faţa elevului că profesorului îi pasă de procesul lui de învăţare, ca elev, că dascălul poate vedea perspectiva lui, că îi poate oferi sentimentul de siguranţă şi înţelegere” Este importantă dezvoltarea unui climat socio-emoţional puternic şi cald în sala de clasă, un efort şi o implicare din partea tuturor elevilor. • „Este nevoie ca profesorii să creadă în rolul lor de „agenţi ai schimbării” , să creadă că toţi elevii pot învăţa şi progresa, că realizările tuturor pot fi influenţate şi nu sunt prestabilite. • Profesorii trebuie să demonstreze tuturor elevilor că le pasă dacă felul în care ei învaţă este eficient.”
- 19. Programul RA Modelul antrenării cititorului Modelul Antrenării Cititorului este unul dintre cele mai bune şi cele mai cunoscute concepte în dezvoltarea profesională a profesorilor în aria literației dintre modelele de ucenicie cognitivă. Modelul ce integrează competenţele de lectură are la bază, de asemenea, cele trei concepte transcurriculare metacogniția, interacţiuniea şi implicarea. Persoanele care întâmpină dificultăţi în lectură primesc rolul de ucenic în citire, fiind astfel introduşi în bunele practici de către experţi. Profesorii sunt specialişti în lectura materiilor pe care le predau, asumându-şi astfel rolul de meșteri. Conversaţiile ajută profesorii să facă transparentă, vizibilă activitatea lor cognitivă şi oferă elevilor posibilitatea să analizeze reflectiv şi să determine impactul procesului lor de gândire. 2. Dimensiunea sociala 3. Dimensiunea personala 5. Dimensiunea construirii cunoasterii 4. Dimensiunea 1. Dialog cognitiva metacognitiv (intern si extern) Modelul Antrenării Cititorului (RA) este un concept american încercat şi testat pentru îmbunătățirea competenţelor de lectură specifice fiecărui obiect din ciclul gimnazial. A fost creat de WestEd, Institutul pentru cercetare şi dezvoltare din Oakland, California.
- 20. Programul CRISS elemente Cunoştinţe generale: Integrarea informaţiilor noi în cunoştinţele anterioare stă la baza metacogniţiei şi înţelegerii. Determinarea scopului: Un scop fixat foarte clar permite persoanelor care învaţă să îşi concentreze atenţia şi să ignore informaţiile secundare. Intenţia autorului: persoanele care învaţă metacognitiv sunt conştiente de faptul că există o intenţie a autorului care poate fi recunoscută prin trăsături ale structurii textului şi ale modului de organizare a acestuia, în funcţie de diferitele genuri şi arii curriculare din care face parte. Consecvenţa activă şi transformarea: Persoanele care învaţă metacognitiv se implică activ şi consecvent în procesul lor de învăţare. Când întâmpină dificultăţi nu dau înapoi, ci aplică strategii pentru a determina înţelegerea. Reflecția: pentu ca elevii să devină persoane care învaţă metacognitiv eficient, trebuie să aibă timp înainte şi după o experienţă de învăţare pentru a o putea evalua. Au nevoie să identifice şi ceea ce au făcut bine, dar şi cum să modifice abordarea lor pentru a deveni mai eficienţi.
- 21. Programul CRISS Crearea independenţei prin strategiile stăpânite de elev Pentru pregătire, participanţii primesc o foaie de lucru cu subiectul lecţiei (versurile 1 şi 4 ale Imnului Americii) şi câteva informaţii suplimentare. SCRIS Prima sarcină (scrierea liberă) • Se concentrează asupra „antrenării” şi „implicării” elevilor, deci asupra „conectării” lor cu textul. DISCUŢII Este folosită tehnica de învăţare „gândiți, lucrați în perechi, comunicați” : mai întâi fiecare elev gândeşte (scrie) individual, apoi discută cu un partener (face legături), apoi comunică mesajul său întregii clase (împărtăşeşte). VIZUALIZARE A treia sarcina este de a „consemna procesul” • „Ce ai făcut pentru a desluşi înţelesul cântecului?” ORGANIZARE A patra sarcina • „Ce am făcut eu, ca profesor, pentru a te ajuta să citeşti şi să înţelegi cântecul?”, ce mută accentul de pe text (acel „ce”) pe procesul de învăţare (acel „cum”). Cercetările ne arată că, cu cât o persoană care învaţă aduce mai multe cunoştinţe anterioare în procesul de învăţare, cu atât mai ușor poate prelua informaţii noi şi le poate înţelege.
- 22. Tehnica de învățare prin cooperare numită ”Gândiți – Lucrați în perechi – Comunicați” (Think – Pair – Share): GÂNDIȚI (și luați notițe): • În ce sunt realmente implicaţi elevii dvs.? Gândiți-vă la caracteristicile comportamentului implicat și la atitudinea față de sarcină (de ex. entuziasmul, concentrarea…). Ce știți / nu știți despre elevii dvs.? LUCRAȚI ÎN PERECHI: • Notați ideile împărtășite între dvs. și perechea cu care ați lucrat. 3. COMUNICAȚI • Întregii grupe experiențele dvs. și reflecțiile despre implicarea elevilor.
- 23. IMPLICARE Implicarea profesorului este esenţială pentru porcesul de învăţare • Implicarea profesorilor într-un proces de învăţare continuă şi aprofundare a cunoştinţelor profesionale şi dezvoltarea competenţelor pe care le au. • Implicarea elevilor în experienţe noi de învăţare Condiţiile succesului • O activitate ce necesită efort corespunzător competenţelor • Un scop bine definit şi un feedback concret • Concentrare şi implicare totală, o schimbare în perceperea timpului • O autonomie de joacă • Depăşirea limitelor ego-ului Explorarea implicării elevilor • Pentru a implica elevii în învăţarea conţinutului lecţiilor, trebuie să combinăm: 1) încrederea în sine a elevului, 2) implicarea profesorului, 3) relevanța textelor, a selectării lor şi a sarcinilor. Elementele cheie ale implicării elevilor Relevanța materialelor şi a temelor curriculare este esenţială pentru succesul elevilor, profesorii fiind nevoiţi să ştie ce îi interesează pe elevi.
- 24. Așteptările profesorilor au impact mare asupra achizițiilor elevilor Convingerea că rezultatele se pot schimba face diferența; Așteptările mici față de succesul elevilor au efect negativ (profeţie auto-împlinită); Elevii apreciază profesorii care pretind, care au așteptări înalte, care încurajează studiul disciplinei lor ; Profesorii trebuie să se perceapă ca agenți ai schimbării – ei trebuie să creadă că toți elevii pot învăța și progresa și trebuie să demonstreze tuturor elevilor că au grijă de felul în care învăță. (Sursă: Hattie 2009)
- 25. Condiţiile succesului Implicarea profesorilor într-un proces de învăţare continuă şi aprofundare a cunoştinţelor profesionale „Dacă ai aşteptări scăzute privind succesul elevilor, aceasta se va transforma într-o profeţie ce se va împlini de la sine.” „Profesorii de calitate, aşa cum au fost notaţi de către elevi, sunt aceia care provoacă, care au aşteptări înalte, care încurajează studiul obiectului lor şi care apreciază aspectele de profunzime ale obiectului lor”. „Sunt multe oportunităţi pe parcursul şcolii de a influenţa câteva caracteristici cheie, cum ar fi disponibilitatea de implicare în învăţare, atribuirea succesului unor factori precum efortul, în defavoarea abilităţii, şi crearea unei atitudini pozitive faţă de învăţare.” Cele mai importante influenţe – disponibilitatea de a experimenta, disponibilitatea de a investi în învăţare şi implicarea intelectuală – pot fi introduse în şcoli prin menţinerea sarcinilor de lucru la un nivel care îi provoacă pe elevi. Şi, astfel, succesul va fi direct proporţional cu cât au investit elevii în rezolvarea sarcinilor de lucru. Implicarea elevilor în experienţe noi de învăţare
- 26. Implicarea față de lectură performanțele în lectură • „Literația în lectură (cu alte cuvinte, competența de lectură) înseamnă înţelegerea, folosirea, reflectarea şi abordarea textelor pentru ca o persoană să-şi atingă scopul, pentru a-şi dezvolta cunoştinţele şi potenţialul şi pentru a participa activ în societate”. Cititorii implicaţi îşi coordonează strategiile şi cunostințele într-o paletă a abilităților sociale de literație, pentru a-şi realiza scopurile personale, dorinţele şi intenţiile Implicarea în lectură, utilizarea lecturii Implicarea elevului, strategii şi practici • „În majoritatea ţărilor, cititorii competenţi nu sunt numai elevii care îşi găsesc plăcerea în citit şi citesc din plăcere în mod regulat, ci şi acei elevi care sunt cititori versați, competenți. Elevii care sunt familiari cu numeroase tipare de scriere şi citesc texte de diferite stiluri par a stăpâni lectura mai bine decât elevii care sunt mai limitaţi în obiceiurile lor de lectură.” Discrepanța în achiziții între cei care citesc frecvent și cei care citesc ocazional crește în timp.
- 27. Cum pot profesorii să-i implice pe elevi dezvoltarea competențelor de lectură Achizitie Implicarea elevilor in folosirea strategiilor si deprinderilor de lectura Increderea inalta a elevilor Alegerea de activitati de literatie cu sens Texte interesante si relevante Grija si incurajarea din partea profesorului Cunostintele profesorului despre strategiile de lectura eficiente identificate de cercetari Recunoasterea de catre profesor a interesului elevului Arta de predare, precum și succesele sale majore, se referă la "ceea ce se întâmplă în continuare" - modul în care profesorul reacționează la modul în care interpretează elevul, adăpostește, respinge și / sau reinventeaza conținutul și competențele, cum se raportează elevul și cum aplică conținutul la alte sarcini, precum și modul în care elevul reacționează la succes și eșec, daca sunt potrivite metodele si conținutul pe care profesorul le-a predat. John Hattie
- 28. Elementele cheie ale implicării elevilor Pentru a implica elevii în învăţarea conţinutului lecţiilor, trebuie să combinăm: Încrederea în sine a elevului: • Elevii cu o părere bună despre sine – o încredere în capacităţile lor de a-şi influenţa comportamentul – sunt mai înclinaţi să se implice în lectura şcolară decât cei cu o părere mai puţin bună Implicarea profesorului: • Profesorul care manifestă grijă, care crede că elevii pot avea succes, exercită efect pozitiv (vezi efectul Pygmalion) asupra elevilor pentru că încrederea în potenţial poate crea potenţialul. Texte relevante şi interesante: • Relevanța materialelor şi a temelor curriculare este esenţială pentru succesul elevilor, profesorii fiind nevoiţi să ştie ce îi interesează pe elevi. Alegerea activităţilor de literație: • Profesorii care oferă oportunitatea elevilor de a alege între mai multe cerinţe şi texte vor descoperi că aceştia sunt mai cooperanţi
- 29. Implicarea elevilor este crucială în învățarea de succes și în rezultatele bune! Achizitiile elevului sunt strans legate de factori precum autoeficienta, imaginea de sine, motivatia si perseverenta. Dezvoltarea atitudinii pozitive față de învățare poate fi influențată în școală! Caracteristici cheie ale elevului de succes: disponibilitatea de a se angaja în învățare, asocierea succesului cu factori ca efortul mai de grabă decât talentul sau norocul.
- 30. Caracteristici ale unui bun elev cititor Cititorii buni au câteva caracteristici comune Implicaţi cognitiv; Motivați să citească și să învețe; Activi în plan social în privința cerințelor de citire; Strategici în monitorizarea proceselor interactive care ajută înțelegerea de lectură.
- 31. Proiectul ADORE Cadrul proiectării lecţiilor „CERCUL ADORE” Această structură de predare ciclică este folosită în locul tradiţionalei structuri de a împărţi lecţia în secvenţe. Centrul cercului este scopul principal al curriculumului, şi anume acela de a susţine concepţia profesorilor despre ei înșişi, nu numai ca profesori de conţinuturi, ci şi ca profesori care dezvoltă competențele de literație ale elevilor în aria lor curriculară. O introducere a celor trei concepte trans-curriculare ale METACOGNIȚIEI, INTERACŢIUNII şi IMPLICĂRII împreună cu cele patru elemente tematice evaluarea formativă, structura textului, formarea vocabularului şi strategii de lectură, formează cadrul proiectării lecţiei. Scopul acestor şapte elemente ale proiectării lecţiei este împuternicirea elevilor: pregătirea lor pentru un obiect ar trebui susţinută de îmbunătățirea competențelor de lectură şi de scriere a textelor legate de obiectul de studiu.
- 32. Factorii cruciali ai învățării la elevi Cele mai importante rezultate ale studiului Hattie sunt: Marimea efectului Profesor 35% Predarea 23% Camin 18% Elev 24% „Profesorii și calitatea predării au cele mai mari influențe asupra succesului în învățare al elevilor! Este important ca profesorii să acționeze ca activizatori, nu doar ca facilitatori, deci ca agenți ai schimbării intenționate și ca directori ai învățării”.
- 33. „Dacă lentila profesorului se poate schimba ca să vadă învățarea prin ochii elevului, acesta ar fi un excelent început.” (Hattie 2009, S. 252) Face parte din crezul dvs. profesional că orice elev poate învăța și progresa sau v-ați resemnat în privința unora dintre ei? Gândiți-vă la cei mai „provocatori” elevi în acest sens și întrebați-vă: ce ar însemna să văd oferta mea educațională prin ochii acestui elev? „Profesorii de calitate sunt aceia care provoacă, care au așteptări înalte, care încurajează studiul și care prețuiesc aspectele profunde ale disciplinei lor.”
- 34. BIBLIOGRAFIE 1. file:///C:/Documents%20and%20Settings/Alex/My%20Documents/Downloads/M1_Mat.%20 2_PPT%20Block%202_final%20RO.pdf 2. file:///C:/Documents%20and%20Settings/Alex/My%20Documents/Downloads/FUNDAMENTE LE%20CONCEPTUALE_Modul1.pdf 3. Influences on Student Learning by John Hattie 4. Teachers make a Difference by John Hattie 5. Influences on Student Learning by John Hattie 6. Visible Learning summary by Gerry Miller 7. Visible Learning powerpoint 8. How National Standards prevent good learning
- 35. Mulţumesc pentru atenţia dumneavoastră!