Mihai popescu & virgil spulber descoperiri stiintifice legenda si adevar

Legendi gi adevir in isloria gtiinfei, drumul
sinuos gi dificil al cunoagferii, episoade gi
?nlimpliri semnificalive, caplivanfe, uneori
amuzanle din viala gi activitatea unor per-
sonahtell de seamS: Galilei, Newlon, Kepler,
Arhimede, Lavoisier, Dalton, Mendeleev,
Hulubei, Planck, de Bro,ghe, Darwin, Mendel,
Pasfeur, Babeg, Fhming, Watt, Davy, Mar-
coni, Bell, Coandi conslltuie lemalica
acestei inleresanle lucndrl.
MIHAI POPESC
-tUo VIRGIT SPUTBER
I
Cg
H
CN
IE
L
coleGtia6t
l
I
I
I
I
u,
r{
UJ
o
vt-
r{
o
zur
out
J
I
lrt
g
lJ-
l-.
1t
l-l
vt,
E
u,E
u,
IJ
o-
o
Ur'rl
ul
6
utrJ
o
)CL
vl
-)
CI
x
5
il t$[[ptRtil
$ilil| il[J'!U
1tff ilt il[
l[[-
$l il[
v
IllIR
EDITURA
@
ALBATRO s
lei 15

INTITADUCEIIE
SAU DE CE AM SCR/S ACEASTA CAR:TT:
^S/ NU ALTA
^
l)espre $tiinliL s-ou s,'is ;i se uar mai scrie mtil!.rinduri.
Intr-o onumitd. ord.ine d.e iclei, Stiin[a std Ia brtza a totce a inJdptuit cem;tient omeniiea. iiuitirotia ii*;tu)-iur li uuut probabil o ctttd infdfi;are tarA
""bil.t,.i
;;;;;:t(t[.ii $tiintiJice de mai bine de'zloao d.e qni. c"noiit-ir.i"stiinliJicd ct lumii s-a. clezuoltat Lreptat, pri" piii--*{_run{i pi prht, pa;i de urias.
De-a lunEui uretnii
's-au
succedot nenttmdrate cresco-
Tttt"iri ;tiinfijice,. pe murte re-a consemnat istoria curtu-
rald a omenirii, r)"ar ;i nwi multe au rdmas ne,tnrejfr_
trate, colbul uitdrii ac<tlterindu_te pe uecie. La zesirea
culturald. u omenirii ett'contribuit ioarte mulli anonfii.Cele mqi multe ttintr.e
_faptete Stiiitli,firu ,tii- o6;;;;";;;;;
;i irtregistrari de rutind, iuprinse in'rapourte cle cerce_
tu'e.,.i1t reJe,rate si rniiru.nte- contunicdlij eLe nuira ti_
tu;i itttpot"tunga lor.
ln c9^co^nd.i[ii o d.escoTserire poate Ji consicleratd im-
Ttrn'tantd} Cum, au ctpdrut mnrilb d.escoperi,ri,? Cure e:;te
ntecanismztl intim ul actului d.e-scoperirii? stnt inb,ebriri
um,bi{io.ase, lu cere de-a lungut unitor interpreli ai isto_
riei ;tiinlei au incercut sd, dea un, rd.spuns, pornind, cte la
snatomia unor descoperiri, consicreraie cre
^mrtre
uaroere
pentrzL ornenit-e. Intrebdri ambifioase, la car.e gi cartea
de fa{a ua incerca sd suget-eze unele rdspunsuri,'g"rftiii,
pe baza unui mdnu,nchi cle. istoriosre mai mutt ,ou'*oipulin reprezentutiue.
-Nu totdeauna ;i ,y dn la inceput o d.escoperire e1:<s-
celd a fast considetuld. ca qtore. {Jneari ,I"rcipe,iirea-Lr-o
desceynsideraLd. sau neinleleasd, alteori era 'uitatd, iar
ctutorul ei murea dezamdgit.
- A;adar, edstd o cale pentru u.ualicla importan{a nnei
rlescoperiri stiin,tifice? .Sigur cd d.a. itiu rin.eori'toiirt<ti
I coleclia cristal I

Iumea ;tiinlificd are in uedere o descoperi're de.anDer--
gurd: d,escoperirea plute;te in aer, este a;teptatd, multi
"o
cautd, se a'propi,e- d"e ea, d.qr nurrlai, unul (sau u,nl) o
gdse;te'eJectii gi este incununat cu lauri.i' uictoriei" Este
Lazut teoriei relstiui'td[ii, aI stabili'rii modelului atomic
;i al celui, nuclear, al d,.escoperiri'i quarcuri'lor, dacd' ar fi
sd. nomenirn nurnqi unele dintre descoperirile mai' re-
"nitu
din fizicd. In alte cqz1lr'i', poate in cele mni' multe,
irnportan$a unei, d,escoperiri este ctnt1'ritd prin irn'pactut
ei'asu'pra stdri.i' economi,ce a soci'etd$ii', prin beneti'ciul pe
"orn
iL ad,uce unui mare numdr de oameni. Este cazul
transmisiei, informaliei la distanld', a transpsrtului' mo-
d,ern, a energiei electri'ce gi cite altele, fructe,maturiz,ate
ale inor deiopenri epocale, pur ;tii.n"tifi'ce' Un beVeli-9it1
d.e searnn erte bineinletes cel cultural. Omenirea ipi ridicd
gradul d,e in[elegere u naturii din care face parte ;i' cwnos-
Zna-o mni Uine, i'nua[d' s-o prelui.ascd mai' mult ;i sd-;i'
ameli,mbze atitud,i,nea fat'd' de naturd in care om'ul trebuie
sd. se integreze.
Aporti.tt Ia curwa;tere oI stiinfelor aga-zzse funda-.
mentite este, fdrd, d'i,scuf'ie, consid'erabi'1. Ele ad'uc i'nsd' ;i
benefici,i. dzrecte, apticafii', care se realizeazd' de reguld an
intirziere d.e zeci d'e qni. $i', d'e cele mqi mru'lte ort, efectele
econornice sint majore. Citeua eremple uorbesc de la sine'
Principiite ,eronaigei magnetice nucleare (tWN1 uu fost
d.escoperite d,e fizi'cieni in 1940, dar comerciali,zarea apara'
telor tomografice i,n rnedicind (cu care se poate ,,DedeQ"
fetie cu fiti.e orice por[iune a organisrnului uman) a i'n-
-ceput
abia in 7970. Progresul ului'tor aI a7)li'ca{ie,i tomo-
giafi.erii, trebuie legat de dezuoltare(r caiculatoarelor elec-
ironice rapid.e, conLctate d'irect. Dect o d'escoperi're fun'da'
tnentald filrfrN 1 a a;teptat o altd. d'escoperire (calculatort'l
electrc;nic), pentru ca, o d'atd ajunse la maturitate, impre'
und, sd, auia m i.nuen[ia tomografului'. Uneori rezoluareq
unei problerne fund.amentale intr-un domeniu se doue-
d.egte a auea implicatii tntr-un d,orneniu cu totul di'Jerit'
Aitfet, un aparat d.estinat selectdrii' ;i' concentrdrii' Lumi-
nii-ettrem d,e slabe, ernisd de particulele elementare care
trec prtntr-un anumit mediu (eJec;t Cerenkou, descoperit
in 19541, a fost apli'cat recent la colectarea energi'ei' solare'
in urrri, metod'ile matemati.ce de rezoluare d unor eana$ii
importante in d'omeniul parti,cutetor elementare au gdsit
aplicare tn descri,erea propagdri.i, undelor de d,ensitate in
oceqne (deci i,n oceanografie) precum ;i i,n erptorarea zd,-
cdmintelor de petrol (La urmdri.rea liniei probablle d,e per-
colo.lie
- de pdtrundere) intr-o zond. d,atd a scoar{ei teres-
tre. O poueste cu ti,Lc este cea a inuentdrii tranzistorului,.
Scopul tehnologic al actiuitd,tii care a d,us Ia d"escoperirea
trunzistorului,, in 1947, fusese cel de a fabrica elemente
acttue de circuit, i,n stare solidd, dar pentru succesul aces-
tui etort a fost esen{iald, apli,carea rnecanicii cuantice, d,e
cdtre Alan H. Wi,lson, la erpli,carea structurii d,e benzi, de
energie a semiconductorilor. Walter H. Brattain (Laureat
al Premi.ului Nobel), de la Bett Tetephone LaboratcrA,
scria: ,,Trdnzistorul a uenit, deoarece curwa;terea funda-
mentald se dezuoltase la un stadiu la care cunoasterea
umand, a putut inletege fenomenele car-e fuseserd. obser-
uate de multd ureme(. Prin urmrtre, saltul in domeniul
electroni,cii, s-a produs mai, curind din munca d,edicatd
i,nfielegeri,i fenomenelor Jizice fund.amentale, d.ecit d.in
rnu,nca de producere a unui dispozitiu util.
^ Legendele, care sint incercdri de a erplica euenimente,
fapte, fenomene sau care euocd, is,prdui neobi;nuite aI6
uno.r eroi atesta,ti sau nll de cdtre d,ocumente, au ci,rculat
;i- i,n legdturd cu sauanfii ;i d.escoperi,rile lor qtiinlifice,.
Uneori ele sint sirnple scorneli, d,ar d,e cele mni'multi ori
conlin un stmbure d.e adeudr iau chiar ad,eudrul ti iuasl,-
totalitate a. l, r"i.
_Le
g.endele sint f rumoas e, ele inarip eazd su_
Jletul cu izul lor Jantasti,c ;i romantic, d,ar, mai presus d,e
to_ate, sint preli,oase, fiind,cd in ele se cuibdreste'ad,eudrul,
ete
.stnt oglinda fideld a realitd[ii, obi,ectiue in' gind.ire, d.ii
cotidianului_perenitate, ancoreazd. un fapt i,stori,c in med.iul
sdu original. Tocmai acest o.spect ai iegend.etor mqrtioi
descoperiri,. Stiin[ifi,ce ne intereieazd in cirtea d.e fald. Am
incercat sd scoatern in euid,ert[d. tn ce mdsurd legend,ele,
cite ;i cun'L au fost tesute, lineau d,e realitatea ioncretd'.
., Pentru autentificarea gtiingificd este neuoie ca legend"a
sd. Jie dezbrdcatd, d.e aura sa d.e inedit, d.e .ciuclat, d6 iegit
din comun, de nemaiintilni,t, d.e fortnid.abit, dar fdrd. a
atenta, pe cit posibil, la sauoarecr ei inifiald. pentru multd
Lume redarea adeudrului din tegencJd. aduc.e surprize. Ast-
fel, mwlli oameni afld. azi cu surprind,ere cd, rn;h in&intea
d,e Nlagellan, gtnditorii descoperiserd., prin cJeducfie, cd
Pdmimtul este sferic. In secolul aL II-Ien i.e.n,. Eraiostene
I cclecfia cristal I I colecfia cristal I

a electuat prima m.dsurdtoare a circumferi,nlei Terrei, in
ipoteza cd Pdmi,ntul este rotund. Legenda lui MageLlan
este insd atit de inrdddcinatd in con;tiin{a oame'nilor, in'
cit adeudrul rdrnine de necrezut. Un alt eremplu: uechii.
indieni ddduserd o ualoare pentru dimen'siunea cclei rnai
mici particule a mate.riei; tradusd. in Limbaiul zile.lor n'aas'
tre, ea er Ii fost de ureo 75 A, foarte aproape d.e ceet ce
se';tie ctstitzi (diametrul unui atom este de circa 1-7 A).
Este surprinzdtcr, desigur! Pe de altd, parte, insd,Si clez-
uoltarea erplaziud, a unor euenitnente ptiinfi'Jice apare ca
o xuprizd" de mina tntii. Dar o era.tninare mai otentd (din
partea specialistului) releud. suJiciente fapte ;i o enormd
muncd de cercetare, in cdre se poate descifra drumut" cdtre
d,escoperire. Cind a fost doueditd, natura structurilor ato-
mice,la inceputul secolului nostru, rezultatele au fost zur-
prinzataore pentru neinilia{i, dar rut ;i pentru cei cm'gct'
jali actiu i,n acest domeniu cle cercetare. Din aceastd
cau"zd, pu[ine au fost uocile c(ri'e s-au ri'dicat impotri'ua
interpretf i'l.or atomi,ce ale lui'J. J. Thornson, N. Bohr,
E. Rutherford.
Stii,nfa ;i oamenii cle ;tiin[d au legendele lor. Pe ctteua
dintre ele le uom nota gi in prezenta carte, incercind sd
ardtdm, in acela;i ti.mp, cd drumul spre descoperire este
qreu tl,lung $i cd de multe ori. gre;im cind trecetn cu
"ued,er*
atii sacrificiile omalui, cii ;i' contribu{ia genera-
liilor de ginditori care i-au prece,dat pe cei care au Jd'cut
descoperirea. Iar dacd posteritatea se in;eald uneori in
cee& ce priue;te aprecierea celor care au contribuit esen-
lictl La progresul urnanitd.lii, este drept sd recunoastem
acest Lucru, restabilind adeudrul, cQ 7Ln legat, pen'tnt uiito-
rime.
IJn, fapt interesant in istoria ptiin[ei, il constiLui'e neac-
ceptarea unor descoperiri insemnate, din cauza neinlelege'
rii de cd.tre contemporani a bagaiului, de idei pe care il
conl.ine descoperirea. Spre etemplu, referindu-se la teo-
rkr relatiuitd[ii generali,zate, a lui Einstein, in care Trna
dintre ideile de bazd este aceea cd grauitafia 'produce o
curburd inuizibild a spafiului, datoratd. prezen[ei nwLct'i'e'i,
marele Jizician V. Weisskop| spunea cd, nu i'n[elege despre
ce este uorba: ,,Md simt, zicea el, ca ldranul care-l intre-
base, mai demult, pe un inginer cum' func{ioneazd' mn;ina
cu ctburi. Inginerul ii erplicase eract ;i detaliat curn se
mi;cd" uapolii prin .ma;ind., culn toate pdrlile masinii semiscd etc. Cind i.nginerul. a terminai, gaianit
" ";Li;;;i*fnleleg totul. Dttr unael caiitz;;;:--'
_ In-epocq noqstrd unul d.intre aspectele esenliale alec!,e-zy9.tt71ii ;tiinlei constd An mytUiiiea sociatd, a omului,ll,!r1t-nf,r, a
.desc.operitorului. Dacd. in uechirne oamenii d.e
trtx.l.iia' .acei ,,filozoJi ai naturii.., eratl consid,erati. (i.rtr
u.ni i chiar. erau ) niste
.e
t centrici,'
"i
st i, iibiiii"i,, "
ol,'rin
ei nu lnni po-t lucra singuri ;i nici nu pot sta d.eoparte,
nu mai pot fi indiferenti fapti de conseiintere der"inor;lrilor lor. Ei nu nwi..e?j 4rcra singiii,-;;;;;;
";';i;;;_tura de lucru. i.n ;tiintd" d.euine fiarte iompterd. irtf"i,t,i7, flzicg particutelot" elem.entaiu,'aisloperirea a noi par_
ticule zlnplicd, tolosirea unor rnasinl. gigoiti"u; ;;;"i;;;_toare circulare, care. pot ajunge ia diametre d.e Z_J km.De aceea, nu rareori artir:oteli d.e sper:ialitate cari oiui|r:,cl.e s c operir ga unei, no.i par ti cul e sini,;;;;;;" ;; ; ;; ;;;;de coautori. Sauan{ii iu mai ytot sti-r.etrasi, filndii lJ}ria a douedit cit d.e profund.b stnt consei:cin6ete ind.ife_r9lei fafd' de urmdrite propriei actiuit(tri a" iiiitti
"iiiii-
.tificd.
Societatea actuald trdie;te. peste niuelut mijloaceLor pe
ccre le qre aeurn la d.ispozi[ie. Baza,td. pu ,Lrur:riln ;;,:?,:,
:_, :t
t:! iti f o siti, e pr"tizabil e, pr o gr e sut's o cietd.lii ipoli_<'ileLza Ln mod necesctr rezeruel.e de care ua auea nbt,oie
in uiitor. In mul,te pd.rfi ale lumii societatea este pe nunc_
tul de- a distnage bchitibrut ecorosic. p;i;;;;" i"rii'"iapune in pericol eristenla altor spicii, specia"u*oia ,tr"isd. se uutodistrugd, aso. curn un micrib ,n irrtiaix"ij'udupd. ce a distrtts tot organismul csre I_a intrelint 6;aeeea., astdzi se c:ontut"eazd Lenclin{e clare, con;iln"ti
"tncr eati. e i _stiinfif ic e : atnelior ar ea cairt aglt *n aiuiui-,
-
i it iil._
rea judicioasd a .resurselor, eliminarea spectrului d.is-
trugerii
-nucleare ;i combaterea 7)e toatu cAile a tend..ii_
felor^belicoase, gdsirea de surse clffate, ,eftine-ai ;;;;;;;
- r.n de4u.oltarpo. sa acceleratd. stiinta ar pulea tind.i sd.
deuind. o forfd. oarbd..
_pentru a' preueni i"nrt fiii--"rtu
?:"Zin !" y? tip n"ou d.e sauant, d.otctt cu con;tiinli socia_
n. LrlDLn Cnargoll scria in.aeea.std" priuinld: ,, . . . sauanlii
care se declard neuinouafi de coniecinp?te d.ezastruoa,se
ale aropriilor de.sconeriri ar trebui sd fi'e
"o""ndi""|i*puiltt'u incompetenfd$. In realitate, societatea are neuoie d.e
I colecfia cristal I I colecfia cristal I

odrrLeni, ad'eudra,ti, nu d.e uceni'ci urdii'tori, fi'ind -ne.ces,ard
od"n'oruo sauanlil'or Ia un cod moral. Ei n-ar trebui s(t se
iearnn d.e problernele eti.ce ;i nici, sd' euite pdtrun'd".er.ea
ii- iitii"i fitozofiei. Greai' anti'ci' nu cuno;teau ni'ci' o
iariera nntre ;tii,n[d 9i, fi'lozofi'e. Cum sd studi'ezi azi' euo-
Iiti" ittn"titoi, faia
'a
te intreba despre fi'nalitatea pr.e'
J"it"i'"t*tta' iu Pdmint, fdrd".a puie i'ntrebdri funda-
mentol,e asupra-d'e stinutui s pe ciei no astr e?
--
i;;;"A" soci.etate trebiie sd se intereseze azi de'pro-
blem,ele itdicate d'e ;tiinfd' ;i' d'e soluliile pe care Le pro-
oirn no. Pat"aJrazindu-I pe Cldmenceau, am pute-a-:py-
""i";tirA" a deuenit prea impo'tant'd pentru a fi ldsatd
numni pe seaffE; scwan[ilor.
- ti"{t po'pularizarea d'escoyteri'ri'lor- ;,tii'nfifi'ce es-te f oar-
te i,ecesira), dnoorn"n cu cit rnai' muttd lume i'n[elege.e.le:-
mentele de care este neuoi.e pentru integrarea, a.ctiuitdfii'
;;;t:;t;i;";in- func;ionarea arircnioasd a societdfii', cu atit
"i
pLitn produ"u mni reped'e progresu.L soci'al' A;a cd este
toarte bine ca ,nritntitn ;i e|otugia id.eilqr ;.tii1fiJice,
'iai pe scurt cultura ;tii'nfiificd' ;i tehnicd, sd Jt'e accesl-
bile tuturor.
Aieastd" carte dore;te sd. fi'e o piatrd la temelia aces-
tui- priei, pretuf'nd' din etperienPa inainta;itor noStri 5i
inuitlnd la studiu, la cercetare.
Ce inseantnd"insd a face stiin{ii sou, in particular' a
face o d.escoperire stiinfificd? A lzLa contact, a face cu-
no;tin$d cu ceua nu este acela;i lucru cu a in elege acel
ceua. Toatd" Iu,mea ;tie cd orice corp ridi'cat deasupra Pd-
mii,ntului, cad'e inapoi' pe Pdmint, d'acd' anumlte forfe nu
it fac sd plutectsci. Do, a infelege de ce cad corpurile
este o cu totul alt(t probl'em'd. Clt'i'ar ltlewton admitea cit
iu- inletesese ni'ciod'ai(t ce este grauitafia' EL 19ri'a: ,,O-s.te
d.e nicanceTtut ca mnteria brutd, neanirnatd, fdrd' medie-
rea a ceDa care nu este material sd ac{ioneze asupra al-
tei rnaterii gi s-o afecteze, fdrd contact reci'proc' Faptul
cd" grauitafia este intrinsecd, inerentd ;i esen$i'ald pentru
niierin, astfet incit un corp sd poatd acfi'on'a asupra al-
tui, corp Ia di,stanfd, este pentru m'ine o observafi'e altt !,e
i.mportantd, incit cred cd ni'ci' un uIrL' care are o ca'pact-
taie compe'tentd de jud'ecatd in tilozolin naturi'i', nu ar pu-
tea ureod,cttd sd o creadd'(.
Pe de o parte, a inlelege inseqrnnd. a reuela ad,eudrata
naturd. a lucrurilor ;i, a fenomenelor. pe d.e alta, infele_
gerea merge di:ncolo de luarea de cu,no;tin[d., de contact
(11 ceucl, prin aceea cd" ea cere un qnumlt grad. de accep_
tqre. A sryne cineua cd ,,inlelege( ceDa intplicd un puict
rle uedere sinlpatetic (in sensut de emofi,onat). In reaiitate,
eu,o!.u[ia.unei, specii nu, era inleteasd mni bine d.e un ad.epi
rii cre$tinismruIui,, decit erau in{elese orbitele etiptice d,e
cdtre Copernic. Ceea ce oam.enii consid,erd. cd esie d.e ta
sine euident sau absurd este adesea o chestiune d,e cre-
dinfd, nu de in{elegere. Sir Arthur Ed.d.ington (astronom
englez) spunea la inceputul secolului nostru cd" este absurd
sd. se creadd, cd. uiteza lurrvinii ar putea fi, infinitd, d.upa
Gurn ur fi, absurd sd. se creadd cd. este albastrd sau'heia-
gonald. Dar (aici. interuenim noi) pind. in secolul aI XVil-
Lea aproape oricine considera infinitatee uitezei, turninii
ca pe ceua euident. In general, Iumea inceo"rcd. sd infe-
Leagd. Iucrurile in termeni.i unor anc"Logii cu care este ob,it-
"y?td.
Dar analogiile mdsoard. numai niste asem.dndri, cle
obicei aprorimntiue, iar adeudrurile obginute si,nt par{ia-
le (este
.adersdrat, analogia a jucat si joacd un rol impor-
t&nt ca instrument aL descoperirii stiinfifice).
Aga cum o construclie se cld.de;te cdr'dmictd. cu cdrd-
midd, tot a;a ;i ;tiin,ta se dezuoltd" pas cu ptas. An studiu
atent arat(L cd. Ia aparifia unei mari descoperiri, prin ca-
re d.e obicei, se euid.entiazd. o personalitate-tnsemiata,, ao-
m,eniul respectiu al ;tiinfei inregistrase d.eja o sum.e.d,eni,e
de pa;i mdrunfi, care pregdtiserd mnrele salt. In acest
sens, Ernest Rutherford spunea: ,,Pcre tn firei:a lucruri-
Ior ca unii oa:nteni sd facd. brusc o descoperire ie;itd din
corrrun; insd realitatea e alta: Stiinta i,nainteazd. pas cu
'pas, iar succesul fi,ecdrui d.esco,peri,tor d.epirtde d.e'munca
'predecesorilor luis. Oamenii de ;tiinfd. ni d.epi.nd. d"e id.ei-
Ie unui singur orru, ci d.e tnlelepciunea combinetd" a mii
si mii de oarneni, adesea in majoritate necunoscufi. Asa
cum, Dorn uedea si, din cuprinzuI cdrfii, Neuton insu$i sus_
,tinea cd se sprijind ,,pe umerii unor giganfi(, pentru a
ne da searlcl de filiafia .multora dintre d.escoperirile mo_
de,rne, este suficient sd facem o singurd. incuriiune in ue_
chime ;i, sd. obserudm, de pild.d., cd, Tales di.n Milet, care
este considerat ca unul dintre cei, ;apte inletepli ai Gre_
ciei antice, a prezi,s eclipsa de Soqre d,in anul SgS i.e.n.,
10 I colec{ia cristal I I colec{ia cristal I 11

a Jolosit nofiunea de reflet condilionat 9i a erprimnt ide-
ea de economie (in sensul de totalitatea relafii'lor sociule
d,e lrrod,ucfie, etistente intr-o anumitd ori'nduire soci,ald).
Este d.esigur posibit ca anumite idei', nofiuni' sd' fi-fost
red,escoperite cle- satanfi, fdrd ca ei sd cunoascd ce fdcu-
.*erd prZclecesori,i, Ior. Dar annoStin{ele se transmit din ge-
nera!1e in generalie, chiar dqcfl nu se dau totdeauna ;i
sur sele acelor cuno;tinf e.
Gatileo Gatilei, care este considerat creatot'ul ;tiin[ei
mod"erne, se sprijinea pe contribu[ia de pind la e! a rn-ul-
tor ginditari. Fdid. discu[ie, eL a Ttus ordi'ne in idei, a fqr-
mu{at iclei reuolu[ionare, a auaisat idei, care nu mai fu-
seserd. 12use in d.iscupie ;i ;i-a deuansat contemporanii'
Poate cd. ;i tupta pe care ;i-a propus s-o dea cu m'ulte
clintre prejud.eidyilZ sti'infei timpu'lui, care proDeneau in
"ea
*oi mnre parte d'e la Aristotel, i-a ascufit spiritul eri-
tic si spiritttl inuentiu. Insd Gal'i'Iei n-a apd'rut din senin'
Rezultatele oameni'lor de ;tiinfd' pri'uind cercetnrea ncL-
turii pot Ji comparate cu o scard care are o mul$ime de
trepte ;i mai
^itte
paliere. Se poate spune cd inninte de
greci, e:ste o zond de urcare cu trepte multe ;i mici' La
uirsta cle aur a Greciei antice se obserud. o treaptd i,rmltd.
In perioada romand ;i in cea a cre;ti'nismztlui tim'puriu
anare un palier larg, aproape tipsit de trepte' Secuen[a
Galilei,-Ne,toton este dii nou reprezentatd' pritt'Lt'-o cre;-
tere abruptd s.a.m.d.
ln anii din urmi coope'rarea interna{ional(t a oame-
nilor de stiin[d a deuenit un fapt notoriu. Dar prima con'
ferinld ;tiinfificd interna.tionald a auut loc ntt prea de-
'mult':
mqnif estarea s-a .tinut Ia Brure'lles, tn 7853, iar cei
intrunifi ocolo ou dezbdtut chestiuni legate de nteteoro-
Ioqkt mnrind. Ailesea, eooperarea interna[ionald a oam'e-
ni.lor d.e Stiin.td. a f ost datd ca eremplu de conlucrare pen-
tnt multe alte clomenii' ale uiefii' sociale, dar ntai ales pen-
tru coopert'"rea pe Plan Politic.
A eri,stctt ;i tttcti etistd pdrerea cd msri'i descoperilori
in stii,nld, care apar din cind in cind, sint genii izolate,
adesea Lipsite de spriji'n material. Adeudrul insd este cit
fi,ecare sauant notabil a f ost mai intii adus ;i promouat
in lumea inud{a{itor sau dacd" a fost un geniu uitat, el a
fost reinuiat de generalii'le urmdtoare.
Iot(t, Galil.ei, la inceputul actiuitdfii sale, pe cdnd, nuauea n.ici slujbd, iar familia lui numeroasA'o d.ucea d.iigreu, .e gindea sd, se mute in Bizanf. Dar nu
" faiui acisi
l1i:,,,j *-a ap.ropiat de prinruI ort'care l_a ajutat, Ciiioub(tld(); ocesta i-a dat sd comenteze unele"teorerne d.e'trt.r'uni.ci teoreti,cd". Mai apoi, GaIiIei a fost suftcieit iiittclriznef ;i de talenttt pbntru a_;i ct oi singu.i clrum insl iirtt6..
.. .Cd9S! plbti de generozitttte sint ad.esea primii spri_jirfiia.ri. La sfir;itttt secotului at XVilI_tea cntitstat ffan_cez Antoine Fourcroq a fos.t patronul lui Louis i;;q.;;_l.in, deseoperitorul cronut,lui; iot Fourcroy a. fost
"nt
iiinl,-a lansat in ;tiin[d._pe Vauquelin. La rtiaut i"i, V"uqi,i_
Lin l-q sprijittit pe Lot-tis 1,h/nard, d.escopeTitorui ape,i'oi_gen&i e.
^-SociciloEtl ;tiinfei Robert K. Metton a ar(ttat cd. in.S.U.A. 35 dintre 55 laurehyi ai premiuhti Nobel in sitii-
f(t americani au lucrat ca t:ineri ntb cond.ucnrno uioi iii_reafi ai Premiului Nobel.
Eqistd prejuclecata c(t oamenii d.e stiinl(r sint strdluc.i_
torj,
.igr in rela{iile 9u ceilalfi se poartd" irepro;abil. Bi_
neinfeles cd existit si sauanli care intrunesc ambele in-su;iri u"mane intr-un i,nalt gracl. Dacd. ar fl "u titii"stifr_Iucitori, ei n-ar auea atitea"_d.eficiengi in inpelege;;"-;';-ril.or tearii, n-gr face _atit d.e frecuint gre.;'eli."progreil
;tiinlei poate fi consicJerat si ia o sucr:siune ,tn
"6riiiiiale greselilor anterioare. chiar analizincl i""ti"irl.ti
"ii-sonale, se poate distinge,o succeslune de gre;ili.-ti
""liir_ta. priu-i,nfd,. Kepler .
spunea:,,Ctte cotit*.i ii ii*f";";,c:ite si,deruri nu am auut d.e"cdfd"rat i,n intunerieul'lg";:rayl2 mel.e,, pind cind. qrn gdsit u;a care d.uce ta luhinaadeudrtilzti,.. Iqr Farad.a.u:.,,tumui stie pu{in d.espre citcle. rruulte dintre gind.uriie .sii teoriile carb au trecit prinntin;,ile cercetdtorilor au f ost d.istruse tn li,ni;tn ji -r{":r"oi
de cd.tre
_propriile critici seuere ;i d.e etaminarea ciltora;
cii in cele mai d.e sl.r,cces ntron"te,nte, nici o zecime clintiisuccesele,. speranfele sau concluziile prelimiroru n-oi jiit
realizate$. cd unii nu sint niste inge.ri in reta{iitn ,i'"ni-IaI[i oamerzi rezultd. din umnitoari]u urnmple-. Jean Ber_
noulli (matematician_ d.e ta sfirsitut ueacului aI XVII_tia)
a fost descris ca uiolent, abiziu, gelos ;i, cind. eri nir-ifi',ch,iar necinsttt. Despre geologul"t. W'ood.w"ua lafi-iiil
12 I colecfia cristal I I coJecfia cristal' I 13

ecrti epocd cu Bernoulli) se spune.o 9q-9.'o
recunoscut pen'
tru eicentri,citdlite lui, pentru iritabilitatea ;i' pentru .mn-
nierele lui. proaste' Coitete Rumford (care a trdi't ;i' lu-
irlt i" ,n"ilul aI XVlil-tea) era spion, si'cofant ;i 0999!!'
ioi- ae m*a. Frederitck Accun (chimist din secolul al xIX-
iea) fura pagini. ;i muti.Ia cd"rfi din bi'blioteci"
- 'De-aiuit'gut'uremii mut,ti' oQmeni s-au speriat de.sa-
uonsi-, io, nhl ales d'e rezultatele lor, ceea ce uneori nw
et'a'chi,ar un gest gratuit. RomnncieruL din epoca ui:c';o-.
,iini c:norge
"clsstig scrin: ,,IJt'd"sc gtiinfa ;i' mi'-e-teamd '
cle ea, d.eo6ece conuingerea mea este cd' ySntru mul!d--'^''
;,
*u d,n ai,ci' i,nai'nte, dacd' nu pentru totdeaurta, ea ua ii
inimicut nei'nduptecat aI speiiei' umane' O udd distru-
'gii,a'-
tilta simpiitatea ;i gentile.lea- uie[ii', toatd' frturnu-
1l:i""1lr*tt; o i-taa tntunecind' min[ile-oameni'lor ;i tnuir'-
to';i,nd. in'imile or; o udd' instaurind barbsri'a sub TrLasca
Lii,lliroflnl'; o udd' aducind o urelne d'e conflicte Daste-' ca.-
;; ;:;r'face sd pdleasc(t semnifica{ia '<tniilor de rdzboaie
ii""
"n"iri"** ;i,'chiar dacd tnui;i nu Dor urea, ua .imping.9
tiiate progresele geni'ului urrlon intr-un haos singeros" '
euea ii ni ouno clieptate Gissing crcurtu Dreun secoL in ur-
*A. i" ouea, fiind.cd' ;tiinfa a progresat continuu, i'ar ome-.
ntino i in"ifi"i.ot d'i.i pl'in de roadele ei" Auea, pentru cd'
d,upd" moartea lui s-au d.esfdryrat cele doud imense geno-
cidurz, cunoscute sub numeie d'e primul rdzboi' morxlinl
si i aonea rdzboi mondial, Ttentru cd ni'ci' acum nu sin-
;;;" ;";;iti d"e gri'ja izbucniiii unei conflagra{zi mondi'a-
ln, pent i cd ni rnnjoritateo -fdrilor.lumii
ar-mate de cer-
ce.tdtori Lucreazd ii secret ta perfecfionarea a tot telul'
ao- i*u. Iar F. Dtirrenmatt, ii Fizicienii ii face ut'nouct"li
ii Jizfcieni d'e partea mai, pu[in omeneascd' a ;ti'in[ei' in-
ft,ti;tndu-t ca fe un grup buternic in cursa pentru a ob-
gine puterea de a distruge Pdmtntul'
' Bineinpeles, nu aceistd Laturd' oarecun'L pesimistd,l:ti-,
infei ne intereseazd" aici', ci, latura ei bund, aspectele et
creatoare ;i, utile intregti societd[i'- -
,Stiin$a t'dmi'ne o {ncercdre persi'stentd' ;i conti'nud de
a titetege gi d'e a ord'ona anurnite aspecte ale naturii' Din
totaittaiea fenomenelor sauantul Ie extrage numai..pe une-
Le in care eI recunoapte prezenla anumitor trd's(tturi ca'
rlacteristice. Cercetdtorul Lautd ;i uorbe;te adesea despre
i-ii"*ita uniformi'tate, ceea ce inseamnd' pentru eL re-
flectarea unei rutine intr-un anumit cimp d.e acfiune, pre-
zenfq unei organizdri, ce nu depinde de eristenla noas-
trd. In primnt rind, ;tiinfa i,ncearcd sd uadd ti.mped.e. In
acest sens Stendhal spunea: ,,Pentru a fi, un bui Jilozof ,
trebu.ie s(t uezi sec gi, clar i,n ceea ce este...
Dar Tsentru a uedea clar, materialul de studiu trebuie
ordon,at. In acest scop sint necesare d.oud condifit: inteli-
Een,ta omului sd poatd, clarifica ;i mnterialul sd fie clari.
Jicabil. Categoriile esenliale in care ord.ondm materialut
sint spalirtl ;i timpul, iar condiliile de cla,rificare sint da-
te de legile logicii. Legile logicii, aplicate spaliului ideal,
du,c la o geornetri,e i.deald.. Prin apticarea logicii timpului
ideal, se poate ob{ine o rnntenwticd a timpului, (incercare
f(rcutd de Hami.tton). Uniformitatea spa.tiatd este ogliniti-
td. in, geometri,a natu"rald., pe ci,nd uniformitatea tem,pora-
Id, in principiul cauzalitdtii. In general este greu, d.ai6 nu
imposibtl, de separat timpul de spa[iu- Din aceastd cau-
zd., in diferite modele de erplicare ;tiinNificd. a realitdfii.,
timpul a fost introdus ca o d. patra dimensiune a unui
spo.fiiu cuqdridirrlensional, spre a-I deosebi de spafiul na-
tural, in trei di,mensiuni. Tot tn acest sens, Heisenberg
spunea: ,,In ori,ee fenomen atom,ic aspectele pe care stim
sd Le eualudm in termenii cauzalitdfii, nu reprezintd to-
talitatea f enomenului despre care este uorba$.
- Acum poate apdrea o noud intrebare: oare ;tiin,ta a
fost creatd de cdtre om? Se poate spune ;i da, fiind.cd
ornul a ales ;i a ordonnt treptat ceea. ce nl interesa i,n fie-
care dintre momentele i,n care lucra, dar se poate spune
pi nu, deoarece ;tiin[a n-a apdrut ilin nimic-. Ceea
-ce
a
fdcut omul ,,creind.. stiinla a fost d.escoperirea a eeuo as-
cuns in naturd. CeIe mai im.portante doud. Iucruri pe care
omn"I auea sd. le descopere in naturd sint: m,ateria prima-
t'd, in sensul ei fundamental, ;i leglte uniuersale ale,na-
turii.
In aceste cond,ifii, mni ysutem pune s.i problema: curn
poate sd. descopere omul cele doud. Iucruri d,in naturd?
Poate cd. rdspunsul cel mai, cunoscut la aceastd intrebare
este cel al lui Galileo Galilei, mnrele iniliator al stiintei
mnderne. El spunea cd. eryserienla si rafiunea sint cei d"oi
p:lgfjri pe care e cld.ditd. ;tiinfa. Este ad.eud.rat ce spunecr
Galilei; dar cum euolueazd. etperienla ;i raliunea pentru
a obNine noi descoperiri tn stiinld,? Se stie cd un'saucnt
1l g colec{ia cristal I I colec{ia cristal I 15

creeezd foarte rcLr un lucru cu adeudrat importan't irt' sti-
in[d". Fizicianttl Yukazua suslinea e(t dacd te ocupi' (u ce'r-.
"utoruo
stiin[ific(t 40 cle ani este posibi.I sd oblii douit-trei.
succese' reniircabite. Dar cei mai muldi nu &u aeeast(t
sansit toatd ulafa. Czt aproape doud decenii in urmd un
'sociolog
aL ;tiintei obserucL cd clin aprorimatiu 30 de ar-
ticole itiinpiJfce, abia d'ac:(t se poate desprinde o. idee u.e-
ritabil'noud. Tot GuIi'Iei, m'ui' obserua cd numai' accepta'
rea stimulilor can'e uin din mediul inconjurdtor ;i cctre
cluc d.oar Ia acumularea cle date si la incdrcarea memoriei
este insu,f icientd pentru crea[ie in gtiin[d. El cffdta cit.et---
perienfele speciai concepute si'nt de importan[d uitald
bentni descoperi'rea adeidrului ascuns- GaIiIei' a
^pus
in-
iiebdri nntuitl ;i' a ob{inut rdspunsuri directe' In acest
scop eI folosea aparate si'mPle. _-
in ;ttln;A se-d.isting cei pu[in-d.oud,metode de gitt'dire:
cea- i.ncluctiu(t a fost f"otosttA de Gatitei; cea deductiuit (f o-
tositd la incepui, in special, de Descat'tes) incepe cy -":-
lLio foptn si priicipii euidente, du7t6, care cercetdtorul cl(t-
d,egti, prl,n'rit;zonnnrcnte, din aproape in aproape, un in-
tr e g edif iciu ;tiinfif ic.- "Anaiogi.a,'gtndirea prin moclele, constituie o altd tormii
a ginclirii c'reutoare. Iar ra,t'ionamnntul analogic este t"u
at{t maz fructttos, cu cit se recunosc mai clar esertt(rnnrile
si tleosebirile dintre Jenomene. In Jol.osirea metodei ona-
Iogice o 1t1tn'e irnportanld o uu imagina{ia, intt'tilia crea-.
toiului, ;i puterea Lui de abstrscti'zare. Iraintoasa legen'cli
a d.escopet:it'ii atracfiei unitterscrle de. cdtre l]ewton este
in ercinptu clqr de rutionatnent prin analogi'e' Ceea ce
a descoperit Nettston este o Lege a naturii ualabild nu nu-
mat pe Pdmint, ci' i'n tot sistemul solar' Dacd este ceua
ad"eudrat in ucea legendd, acel ceua este credinla lui.Neu-
ton tntr-o esen[d" clomund, proprie atlt mi;cdrii unui' mitr'
cit ;i mi;cdrii, Lunii'.
'NewLon
a identificat o rela{ie intre lucruri' Sigut, t'ste
cle d.orit ca, acest Woce:t d'e id.entificore sd euolueze pinil
Ia stadi.ut in cqre se obfine descriereq unificcttd a patti-
t:Ldelor elementare' in s'ensul ca prin aceeasi Lege sd f ie
et:nlicate si ratiuneo eristen[ei lor, ;i motiuele cort'Lpor-
tit'ii lir specif i'ce,'dar tot aceeagi lege sd pcatd fi apli.cat(t
mocleletoi posibite de uniuers. Aceqsta este mnrea aspz-
rafie a Jizicii.
Bineinleles, rnetodele de mai sus ctle descoperirii ;tiin-
iifice nu stnt singurele posibile. S. Chandrasekhar i,-a de-
st:ris lui I'entti teza lui Iladamcn'cl priuincl psi'hologia des-
coperirii in mai,ematir:(t si anurtte, curn se pot distinge
patru stadii in elabo'rarea descopet'irii: o perioadd. de eJort
con;tie,nt, o perioadd. de incuba{ie, cind se produc o serie,
de combirut[ii i,n subcon;tient, momentul reuela{iei, cind
combi,nn{ia corectd (fdcutd in subcanstient) trece i'n con-
stient ;i, in Jine, stadiul unui nou efort conptient. Dupd
c:e i-a spus toate astea, Ch.anCrttsekhar L-a intrebat pe
Ferm,i dacd procesul descoperirii in fizic(t are ureo ase-
rtdrwre cu cel descris de Hadamnrd. La care Fermi i-a
spus: ,,O s(t-[i pouestesc cum arn aiuns sd Jac o descope-
rire pe care eLL o consider cea mai importantd dintre cele
fdcute de mine". $i el a continuat: ,,l'ucrart d.in greu
Is studiul radiosctiuitit$ii induse de neutroni, dar rezul-
tatele pe c(ffe le oblineam nu cLueau sens. Intr-o zi, cintl
am uenit in laborator sd. exqminez efectul plas(trii. unei
bucdfi, de plum.b in fufa fasciculului de electroni, in lot:
sd procedez ca tntotdequna find. atunci, mi s-a pdrut ci
n-o sd pot gitsi, nici'odaLd o bttccttd de plumb prelucratd
ca lumea. Era clar cfl erclm nesati'sfdctLt de ceua. Am in-
cercat orice ,,scutzdK pentru a amirla punerea bu'cd$ii' de
plumb Lu locul ei. Cind, i'n sfir;it, cu fitare re{inere, n1'-am
ilzs sd o pun Ia locul ei, mi-am zis: ,<ntL, nu cloresc aici
aceastd bicatd. de pturnb; ceea ce doresc este a bucatd de
parafin(t'*. Era eract a'sa. Fdrd' nici o garanfie cd fac o
faptd care sd dttcd la rezt-tltat, incongtient, arn Luat o bu-
catd. o{Lrecare de parafind, pe cqre urn pus mina rnai in-
tii, si am plasat-o acola uncle ar fi trebuit sd" tie bucata
de plumb".
Ce bdnuim cd uoia sd spund tr'ermi? Cd intimplarecL
joacd ;i e& un rol important in cercetarea ;tii'n[ificd. Insii
intimplarea nu coch'eteazd ct+ oricine. H. Selye, istoric ql
ptiinfei, spunea despre acest lucrtt: ,,$ansa este o doamn(t
care surid.e nu.msi celor care ;tiu sd-i aprecieze farme-
cele uiclene; pe ace;ti cunoscd.tori ea ii neglijeazd rareori-
Se,cretul jocutui const& in cttp,citateu de a ghici' ce ie
ascunde sub clcest zknbet uiclectn(. Descoperirea a;a-zi.sd
din i,ntimplare este de fapt rodul unei prodigioase capa-
citdpi imaginatiue. Prin scest gen cle clescoperiri se pot
16 I coleclia cristal I I colecfia cristal I I7

discerne rnultiplele implica[ii, ale unei, obseruafii acci-
dentale.
Un erempilu celebru, dintre rnulte qltele (pe unete d.in-
tre ele le ueli, putea urmdri ;i in cartea d.e fafd.) i,n cqre
intimyilarea a jucat un rol i,mportant este urm.dtorul. Fi-
ziologul Luigi. Galuani,, pri.uind pi.cioarele de broascd agd-
late (in uederea gdtitului) de o sirm.d. de fier, pe balconul
casei lui din Bologna, a obserDat cd uneori, ie prod.ucea
o contrac{ie a lnusculaturii acelor picioare. Cercetind mai
indeaproape ce se intimpld, ,;i-a d,at sesnwL cd. miscdrile
apdreau cind o ettremitate a unui, picior de broascd erct
i,n contact cu bara de fi,er a balconului,. Insd aceasta pare
s(t fie o legendd, fiindcd Galuclni insu;i a d.escris inhm-
plarea descoperirii, in urmdtorii termeni: ,,Dupd, ce am
disecat si preparat o broascd, aTrL pus-o pe o m.os6" pe cd-
re se gdseq, Iu o oqrecare distanfd., o mn;ind. etectri.cd.
Din intimplare, unul dintre asistenfii rnei a atins ca vir-
ful scalpelului neruul crural intern al broa;tei; im.ediat
mu;chii membrelor au f ost agitali de conuulsii, uiolente$.
Unui alt asistent ,,i s-a pdrut cd u obseruat in acela;i
tnornent cum din conductorul mn;ini,i a fu;nit o scinteie.
Eu eram atunci ocupat cu dltceua, dar cind mi, s-a atras
aten[ia asuprs uceshi fapt, am dorit mult sd refac eu in-
sumi, erperien.ta si sd-i descopdr principiul ascunsr(. Re-
fdcind erperienfele lui Galuuni. ;i, infelegi,nd. cd. are cle-a
face cu un fenomen nou, peste citiua ani Alessandro Vot-
ta u inuentat prima pild electricd..
Aceastd relatiu lungd. in;iruire de motiue pentru care
ne-arn apucat sd scriern cartea sperdm, citi,torule, sir. nu
ud f i irnpins la picoteald, ba, dimpotriud., sd ud fi trezit cu-
riozitateu de a pdtrunde, impreund cu noi, llt tainele unor
mari descoperiri.
In tirnlut acestor ri"ndut"i i,ntrod.uctiue incercdrn sd. nu
sc(tpdm prilejul ;i sd mult;'urnim sthnalilor profesori G.
Moisil ;i I. M. Popescu, care s-au aplecat primii o,supra
mnnuscrisului si i-au deslu;it reu;itele si nereu;i,tele.
CAILE CERULUI
Criptograrnele savanlilor
Daci ne iuim dup6 unele statistici din ultimul timp'
se pare cd majoritatea savanlilor Ei cercetetorilor pe ca-
re-i consemneazd istoria lumii sint contemporani cu noi.
Una dintre explicaliile posibile o poate constitui avintui
uluitor ai qtiinlei seeolului nostru, care a devenit un fac-
tor de progres congtient al societSlii omeneqti, o adevd-
ratd forli de producfie. Totugi, marile idei au fost 9i sint
rare. Momentele de cotitura in Etiinld se lntilnesc Ia dis-
tanle mari in timp Ei ln. . . sPaliu.
Mari ginditori au existat insd Ei in antichitate, iar idei
avansate de ei sint dezbdtute qi dezvoltate 9i astizi.
Incercind sd dea o explicalie miqcdrilor apardnte ale
planeteior printre stele, astronomii Greciei antice au creat
iistemul geocentric aI lumii. Unul dintre cei mai profunzi
ginditori ai antichitdfii, Aristotel din Stagira (384-322
i.e.n.) igi imagina universul in modul urmStor: fiecare
planetd, inclusiv Soarele gi Luna, ar fi fost fixate pe cite
o sferd cereascd transparentd, iar pe sfera cea mai ind^e-
pdrtatd de Pdmint dintre toate s-ar fi gdsit stelele. In
centrul tuturor acestor sfere concentrice s-ar fi aflat P5-
mintul. Toate aceste sfere s-ar fi invirtit in jurul Pimin-
tului cu vi,teze diferite. Sistemul lumii dezvoltat de Aris-
totel este numit astLzi sistemul geocentric. Acest sistem
a fost expus ulterior intr-o renumitd lucrare a astrono-
mului din Alexandria, Claudius Ptolemeu (secolul ai II-
lea e.n.), cunoscuti sub numele de Si'ntara matemotic(r
sau de Almageste.
in Almagesfe se giseqte adunatd toatd zestrea stiinfi-
ficd a astronomilor eleni: plobleme de astronomie sfericS,
de teorie a migc6rii Soareiui qi Lunii, calcule de antici-
pare a eclipselor, teoria miEcdrii planetelor, descrierea in-
strumentelor astronomice de care s-a folosit Hiparh gi
Catalogttl stelelor, al lui Hiparh. Ptolemeu considera cd
f colec{ia cristal 0 19

fiecare planetd se miqci unifonn pe o circumferinfd rnai
micd, numitd ,,epiciclu((, iar centiul acestui epiciclu se
milge uniform, la rindul s6u,.pe o altd circumfeiinli, nu_
nritd,,deferent(, centrul defelrentului fiind piminiui.
Teoriile antichitdlii repr:ezentau un progres la vremea
lor. Marea nenorocire a fost insd faptul
-ca
6ie au fost inr_
brdtiEate si ridicate la rangul de teorii absolute de preo-
fimea evului mediu. lnchistarea ideologicd a creat mari
dificultdli savan{ilor Renagterii.
Unul dintre marii novatori ai concepliei asupra siste-
mului lumii a fost Copernic. Pe baza multor observatii
astronomiee ale vremii, Colternic zr reinviat vechea teo-
rie a lui Aristarh din Samos (secolul al III-lea i.e.n.), care
cleseria in mod mai realist configuralia Ei miscdriie pla-
netelor sistemului nostm solar. Sistemul helioceniric,
creat rle Copernic, potrivit ednria Soarele oeupl locul cen-
tral, iar planetele se mised in julul lui, a fost descris in
celebra sa luerare, De reuolutionibus orl>ium caelestium,
apdrutd in 1543, cind ilustrul ginditor se afla pe partul
de moarte si eind soarta a vrut ca, abia cu eiteva ore
inaintea morfii, savanlul sd-si poatd vedea tipdr:it pri-
mul exemplar al operei vie{ii sale.
- Dupd un studiu de peste S0 cle ani, Copernic se eon_
vinsese cd teoriile eompliearte, mai vcehi, ltot fi inloeuite
cu sueces, dacd Pimintului i se :rtribuie o dubl6 ntisea_
re: o miscare in jurul axei sale. de 24 cle ore, qi un:i de
revolulie in jurul Soareiui, de 865,25 zile.
Concepfia lui Copernic a fost magistral susfinutd de
Gaiiieo Galilei, care, eonstruind in 160g prima lunetd, a
putut observa munlii de pe Lund, atroi in ianuarie 1610,
patru dintre sateli{ii lui Jupiter. Galilei a mai descoperit
petele intunecate de pe Soare gi a arStat ca drept urnla1.(.
a migcdrii acestora se poate trage concluzia c6 gi Soarele:
se roteEte in jurul axei sale.
In legdturd cu descoperirea inelelor lui Saturn insd,
s-a sus{inut cd ele nu ar fi putut fi observate de Galilei,
deoarece puterea d.e separare a lunetei sale era prea mi-
cd, iar el nu ie-ar fi putut observa. Se mai susfine ci
descoperirea lor ar fi fost fdcutd abia in 1665 de Chris-
tiaan Huygens, iar tirziu de tot, in 1832, Johann Franz
Encke va fi precizat ca sint trei ineie.
Se pare totuqi ca Galilei ar fi clescopelit inelele lui
fiirturn, dar nu a fost prea sigur de observafie. Pe vre-
nr('il ;tceea era obiceiul ca, pentlu a asigura prioritatea
trnr:i descoperiri, se se recurge ia publicar,ea unei crip-
l,ograme. S:lvantul care ficea o descoperire, ce urma sd
lie confirmatd in viitor, comunica pe scurt esen{a des-
r',rnr,i'irii lui de obicei sub forml de anagramd, in limba
l;rtin6, Iimba cultd a vremii. in felul acesta, fird a piet'de
l)ri(-)ritatea, el avea rdgazul sd verrifice corectitudinea des-
t'opcririi sale. Numai dup6 ce er"a convins de juste{ea des-
coreririi lui, dddea in viir,:lg secretul anagramei.
Observind in luneta lui rudimentara cd Saturn are pe
nrargini un fel de excrescenfe, Galilei s-a gribit si co-
rnunice descoperirea intr-o epistolS adresatd lui Kepler,
in care era inseratd si urmitoarea anagrami:'
Smaismrmirlmepoetalenmiburnenugttaviras
Cu o mare ribdare, deoarece s-a calculat ci sint
3t 5I 4t4t 2t2t 5t 3t3t 2t2t
variante, desigur nu toate
gice, Kepler a incercat si descifreze anagrama qi, cind
a crezut ci a reuqi,t, din literele anagramei lui Galilei
(trmilind, e adevdrat, doui) a intocmit urmitoarea fraz6;
, Salve, umbistineum geminafum Martia proles
(ceea ce, mai c1ar, ar pune: ,,Vi salut gemeni nisculi din
Marte!'().
Kepler: era convins cd Galilei ii descoperise pe cei doi
sateiili zri iui Marte, pe care el insuqi ii binuia c5 ar
exista. in acest sens, se pare ei Kepler s-a ghidat dupd
urmitoarea presupusd progresie a numlrului de sateli{i
ai planetelor: qtiind cd Pimintul are un satelit, iar Ju-
piter pat,u, el considera firesc ca Marte, planetd inter-
mediar6, si aibd doi satelili. Abia mult mai tirziu, in
1877, Hail, folosind un telescop puternic, a confirmat exis-
tenfa celor doi satelifi ai iui Marte.
Se vede ci perspicacitatea lui Kepler nu a fost efi-
cientd, pentru c5, dupd ce Galilei a ficut public conlinu-
tul anagramei lui, s-a vizut ci ea suna cu totul al'tfei
(omisese insa si el doud litere):
Altissimum planelam tergeminurn observavi
(care ar suna cam aqa: ,,Am observat ce cea mai inalti
pianetd este tripl6().
po-
1o-
I colecfia cristal 0 I colecfia cristal I 2l

Avind o lunetd cu putere de separare micd, Galilei
nu a putiut inlelege adevdrata insemndtate a acestei va-
riante ,,in triplu exemplar(( a planetei Saturn, iar dupa
ciliva ani, cind proeminenlele de pe marginea lui Satuin
nu au mai fost observate, Galilei a fost convins ci se in-
Eelase Ei cd Saturn este o planeta norma1d. AceastA ciu-
datd intimplare se datoreg'te faptului ci inelele lui Sa-
turn, la anumite intervale de timp, datoritd pozitiilor spe-
ciale ocupate fali de Pdmint, pot fi neobservabile. Discu-
rile de rnaterie .care graviteazl, in jur-ul 1ui Saturn pot fi
vlzute in direclia planului de rotalie, dar, fiind foarte
subfiri, ele pot dispdrea in imaginea generald a planetei.
;qa cd istoria consemneazl. c6, descoperirea inelelor
iui Saturrr s-a fdcut peste citeva decenii, in 1665, de ci-
tre Christiaan Huygens, care, ia fel cu Galilei, a ascuns-o
in anirgrama
Aaaaaaacccccdeeeeeiiiiiiillllmmnnnnnnnnn ooooppq
rrsttttuuuuu
Dupd trei ani, convingindu-se de justefea ipotezei sa-
le, Huygens a dat publicitdlii sensul ascuns al anagramei
sale:
Annulo cingitur, tenui, plano, nusquam cohaerente,
ad eclipticam inclinato
(adici: ,,Ea este inconjuratd de un inel sublire, plat, fdrS
nici un punct de atingere, inclinat pe ecliptici(().
Tot cu luneta proprie, in 1611 Galilei a cercetat pla-
neta Venus, iar ceea ce a descoperit a disimulat in ana-
grarna:
Mater Amorum aemulatur Cynthie Formas
(sau, in traducere: ,,Mama lui Amor imitd formele Cyn-
thiei(, cu inlelesul: Venus reproduce fazele Lunii).
Se pare cd planeta fusese urmdriti Ei de babilonieni,
inainte de mileniul aI doilea i.e.n. Tabele a1e migcirii
sale au fost intocmite incd in prima jumdtate a veacu-
lui al XVII-Iea i.e.n. S-a gdsit o tdblifi cuneiformd cu
asemenea tabele, din timpul regelui Ammizaduga (1646--
1625 i.e.n.), succesorul lui F{amurabi.
Venus avea diferite denumiri in vechile civilizalii:
Hesperus sau Phosphorus in Grecia, apoi Vesperus ori
l,ucifer in Roma anticd. Larg rispin'dite au fost, mai tir-
ziu, numele de steaua serii qi steaua diminetii' La noi i
se nlai spune Steaua Ciobanului.
Daci Luna era considerati patroana vinStorii Ei a fer-
tiiite$i gi simbolizatl prin zeifa greacd Artemis sau prin
divinitatea romand Diana, Venus personifica la romani
zeila arnorului, sirnbolizatd prin Afrodita la greci, vesti-
td prin uEurinla cu care lua orice infiliEare. _-Prin
descoperirea tazelor lui Venus, Galilei ddduse
incA o lovituri teoriei geocentrice. Potrivit teoriei lui
Ptolemeu, Venus qi Soarele se invirteau in jurul Pimin-
tului, Venus fiind situatd intre Pimint 9i orbita presu-
pusi a Soarelui. Planeta nu putea deci prezenta Ia ma-
"irn
de"it un corn, care nu depdqea primul pdtrar. Ob-
servind fazele planetei Venus, Galilei a dovedit clar cd
Venus se roteEte in jurul Soarelui.
Soarele este repus in drePturi
Prea adesea descoperiri Etiinlifice epocale apar fie
inainte ca societatea sd fie pregititi sd te accepbe (din
ignoranti, din obtuzitate, din interes etc.), fie i,nainte
-ca
sicietatea sd le poati recepta la justa 1or valoare, iie
fdrd ca descoperitorii inEiEi sd aprecieze marea insemn5-
tate a unei descoperiri Ei sd incerce s-o impund socie-
tdtii, pentru a o pune astfel in operd (evident, dacd socie-
tatea timpului accepti scoaterea in evidenli a unei veri-
tabile mari descoperiri).
Prea adesea marii descoperitori sint (sau cel pulin
par a fi) nigte oameni extrem de modeqti, umili chiar,
iar mdrturiile despre ei sint deformate de vanitate, de lipsa
inforrnafiilor sigure, de puterea de pdtmndere (mai mare
sau mai mici), intr-un cuvint de caracterul celor oare
defin sau pun in circulalie datele despre acei faimoEi sa-
vanfi. Ceea ce cunoaEtem cu o precizie oarecum accepta-
biiS este numai pirerea citorva sau a mari multora despre
ei, formati de obicei dupd modelele proprii despre J.ume
gi viali.
Iat5, spre exemplificare, cazul lui Nicolaus Coperni-
cirs (acesta fiind numele latinizat al lui Kopernik Miko-
laj) Ei sistemul lumii, creat de ei.
f).)
I colecfia cristal I I colec{ia cristal I 23

N5scut la 19 februarie 1423, la Toruri, in norclul po_
loniei, rlmas orfan de tatd. pe'cind avea numai 10 ani,
de la aceasta virstd Copernic a fost crescut de un unchij
Lucas
-Watzenrode, care se pare cd l_a indrumrrt sa_f uil
1r"1". ]l func{ia de eminen{d ecleziastici, pe
"url_o- "u*.In 1491 a intrat la Universitatea ciin Cracovi,i,-;;';;
cileva clccenii beneficia din plin de renaEter""'gurr"r.le
a vietii poloneze. In_.particuiar, Cracovia era l"?;;;;cercurile umarniste italiene, iar universitatea u""u i" grufputernic gi dinamic de p'ofesori de matematicd si .1e" as'-
tlonomie. incit nu-i de mirai.e cd (se gti; ai;;;;.;';;_
nuscrise), in-cd pe cind era student'la Cracoviu, Cop"i.ni"
a fdcut unele calcule astronomice, care depdgeau i;;;;:tinfele relativ elementare, predate studenliloi. ' -- i
. Nu se cunoagte in ce mdsurd Copernic a conceput teo_
ria sa revolu{ionard pe cind era itudent. S"urtii-.,..u,
carc conline printa reu;itd a sistemului lumii, Contetttal
riolus (,,Mic comentlariu,.), tu a fost datat in -oO "urt.Este posibil ca savantul sd-l fi elaborat inainte Ae ,,-pa_
rdsi,Cracovia, plecind in Italia, in 1492.
, .
Cur.i."-rr^ lui Copernic a fost in toiite privinfele cea
oDl$nulta rn acea vreme, adicd cc,a a unui fel de func_
fionar. civii. A plimit o parohie la catedrala Frombolk,
diocezia Varmia, unde unchiul siu era episcop. Apoi, laj 9 ani, a plecat si studieze legile canonutrri t-u Bologna,
unde a stat trei ani qi unde a intimpinat tradifio'a"lere
dificultdli financiare are tineretii. in^ urma unei vizite
ircasS,
-
in 15O1, ob{ine o b'r.rrsd pe incd doi ani, pu"tr"
studiul medicinii, pe crtre tr urmat-o la padova. N, .o
stie insd de ce, pind la urrni, gi-a luat cloctoratul in ca_
non la F errara (se bdnuieqte c6 acolo taxele Ecolare erau
mai mici). Dupd ce s-a intors in 1503 in polonia, a petre_
cut urmdtor-ii 40 de ani ai viefii cale i-a mai rdmas in
Varmia, ca administrator-diplomat gi ca medic. Singurul
incident notabil al carrerei lui uniforme Ei cenugii a" fost
pdrdsirea serviciului la unchiui sdu, in 1510, cu doi ani
inainte de moartea episcopului. Prin aceasta dopernic s_a
inldturat. singur de pe drumul avansirii, preferind poate
o via!6 simpld,. intr-un grup de canonici care administrau
eatedralir gi domeniul ei, cu speranta posibild cle a avea
rnai mult rdgaz pentru astronomie. Viala lui nu era, se
pare, chiar atit de monotond, deoarece era chemat frec-
24 | colectria cristal I
vcnt pentru consultalii gi tratamente medicale. pe dea-
supra, Varmia se afla intr-o zond tulbure, in care cava-
lerii teutoni constituiau un perrnanent pericol, nemaipu-
r-rir-ir] la socotealS existenla anumitor ecouri ale reformei
lui l-uther.
Pe vremea lui Copernic in Polonia se foloseau trei
limbi: poioneza era folositd de toate clasele sociale, latina
er-a limba operaliilor oficiale, iar germana circula gi in
comer! Ei in afacer"i, fiind intrebuintati de ordqeni, dar
si de cltre Cavalerii Teutoni. Nu-i de mirare deci cd. sin-
gura tipdriturd semnatd, apdlutS in timpul viefii lui Co-
pernic, este o traducere in limba iatini a unei colec{ii de
scrisori greceEti. Copernic lucrase acest text pe cind se
afla in ltalia, cu scopul de a se perfec{iona in limba grea-
cd ;r de a avea astfel acces la sursele greceEti de culturd.
tJn prieten care se ocupa de gtiin{e umaniste a publicat
aceastd carte in 1509.
Aproape de sfirEitul viefii Copernic a remarcat ce a
lucrat asupra sistemului sdu astronomic in a pah'a pe-
rioadd de 9 ani a vie{ii lui (deci cam din 1500-in 1b09).
Pe cind lucrarea se apropia de sfirgit, Copernic se opuneb
tot mai mult publicdrii ei, desi prietenii il zoreau s-o dea
la tipar. Nu se cunosc motivele adevdrate ale precaufiilor
iui Copernic in ceea ce privegte publicarea cirtii sa{e re-
volu{ionare: se poate sd fi fost la mijloc intoleranla reli-
g.ioase, ce-qi intensificase cerbicia, ca urnare a rAzboaie-
lor religioase de clupd reforma lui Luther, aEa cum se
poate ca argumentele astronomice, care duseseri la ela_
borarea revoluliei cosmologice, sd nu mai fi fost ,la fel
de clare^pentru Copernic, ca in vremea in care concepuse
oper"a. Oricare ar fi motivul, Copernic avea intenlia sa
1;ublice nurnai seturi de tabele astronomice, derivate din
teoria lui.
Cartea De reuolutionibus orbium caelestium si-a da-
tor-at aparilia unui celebru pelerinaj. Un tindr matema-
tician german, cunoscut sub numele de Rhaeticus (Georg
Joairhim von Lauch 1514-1572), lutheran si
'profel
sor Ia Wittenberg, a auzit de Copernic qi I-a rugat pe
mart:le ginditor si-i permitd si-i viziteze. Rhaeticus-a
ajuns Ia Varmia in primdvara lui 1539, fiind primit de
Copi.rnic gi de episcopul unei dioceze invecinaie. Mate-
inat;cianul german a stat in preajma lui Copernic doi ani,
I colec{ia cristal I 25

studiind sistemul astronomic aI savantului. Intre timp a
scris Ei a publicat prima parte a unei descrieri netehnice
a lucrSrii lui Copernic, descriere intitulatd Narcatio Pri-
ma. Spre deosebire de alli prietEni ai lui C,opernic, Rhae-
ticus a oblinut permisiunea de a publica opera De reuo'
lutionibus. . . , in care scop s-a intors in Germania, cu o
copie a ei, ce urma sd fie destinatd tiparului din Niirn-
berg. Dar lui Rhaeticus i s-a oferit, la un moment datn .
un post mai bun Ia Leipzig, aqa cd a ldsat supravegherea
tipiririi unui proeminent teolog Ei om de litere, Andrea
Osiander. Ca mu1!i dintre editori, printr-o intervenlie cu
de la sine putere, a creat confuzie in intregul eqafodai
Ei in intenfiile teoriei lui Copernic. Osiander s-a temut
cd filozofii gi teologii se vor sim{i insultali de afirmafia
categoricd, potrivit cdreia sistemul heliocentric este cel
adevdrat; de aceea, intr-o notd, tipdriti inaintea mate-
rialului intregii cdrli, avertiza cititorul ci teoria nu este
neapdrat valabild, ci este doar o ipotezi pentru rezolva*
rr'a unei pr:obleme.
Fdrd discutie, toate pdrerile oficiale ale vremii erau
de acord cu pozilia centrald Ei fixd a Pdmintului. Mai
existau insi qi unele cercuri mistice, neoplatoniene, cal'e
adulau Soarele, acesta fiind pus in centrul universului.'
Copernic a dezvoltat in profurrzime teoria potrivit ci-
reia Pimintul se miscd in jurul Soarelui ;i se roteEte in
jurul propriei axe. De fapt, aceste studii erau inspirater
de redescoperirea unor conceplii grecegti divergente. Pen-
tru a-qi sprijini argumentele, in prefata a De reuolutio-
nibus ... apeleazd la autoritdli culturale ale antichitAlii
(citat din Plutarl-r)r ,, . . . dar Philolaus pitagoreicul spune
cd Pimintul se miqcd in jurul focului central, pe un cerc
oblic, precum Soarele qi Luna. Heraclides din Pontus qi
Ecphantus pitagoreicui fac qi ei sd se rnigte Pdmintul,
insl nu prin spaliu, ci intr-o rotalie in jurul propriului
si,u centru, ca un butuc de roat5, de Ia vest, la est. . .tt"
Copelrric mai credea cl orbitele planetelor sint cercuri,
pcntru cd miEcarea circulard este perfectd. Desigur, Co-
pernic considera ci un sistem centrat pe Soare permitea
o explica{ie coerentd a migciriior planetelor. De aserne-
nea, intr-un astfel de sistem erau unificate mai multe
clase de fenomene, printre care localizarea, dimensiunea
gi tirnpul cercuril.or retrograde ale planetelor exterioare"
(jcrcetiri foarte recente au intdrit ipoteza cl lucrarea
originald a lui Copernic se referea }a probleme foarte
lchnice, care implicau misurdtori de pozifii, unghiulare
:ri _de timp. Motivarea acestei pirfi a lucririi era legatd
'lc vegnicele incurcdturi al.e calendarului iulian nerefor-
rnat, plus dorin{a lui Copernic de a imbunitdii tabeleie
;rstronomice.
Doar cu citeva ore inainte de moarte (la 24 mai, 1543,
lrr Frombork), Copernic a vizut un exemplar ai cdrlii sa-
Ir', dar era prea sfirgit pentru a se q:nai uita prin ea, in-
t'it nu a putut schila nici un gest impotriva acelei ne-
rrvenite imixtiuni a Iui Osiander. Protestele lui Rhaeticus
:rr ale altor prieteni ai lui Copernic au scos mdcar in evi-
,lcn|5 fuptul cd acea notd de editor inducea in eroare
'ititorul.
Dupd cum ali observat, aceastd mare revolufie in gin-
rlirea urnand a fost conceputd in obscuritate, in tinerefea
lui Copernic, hrdnitd in izolare, in timpul anilor sii de
rnafi:ritate qi lansati sub un semn 'de indoiali gi de con-
l'uzie, pufin timp dupd moartea celebrului ginditor. Lu-
crarea a avut ulterior o influenli considerabili asupra
Liezvoltirii qtiin{ei gi filozofiei.
Forla oarbd ;i creatorul ;tiin{ei rnoderne
Ne putem intreba: toli ginditorii din trecutul mai
rnult sau mai pulin indepdrtat duceau o existenld anostir,
lipsitd de rnicile bucurii omeneqti, fireEti, supusd unor li-
gori de castd rigide? N-au fost oale unii vigurogi, care
:,rrdeau in fiecare clipd pentru Etiinla lor, cu prieteni cre-
,:tincioEi qi cu duEmani aprigi, cu o viali lumeascl obil-
rruitS? Rdspunsul ne este dat de viala qi opera lui Gali-
le"o Galilei, desi eI a trdit in perioada in care AlmaEeste,
cartea lui Ptolemeu, era incd folqsiti de bisericd pentru
a apdra doctrinele sfintei scripturi. Lupta lui Gaiilei cu
t--oncep!ii1e, cu conservatorismul epocii a tost crincend.
Galilei s-a nescut in oragul italian Pisa, la 15 februa-'
lie 1564. Tatrdl lui, Vincenzo Galilei, era negustor. insi
nu punea cine Etie ce pre! pe nego!, fiindcS pasiunea lui
era rnuzie-a; muzicii fii dedica cele mai multe clipe, mu-
zieii teoretice mai ales, chiar intre doi clienli, ceea ce o
26 I colecfia cristal I I coleclia cristal I 27

ducea adesea la disperdre pe Giulia, marna lui Galilei.
o femeie aprigd, mereu nemullumitd de via{a neindestu-
idtoare, pe care o trdia, mereu pusd pe harfi gi pe con-
tlazicer.e.
Cu toate cd tatdl sdu l-a inscris in toamna anului 1580
ia Universitatea din Pisa, pentru a urma medicina, pe
(lalilei il pasionau alte gtiinfe, in special matematica, a
cdrei importanld in aplicafiile practice l-a atras in pri-
mul rind. Avind multd indeminare, dar Ei spirit inven-
tiv, a mdsurat timpul de oscilafie a candelabruLui cate-
ciralei din Pisa (se pare ci acest fapt s-a pehecut chiar
in timpul unei slujbe) qi a extras esen{a prob}emei: a
stabilit iegea pendulului, folosind propriul pu1s, deoarece
incd nu existau orologii comode.
La doi ani dupd ce a p'drisit Universitatea din Pisa.
a efectuat prima lucrare (la virsta de 22 de ani); a con-
struit o balanfi hidrostatici foarte find, cu ajutorul cd-
rcia putea determina cu mare precizie componentele unui
aliaj, mdsurdtorile fiind reproductibile. Pasionat de me-
cainicd, citear mereu cdrfi din acest domeniu, perfecfiontn-
clu-se necontenit qi ajungind la concluzii proprii; prin
calcule originale a realizat mici invenfii, cu care a um-
plut lumea de uimire.
La recomandarea lui Ferdinanclo clei {edici, noul du-
ce al !'lorenfei, la virsta de 25 de ani a fost numit pro-
fesor de rnatematicd la Universitatea din Pisa, ceea ce a
acceptat cu o anumitd refinere, fiindcd pr6fesorii de aco-
lo elau ostili teoriilor lui. Atitudinea lor de neacceptare
(cu exceplia numai a unuia) s-a manifestat chiar gi atunci
cind, efectuind o experien{6, asistat de public Ei ajutat
de studenli, a dovedit indubitabil cd indiferent de greu-
tatea lor corpurile cad liber cu aceeagi vitezd (mai exact,
cu aceeagi accelerafie). Experienla a fost efectuatd in rno-
dul urmdtor: doi studenli, fiecare la alt nivel aI turnu-
lui inclinat din Pisa, au l5sat sd cadd cite doud obiecte
cle aceeaEi formd ;i mdrime, unul din metai gi altul din
It-'mn. Galilei aEtepta jos Ei mdsura, cu o ciepsidrd, tirnXrul
de cddere al fiecdrui obiect. Obiectele ldsate si cad,i de
la o anumita indllime (etaj) cAdeau in acelaqi timp, ceea
ce {inea Gaiilei sd demonstreze gi ceea ce contrazicea
fiagrant teoria lui Aristotel (literi de iege), potrivit c5-
rcia corpulile cu greuteti diferite cad liber cu viteze (ac-
<:clera{ii) diferite.
Cu toate cd Universitatea din Pisa i-a prelungit con-
tlactul pe incd doi ani, Galilei a preferat sd se mute la
Padova, unde Republica Venefia acorda o mai mare li-
bertate de gindire. Era de infeles, datd fiind firea sa:
rvea o limbtr ascutitd in polemici, folosea din plin iro-
nia in scris, era plin de umor, pin[ la satird chiar (la
l)isa scrisese un poem satiric lmpotriva regulii de a im-
bldca toga academicd ln oraE). Degi era generos in spi-
r it, linea la reputafia lui qi la prioritatea descoperirilor
;i publicatiilor lui. In afari de aceasta, lui Galilei i s-a
pdrut mai lesnicioasd, o activitate stiintificd la Padova,
despre care auzise numai lucruri bune gi, nu in ultimul
lind, fafd de 5 florini* pe lund ia Iiisa, aici. cdpdta 15 du-
< ali pe lun6, ceea ce constituia o imbundtdfire substan-
tiald a situaliei 1ui materiale gi a numeroasei si nevoiagei
sale familii. In 1592 ajunge profesor de matematicd la
LTniversitatea laici din Padova. De fapt, la Padova se
va bucura de nenumirate succese pe tdrim gtiinlific gi
lrractic (prin realizarea a numeroase inven{ii, intre care
(jompasul geometric qi cel militar au avut cea mai mare
atr.rdien{d), se va bucura de via{d, va lua contact cu opera
lui Copernic, va per"fecfiona si va pune Ia punct, va re-
inventa, aproape, luneta.
In 1609 a auzit cd un cetdlean flamernd a ficut o ,,sti-
cl5. spion( (cu care se pute,a vedea mult mai departe de-
cit cu ochiul liber) Ei s-a apucat repede de experienfe.
Itezultatul a fost realizarea unor" lunete cu mdriri de
li ori, apoi de 20 ori si de 30 ori. insolit de oficialitdlile
Veneliei, de sus, din Campanila Pielei San Marco, au ur-
mirrit cu tolii vasele pe mare gi imprejurimile, care cu
ochiul liber abia se zdreau. Dogeie si Consiliul celor Zece
i-au mirit stipendiul 1ui Galiiei la 1 000 de ducafi pe an,
ceea ce era o sume enormS. nu numai atunci.
Cu
^acest
aparat ,la indemind s-a apucat sd contemple
cerul. Intii a observat cd Luna nu avea o suprafald pla-
n5, cum i se pdruse pind atunci, ci, prin telescop (intre
iimp luneta devenise un adeverat tetercop) se vedeau gi-
* 1 florin=l ducat; amindoui monezile sint echivalente cu
circa 30 lire sterline.
ooLA I colec{ia cristal I I colecfia cristal I 9()

ruri de munti, vdi, cratere. Apoi, Calea Laptelui nu era
o ceali luminoasS, ci o puzderie de stele. Pe urm6, pe
cer nu se aflau numai L 022* de stele, cite fuseseri nu-
mdrate in antichitate, ci un numdr incomparabil mai ma-
re, care putea fi oricind mdrit in observafie, prin creq-
terea puterii telescopului. intr-o altd noapte a descoperit
cd Jupiter este insolit de trei stele, in alti noapte de
doud, iar in alta de patru. in ,acest fel a descoperit Ga-
Iilei satelilii lui Jupiter. Ca rezultat al descoperirilor lui
cu ajutorul telescopului, dar mai al.es al descoperirii sa-
telililor lui Jupiter, in 1610 a publicat cartea Mesagerul
stelelor, dedicatd Marelui Duce Cosimo aI ll-lea al Flo-
ren{ei, si pentru ci sufletegte era foarte legat de Flo-
renla, gi pentru cd, poate, ii incoltise gindul sd se in-
toarcd la Florenla. De aitfel, Republica Venefia iI carm
obosise. Pe de-o parte invidia confratilor incepuse sd-l
agaseze, pe de alta dorea sd se consacre numai cerce-
tirii. Intf-'o scrisoare spunea: ,,Nu se poate obline sala-
riu de la o republici, fir6 si ai obligalii fafS de ea. Pen-
tlu a avea ceva de Ia public, trebuie si dai satisfactie
pubiicului(. Se referea la faptul cd, in 'afara cercetdrilor
iui, era obligat sd piardd timpul tinind prea multe cursuri.
Aga c5, printr-un decret, Cosimo al fl-lea, care l,a
19 ani devenise Mare Duce al Toscanc'i, in 1610 il numea
pe Galilei ,,Matemiitician Ei Filozof onorific al Marelui
Duce de Toscana(' qi ,,Matematician onorific aI Universi-
tdtii din Pisa6(. In urma acestei numiri nu avea nici o
obligalie in ceea ce priveEte lecliile, nici micar ln ceea
ce priveqte reEedinla, dar primea 1 000 de florini pe an.
Dacd ne luim dupd o scrisoare a lui Sagredo**, Galilei
sdvirqise o greqeaid pdrlsind Padova, unde condifiile mo-
rale de lucru erau ideale pentru acea vreme. Sagredo il
avertizase cd chiar daci accepti influenta proteclie a Ma-
* Ca o simpl5 curiozitate, dac5 ati intreba gi acum pe cineva
cam clte stele se vdd pe cer, intr-o noapte senind? vd va rdspunde
fdrd ezitare cd se vdcl milioane gi milioane de stele. ln realitate,
cu ochiul liber, se vdd numai vreo trei mii.
** Omul cultivat qi plin de bun sim! moderatorr care, irnpreund
cu Simplicio, care apira tradi!iiIe, qi cu Saiviati, reformatorul
caustic, forrneazd cele trei personaje ale Dialogului... (v' in con-
tinuare).
rel.ui Duce de Toscana, igi asuma totugi riscul evolutiei
caracterului in formare al Ducelui, se supunea canoane-
lor vietii de la curte, ceea ce nu era tocmai ugor pentru
rrn om de Etiin!5. insi euforia schimbdrii intervenite in
viala lui I-a impiedicat si fie lucid, iar previziunile lui
,'iagredo, chiar dacd au fost amplificate de inchizilie, ceva
mai tirziu s-au adeverit.
La Florenla, Galilei se va bucura de libertate in cer-
cetare, de onoruri, dar tot aici va avea parte Ei de multe
necazuri.
lncrezdtor in gtiinla sa, Ei-a prezentat ideile autoriti-
lilor ecleziastice de la Roma, unde a fost primit in cele
naai inalte cercuri gi unde a cucerit pe toatd lumea prin
inalta pregitire Etiintifici, prin argumenta{ia fdrd gres,
prin conversatia p16cut5, iipsitd de ifose. Tot atunci, in-
tr-o cdldtorie de doud luni la Roma, in L611 a fost ales
al qaselea membru al Academiei dei Lincei. Disculiiie de
ordin gtiinlific fructuoase cu colegii L-au incintat nespus,
mai ales cd toli iqi exprimau acordul cu noile cii care se
deschid qtiin{ei intr-un viitor apropiat.
Un an mai tirziu a publicat Istorie si demonstra[ie i,n
legd.turd cu petele solc$e ;i ac$iunea lor, care era un fel
de scrisoare adresatd unui fictiv Apeile, urmatS, in ace-
laEi an, de incd doud scrisori pe aceeaEi temd (petele so-
J.are). Galilei era o personalitate puternicd; din aceasti
cauzi avea mulli prieteni gi se considera in siguranld; in
acelagi timp insd producea si gelozie Ei resentimente. ii
pizmuia in special un iezuit, Christopher Scheiner, o per-
soani ultradogmatici qi plind de urd, care-l urmdrea pas
cu pas gi-i cduta nod in papurd pentru a-l putea da pe
mina autoritdlilor ecleziastice.
Stdpin pe qtiinla si pe observaliile sale, s-a convins
ci PSmintul se roteEte in jurul Soarelui Ei nu invers. Ne-
infricat, in pofida unor risculi extrem de grave, a in-
ceput sd suslind qi sd rdspindeascd aceastd teorie printre
cei cu care avea contact. In acest mom€nt (1613), co-
mentind pasajul din Biblie in care Iosua porunceEte Soa-
relui qi Lunii sd stea pe loc (eie se migcau deci, potrivit
concepliilor lui Aristotel Ei ale Iui Ptolemeu), ii scrie preo-
tului benedictin Benedetto Castelli, prieten apropiat Ei
discipol credincios, ajuns acum profesor de matematicd
la Universitatea din Pisa, cd chiar dacd Bibliq ar fi cu-
30 I coleclia cristal I I colec{ia cristal I 31

vintul Domnului, ea nu trebuie interpretatd literal; in
aceastd fonm5. ea este scrisd pentru popor, nu pentru cei
instruifi, nu pentru cei care pot emite judecSli bazate pe
iogicd, pe spiritul gtiinlific. ,,Cit despre fenomenele ie
au loc in naturd, argumentarea matematic-filozoficd este
superioar6(( celei din Sfinta Scr:iptur6, mai scria eI. ln
numeroase scrisori Galilei igi expunea crezul Etiinfific, in
special susfinerea teoriei copernicane.
lncd mai de mult ela atacat in bisc'rici si in scoli pen-
tru ideile lui stiinfifice avansate. Venise momentul ca
dusmanii lui sd facd front comun si sd fie tras la rdspun-
dere. incit cdlugdrul dominican lViccolo Sorivi trimite
Sfintului Oficiu din Roma o copie a scrisorii lui Gaiilei,
adresatd lui Castelli. Dar in apdrarea teoriei lui Coper-
nic Galilei pornise pe calea adev[rului stiin{ific, care nu
mai are drum de intoarcere. Caracter ndvalnic, impulsiv,
bdtdios, stdpin pe ;tiinfa sa, a renunfat ia pruden{d, por-
nind singur sd-Ei aper-e ideile in fafa ignoranlei qi fari-
seismului. A plecat la Roma, cdlare pe un catir, hotdr"it
si-;i suslind teoriile, ceea ce a fdcut cu vehemenla Ei cu
umor gi ceea ce I-a cam speriat pe ambasadorul Toscanei
1a Sfintul Scaun; ambasadorul l-a sfdtuit, in consecin!6,
sd fie mai moderat.
intre timp, Congregatia Gcnerald a Inchizi[ici, prezi-
clati de Pap5, condamnase atit teoria conforrn cdreia Soa-
lele este centrul univelsului, iar migcarea in univers es-
te numai aparenti, considerind-o ,,neavenitd Ei absurdd
1r-r filozofie, forrmalmente ereticd, deoarece contlazice in
rnod expres afirmatiile Sfintei Scripturi(, cit gi teoria po-
trivit cdreia Pdmintul nu este centrul universului, ci este
pur gi simplu o planetd care se rote;te in jur"ul Soarelui
;i sdvirqe;te o miqcare zilnici in jurul axei sale, despre
care proclamase cd ,,ea meriti din punct de vedere fi-
lozofic aceeagi cenzurd; iar din punct de vedere teologic
ea este cei pulin eronate, daci ne gindim la credin!a.(.
Cardinalul Roberto Bellarmino a {ost insdrcinat sd co-
trrunice lui Galilei aceaste sentinld, iar Galilei a consim-
tit sd nu sus{ind in public teoria trui Copernic. in plus,
J,Jellarnino i-a inrninat o scrisoare in care cardinalul not:r
r:a Galilei nu a abjurat in fala tui qi nu a prim,it nici o
condamnare sau altd pedeapsd, ci numai cd i s-a comu-
nicat hotdrirea publicati de Sfinta Congregalie a Inde-
32 | colecfia cristal 0
:'ului; ace:rstd. so'isoar.c a fost solicitatd de Galilei, 1:entr.u
l sr. apdril de calontniator.i si binuitori Ei, poate, pentru
rr se mincfi cu ea. in olice caz, s-a intors iu ftor'arr1,,u-
t is['dcut.
In ur"mltor.ii arni, du1:i ce i-a mur.it protectorul, Cosi_
nro aI ll*le;r, iar urmdlul lir tron, Ferdinando al Il_iear, nu
ir ilai 1:utut influnta_supr.emafia iezui{ilor', vt.emea pir"a
rn:rr tulbule pcntr.u Getlilei, cu ertit mai mult, cu cii dis_
1.l5ru,se dintt'e cr:i vii si cardinaLul tsellarmino, poate sin-
gurul dintre prelali c:u.e et:a congtient de geniul lui Galilei.
Siavuntul, in plini n'ratulitate cl'eatoare, cu toate cd era chi-
riuit cle o boalS de linichi;i dc cumplite dureri reumaticc,
s;,. clezlSnluie deplin in lucr.area epistolari JJ Saggiator.e
(r';ire :i-ilr putea tladuce ,,Balan{a find((). in aceastd ,,scr-i_
so;u'e'(, cat'e porlteste cle la punerea la punct a unui iezuil
cc. cloi-e;r sd-l discrccliteze, nu se r.eferd nuntai 1a natullr
cornetelor, ci ;i la celelalte observatii aie cerului si 1ir
niulte dintrc inr.enliiie lui, pe care unii i""*r"o" ,A i ir,
irrsuqeascd. Este cea mari sarcasticd polemici, un fei rle
culn"le a scrierii in contr-aclictoriu, piine ae umor si cle
invdtdrninte, un manifest pentm tibertatea stiin{ei.
. ;Succ_csq! apar-itiei a fost enorn"r, incit insugi papa l_a
invitat la Roma si a purtat cu Galiiei indelungi clispulii
ilsupra problemeior. stiintifice controversate ai-e vremii.
l)ialectica strinsd, irersuasiunea argumentclor, metoda qti_
iri{lf icd profundd, obiectivitatea reaiitdlii sus{inute pdreau
ci l-au lolyins pe Papd de aclevdrurile stiinlifice susfi_
nuir tle Galilci.
Trecuse de 60 de ani, in IG27, cind numeroasa lui fa_
r'itrie s-a st'irrs *pl'oape toald 1a el (fiicele fiind la mi'6s-
tireer din.Ar99!ri) Ajunsese pe culmile gloriei, dupi nu_
nleroase. bdtelii ci;tigate, deci clupd o lungd perioade de
rnultumire gi satisfacfii. Venise vremea sd ionceapi in
s_cris ideile serl-e despre teolia lui Copernic, }a care se gin_
clise pr.ofund de-a lunglrl anilor', in ionfruntdrile cu siste_
rlul inchistat aI _lumii materiale ;i spirituale, suslinut de
bi-scrici. Trebuia sI impund un criteiir-i noll, opus dogmr,r-
lor', criteriul realitilii ;i al acievdrului. Spre ie:lO se'pa_
lca cd. gi condiliile politico-sociale (cum le-am clenumi azi)
clrrveriiseld f;tvorabile publiclt'ii Dialogului clespt e r:ele
cLrsud sisT:eme principale ule luntii, Tttolenteic ;i copernican,
dc acurn scrisA"
I colec{ia cristal 0 :;;

Aalagul . . . era cunosc,-rt in toate ccrcurile interesate
de opera lui Galiiei. Principele Cesi, preEedinteie Acailr.--
miei dci Lincei, care o considera ca pe o lucrare fdri p,c-
lcche, ca pe cera nernaisclis de la marii clasici incoaci,."
se obligd si o publice c': rnijloarcele Aeademiei, dacd Ga-
lilei ar putea obtine aplobarea lorurilor oficiale pentt'Lr
3;ublicare. insuEi Papa gtia clin gura lui Galiiei cd Dir.Io-
gui . . . expunea cele doui sisterne, ce1 geocentric qi cel
ireliccentric. In aceste condi{ii, Galilei a {ost sfdtuit cie:,
personalit:ifi er:leziasticc sd rnodifice textul privitor la sus-
tinerea talig5 a sistemului heliocentric, in oriee caz sd
<rompuiri o PreJald si c incheiere, in care si explice
c'5 tot ceea ce este expus in c:rrte este o ipotezl teoreticd,
cu ajutorul acestei ipoteze putindu-se calcula maternatic
rnai Jesne miscarea planetrlor.
DupA lur-rgi tergivelsiiri, care au Curat pcste un :rn,
fara a modifica textul lucrdrii, Galilei compune o prefali
pioasd, in care caracteriza teoria lui Copernic drept fan-
iasticd ;i contrard Sfintei Scripturi. in felul acesta, obline
erprobarea cenzurii pentru publicare Ei Diulogul . . . apare
in 16132, la Flolenfa. Cunoscute fiind abilitatea ln scris,
urnorul gi ironia iui Galilei, dupi aparilia cdr{ii prela{ii
si-au dat rcpecie seama cd au fost pircilili plin acea pioasi
plefa!5, continutul cdr{ii tratind"opozi{ia clintre cele doud
sisteme ale lumii, iar Galilei cra net dc pultea sistemului
heliocentric; acesta deschiclea oamenilor o perspectivi
noud, conforrnd cu realitatea, dal opusd dogmelor bisericii.
CInd Papa a aflat clcspre toate aceste lucruri s-a su-
pirat foarte tare, mlli ales ci i s-au adus la cunoqtin{ii si
evenimentele din 1616, cind Gaiilei ,,consirn{ise( s6 n'.i
predea public qi s5, nu ldspindeascd teoria heliocentrici.
l)apa s-a consider:rt in;elat de Galilei si a cerut ca savan-
lul sd fie cherna.t in fa{a Inchiziliei.
In 1633, cind s-a prezentat la fionar, Galilei aven
aproape 70 de ani, era foarte bolnav, parfial orb. De ce
a acceptat sd se prezinte in fala Inchizifiei? Era un catolic
sincer? Avea incredere in Pap6? Sau, cu toate ca era in-
spdimintat, deoarece cunoEtea metodele Inchizifiei, dol'e'rr
sd suslind cu tot curajul cd ideile lui erau numai pur gti-
infifice, care nu aveau de a face cu biserica gi nu lezau
autoritatea bisericii?
34 | colecJia cristal I
Prima dati a fost interogat ia 12 aprilie 1633, cind, ir-r
I'irfa a trei reprezentanli ai Inchizifiei, frebuia si ;-ispundii
rnai intii Ia intrebiri
'eferitoare
la evenimentele clin 1616,
rlespre care nu-qi amintea sd i se fi inminat vreun docul
rnent din care sd
'ezulte
cd nu are voic sd suslind teoria
copernicani. Ca in mai toate cazurile in care cetdleanul
se juder:a cu oficiaiitifile timpului, i s-a ardtat atunci un
rlocument-protocol, evident falsificat (in orice caz nesem_
nat, ceea ce Inchizilia nu fdcca niciodati), in care, intre
altele, .sc1i1; ,,Padre Commissario impuse'Ei porunci nu-
rnitului Galilei, prezent, sd lepede in mod abiolut opinia
copernicand. . . qi si nu o respecte, sd nu o rdspindeascd
gi sd_.ng o apere in. vreun mod, nici prin viu g.di, ,ri.i ir,
scris'(. In fa{a ,,evidenlelor(, dar si s{itult de a]-nbasadorul
Toscanei la Sfintul Scaun s6 fie cit mai mbderat, precum
;i sub ameninlarea cu,tortura, in cele citeva i"tuidguto.ii,
9y multe rezerve, Galilei s-a recunoscut vinovat,"dar a
i'5cut-o in cuvinte neconvingdtoare.
Papa decisese probabil ad-l inchidd. Dintre 10 cardi_
na1i, tlei nu au vrut sA semneze verdictul. Spre cinsteir
lui, Francesco Barberini, fratele papei, il rugase pe papd
sa-l ierte pe Galiiei, iar cind papa a reiuzat, Barberini I_a
convins sd.-I condamne la inchisoare pe viafa, dar la do_
nriciliu.
-,Sentinta a fost cititi in bisericd, uncle se afiau cardi_
nalii membri ai Colegiului In^chizifiei, judecitorii qi atli
inalfi demnitari ai Bisericii. intre alieie, in sentinfd ib
spunea: ,,Apdrind aici in uitimul timp o carte, tipdrita to
Irlorenla anul trecut, a cdrei inscripiie arati cd tu ai fiautorul ei, titlul fiind Dialogul clespre cele d.oud sistemc
principale ale luntii, ptolenzeic gl copernican, qi aflind
S{inta Congregalie ci prin tipdrirea numitei cdili se ras_
pindea tot mai mult faisa opinie a miEcdrii pdmintului
si a stabilitd{ii Soarelui, cartea a fost cercetati cu atentie
;i in ea s-a descoperit limpede transpunerea ordinului ca_
{9 tr- s--a dat, tu insuli apdrind aceasfe pdrere, condamnatd
fiind-chiar de- tine, se intimpld ca in cartea ta, prin ciife_
rite fraze abile, s{ te, striduiegti sd ne convingi cd tu o
laEi ca neclard gi inadins probabili, ceea ce constituie o
greEeall foarte gravd, neputind in nici un fel fi socotita
qlo.bab-il{ o opinie declarit{ si definiti contrar Scripturii
divine(. ln final sentinfa glAsuiegte astfel: ,,pirindulni-se
' 0 coleclia cristal 0 3b

ce nu ne-ai spus intregul adevdr in legiturd cu intentia
ta, am judecat ci este necesat' si te chemlm aici pentru un
examen riguros, in care, fdri nici un prejudiciu legat
cle ceea ce ai mdrturisit qi ai dedus despre intenlia t;i, ai
t'dspuns ca un catolic.
Aqadar, vizind si socotind cu gravitatea cuvenitS me-
ritele situaliei tale, ca si mdrturisirile de rnai sus ;i scu-
zele ce trebuie luate in seamd, am ajuns ler o sentintd dc-
l"initivd.
lnvocind deci lrreasfintul nume aI Dornnului Nosil.r_t
Iisus Cristos si aI Sldvitei Sale Mame, pururi Fecioar'[
Maria, in numele acestei sentinNe definitive, rostim, pt o-
rrunldm, hotirim gi declardm cd tu, Galilei, te-ai alaiat
in fata acestui Sfint Ofieiu, grav suspectat de erezie, ;lnu-
rne de a fi socotit drept falsi o doctrini gi in consecinla ai
incdlcat toate cenzurile si pedepsele canoanelor sacre si
alte constitulii generale gi particulare in-rpotriva unor asi-
fel de legi promulgate. De care sintem rnullurni{i sd fii
irbsolv t numLri dac5 tu, cu inimd curerti 5i credinld, iib-
juri, blestemi ;i ckrte;ti in fala noastrd erorile qi erc'ziiie
cle mai sus, ca si orir:c altd eroare si erczie contrar.a Ca-
tolicei si Apostolicei lliserici, in chipul ;i forma. c'lro ti
se va spune cle noi. far ca, lxrntru arc:castd gt"avd gi pi'i-
rlejdioilsd eroare ;i in;cldc'iut'rt', si nu riirnii cu totuL lr..:-.
1:rNlepsit si sd fii rnrri pruclent in viitor si bun exernplu
pcntru allii, care va t.rebui si se ablind de la asemene:r
relegiuiri, oldonlm cir Dr-in cdict public si fie interzisli
crrltea Dialogul ...
Te c:ondamnS,m Li o inclriso:rre lot'mali in acest Sfint
C)iiciu, la dispozilia noastri si, pentru penitenle salva'r,c'ir-
lc', ifi poruncirn ca tirnp cle trei ani sa vii sd ::ostesti o
datd pe sAptdmini cei qapte psalmi penitenfiali, iezti -
..;indu-ne noud facultatqtr de a moclet'atn schimba satl :'i-
rlica in intregirne sau in palte pedepsele 9i penitcn{eie dr,'
i-i-liti sus('.
Dar pentru a-l umili, pentiu a ;ii Ei pe viitor cine e'sler
stii:inul, dupd ce a fost cititd sentinla in carc er-a c'in-
clnmnat, Galilei a fost fdcut sd inge.nuncheze, sd lidnritir
cir es1c. rrindru si trmbilios gi sa arbjure teoria copernlcani
.'a pe o eloare. Ilim in extenso tcxtul abjuririi, text c:lrr,r
i-ii fost dat de cdtle plelafi:
,tpur Galiieo, fiul lui Vincenzo Galilci ciin Florenfa, in
vii'sti de 70 de ani,. prezcntindu-nrir personai la juclecatir
;i ingonunchind inaintea voastrd, Erninr:nii ;i pr&cuvlo,si
cardinali, constituiti drelrt Inchizito.i ge'erali pentr* in-
treaga- itepublicd Cre;tini, avinc.l in fa{a ochilol Stfnta
E_vanghelie, pe care o ating cu propliile melc miini, Jui.cd am crezut totcleauna tot ceea
-ce
posedd, preclicd ,i i"_
vafa Catolica gi Ap'ostoiica Sfinta
-Biserica.
Dar fiindca
ircest sfint oficiu m-a avertizat ctt in mod ciefinitiv si
piirdsesc falsa oi:inie cd So:rl.ele cste c.rtr.ul lumii si cd
Pirnintul-se migcd, ;i cA nu pot trelta, itpdra 1i preciica in_
riatatura in nici un mod, nici prin l.iu grtri,
'nici
in scr.is,
numita f.lsd doctrini si dupi ce nri s-ii notiliciit .i nu-
rnita doctlini este contrari, Sfintei ,Sci:ipduri, ar.n scris si
tul dat liparului o carte in cai'e tl"atez acec'asi cioctr.ini
cleja conclamlala ;i aduc cu muita in-sis1gn15 argunrente
l'n far,-oarea ei, fdr.a a indic* v'eo so.lu!i.r, uri fost"juciecat
<:u wehemenfd, suspectat de erezie, pentr.u cd lr.,.r crezut
ca Soarele esle ce'trul lumii si imobil ;i r.,d Pin-ri,rtui r-,u
r:ste centrui ei Ei cd se misca.
-
ilr!1 urrnare, dorincl sd indepdrtcz din rnintea Ernine.n_
telor Voastre gi a oricirui creitir-, cr.i:dincio.s acreastd vc_
henrentd suspiciune, pe clrept gincliti in )cgatur5
"u
,-,-,;ni ,
c.u inimd sinceri si .recii'|d neferi.itii, ,ldju., blestem iidctest erorile de mai sus ca ;i ereziire'si in goncrill
'ritl.altd eroare, abaterc ;i scctd contrare Sfiirtei llisc.ic,i ; 1ui:
ci in viitor nu voi. mai spune qi nici nu voi rnai afilrira,
in sc:ris sau prin viu grai, asenlene:] iucr"ur.i, pe.ntru c,aIJ
as putea fi susper:tat ;i, dac6 voi r:unoa;te vreun cretir:
sau bdnuit de erezie, iI voi cienunla rrcestui Sfint Oficiu
sau Titularului locului in cale md voi a{ia.
.Iur gi fdgdcluiesc sd irnplinesc li sd cxecut in intregirrer
toate p,enitenlele c:rle rni-au fost _c:ru irnl rzor i'i irlrpuse ckt
acest oficiu; qi dacd voi contlaveni unciir di'tle ucre,stt:
fagdduinfe sau jurdminte * fie ca nu'rnezeu s;i
'r-l-rniclea acestea!
-
sint dispus si md suputl tuturor lreclcpsc_
1or Ei caznelor care sint plevdzute ii promulgate rl,-r'ca_
noanele sfinte gi alte legi gener;rie si pi.rr.ii.,.,ir,.,., impo_
triva unor asetlieneii delincvenfi. Asa si-nri ajute l)unrne_
zeu ;i aceste Sfinte Evanghelii pe care lc iriing (,Lr plo_
pliile melc miini.(.
.rtt I colccfia cristal I I colectia cristal 0 :lZ

Vasizicd, dupd o viala inchinata ;tiinfei, lelur:iiot' no-
bile ale descoperirilor si desdvir;irilor unor noi teorii, r'i-
ne o autoritate (in acest caz bisericeascd; in istoria cultu-
ral6 a omenirii se cunosc multe asemenea situa{ii, chiar
pinl in zilele noastre) qi te oblig6, amenin{indu-te cu
schingiuiri s.lu cu alte pedepse, sd renunli la crezul tdu,
chiar daci este adevdrat, chiar dacd eI se sprijina pe rea-
litatea nud6.
Abjurarea iui Galilei a fost publicatd in toatd Europtr,
spre invilarea de ntlnte si a altora.
Daca ne iuam ctupd 1egend5, deindati ce a terminat
de citit abjularea, Gaiilei ar fi spus:
',eppul'
si,muovei'
(adicd ,,Ei totu;i se migcd'(), dupd care a cdzut sfirqit. iu
minlstire a stat numai citeva zile, apoi i s-a permis si se
n-iute in viiet ambasadorului, ial mai apoi, tot cu dornici-
liu forfat, s-a mutett la Siena, la arhiepiscopul Ascanio
Pic:colomini, cat'e era un admirator aI 1ui Galilei.
La Siena, Galilei a stat citeva 1uni, unde, incurajat de
ar:hiepiscop ;i de oamenii de stiinli din orag, i-a incollit
icleca scriclii unci noi opere, asupra descoperirilor iacuttl
in mec:rnicd, un tratot aI noii stiin!c.
I s-a permis apoi si st' nlute in casa lui, de la Alcetli,
unde insl ela consiclerat 1ot arrestat la domiciliu. Abia in
1636 i s-a pet'mis sit se mutc llr l"lolenta, sd-Ei poatd in-
griji sinatatea, lrt peslc 71J cltl ani avincl o ctttaractd, apoi
un glaucont, et'nie, r'cumtrtistrt.
Opera Disctrrsu'rl in .jtrul a clou"6 noi ;tiit'tl,e', desi de-
finitivatd din 1tjl35, nu a vrizut lumina tiparului decit in
161i8, dupd unele inceicdri nereuqite in propria !ard. Pu-
blicarea ei s-a lAsat sd se inleleagi c5 s-a fdcut firi r:tr-
no;tin!a autorului, )a Leyda, in O1anda, de citre Dsevier,
care-i tradusese in lattini, cu mult succes ia publicul cult
;i alte opere, printre care gi Diatogul . . . in prima editie
a Discursuri|or... Elsevier il prezintd pe Galilei la ade-
vdrata valoare, slAvind oper:r marelui deschizitor de dru-
muri in ;tiin!a: ,, . . . ii revin pe ck'ept cuvint primele me-
rite, atit pentru motivul cd a demonstrat netemeinicia
multor motiviri in jurul unor concluzii, ficutl cu solide
confirmdri (cu care sint plinc operele sale publicate), cit
Ei pentru cd a descoperit cu telescopul (apirut mai intii
prin pirtile noastt:e, dar adus de e] la o perfecfiune cu
rnult mai eficientd) gi a dat, inaintea tuturor., vestea celor
pulr-u. a$tri, sateliti ai lui Jupiter, a adevdlatei explicafii
ir Caii Laptelui, a petelor solaren a reliefului si a pdr{ilor
nebuloase din Lund, a lui Saturn, alcituit din trei corpuri,
a planetei Venus, in foi:m6 de sccerd, a calitiiiilor qi dis-
i:ozifiei cornetelor; . . . Dar, mult mai mult se dovedeste
harul oblinut de ei de la Dumnezeu si dr: la naturd (prin
mu.lti trudd Ei multe ni:pli nedormite) in opiera ,lu iup;
in care se vede cA el a fost descoperitcrul a doud stiinte
noi, dernonstrate pr.in cele dintii principii si baze conclu-
dente, adicd in rnod geometric; qi, ceea ce face nai minu-
natd aceastir oper'5, este faptul ci una dintre cele cloud
;tiinte trateazd un subiec-t etern, foarte intportant in na-
tur6, speculat de toti in filozofie si despre care s-a scris
foarte mult; vorbesc despre miscalca locali, materie a
multor intimplSr'i demne de adniirirt, ck' care nimetni nu
s-a ocupat pind acunr; cealaltd r;tiintA, dernonstratd si ea
tot prin- principii solide, are drept subiect rezistenla pe
(iare o depun corpurile cind sint puse la lncercdri, descb-
perire de mare utilitate, mai alcs in qtiintele qi me;tegu-
gurile mecanice, la rindul ei plind de intimpldri ;i situa-
fii plnd acum neobser"vate. Se deschicl cu aceste doui noi
;tiin{e agadar porlile pline dc invdliminte, care, o datd cu
progresul, vor fi vesnic perfectionate de cdtre geniile ome-
nirii; 9i nu cu pufine concluzii se aratd evofutia si tr.e-
cerea la alte concluzii infinite, lucru care va fi usoi'inte-
les qi recunoscut de oamenii de bund credintd(.
Cu toate cd in ultimii ani eLrr foirrte totrnarr, iarr pe
deasupra gi orb, cu toate ci sc afla inc6 incarcerat la do-
miciliu, discipolii, prietenii, admiratorii i-au mingiiat ul-
limii ani ai vie{ii, cind se pale ci nu-i rnl! .pdsa de Inchi-
zilie Ei de ideile ei, cu atit mai mult cu cit, hulite qi ln-
terzise de iezuifi, triumfaseri in Europ:r protestantd qi,
mai pe ascuns, ;i in cea catoiicd. Cu toatd aparenta sin-
copi din timpul judecifii saie, Galilei n-a renun{at, pro_
babil, nici o clipd ta ideaiul sdu in ceea cc privegte .ili.r_
!a: ,,Filozofia este scrisi in acea carte marer care sti me_
leu in fala ochilor nogtri, adic6 Universul; dar noi nu tn_
lelegem cartea, dacd nu-i invdtim mai intii limba gi daci
nu stdpinim simboluriie in care este scrisd. Cartea este
scrisd in limbaj maternatic . . . fari ajutorul ciruia este
3B I colecfia cristal I I coleclia cristal I 39

irnlrosibil si se plir:ea1:d un singur ci"rvint din ea si fdrd
cle car..: umbldrn in zadar printr-un labilint intunecos{(.
Galllei s-a sivirsit clin viati la I i:rnuarrie 1642.
Leeile mlsclrii planetelor
IJn alt c':iz (dar'6 tot sinter-r-t ,,pu;i pe cazuri(() i1 con-
stiture poirte rtcelii ;il c:ci'r:etdtoi ului nol'ocos, cdruia c6u-
tirile, nu ulo('rr-Lr 1i nici sirnple, ii sint I'ecompensate de re-
zultate ire rnasillit sllalluin!c'i.
i,'is. t.
Unul dintrc cci nrai mari astr-onomi ai tuturor timpur"'i-
lor', uutorul celor tlci legi a1e rni;cirii planeteior, Johan-
ncs Kt'pler'. s-tr niscttt la reilderstadt, in Wiir:ttemllo'g
(R. tr. Gtlmania), lir 27 decemblie 1571. A studiat la tini-
rrc.r'sitiltea din Tiibingerr, unde astronornul Michacl Miist-
lin i-a indrurnat p;-rsii, iniliindu-l irL astlonomie qi artrdgirr-
clu-i -atcnlia irsullli.r srste.mului heliocentric, al J.ui Copcr'-
rric. lrr 1fi97 Iicrrlcl ir publiclt plima lucrare, Mystcriutrt
C' osrrusq ru plt it- urn ( t,itlul cornpiet este Prodonrus D isserl,ct-
tiontnrt Cosnzogroph,icurunt corttinens hlysterium Co:;ma-
g r u plticum de adnzircbili Pr oporti ott e Orbiurn C oele stiu.nt.,
deque Cqusi.s C oeclort r nt n it trte r i, m crgnifu Lclinis, ntatuu,nt-
que periodicorttnt genttinis el propriis, clemonstratlotl pet
quinque r egulurict cor por a G e ontetrir:cf .
In aceastd carte Kepler aduc'e argurntnte in favoareir
teoriei ,tui Copeinic ;i aratd cd piiiuc'le otbitelor- planetarcr
sint apropiate, dar distincte. Pe cind Copernic cr-edea, in
mod gre;it, cd aceste plane trec prin centrul or.bit,ei te-
lestre (eroare care a fitlsificat parlial cercetdrile sale),
Kepler a stabilit ca punctul 1ol comun t ste in r.r:alitate
Soarele.
Dar aceasti carte evidenliazi la aulorul ei conceplii r.t'
ni se parr stt'anii. Kepier.'far:e eforturi mari pentru a aso-
cia sisternul planetal r:eloi-cinci poliedle r.bgulate, pc (.rl'r'
Ir:-au remarcat geoinetrii antichit5{ii (fig. 1). Ar:easta con-
ccpf.ic, :lpro?r]le misticit (in sensul cle itrr:rodere oarllA ir.r
eit), cireia Kepier i-zr r'5mris fidel, estt o ll.iutspun('l.e rr
teoriilor lui Platon asuprer afinit6lii ce e.xisld intt'e: lccste
corpuri geometrice si propriet5lile eiementelor pe c,are le
replezintS. Ca Ei alti gavanli, Kepler era tentzrt sd lcgc
mi;carile agtrilor sistemului solar clo poliedr.ele i.cgulate'
si cle arrnonia muzicald. Ile aceea, el va {ace c'fortur.i pen-
tru cletelrninarea cit mai precisd er elernenteior. geronetricr:
si. cinematice ale traiectoriilor' pltrnetelor'.
Succesul lui Kepler sc J:aza pe laptul
sa. numai observa{ia poatc clc.cide asupra
Iegi ;liintifice, ceea ce constituie cle .lapt
zele stiinlei rnodelnc.
in Mgsteriuirt Cosntoclro,pltictttrt . . . I{epier atrAsesr,
;rtenfia asupra stucliului sistemului sol;rr. I)ar, perrtru tr-si
duce mai departe cercetil'ile, el trcbuia s;d plece de la ob-
sc.rvafii astlonomice mai precise clecit cele cic catre clispu-
nea pind atunci. implejurdri favor.irbile att 1'5cut sit poa-
tel uliliza numdrul consider.abil de mal.e cle obser.vafii efec_
tuate de c'el rrai bun obserrratoi' aI epocii, iistlononrul cla-
nerz Tycho Blaire (15+6-1601). Intimplirile lu I'ost ur.rni-
toitlele. Cind, in cursul anului 1600, public.area unul erlic,t
* .,ftxtul lati;tesc vorbc5tc clt_' la sinr"', spun()it, ilttr-o -liuatio
:rscnuinltoare, intr'-o cili'tc, rcgretatul 1;r.o.lcsor' l'r,ofil J.. Vt,st'iri;,
tcurl 'tt'o .10 clc ani.
c'd, in concc'plii.t
r,;alabilitltii unci
qi urra ciintle ba-
.10
{ coleclia cristal I
I colec[ia e.ristal g {1

indreptat irnpotriva protestanlilor l-a obligat pe Kepler
si plece de l:r c:rtedra pe care o ocupa la Graz, din 1594,
Tycho Brahe, care era matematicianul impdratului Ru-
dolf al Il-lea din Praga, l-a invitat sd lucreze pe lingtr el.
Astronomul danez punea atunci la purrct o nou6 teorie :r
planetei Marte, iar Kepler l-a asistat in mod activ in cer-
cetdrile sal.e. Feste un an Brahe a murit, iar Kepler a fost
numit matematician al curtii. Mo:ltenitorii lui Brahe i-au
l5sat lui Kepler manuscrisele gi registrele de observafii.
Kepler a profitab de cantitatea enormi de date pentru a
continua (de fapt a relua in mod personal) studiul teoriei
migcdrii planeteri Marte; dar pini 1a urfnd, cercetdrile 1ui
au dus, dupi lungi eforturi, la cele trei legi, care consti-
tuie fundarnentul astronomiei moderne.
In anii 1604-1605 Kepler descoperise de acum pri-
mele doui legi ale sistemului planetar. Pe de o parte, le-
gea ariilor, care precizeaz5 deplasarea fiecirei planete pe
traiectoria sa, afirmind cd aria mdturati de raza vectoare
care unegte Soarele de planetl este constantd in unitatea
de timp (se mai spune cA viteza areolari este constantd).
Pe de alti parte, o lege geometrici, ce afirml ci traiec-
toriile planetelor sint elipse, care au unul dintre focare
in Soare, ceea ce a dat o loviturd de gralie credinlei mi-
lenare (credinf[ imbrAtigatA qi de Copernic) dupd care
migcareir circulari este absolutA. Aceste doui descoperiri,
care, impreuni cu cea de a treia, rror deveni simburele as-
tronomiei, au fost publicate de I(epler, in 1609, in ,,Astro-
nornia Novas, publica{ie finanfatA de Rudolf.
Pentru a putea urm6ri deplasarea unei planete ca
Marte, astronomul se lovea de o dificultate consideraibilS,
care rezulti din deplasarea simultand a punctului de ob-
servalie. A;a cd, intr-o primd etapd, Kepler a depus efor-
tilri serioase pentru a ameliora cunoa;tereq orbitei teres-
tre. Dar, in acest scop, el trebuia sd dispund de o bazi,
de un reper. Irenti'u aceasta el a ales dintre observatiile
Soarelui gi ale planetei ldarte, fdcute de Tycho Brahe, pe
acelea care corespundeau unor intervale de 687 de zile,
durata revoluliei lui Marte. Dispunind a"stfel de o baz6.
fixd, segmentul c:rre uneEte Soarele cu punctul deterrni-
nat aI orbitei lui Marte, in care aceasti planeti se reg5.-
se;te dupd i.iecare revolufie, Kepicr a putut determina di-
ferite puncte ale orbitei terestre. Aceste prime calcule i-au
4? | colec'fir. cristal 0
ar'itat ci aceasti culbd poate {i reprezentatd pli.ntr-un
cerc, al cdrui centlu se af15 ia o distanld de Soare egalS
cu 1B/1 000 din raza curbei. Prin acest Iapt, plima etapf,
a cercetdrilor sale pirea sd confirnre, cel pu{in ca ipotezi
cie lucl'u, teoria excentricelor, a lui Ptolemeu; in acelaEi
tirnp, aceste calcule i-au pennis sd imbundtlfeascd datele
corespunzdtoare, r"eferitcare 1a orbita telestrd. Mica ex-
centricitate a acestei orbite a jucat astfel un rol favora-
bii in calculele 1ui Kepler, justificind, ce1 pufin in prima
aproxima{ie, aceasti ipotezi inexactd, dar indiscutabil
sim plif icrrtoirre.
Cunoscind mai precis traiectoria Pdrnintului, Kepier a
putut aborda studiui miscdrii lui Marte. Ipoteza de la ca-
re plecase este insd conrplet eronat5: el credea cd la ori-
ginea miqcdrii planetelor se afl6 o for!6 analoagd for'felor
rnagnetice qi deterrninata de rotalia Soarelui in jurul axeri
sale. EI igi imagina cd pentru fiecare planetd P, aceast.i
fortd ce provine din Soare se exercita tangenlial la tla-
iectoria lui P, intensitatea sa fiind invers proporlionald
cu distanla pini 1a S (Soarele) (fig. 2).
- De erici el credea cd ar putea deduce c6, viteza planetei
este invers proporlionald in fiecare mornent cu distan{ar
dintre planeti qi Soare. Descoperirea legii atrac{iei uni-
versale cle cdtre Newton a ardtat ci aceasti concep{ie este
inexacti, dar cd eroarea se anuleazd la cele doud extre-
mitdli ale axei traiectoriei (afeliu si peliheliu). Verifica-
rile pe care le fdcuse Kepler se referi numai la aceste
I colec{ia clistal { 43

lluncte, asa cre eroarea comise nu putea fi remarcatS. Prin
aceasti teorie, timpul in care o planetd parcurge un arc
de cerc elermentar PP':d-s, al traiectoriei sale, va fi pro-
porlional cu SP ii cr,r ds. imparlind utl arc finit intr-o se-
rie de arce elementare de aceeaEi lungime, se verifica
faptui ci titnpul neceser pentru a parcurge acest arc este
plopor'lional cu suma razelor vectoare care corespund di-
fclitelor puncte de dir.iziune. Pentlu continuarea acestui
lartionament era necesar'd o integrare. Dar cum nu qtia
s-o tacd, Iiepler a inlocuit atunci suma lazelor prin erria
scctolului rnisurat de raza vectoare a planetei. Era o
loirlte male eroare de principiu, iar Kepler ;i-a dat per'-
fect searna de :rcest luclu; insd cum aceasti, eroare ii pet'-
rnisese sa ajungf, la legca ariilor', pe cat:e e1 o recunogtea.
c,lnfoimA cu observafiile de care ciispunea, a pdstrat-o, in
iipsii unei explicir{ii mai bune.
Astfe"l, doud crori succcsive, una involuntarl .,si alta
constientd, l-;iu dus pe l{epler la o lege fizic| a cdrei exac-
titate concleti crtr vcrificati. ilegretind eroarea justific6-
rii s:rle,' concordant;-r cu obsen'atiiie l-a determinat pt.
Kt'pler sa pistrczc crrncluziile si sa-;i continue ccrcetdrilc.
Dispunind clc o or'bitA tei'c'slr'i suficient de exacta qi
clc o lege de miscrrc c'orccl.i, Ii<'plcr a trcc'ut la determi-
nal'ea traiectoriei lui Mnrte. l)in clouir observa{ii ficr,rtr:
' 1a un intclval dc (iU? <ler zile (duratir revolulic'i lui Malte',
(ium spune:rm) asupt'a unei poziii unice a acestei planete
si din cele doud pozi[ii corespunzitoarc ale Pdmintului,
cu ajutorul legii ariilor, printr-un sir-nplu culcul de trian-
gulalie, putca f i calculalir pozitia lui Marte.
Cind, dupa multe calculo, Keplel a obfinut acest le-
zuLtat (adici tlaiectoria planetei), el s-a strf,duit si-l ii-r-
telpreteze. Pornincl de la teoria epiciclurilor, a deterrri-
nnt cercul presupus, cu ajutolui punctelor situate in vr:-
cin6tatea apsidelor (extrenriti{ile axei mari a orbitei pla*
netei). Dar cind a comparat celelalte pozifii observate dcr
Tycho I}'ahe cu ccle pe care i le didea teolia, a constatilt
pentm uncLe dintrc ele o devialie cle B' (aceastd devialir.
se datore;te. excentricitd{ii orbitei lui Marte, egalS cu
0,093, care este rclativ mare, in timp ce excentricitatcii
orbitei terestre (0,016) sc potrivea mai bine cu ipoteza or'-
bitei cilculare, desigur in iimit;r preciziei observafiilor de
care clispunea Kepler).
Cu o male siguranfd in gindire, dar gi cu o nespusd
orrc.stitate, el a vdzut cauza ercestei devialii nu in imper-
I'ccfiunea observafiilor lui Tycho Brahe, ci in caracter.ul
r,ronat al ipotezei teoriei sale.
Illai tirziu, Kepler scria: ,,Bunitatea divini ne-a dat
trr Tyciro un observator atit de fidel, incit aceastd eroale
ric 8' . . . este imposibild (in observafiile lui). Trebuie si
rnulfumirn Domnului Ei si tragem foloase din aceasta; trt-
buic sa descoper-im viciul ipotezei noastre . . . Aceste B',
l)i: care nu ne e permis sd le neglijdm, ne vor da posibl-
litatea sd refonnulSm intreaga astronomie((.
incercind si creeze o noud teorie, care sd se potriveiis-
cA mai bine cu datele de observalie, Kepler a observat cd
1>ilnctele eronate erau plasate in interiorul cercului pe ca-
rc il construise. El a incercat atunci si inlocuiascS. acest
lcrc printr-o cur-bd ovald, a1 cdrei virf era la periheiiu
(punctul cel mai apropiat de Soale); dar aplicarea iegii
aliilor unei asemenea tlaiectorii se dovedea deosebit cie
cli{icild, iar concordanla cu observafiile era irnperfecta.
In fine, dupd noi tentative infructuoase, complicate la
un motnent dat de o eroare de calcul, dupd ce a incercilt
l-reo 70 alte tipuli de orbite care se pot concepe, Kepler
it constatat cd ipoteza unei elipse, in care Soarele se afle
int,r'-un focar, concordd foarte bine cu observafiile gi per'-
mite aplicarea lesnicioasi a legii ariilor. Descoperincl
:rceastl traiectorie, entuziasmul lui Kepler a devenit ne-
ir-rarginit: ,,Eu m-arn trezit dintr-un somn profund, o noui
lumin6 s-a abdtut asupra mea(-
If.ei reddm aici un fragment din dedica{ia adlesatd. de
cdtre Kepler irnpdratului lludolf al ll-lea, din ,,Astr.ono-
mia Nova{(; ii scria impdratului o parabolS in termeni ca-
zoni, ceea ce ii fdcea plScere augustului, o paraboli des-
pre aceastd imensd victorie stiin{ificd:
,,Aduc Majest5lii Voastre un nobil prizonier, fructul
unul rilboi greu, intreprins sub comanda dumneavoastrS.
Dintre toate inven{iile omeneqti, nimic n-a triumfat pina
acurn rnai deplin; in zadar astronomii au pregdtit totul
i:entru luptd; in zadar gi*au pus resursele la btrtaie -si tru-
pcie in marg. Jlrcindu-se cu incercdrile lor, Marte lela dis-
trus rna;iniriile Ei le-a minat speranlele; linigtitd, ea s-a
ascuns in secretul de nepdtluns a1 imperiului sdu si a rd-
pit trrptele savante din fala cercetdrilor inan"ricuiui. In
44 | colecfia cristal I I colecfia crlstal I {5

ceea ce rad priveste, eu trebuie sA laud, inainte de orice,
:tctivitatea qi devotamentul viteazului cdpitan Tycho Rra-
lre . . . Observaliile sale, pe care mi Ie-a ldsat ca mo;te-
nire, m-au ajutat s5 alung aceastd teamd vagd gi neCefi-
nitd, pe care o incerci de obicei in fala unui inamic ne-
clrnoscut. In timpul incertitudinilor luptei, ce dezastru, ce
flagei au bintuit tabAra noastrd. Pierclerea unui coman-
dant ilustru, predarea trupelor, boii molipsitoare, totul ne
sporea mihnirea. Fericirile ca gi nenorocirile casnice r5.-
peau acestor probieme un timp care altfel mi se datpra. . .
Privali de toate, soldatii dezertau in masd; noii recruli nu
fuseserd instruili cum se cuvine si, culmea, lipseau qi pro-
viziile!
In fine, intr-un tirziu, inamicul se resemneazd, vreir
pace Ei, prin intelmediul mamei sale Natura, imi trimite
mdrturisirea inlringerii sale, se declard plizonier, iar Arit-
rnetica gi Geometria il escorteazd fard rezistenld pini in
iagdrul nostru'(.
$i, dupd ce dezvdluie dorinfa sa de a studia traiecto-
i iile altor pltrnete, Kepler tennind dedicafia printr-o gr5-
llita ccrere de bani.
Intr-adevar, sarcina lui Kepler nu se terminase. Dacd
aplicarea la traiectoriile celorlalte planete a celor doud
legi descoperite se dovedea relativ u;oare, pentru a ter-
mina edificiul rdminea sd descopere relalia dintre mi;c5-
rile acestor agtri. Desigur, in Mysterium Cosrnographi-
cLLm . .. el aborda deja aceastd problemd, dar solulia pe
care o schifa se sprijinea mai mult pe idei preconceputc,
decit pe observalii precise: ,,Luafi sfera Pdmintului drept
primd mdsurd ;i circumscriefi-i un dodecaedru regulat;
sfera care 1l confine este cea a lui Marte. Circumscrie{i-i
acesteia un tetraedlu regulat ;i sfera care iI conline etste
cea a lui Jupiter. Circumscriefi-i acestei sfere un cub qi
sfera cale iI inchide in ea va fi cea a lui Saturn. Pe dc
altd parte, in sfera Pdmintului inscrieli un icosaednr gi sfera
inscrisd in el va fi cea a lui Venus. in fine, in aceasta in-
scriefi un octaedru, iar sfera inscrisi va fi ea a lui Mercur((.
NIai tirziu Kepler a gdsit relatii cantitative intre dife-
rite aspecte ale miscirii planetelor, dar ele se bazau pe
arplicarea noliunii de armonie a sferelor.
La scurt timp dupd ce publicase Carnenturiu despre
'nuiscarea lui Marte, in 1612, Kepler a pdrdsit Praga, con-
tinuindu-gi activitatea Ia Linz.
Kepler a revenit asupra rela{iei dintre migcdrile plane-
teLor cu ocazia pregetirii clrii Harrnnnices mundi (,,Ar-
rnonia lumii() (Iucrare voluminoasd, apArutS in 1619, in
care sint strinse laolalt5 calcule precise Ei lungi perorafii
cvasimistice). La inceputul lui martie 1618 eI lntrevdzuse
legea care leagd duratele revolufiilor de dimensiunile axe-
lor orbitelor diverselor planete. Dar, ingelat de o eroare
de calcul, el a renunlat citdva vrenle Ia aceasti proble-
md, revenind la ea in mai 1619. Ca de obicei, el a anun-
lat cu un entuziasm fdrd margini, in ultima parte a lucr6-
rii, aceasti magnifici descoperire, inecat6 intr-un noian
cle discursuri, a ceror inspiratie mistici qi iipsi de coe-
ren!5 contrasteaz5 izbito4 cu grandoarea sa austeri. ,,Pro-
por{ia intre distantele medii a doud planete este exact
3 2 din proporfia timpurilor periodices (formularea apro-
ximativd de astdzi a acestei legi este: pdtratele duratelor
de revolulie sint proporfionale cu cuburile semiaxelor
rrrari ale orbitelor).
Kepler a dezvoltat qi completat doctrina lui Copernic;
tot ei a fost qi un mare popularizator al acestor teorii.
Etpunerea prescurtatd d ast:ronolniei lui Copernic, editatd
de Kepler in anii 1618-1620, a devenit foarte cunoscutd.
Prin descoperirea ,,celor trei legi aie lui Kepler( Ei cu
ajutorul acestei cirti, a fost complet zdrobit vechiul sis-
tem al lumii, cel ,,al lui Ptolemeus, plus vechile concep-
!ii, iBr teoria heliocentricd a lui Copernic devenea pe de-
plin confirmatS.
ln aceastd Erpunere. . . s-ar.i reflectat in cea mai mare
mdsurd complexitatea qi caracterul contradictoriu al con-
cepliilor lui Kepler despre lume.
Activitatea lui Kepler nu s-a limitat numai la aeeste
cercetdri cu caracter mai mult matematic. Oricit de mari
au fost greutdlile cxistenfei sale, pind la moarte e1 a con-
tinua.t sa fie qi un observator dintre cei mai perse'reren{i.
Luind legdtura cu G:rlilei, a studiat, din 1618, cometele,
recunoscind natura lor cereascd (unii mai vede:ru in ele
niEte meteori, adicd uir fel de fenomene atmosferice), i;ir
apoi petcle din Soare. in 7627, Ia Ulm, unCe a fost nevoit
sd-Ei caute, din nou, refugiul, Kepler a publicat Tabukte
46 | colecfia cristal I I colec{ia ci"istal q 47

Mihai popescu & virgil spulber descoperiri stiintifice legenda si adevar

Mihai popescu & virgil spulber descoperiri stiintifice legenda si adevar

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (10)

Similar to Mihai popescu & virgil spulber descoperiri stiintifice legenda si adevar

Similar to Mihai popescu & virgil spulber descoperiri stiintifice legenda si adevar (20)

More from Robin Cruise Jr.

More from Robin Cruise Jr. (20)

Recently uploaded

Recently uploaded (7)

Mihai popescu & virgil spulber descoperiri stiintifice legenda si adevar