Dumitru cojoc amplificatoare de frecventa foarte inalta

Colonel dl. ins. DUMITRU COJO C

IN7'RODTJCEIIE
I i,' z, o I n li n I dlt ni c o- ;h,ir t
liJi c d c or t I tm f or trrt d iu,f h r ut,-
icri',,i f>t octic toate dontt'rtiile de acliarlalt rnnartti.,rCrc;lt
( i.)tLtlttu,u. rolul ;ttinle'i ttt tlczuoltat,cd. e cotr0nt'ico-soc'icld,
iti, r:ontlttcereLL socieldli'i. Sc rnanift,stci lot tttcri !ultrrtic
i itttrtl cltrdert.ta irt,tre c(lrcclore ;i lrotlut:lic, cre(t cc carrs-
iilrtiL' o Jor!d ntotricd o dc:aoltdrii sot:icliilii modtt'uc,
trrt .faclor tle bazi, al crcstcrii. ,in. rilrtt, srts/iutt/ ;'i ntorlr r-
iri:,arii cottt'inuc tt forlelor tlc 1>rotlrtclit.
l'ro(rttnul-D'irectit:ti tlc ctrccttrt't' ;liirt/ificd, dtzit l-
lLu't tt'ltitologicti g'i de 'intyoduccre tt />rogresttlrti le ltnit: irt
Iu'iotda 19,97-- 1990;'i direcliilc ,t'tittc|poit .l:irtd in ur,tri
2000, ato.fta/, de cel dc-(tl XII-lc(,r Congrts ut Parlidultri
(.'ontutiisl Romdn stttbile;te corsrdottaltlc daz'tolltirii itt
ht'rsht:clri'ti a ;tiittlci, teh'nicii, ;i, liknolagic'i ronititttlli,
ltttrt,', stu'citti d.e marr, rrispunderc in falu ctrccldlorilc,r
si s'fcciali;t,iloy. cltctttuli sd l,drgca,"cri ,sz. mai rnul I uria
s/t'iit/ti. si teltttict'i romdnt;ti. sci cottlribuic ls ,tt'cclt?ot,c,t
ibrotrt'vlui, mu,ltiloteral al t'atriei.
Llcclronict'i, ca rarnulri de air-f a 5/iiulei, /cltrtittt' ;i
I,clt,nologit:i, daloritd. inf l,uen!ei ae o e xercild T5raclic aslt.!,r(:r
I it,lrtror ranxuci iloy ecortowici ttalianole, rsxltrr(1. crrce /iri,i
5/it'tt,lifit:e trt celclalte dorntttt'i de acliz,ilalt' prin. apttyaturo

tle rnd,su,rd gi control ce o fu,ne la dispozilie, pritt, apara-
tr.wa de prclu,crartt ;i transmilere o i,nformaliitor, ii
retin, sarcitti dosebile.
A;a se e:vplicit atettlia tleosebitd de care etr, se bucu,rti
tlitt, partea, partidu,hti si statu,lu,i nosl,ru, tliu, .!artea {o-
uardgu,lu,i Nicolae Cenu,ycscu,.personol, carc si lra Cuvintul
de salut la cel cic-al XVI-1ea Congres Intcrnafional
de FiziciL ,,:mpdrc" &rdta: ,,Acordiim o cleosebitir
atenf ic ccrccti"rrii in domeniul ...eiectronic ii, prccunr
;i a aplicirrii in practicir a rczultatclor sale, in scopul
rncC:rniz--'irii continuc a intregii cconomii na!ionale,,* .
Llnrarca. tlt: falti abortleazd, 'uu, donr,eniu, deostb,it tic
t-om,f lex $i actu,al, awt'li,f icatoarele de radiofre t:ucntd
folositc 6tt, cr.l>'uatttra dc rs"i.iarecel>l,ie din, cele mai tli-
vt:yse tloncenii de act,iuitate. Caylea este orgt rtiztttd. fe
,9 capitole. Cotpitolwl, I trateazd su,rsetre de zgomot, scltetilele
ct:hitttltn,fu si cualwilea lor cantitatiud, .puninil astfel
Itt tlispozitis cititoru,lu,i noliu,nile de bazti ttecesare inle-
le.gcrii artalizci AITFI, din pu,u,ct de aedere al zgoniotclor
intertrc, analizd, ct) se _f&ce itt, cel,elalte cat'itole.
Ampli.Jicatoarele de frecuenld foarte Anal,td. sirtt ,pre-
7!.)tt&te i,n tt,rmdtoarele ;ase cafitole, pe ti.pu,ri si game
i{a frecuen,fii., incet'inil cu, gcrnxa u,nclelor nte.trice ;i tor-
ttr,ini,ni cLt {tr.ffi,{t r,t,ntlelor centimelrice, nrilintetrice ;i
nlLti scurtt, t.n, ortlirtea apariliei gi ntilizdrii lor tn, ins-
talaliile de recepli.e. Metodica prezentdrii t,tttu,ror t,ipu-
rilor Ll.e am.plificatoere este u,nicd. Se prezintd ntai tttti,i
sakentele de. principiot, ftutctionarea, fenontenele fizice
specifice, tlu,pd care pe baza schemelor ech,iaalettle la
sutLtr,a.l mic;i tlin, N>u,nct d,e itetlere al zgomotel,or, st. declu,c
rilaliile da c;tlcul p:;t,lrit, t'rin:ipilii itt,'.lir:i tle cdl'itatc:
funclict de circuil, ctroclaristit:tt dt: frcc.ucnid relatiad
bsnda tlt: lrccarc, nnt.flificarett irt' 'puterc, coc.[iciutlttl tle
zgcntol .
Orttrtti:ttrett itt ocast rrt,otl rt l,ucrtirii, tr. t'trruis t'a itt
rilliut,ul citjtitol, sti se fitcti o art,itlizd clttrPLtritliN(i tt lrttttrcr
tii:tu,rilrt, d,: tttn,pl,i.iic(rtoilre bre;t:tt'ttttt it't' cafitoltlt'frc'
cetlerttt, drcsebit dc uiilri iit. ucliailolr'4 7i1"t'rrt1t'clLtra o
'ittstttlttliilor da rccej>lie tlt ilra!{ti sctisibilitttte, cottccttti'
tcrtt ctt, l)re:L'tLt&rclt. runr rca.litdri gi l>crspcc/it-:t: itt do-
meni ttl i;r,tcgrdr'ii,1I;FI.
,4Jtctul.iceIt'.'nt'aIcm.&lic, ctt c(:rt se itrclt,cit lltcrarr'rL'"'A
.f enttil: citilortilui, crr frit'ti aousu!lart ir ttttui alt utalL:t'iol,
sir potlri urniri , ctt, tt.;ttt'irt!ti, lotttc rtloliil': lt ctrlcttl
d ecl tt s r, t'r it t u L t l od o ul m ilttr t lt:i rr tl eJ't tti t c . itt c l o il d nLad c r tt ii
dt: q,ndli:ti tt circu'itelor liniurt:, cc cslt folosilti itt' tla-
tlttcert,t l'tt,ttcliilc:r de cirt:rtit (t'lc ttil0r lilttu'i dt '41;FI.
r Nicolae Ccaugescu, Cuuint de salut Ia cel de-al XVI-Iea
Congres. I.nternalional de Fiziod ,,Ampire", in Romdnia pa d,rtmntl,
construirii societiilii sooialiste multilateral dezuoltate, vol. 5, Editura
politicfi., Rucure;ti 197 l, p. 78.
6

CAPITOLUL I
ZGOMOTE INTERNE. BVALUAREA
ZGOMOTEI,OR AMPLIFICATOARELOR
DE FR,ECVENTA FOARTE INALTA
1.1. DESTINATTA, CERINTETE
$I CLASIFICAREA AMPLIFICATOARELOR
DE FRECVENTA FoARTE Iner.rA (AFrI)
Amplificatorul dc frccvcnlir foarte inaltir constituie o
parte -omponerntI a oriclrei instalaiii de rect:p!ie , f iind
dispus intri circuitul cie intrare ;i schimbirtorul dc frccvcnlir.
in figura 1.1 este prezentatS. schema-bloc a unui rcccptor clc
rzrdioiocatic tip superheteroclinii in care sc vc'clc locul AIiIiI
in instalalia cic rcceplic.
Cerinlclc irlrpuse AFI-I decurg in spt'cial clin iocul t:c-l
ocupi in cadrul rcccptorului.
Fiind dispus in fala schimbirtorului clc frccr'cnfir (SF)
amplificatorril de frccr-enliL foartc inaltiL arc, itt primul rind
functia dc a amplifica scmnalul recepfiouert pc frecvcnla
prrrtr"rtoare (1,). Sarcina AF-FI cste un circuit slll1 lltl sistcm
ilt: r:ircuitr: osciiante acordate pc frecvcnla purtirtrtarc -/", ;i
dc acecu cl, irnpreuni cu circuitul de intrarr: (Cl) . asigLrrii
prersc.lec t ia sernnalulu i apl icat amcstecirtorulu i ( -'l rl ) . in scopul
climinir"rii canalelor supliment:rre dc receplic, caractc-rist ice
receptoarelor superheterodini ;i, in spccial, rccep!ici scrlna-
Iulrri pc {recventa-imagine.
L)eoarece frccven!:r intcnnediarL fo: lf, - frl c&rc colls-
tituic noua purtirtoarr: lr inforltratici tlupiL schiurbtr-rca dc
frecvcnlir cste f ixi, chiar dacir rcceptonrl lucreazir iutr-o
gamii de frecvenle , arnplif icatorului c1e frccvcn{ir foarte inaltir
ii revine ;i sarcina asigurirrii acordului in gamir al instala!ici
de recepf ie. I)in acest motiv, clcmentcle circuitului dc sarcinl
trebuie sii fie rcglabilc, ccea ce, cvidc'nt, I'a modifica indicii
de calitate ai lFnI , dacir ia proicctarc nu se vor lua mlsuri

speciale.prir.'ind irnpir!irca gurnr,'i c1,,'. iucru in subgame si
uniforrnitatca amplificirrii in gar-n5. (i'.cap. iI, paiagrafril
z.t.t.).
Alte cerinfe c-xtrem de importante, carc trebuie satisfirr.utc
d9 $F!-I cc echipcazh iirstaialiile t1e rccepfie dc inaltir sen-
sibilitatc, sint legate rle asigurar.'a r.rniri nivel scirzut:ri
zgornotelor proprii ;i a unui coefici,.'nt de amplificare in
putere cit mai rnarc.
Aga cum se va arirta in paragraful 1.5, coeficicntul de
zgomot al rurui rcceptor cste clat dc relalia:
l;-- F, I
I"o, - |
,, ' l' ,0, * --l:-, (l . I )
unde i-"0,, Ar,teprczintir coeficientul cli: zgomot si, r-es1xctir.,
rle arnplificare in putcre. la adaptai'c, alc blocului tlc lil.i;
ts ro, . coef icicntul c1e zgomot al rcstului etajelor i'r:cepto-
rirlui.
l)in rclafia (1.1) sc obscrvit cii. in situaliiie in carc sint
satisfS"cutc c-ondiiiile amintitt-. mai sus, r-ot f icientul dr-r zgorrrot
al rcc_eptoruir-ri va f i mic ;i aproximativ cgal cu cci al bl5cului
<le FI,'I , adicir:
Ii ,o
= I,. ro,.
Oricc ctaj amplificator de FFI con!inc nn elerrient aciir,,
capa.bil sir producl amplilicarea scmnalului aplicat la intrarc;r"
sa ;i un sistem rezonant cc leprczintl sarcina ctajului. Ca
clcmentc active, in funcfie dc ga'ia frc.c'cnlelor ,1" 1.,.r.,
;i ccrinfcle impuse arnplifi,:atoruiui, sc pot uiiliza tuburilc
c lectron icc, trauz istoarelc, tl iodclc iraramc:tric. . cl iode lc-tuncl,
10
tuburile cu undiL progresivir 9i diversc substa.nfc excitatc cu
aj utorul c impur ilor e lectrornagnet ice, carc cedeazi'r c uantc le rlc
cnergie, undei ce trebuie arnplificate (in amplificatoarelc
cuantice) etc.
Ca sistemc rezonante, in funclie de frccvc-.irtir, sc pot
utiliza circuite oscilante de diferitc tipuri, cu constante couc^en-
trate, circuite oscilante cu constarite distribuite, dc tipul
iiniilor bifilare sau coaxiale, cavitir!i rezonantt- ctc.
AFFI poate confine unul sau douiL ctaje. Un nurnirr mai
rnare de etaje, nu este recomandat deoareie duce lacrcstcr.ea
complexitirtii constructivc gi a acordului. l)t: asrmct)cA,
sporirea nurnirului dc etajt: pune- in pericol stabilitatca
amplif icatorului.
Ccrinla funclionlrii stabilc c'ste rleosebit de irnportantir
pentru func!ionarea receptorul"ri in a"nsarntrlul siru. iil:oarr,,ct
intrare-a in oscilafie duce Ia intret'upct'ca recepfici, iar tcn-
din!a.de-intrare in oscilafie rnodifici-brusc gi in'lirnitc larei
indicii dc calitatc ai amplificatorului.
- ln afara cerinlelor de mai sus, arl- plificatoi-ul clr frecr.-cn1i
foarte inalti trcbuie s5. rispundir la. o scr-ie de cerinlc cons-
tructivc, i1p,ls" de destina{ia ;i concii!iile de exploatare alt:
instalafici dc r-eceptie iu compunerea ciircia intii. Iivident
cir, unele vor fi din acest punct dc vcdere, cerinlclc impusc
unui AFFI clintr-un receptbr ce lucrcazir pe o navii rniliia.rii
:rcrianir sau navali ;i altele, ceie solicitalc arnplificatorului
<:e cchipcazi. un leceptor stationar pentru radiolegitturi cir,,ilc.
I)in cele prezentate lczulti. o insemnatir divcrsitatc <le
tipuri de AFFI, ca urmare atit a gamei mari clc frccvcnlc
utilizate in liniile dc radiolegiturd, cit ;i a principiiior dc
amplificare folosite. Astfel, daciL in ampiif icatoarclc du tuburi
;-i tranzistoare, amplificarea are la tiazli transfcrul de cncrgic
de la sarcini in rni;ctrrc la unda ce trebui.c anrplificatl'r,-la
amplificatoarele palarnetrice si cu diodir-tunel, dmpiificarca
se face prin comlxnsareir par!ialiL a pierderilor ciin .sistc.mr.:le
rezonante.
ln amplif icatoarelc cuantice, principiul clc amplificare cste
cu totul deosebit, constind in transferul de energie dc la
microparticulele substanlei, ncntrc din punct dc vederc
clectric, (atomi, rnolcctile) la cir'rpul cc trebuie amplificat.
ifl Spre
irspozrIvui
irn:i
11

Accasti diversitate se accentueaz1, qi mai mult dacl se
are in vedere faptul c[ sistemele oscilante diferlconstructiv
foarte mult odati cu cre;terea frecvenlei de lucru.
Toate observaliile de mai sus duc la concluzia cd. gi meto-
dele de analizd. vor fi diferite. In dorinla ca materialul s5.
fie ugor accesibil ;i suficient de concentrat, autorul a ciutat,
ca in rn5sura posibilului, s5. generalizeze metodele de analizl.,
iar relafiile oblinute pentru un tip de amplificator, in
cazul cel mai general, s'i poatl fi folosite, prin anumite parti-
cularizS.ri, ;i pentru alte tipuri.
A;a de exemplu, pentru etajele cu tuburi ;i tranzistoare
analiza se face pe cea mai complexi scheml cu tranzistoare,
iar relafiile oblinute pot fi particularizate pentru oricare alt
etaj amplificator cu tranzistor sau tub electronic.
De ascmenea, pentru amplif icatoarele cu diodi-tunel,
pararnctrice ;i cuantice, se intocmesc scheme cchivalente
asemirnltoare, ccea ce permite analiza detaliatir doar a unuia
;i particularizlri pentru celelalte.
AFFI pot fi clasificate din diverse punctc de vedere ;i
anume:
-
gama frecvenleIor de lucru;
-
tipul cuplajului dintre etaje;
-
posibiiitS"f ile de acord;
-
modul de cuplare aI elementulrti activ la
sistemul rezonant;
-
tipul sistemului rezonant;
-
llrgimea benzii de trecere etc.
Dc cxemplu, din punctul de vedere a1 benzii dc trccere"
AFFI sint cu bandir larg[ sau ingusti.
Un amplificator se consider:r cu bandi larg5", dacir raportul
dintrc banda sa ;i frecrrenla de acord satisface inegalitatca:
o'-t
, n,r..
f,
In caz contrar amplificatorul estc de bandir ingusti.
I)in punctul de vedere al acordului, AFFI pot fi cu acord
fix sau cu acord variabil. In lucrarca de fa!i, AFFI vor fi
prezcntate in funclie de tipul elcmentului activ folosit ;i
gama frccvenlclor dc lucru.
72
AF-FI cu tuburi ;i tranzistoare se folosesc pinir la I 000
{Hz. iar cu tub cu undi progresivi, pinl la 60-10 GHz.
Arnplificatoarele cu diod5.-tunel ;i parametrice dau satisfaclie
pinir la 30-35 GHz, ial cele cuantice, incepind cu gama unde-
lor ccntimetrice, pin5. in gama undelor luminoase.
lntrucit sensibilitatea unui receptor este determinati de
cocficicntul slu de zgomot, iar acesta de nivelul zgomotelor
;i amplif icarea in putere a AFFI, in primul capitol al lucrirrii
se voi trata sursele de zgomot ;i modul lor de evaluarc can-
titativi.
ln acest fel, cititorul va putea urmf,ri gi insu;i u;or, nu
nurnai analiza ditr punctul de vedere al semnalului, ci ;i
analiza din punctul de vedere al zgomotelor, care sti la baza
proiectirii AFFI din receptoarele de inaltir sensibilitate.
1.2. SURSE DE ZGOMOT IN INSTALATIILE
DE RECEPTIE
1.2. 1. NOTTUNT GENERALE
Odat5. cu semnalul util, in antena de recepfie, se induc
tcnsiuni electromotoare, produse de diferite alte sursc de
oscilalii electromagnetice, cum ar fi: alte stalii de emisie,
fcnorncne electrice ce au loc in atmosferl, instala!ii industriale
ctc.
Spectrul lor de amplitudini.p."t" coincid.e, intr-o misur[
rnai mare sau mal mici, cu cel al semnalului util, purtltor
al informaliei, prejudiciind astfel receplia acestuia. ln te."p-
toarcle de radiodifuziune sau radiolegiturl, recepfia de la
aceste surse suplirnentare se manifesti prin suprapunerc'a
altor posturi peste cel util, prin aparifia unor pocnituri in
difuzor sau cascl, ceea ce evident, influen]eaz5, calitatea
recepliei sau o face imposibiil. Pe ecranul receptoarelor de
televiziune ele creeazf, nigte duugi ce se deplaseazi haotic
sau erupfii de scurtl durati ale imrginii. In radioiocafie pot
aplrea in asemenea caz'ti linte faise sau pot fi mascate sem-
nalele reflectate de linteie reale.
13

'l'oatc accste semnale suplir-nentarc sc nulltcsc palazi!i
raclio ;i in funclie de natura lor pot fi clasificafi astfel:
-
parazili atmosferici produ;i clc fcnomcncle electrice
cc, iur loc in atmosferi. (furtuni, fulgerc, fenomenul electrizlrii
antcnelor provocat clc radiafia radioactivir a scoarlei te-
re-strc ;i rlcirazelc cosuricc emise dc -qoarc, lunir, stelc etc.) ;
-- parazi!i industriali gcnera{i cle clifcritclc instalalii
clcctricc (gcneratoarc ;i motoarc clcctrice, Lcdrcsoatc cu
viln'afii. aparaturit telcgraficir, soucrii. intrer"upirtoarc. apa-
raturir dc sudurir, cuptoare elcctrice ctl arc rroltaic, sistemc de
aprinclcrc' alel trtotoaleior cu combustic intcrnir, cuptoarc cu
cirrcnfl dc inducfic dc inaltiL frccvenll , apirraturir mcdicalir
pcntru clectroterapie etc.). I'ot in aceastit categorie pot fi
inclu;i ;i parazi!ii creali dc instalaliile de rcceplic apropiate.
Intr-adev5r, dacir cuplajul hcterodinei cu antena nu este
suficient de slab sau heterodina nu t'ste binc ccranatir, osci-
laf ia sa este radiati in spa!iui inconjuritor, constituind astfcl
un parazit radio important pentru toatc reccptoarele apro-
piate.
Din punct dc vcderc al formci parazilii raclio pot fi:
-
parazili in impuls;
-- parazili de fluctuafie.
Parazilii in impuls sint acei parazili carc, :r"vind diferitc
forrne, sc repetit dupl un interval considerabil (flg. 1.2 a).
Parazifii de fluctualie reprezintir o oscilalie aleatoare con-
tinuir (fig. 1.2 b).
Parazilii industriali sint in gencral in irnpuls, in timp
parazilii atmosferici pot fi de ambcle tipuri.
Spcctrul cnergctic aI parazililor radio cste concentrat
domcniul frecvenJclor radio relativ joase (gam:r rtndelor
lungi, medii ;i, parfial, scurtc). I)c accca reccpliir in gam:r
undclor ultlascurtc (frccvcnle foartc inalte) , mai ales in cazul
folosirii antcnclor- ciircctivc, practic nu cstc influcnlatir de
parazifii raclio.
Itcccptoarelc dc FIiI (cc lucrcazir pe frecvcnfc. rnai rnari
ca 30 lIHz), ncfiind influi:nlatt- dc parazi!i, au sensibiliti!i
ridicate. 'fendinla elc crcltcrc. a scnsibilitirlii a flcut ca ca
siL fic infiuenfatir r1c nivelul zgomotelor internc ale rccep-
tomlui.
Pcntm infelcgereir no!iunii dc zgomot intern trcbuie avut
in vedr're ciL, dc fapt, prin parazili sc inleleg tensiuniic
inregistratc la ic;irea rcceptorului datoliti ac!iunii unor
factori cxtcrni cnumcrafi mai sus. Zgomotelc internc sint
tensiunilc inrcgistrate la ic;irea receptorului, cind tcnsiunca
la intrarea sa este nulir (intrarea cstc in scurtcircuit). Cu
altc cuvinte, zgomotclc interne sint produse de fenomenc cc
au loc in reccptor (in clementele sale componente).
Apari{ia tcnsiunii de zgomot la ie;irea receptorului
limitcazS., evident, sensibiiitatea sa, deoarece sciderea ten-
siunii de semnal, srrb valoarca tensiunii de zgomot, facc
pract ic recep!ia imposibilii. I[irirea ampl if icirrii rcceptorului
nu influenleazir scnsibilitatea, deoarece chiar in cazul unni
receptor icleal (lipsit de zgornote interne), atit semnalul.
cit ;i zgomotele aplicatc Ia intrare vor fi an-rplificate in
aceeaqi mirsuri, iar raportul lor la iegire ri"minc neschimbat.
Zgomotele interne pot fi: de fond, induse;i de fluctualic.
Zgomotele dc fond leprczint5. tensiunilc inrcgistrat: la
iegirea reccptorului datoritS. alimcntirrii sale de la releaua
de curcnt altcrnativ sau de la surse de alimentarc a cirror
tensiune nu este bine filtratri.
Zgomotcle induse sint tensiunile ce apar la iegirea recep-
torului datoriti cuplajului clectric -qau magnetic al circui-
telor salc cu alte circuitc strir.inc parcurse de curent alternatit'.
Atit zgomotele de fond, cit;i cele induse, pot fi redusc
prin filtrare ;i ecranare ;i, practic, cle nu influenleaz5. sensi-
bilitatea receptoarelor de frecven![ foarte inaltl.
Zgomotele de fluctuafie reprezinti tensiunile ce se inre-
gistreazl la ie;ilea receptorului, ca rrrmare a agitafiei ter-
mice a electronilor in conductoare, rezistoare etc., emisiunii
rn
l4
gig. 7.2
15

haotice a catodului, distribuliei neuniformc a curentului dc
cmisie (emitor) intre electrozii tubuiui (tranzistorului) ;i
trccerii
'aleatoare
a purtStorilor prin jonc!iunile dispozi-
tivelor semiconductoarc.
Puterea zgomotelor de iluctualie, de;i micl (10-zr + l0-20W)
ir cazal unei arnplificirri mari a receptorului, produce,la
ie;ire tensiuni de ordinul volfilor, ceea ce evident va influ-
cnla sensibilitatea, adic5. t.e.m. minimS. djn.anten[ sau pu-
terea corespunziitoare, pentru care se obline un anumit
raport semnal/zgomot la ie;irea receptorului.
Rezultir, a;adar, ci cea mai mare influenll asupra sen-
sibitit!.fii o au zgornotele interne ale primelor etaje, care
sint cel'mai mult amptificate. De aceea obtinerea unei inalte
i""riulrliali a instadliei J" t"."p!i" ." ,.dr:." in special la
asigurarea
'unor
AFFI cu zgomote cit mai m-ici.
-Ap-are
acum
deslul de clar necesitatea evalubrii zgomotelor de fluctualie,
,care in continuare vor fi numite zgomote interne sau pe
scurt zgomote, alegcrii tipului de amplificator de f{t li
asigurliii regimuluisiru de-funcfionare, in care zgomotele si
Jie minime.
1.2.2. ZGOMOTUL REZISTOARELOIT
ln conductoare ;i ln rezistoare existl electroni liberi care
se deplaseazl haoiic prin releaua cristalini a metalului
respecliv, ca urmarc a agitafiei lor termice.
Deplasare - electronilor libcri estc echivalent5- cu un
curenf aleator, care producc o diferenll de potenlial ale-atoare
la borne. Altfel spus, datoritl deplasirii haotice a electro-
nilor liberi, clistribulia sarcinilor in volumul conductorului
sau rezistorului se schimbir in mod aleator.
Dac[ se considerd rezistorul din figura 1'3 impi'rfit in
'doui prin linia fictivd, 1-l' , la un ruoment dat numirrul de
electr6ni din partea superioarl I, poate fi mai mare ca cel
.din partea inierioari II. In aceasti situ.alie sarcina pgtlll
.rp"iiout" devine ncgativi in comparalic cu cea a plrlii
inferioare gi intrc boinclc rezistorului aparc o difercntl de
poten!ial.
16
Fig. 1.3 Fiq' 1'4
ln mornentul urmltor, datoriti caracterului aicator aI
,,r:itaiici tcrmicc, distribuf ia clcctronilor intrc cele douir
j,:;lifil .'o.lurn aleator ;i'deci variazil-;i difcrcn{a dc po-
ten!ia1.
bacl in circuitul rezistorului se introduce un I'oltmetru
"fto."".iUi1,
firl inerlic, care sl mlsoarc valoarea instan-
lu*" t tensiunii, atunci indicafiilc sale in t.imp' vor avea
"ip"it"t
unoi proces aleator centrat (fig' I'a)'
Cum la un proces aleator centrat, valoarea medic este
nuli (momentul iniliai dc ordinul l), nivclul..zgomotclor
termiic trebuic cvaluat printr-un moment de ordtn supcrlor'
ii.-l"tttr inilial dc or<linul II. care cstc accla;i:t t:l ::1.
trat, deoarece'valoarea medie cste null, rcpreztntl dc lapr
dispersia acestei tensiuni'
Zgomotul termic este un .'gotrrg! alb, adicir reprezintl
,'n p?o.". alcator stafionar.gi irgotic' Dc aceca
9t:p"::1.1'
ca si cclclalte momente pot fi calculatc nrt ncapirat Pt'luul-
!i-"o i"utizirrilor uro (ti' ci;i pe o singurir realizare' cu re-
laf ia:
T
U9-: lim l ruf" (t)dt,
r+@ T I
6
(1.2)
undc 7- cstc tirnpr:1 dc observerrt--'
Dispersia Uln reprczitttiL dc {apt pittratul valorii cficace
a tcnsiunii rle zgoinot ;i poatc fi mitsuratir cu tln voltmetru
cu tcrmocuplu sau d"ieiminat:'' pe cale experimentaUr' Jn
accst ultim caz, se oscilograf iazi tensiunca de zgomot tt''o (l)
17

(fig. 1.5 a) ;i apoi se detcrmini" curba ttlo (z) (fig.1.5 t), clupd
carc se planimetreazir. curba in intervalul 0 ia?. Rczultatui
oblinut reprezintS. tocmai dispersia tensiunii de zgomot
u,o (t)'
Valoarea eficacc a tensiunii dc zgomot, dc.terminatii pe
cale experimentali, caractcrizeazir in rnod aproximat iv nir...lul
zgomotclor termice, dcoalece valoarca si are un caracter
particular, referindu-sc la un rezistor concret intr-un rcgim
dat.
. Zgomotele rezistoarelor sint zgomote tcrmicc, ccca ce)
inseamnS. ci nivelul lor trebuie sf depindi" de intcnsitatea
agitalici termice, adic)i. clc tcmperatuii. Dc asernenea. ni-
velul zgomotelor va fi influenlat de banda de trccerc a insta-
laliei de mLsurir sau a dispozitivului concrct din care face
parte rczistorul respcctiv. Ca urmare, pentru evaluarca can-
titativi a dispersiei tcnsiunii de zgomot, sc vor folosi o
serie dc concluzii cli! fizica statistici" privind mi;carca ter-
micir a microparticulelor.
Astfel, puterea mcdic a unui sistem de microparticule
in stare de agitalie termicS" stalionarl cstr- egali ," !,
unde_fr : 1,3810-23 j 1Ii ,"pt"rint5" constanta lui Boltzman,
iar 7o
-
temperatura absolutir in Kelvin.
- t'.a frccvcnle foartc inaltc, orice rezistor poate fi consi-
derat ca o impcdanlvtL Z : R + jX. Dacir s6 consider:r cir
impcdan!a Z arc aspcctul din f igura 1.6 qi {J",t'xprintl vaioa-
rea ef icacc a tcnsiuuii de zgomot produsii dc agitaf ia tcrmici
a elcctronilor la bornele impcdairf,ei Z. irutciclr c1e zgornot
tnedic va fi:
T) cLl2rs
,zg
2
'
Conform plincipiului consen'irii cnergiei, puterca nicdic
a clcctronilor sub rnflucnla agitalici terriicc, ircbuic si fie
egall cu putgre-a dc zgomot medic disipatir pc impecL:rnfir
Z de curentul aleator de zgomot, adicl:
de unde rezulti
(n- __ hro . (1.3)ucg
C
Tensiunea de zgomot IJro d'e la bornele circuitului.poate f i
.o"rid"t"1it i" iiiita prodrisii de un generator de tensiune
E'--. in scrie cu t"riti*t" R (fig' 1'7), carc dcvinc astfcl
,7€r";;' 1"i" i.t"p"tatut'a zcro absolut). 'fensiunea-Eis ta re'
or""entt deci ticmai tensiunea de zgomot creatir de rczts-
iorul de rezistentl R.
_l_ -l
-* '+ 4,I
l,l
Fig. 1.6
'il-- .+ l,o llzcl I t-L- a 6
Fig. 1.7
Din figura 1.7 se deduce :
rr:8",.1:u"," zs
n + -J- i.'c l*i<'tRc
'
jac
unde sr: obline funclia de transfer a circuitului:
K(i'):+:ft;'
care :
Fig. 1.5
de
(1.4)
I
RC
ltTn CIJ2ro
-t
ta
1B
ll
19

Modulul funclici de circuit cste :
lx(i^)l
d,
v-;-:---;I 0c' -F o.
I)entru schema analizatZt rg. 1.6) se obline:
U?- - da:
aG6n2, (a)
(fi
i0
G4ps (t)
Din radiotehnica statistici se cunoaste ci rnomentul clc
ordinul II, aI unui proccs aleator statidnar si
".eotl;.-,,ri"cgat cu funcfia dc torelalie A(c), pentru c: 0." ln cazul
de fa!5" rezultir deci :
(l?o:h,,,(r) | : t
l':o T
Cr,, (.) cos cordco
',f-
:l G,,,(a)tla, (1.6)
toJ
unde Grr" (.) : Ji-
su')-S " (i') este d.ensitatea spectralir
T-+e T
de energic;
+6
-t
S(f.) : u"o(t1e-i't dt
-
spectrul cle amplitutlini;
J
..*
. S*("1..) : S-(
-f.) - spectrul de amplitudini com-
plcx conjugat al proccsului- aleator.
Avind in vedere ctr-Gt"-u(.) : Gno,,(r).lf<17.;lt, relafia
(1.6) se poate scrie sub ioima:
(1.s)
(l .7)
(1.e)
( 1 .10)
arc
Cum zgomo.tul termic este un zgomot alb (timpul clc co-
.Lrelaltc r, (
16112
s), densitatea spectralS. de energie a proce-
sultri de intlare Gon,r(^): ct, iar relalia (1.7) dcvine :
u2s: tuy I lrrr"ll'a'' (1'8)
20
, rt aGan17 (a)
t';o: ---T-'
trigalincl relafiiie (1.3) cu (1.9) rezulti:
Grnr,(^) : zkToR'
l)aci intrc rczistorul producltor dc zgomot ;i -aparatrrl
tL' misurir al tensiunii de zgomot existi un cuadrlpol cu
funcfia dc circuit k]d, momentul dc ordin II al acestei
l""ii.*i, ai" t"t"1lu'i1.8), avind in vedere relalia (1'10)'
v:r fi:
u?s:"# i [r<ff,o;1, a..
0
Dar intrucit modulul funcliei dc transfer relative (carac-
tcristica de frecven!i) a cradripolului este
Y(') : lf ti']l sau 1'(/) : K(I)
I((.0) W")'
rclalia (1.11) poate fi scrisi ;i sub forma:
yz- :,0'n^ IK(fn11r( or117a1z*11vzg
d
L,-/o'f
' -J 't'
sau@o
u?s: 4k7'oRLK(f,)1'
t'$)af : 4kToRBlK(f,)l' (1'12)
I
* f ",*,1":;lng.;l'4..0
(1.1 1)
T12
'* (*)'
,-*1.
27

unde
rndicir banda cnergcticii sau banda de zgomot a cuaclrioolului
format din elcmcntcle disprrsc intrc reZistor ii instru'mcntul
cc mlsoarl tcnsiuuca de zgornot (Jz..Banda encrgetici
rcprczintS" suprafirfa cuprinsi .intre curba yt(/) li a6scisit
;t este
-egal[.
cu- baza unui . .dreptunghi, carc al-e aceca;i
suprafalir ;i ini.lfimca J,,: l(fig: 1.8).
Banda de trccerc BU7 cxprimi ecartul c1e frecvenfir in
ca.rc intrd golnponentelc de scmnal, a ciror putere e-ste mai
rnare ca 0,?. Pnr,lnde P, estc puterea comp6nentei cu frcc-
venla cga15" cu frecvcnla centitrli. (/r).
. ,
Banda cncrgeticl define;tc ecartul clc frecvenfir, in car.c
tntri toa.te componentelc zgornotului de la 0 lam, incliferent
de arnplitudinca ior. Evidi.rrt cit,
Ur. Uru,
crcea ce se observir $i 4in figuril 1.8, care permitc o inte,r-
pretare graficir a benzii .,r,'?g.,ii.,..
' ---
Astfel, daci. cuadripolul estc format clintr-un circuit
singular acordat, sc poiti clcrnonstra cit B: 1,57 ByT.
lJanda cncrgcticf va tindc cr,r atit nai rnult cirtre banda
,[r., trcccre .o Jit caracteristica <le frecvenll y(/) v1 f! qgi
,,r,roniatl dc cca ideali' adicir dc cca dreptunghiulall".De
,,.r.l.'"i, in cazul calctrlului tensiunilor de zgomot tlc.Ia rcqtrca
instalaliei cle rcceplic sc considcrir B: (Byr)^, adici banda
cncrgcticii estc egal[ cu banda de treccre a rcceptorulut'
C,eneratorul de tensiunc echivarlent cu zgomotele termicc
alc rczistorului R va avea tensiunea clectromotoare L'o
(v. rclalia 1. 12) egali cu
B:I0
),'(f)df
ez" -: u,?.. : riI'oBn.
'u i1r(/")l:
(r.13)
care reprezintiL forinula lui N1'qr-rist'
I)in analiza d.e mai si-rs rezultii, cir r-ekfla (1.13) csic valrr-
bilir pcntm evaluarea zgornotelor celci rnai sim.ple sursc dc
zsornot tcrmic r"t r.r"r.t"tir dc o impcclanlir 2 : R { iX
.i...' 1,n,r,t,' f i un conductor' o bobinit sau un rezistor' Pcntru
tr:inf)t l-llttll-it camercr 7'o -- 21 3 l- 17" -= 290K' produsul
i,t:.i-- I . to-it tt/ttHr. Accastl valoarc calactct izt'azi' intt'n-
.itJt"t agitaliei tcrmice a electronilor. Tcnsiunca dc zgomot
1a bornele impcclanfei 2 cste clirect proporlionaiS' cu iuten-
sitatea agitaliei tcitnice, ar1ic5- cu tempcratura 'Io'
Partea reactivir X a irnpedanei Z nu intrf, in rclalia
(1.13). acliciL ntt procltrcc z.gomotc termict" dcoarece ca cstc
,'onciilior-rati tlc i'irnpul cli'ctric sau lnrglletic, in carc nu
rxistiL o ctrcula!i,' du sarcittt elt'cirlct:'
Formula lui Nyquist, r'erificatl cxperimcntal, clir sufi-
cientir prccizic pcntru calculul tensi''rnii c1c zgomot prcdusnL
tlc un rezistor cu rezistenla R-
Relalia (1.13) arat[ cir un rezistoi plociucitor de zgomot
{f:g.1.9.4), care se aflir la o temperaturl difcritl de zero
abiolut, estc cchivalent din punct dc vcdere al zgomotelor
intcrne cu un genr:rator de tensiune constant[ (fig' 1'9 b)
'
avind t.e.m. egali cu E"o ?i impedanla intcrnir egalir cu re-
zistenla R ,,rece" (lipsiti cle zgomot, aflati la temperatula
ze'ro absolut).
r, (r
irif fl:a
F+--
-"-.--]
Ieig. l.P
t
22
23

Fig. 1.9
Dc asemenea, schcma echivalentii din punct <le vcclcre al
zgomotelor pentru un rezistor poate fi prezintati ;i sub for'ra
unui gcnerator de curent constant I"r: +: V 4EFe,
crr concluctanla internir G: f, tf;S. I. 9 c).
Puterea de zgomot debitat5. de un rezistor pe o sarcinl
adap-tati, nu depinde de valoarea rezistcnlei R.^ lntr-adevir
din figura
-1.10 a rezult5. ci. puterea dc zgomot debitat5 de
generatorul Ero in sarcin5", este :
P"o: Ilr lz"s: R"
(L*# ,
iar la adaptare R: 1i" gi
+.
R
r-Rr
a.sO ,.^ ) [n'-a / I
| --j
o
rrn= {r.ffi
P"oou:
+: lr7oB.
11 1
@.€t--{:=-
E.9, Q,t Ezgt R2 qzg R
Fis. 1.11
Rezultl a;adar cl putcrca de zgomot debitatiL de un rc-
zistor pe o sarcinS. adaptati nu depinde dccit dc intcnsitatea
rLgitaliei termicc A'fo ;i de banda energeticir B.
In schemele concrete de AFFI rezistoarelc pot aparc-
cuplate in serie sau in paralel. Ilvident, pentru intocmirea
schemei cchivalente a montajului, in primul caz se va folosi
schema echivalentS. cu gencrator de tensiune iar in ccl dc-al
doilea, cea cu generator-echivalent de curent.
Dou5. rezistoare cuplate in serie au, din punct de vedcrc
al zgomotelor, schema echivalentl ca in fig. l.ll o.
Avind in vedere c5" dispersia sumei a dona variabilc
aleatoare independente este egal6 cu suma dispersiilor (se
va justifica mai jos c5. sursele de zgomot E"o, rri Ero,sirtl
independcnte) rczulti:
Es: E?0,* 820,.
iar schema echivalcntl din f igura l.ll a, poatc f i simplif icati
c:L in figura 1.11 D, unde 1l: R1 * 1?r.
ln mod ascminirtor, pentru doul rezistoare cuplatc in
paralel (fig. 1.12 a), sc poate folosi o sciremS. echivalcntZr
simplificatir (fig. I . lZ b) in carc:
,,,,ffidI
(1.14)
F-olosind figura l.l0 b se obfine:
"2 .2
Pr,- *L: ..it"n ,.GRr (G + G6)s - I'
iar la adaptare ltroou: ltToB, identicir cu relalia (1.14).
---*-lt
',n0
o[] ir,n[o,
ltit' a d J
b
24
Fig. Lij Fig. 1.12 Fig. 1.13
25

1",:Ilrirr+ r;
i:rr
G:Gr*Gz.
Pentru justificarea afirmafiei ci generatoarele de tensiune
'.,si, respeciiv, curcnt de zgomot caracterizeazl- variabilc
.aleatoaic independente trebuie demonstrat ci", intre douir
rczistoare legaie in scric sau paralel, care se aflir la aceea;i
temperaturi" To, nu cxistS. ttici utt transfer dc putere de
zgomot.
" Considerlnd doul rezistoare in paralel (fig. l.tS) ;! 9a],
culind puterea de zgomot debitatS. de un rezistor in cclirlalt
rezultir
crritul oscilant. La bornclc circuitului, pe frccvcnfa dc rc.zo_
rrrnfi, tcnsiunca dc zgomot este :
Ero: Qero, (1.15)
rrncle : Q:
t& rcprczinti factorul de calitate al circui-"rr
ttrltri oscilant; ,", :['tt f oW -
tcnsiunea de zgomot a
rczistentei r.
Dispcrsia tc'siunii dc zgomot a circuiturui oscilant cstc :
Elo : Q'eo : .S nnf rnr : 4hToBR", (1.16)
Pro -
oio, ' 1l' :- R' (Rr + /tr)'r
Pzo,, : E?s'
' /il :
"' (Rr + Rz)i
a<IicYa P"oo,: PzsB", ccca ce inseamnil" cir intic ceie douir
rezistoarel'clac:r se'ifl:r la aceca;i temperaturir 7'u,
'u
cxistiL
transfcr dc putcre dc zgomot, deci zgomotrtl 1or cslc inclcpt'n-
<1ent.
1.2.3. ZGOMOTUL CIRCUITELOR OSCILANTE
Schema echivalcntiL a ttnui circuit oscilant-dcriva!ic arc
;rspcctul din figura l.14 a.ln baza coticiuziilor dcdusc in.pa..
ragraful antcrior rczultit ciL
-J-- r-L---r lll5"i,1,';"1',i
j: ;f,:ill1j I ii i I r;dcitcc,'r.schctnrr'cchiva-
' i It . t +t i;,, lentl a circuitului oscilaut
, r I U I ;
- din punct dc vidcr'' al zgo-
H I n,4 | I rnotelol sc prcz.intl ca irr
? I t I ! figura l.l4b.
6 5 Tensiunca <lc zgomot cro
o b produsiL dc rezistenftr r :rc-
Fig. 1.14 lioneazl in scrjc in cir-
26
4hTuBI?rII"
(1?1-i-,Re)r
4hToBRrll'
Gr+n# '
in care : R" :
lui oscilant.
(ool)2
-
rezistcula la rczonanliL zr circuitu-
nin ultirna rclafie rczultl cir zgomotere circuitelor osci-
lante paraiet sc pot'calcula ." ior.i"i"l"i Nyq;iJ,;;;id.-
l,'19i
r: ]-"rir
producirtoqrg dc zgomot no ,"risi"nla de pier_
(lcrl a crrcurtului, ci rczistenla sa la rczonan!:i.
1.2.4. ZGO,.0TELE ANTENET DE RECEPTTE
,Antena gro$uc9 zgomotc' ca toate irnpeclanfele, avincl
lrtrterea nominaliL de zg:omot lt"on:kT',r8, ,ri,i" 2,, ,"p.")iiiiii
tcmperatur:r cfectivi. a arrtenei.
. Zgomo.teic. antenci, sprc dcoscbire de cclc alc unci impc_
<lanfe obi;nuitc. dcpind de schirnb'l tcrmodin;i; ii;i;";rnten5. ;i mcdiul inconjurltor, <ic posibilitatea t"."p1i""eiii
rk: c5tre antc'ii a u'r.or oscilaf ii eicctromagn"ti."
"ii.iion*(rlt' cxcnrpi' cosrnicr') . al ci''r spcctru coiircide crr socctrirr
zgotnoteior t.'rrnice. Dc aceea, fbrma gcncralii a dislpcrsi.ii
icnsiunii dc zgomot a. antenci are aspc.?tul:
-- --"r*-"-"'
E?on: 4VTABRA, (1.17)
rrnde R, -- Ilr * Ro constituie rezistenla totali. a antenei,
,'grrl5 cu suma. dintri: rczistenfa cie radia!ie (R;)-;;i-;;;^;;
lricrderi (Ilr).
27

'fcmperatura efcctivir a antenei este diferitl de tempcra-
tura rca'le (To) datoritiL influenlelor semnalate mai sus' In
general ?, esie mai mare ca.'Io, ceea ce inseamnl ci antena
f,roduce zfiomote mai puternice decit un rezistor obi;nuit cu
iczistcn{a egall cu R'
Raportul dintre temperatura efectivir dc zgomot a antenej
gi temieratura camerei 7-o:,290 K se nurne;te ternperaturl
ielativir de zgomot a antenei fr.
Folosincl noliunca dc ternperaturl relativir, relalia (1'17)
poatc f i pusi sub forma:
de uncle rezultl cL t^ aratYa de cite ori puterea zgomo-telor
antcnei estc mai mare dccit putcrea zgomotelor salc echtva-
lentc (ale unui rezistor de reTisten!5" Rr) la temperatura ca-
merei In.
'femperatura relativir de zgomot.a antenei l, dcpinde dc
frecven!'a de lucru a receptorului ;i de orientarca antenei'
Astfel, in gu-u undelor ttietri.", pentru antene dircctive in-
dreptate cXtre cele mai intense f^ocare de radiafii.cosmice,
l, eite de ordinul zecilor. ln cazul frecvenlelor cuprinse intre
S-1ZO MHz, pentru toate direcliile posibile de oricntare ale
antenei. l, ie^ calc'leazd' cu relalia empirici aproximativi:
I _ 1,E106
J"
unde / se exprimi in MFIz.
Pentru frecvenle mai ridicat e t o: l,' adicir ante na creeazi-
zgomote la fel ca'orice rezistenli cgalir cu 1lr'
1.2.5. ZGOMOTELE TUBURILOTT ELECTRONICE
Zgomotele produse de tuburile electronice se traduc prin
,r"rio"tiil" aleaioare ale curentului anodic' Una din cauzele
fluciualiei curentului anodic o constituie emisia haoticl a
catodului.
Dacl se compari cantitS.lile de electroni.ce-trec- printr-o
suprafall o"r".ir" perpendicularl pe direclia lor de depla-
2B
:;:.r rc, in intcrvale cgale de timp, foarte scurte, se constatd. cL
r.lt'uu sint cgale. Deosebirile vor fi cu atit rnai mari, cu cit
:rct.stc intervale de timp vg1 fi mai mici, deoarece, privind
irr ansamblu, curentul anodic in regirn static, este co^nstant.
(,rr a.lte cuvinte, peste componenta continul a curentului ano-
rlic sc suprapunc o componcnti. alcatoarc dc zgomot produsl"
rkr cmisia haoticl a catodului. Pentru evaluaiea .^r,tit"ti,ri
rr accstor zgomote este comod sir se considere tubul ,,recc.., iar
irrtrc anodui ;i catodui siiu, un generator de curent .Irer.
ln cir-zul triodei dispcrsia cur-entului de zgomot, rezultati
,lirr aplicarea forrnulci-lui Schottkl'. are cxfrcsia:
I2oo: ZeIo, yzB, (t.zo)
(t.zL)
rruclc .,,2: 0,11
=l "rt"
un coeficient dependentde punctul dcIao
Iuucfionare al triodei (S fiind panta in punctul de functio-
ri;rrc cc corespunde unei comp6nente continue a curcntului
;rnodic egali cu 1ro).
Curentul de zgomot poate f i cchivalat cu un generator de
tcnsiune, ce aclioneazii in circuitul de grili. aI tubului, a
cirui t.e.m. este:
D rzsa
uz?_
S
.
DaciL se consideriL.cir acest zgomot cstc ternric ;i produs de
o rezistenlir fictivii ??rr. dispersia sa r.a avea exprtsia:
E?s : +: 4trroBRzs.
ln felul acesta, rezistcnfa d.e zgornot a tubului R , cste
rrrr-pararnctru ce caracterizeaz tubul electronic din puirct cle
vcclele al zgomotelor ;i cste cgald cu:
E1o
n: 4kToBRAtA, (1.18)
(1 .1e)
I:.
II,,: 41, T oD 52
Pentru triodiL avind in vedcre reiafia (1.20) in care:
c : 1,6 10-1e C,
-
sarcina electronului;
/t'f', : 4 |}-tb 1.1r/l,Il-lz,
29

sc obline:
R"o:+ (t.zz)
Din relalia (1.22) rezultl cir rezistenla dc zgomot a trio-
dci estc cu atit mai micd, cu cit panta c'ste mai mare.
. Practic rezistenla de zgomot se considerir cel'a mai mare
il anunc:
t5. ?
')
L'JTO
l-- :
'vs
La pentode mai aparc o cauzl suplinicntari dc zgomot ;i
anume, distribulia alcatoarc a curentului de cmisie intre elec-
trozii cu potenlial pozitiv (anodul ;i ecranul).
Este gtiut ci la o pentodir curentul dc emisie .I, este suma
curen!ilor anodic loo ;i grilei-ecrarl ,In"o. Prin urmare, va-
loarea curentului anodic este determinati atit de mlrimea
curentului de emisie, cit;i de modul siu de distribulie intre
anod ;i grila-ecran. Chiar dacir sc considerS. curentnl emis de
catod ca fiind riguros constant in tirnp, curentul anodic va
fi fluctuant, ca urmare a faptului cir distribu!ia clectronilor
intrc cei doi clectrozi cu potcn!ial pozitir,' rra fi aleatoare.
Ernisiunea haotici a catodului va mirri fluctualiilc curen-
tnlui anodic. ;i, de accca, p'ntoda :A avca un nivel al zgo-
motelor interne mai ridicat <lt-'cit trioda.
Este, de asemenea, evident faptul cI" tnirrirea numlrului
de electrozi cu potenlial pozitiv vir a/ea ca rezultat cre;tc-
rea nivelului zgomotelor internc ale tubului.
Nivelul zgomotelor pentodei apare de 3-5 oli mai ridicat
decit cel al triodei ;i se evalneaze cu ajutorul rczistenlei de
zgomot. Pc baza unui ralionament asemlnltor cu cel f6cut
la triodii se obline pentrn rezistcnla de zgomot a pentodci
cxprcsla:
R'o:
T#; (*n 'o +)' (1.24)
I)c asemenea, estc dc remarcat faptul cii legarea pentodci
r ir triodir ducc la mic;orarca rezistenlei sale d"e
"g""1"1.
ui-
I,l'g:i1 sa sc ob!inc din,ultima relaf ie, in care ,* fii" irro:g.
olrt inindu-sc cxprcs ia (1 .23) .
_. Pcntoda 6J1P are Rro: 1880 Q; iar legatir ca triodiL
Il,o
- 3S0 O:
, ,
lrrtrucit in rcgim dc amcstec panta tubulrri scade, zgonro-
trrl amestcci,toarclcr este mai mlrc ca ccl al AFFI, ci atit
mai marc cu cit armonica tensiunii de heterodi":, d ;;r;.;Iace schimbarca de frecveufir este mai ridicatb". Arii"i, d;;Lrcz.istenfa de zgomot a unui tub folosit ca amcstecitor sc
rnirre;tc de 4 ori in comparafic cu cca d.in regin a" *pfi_f icare in cazul schimblrii pe iundame'tali, la"schimL;J;
lLtmonica a 3-a, cresterea este mai *"r. d. 10 ori. e..".ti
fn',..1u.1i9
cxpiici de cc in_instalaf iile dc recep!ic a" i""it,,s.nsrbrlrtate. arnestcclilorul
'u estc primut e-tdj , ci el cste
prt'ccda t cic un AFF I. "" -" r^ '
." Zgornotele cauzate dc cmisia hirotici ;i de clistribufia ncu_
niformi a sarcinilor se numcsc zgomote he ,,alice., ii" fi-._tionare ;i sint independente de f"recvenfi.
"
ln gama frccvcnlclor {oalte inalte, in afara zgomotclor
frrtcfio,arc'. apar a;a-n*rnitele zgomote indusc, ."';;i;";laptului.cri timpul.de tranzit allrectronilor prin tub dc'i'c'
lgttipar.abil cu perioada oscilaliei amplificatc. Datoriti in_
llucnlcr timpului dc tra'zit. curentul- indus in circuitul <lc
grili de electronii ce se cleplaseazi. de 1a catod la anod, nu
cstc compensat dc' curentul indus de clectronii cc se clcpia_
s:azI de la grilir la anod, ccea ce este echivalent cu
"porigi"rrtre i- conductanle de intrarc G" , pe care apare o ci"derc <jc
t()rlsiune dc FFI. Fluctuafiile fasciculului de electroni vor
induce in circuitul de grili. un curent aleator. pe concluc.
t,rnfa. C, va apale astfel;i o ci"dere de tensiune aleatoarc,
,'rrrc fiind amplificat[ de tub, va crea fluctua]ii suplimen_
(;rrtr curentului anodic.
I)ispersia accstui zgomot inclus echivalat cu un zgornot
l"r'.lic produs de conductanfa i'dusir G" estc clatl de relatia:
(1.23)
h'
I
<ltr unde se obscrvir cir zgomotul pento<.lei este cu atit rnai mic
r:u cit panta sa cste mai mare qi cu cit curentul grile i-ecran
Is,, reprezintl un procent mai mic din curentul de emisie'
30
(1.2s)
31
I?ro: 4h'7'" BG, ,

119,
-.t-/4
-.._+4='-o-l
--i
I | tr--^ .- >'
IN
9[Jo. I
ttI I
-<-
--dI
Fig. 1.1s
unde G" : b" -f
t cste conductanla
,,indus[" sau conductanla de in-
trare produsl dc timpul de tranzit
al electronilor ) b"
-
utt coef i-
cient de proporfionalitate, func-
tie dc tipul tubului; 7-'--tem-
prcratura cfcctivir a conductanlei
induse.
sint ectrivalente cu zgomotele fracfionare produse dc emisia
lraoticti a catodului la tuburile electronice ;i sint lxodusc
,'onforrn formulei lui SchotU<y de suma curenfilor cc tiec prin
joncfiunc-a respectivi. Astfel, zgomotul produs de trccerca
curcnlilor orin joncliunea emitor-baz|a, cxprimat prin dis-
lxrrsia tcnsiunii de zgomot la bornclc jonclirinii cstC calcrrlat
t'tr rclaf ia:
h,
ilt
Pentru tuburile cu catod de oxid 'I'": 57-o: 1500 1('
Din cele prczcntate rczultii ci din pung! de vedcrc al
zeomotelor internc, tuburile elcctronicc pot fi inlocuite cu o
sEhcml cchivalentl (fig. 1.15), in care tubui se considcrir
,,rcce" iar in circuitul siru de grili aclioneazir doul genera-
toare de zgomot:
-
generatorul de tcnsiunc E,o: V m;ntt-,9i impe-
dan!5. interni null, cchivalcnt cu zgomotcle fracf ionarre ;
-
generatorul dc curcnt I zst ( 4ftT"UC, gi conductanli
internir G", echivalent cu zgomotclc lndtlsc'
1.2.6. ZGOMOTELE TRANZISTOARELOR
Sursele de zgomot ale tranzistoarclor sint rnai nuneroasc
." ul"-t"U"iilotl Ptitt.ipalelc sttrsc de zgornot alc tranzistoa-
relor sint:. -_
-
_,*o,,,otclc
lracIiolliifu Sau t]t' tlist.ont irruitate a ptrrti"-
toriior t!{"i-itr.t. de fluctuaf iilc ulc^toat'c alt: curen!ilor
oiin ionctiuni, ca llrmarc a variafit'i alciitoat'c ri vitt'zelor
purtltorilor dc sarcinir ;
zgomoteletermicealcrczistenlelordistribuitcaleba-
zei, colectorului 9i emitorului;
-7ggmg|ulclcdistribuficci,'tcrminattlcdistribuliahao-ticl a c"urentului de emitor' intrc bazir ;i colector;
-
zgomotul ,,anormal" sag. de pilpiire [t] dcterminat'
in .p..]?t-t. tianzistorii actuali. dc^calitatca prciucrirrii su-
pini'e1"i cr istalului in vecinittatea jonc!iunii'
' Zgomolele frac!ionarc sint produ.sc dc fluctLrz !iile-haotice
ol"lio*ol.ri cte puitr'ttori pri' ioncliunilc tranzistorul'i. Elc
32
U1o": Ze(Iu I lpo) Brl, (r.26
rrndc: f, reprezinti. componenta continuii a curentului de
cmitor ht punctul de funclionare; IEo-curentul invers pritr
joncf iunea emitor-bazl ; e
- sarcina purtltorilor dc curent;
ry-rczistenla jonc!iunii cmitor-baziL la joasir frccven!.i. dati
rlc relatia :
r2: ttrru-P ( | /lrr),
,n'4b
in c:ar,-' Jtitt, pararnetrii hibrizi ai trarvistorului in montaj
t:u liaza comunl.
intrucit joncfiunca emitor-baz5. se polarizcazi clircct,
[ ,,] { u, , rcialia (1 ,26) devinc :
Ul- :ZcI"Br?...! 2
(t .21)
La trecerea purtS.torilor din bazl c5"tre colector, caractcrul
tlcator al distribuliei lor in fascicul nu sc modificS. : de aceca
,:urentul de colector 1. nu introduce zgomote suplimentare.
in joncfiunea baz[-colictor aparugom6tc fracfio'nare numai
tla.toritil curcntului invers de colector /"o, carc estc un curont
propriu acestei joncliuni. Acest zgomot $c evalueazir prin
rt'latia :
Uln, : 2el'""8r2,' (1 .28)
.1
ttnrlr' i. : I, estc rezistenla joncfiunii bazir-colcctor la"
j,,:rsr-r frecr,'cn!i".
33

Zgornotclc fracfionarc ale tranzistoarclor. a;a cum arati
relaliiic de mai sus, sint zgomote albe in limitele ire care
rezistenlcle rE;i rc nu depind de frecvenlir.
Zgornotele termice sint produse dc rczistcnlele distribuite
ale emitorului, bazei gi colectorului. Baza fiind sSrac dopa-
tir, rezistenta .sa clistiibuitl este cea care cletermini in spc-
cial zgomotelc tcrmice. Cum aceastl rezistenli este aproxi-
nativ egalir cu rr, dispersia tensiunii de zgomot. aplicind
formtrla lui Nvquist, cste:
U'!nu -- 411- oBr o r 1.29)
il 1^.
uude rr, -- .J' /1"".
Zgomotui dc clistribufie a curcntului dc cnritor intr. l-razl
;i colector se apreciazir printr-un generator de curcnt cuplat
la ie;irc, a c:rrui dispersic cste:
Ilo
o =: Zt:q(l
-- a)t uI)
sau crl un ger.rcrator dc tensiune:
Ul" - 2e l}LBr)..YD
undc: 12 : s-(l -- a) c'stc un coeficient ce caracterizeazir
distribufia curcntuiui ric emitori e-cocficicntul de transfer
in curcnt al tranzistorului.
Zgomotul anormal fiind invcrs propor!iona1 cu frec-"cnla,
deseori sc mai numc;tc;i zgomot clc tipul llf. Itl nu st, ia in
considcrarc la lilil, cleoarcce spectrui -siru t:stc cotrcc-utr:tt in
domeniul frecvcnlclor-mai rnici cic 1 IIHz.
Pe baza cclor prczentate rczuliir" ci schcrnir- cchit'ai,:rti. a
tranzistorului in montiij BC, din punct de vcderc al zgomo-
tclor internc ra, avea aspectul din figura 1.16. Din acerst
desen se poate dtduce schema echivalenti pentru oricarc alt
mod clt-' ilplarc ai tranzistorului. In caz'vf tranzistoruhii in
montaj EC, schema echivalenti este prezentati in figurai.lT'
C) asemenea schemi este complicatS" gi ridicS. greutlli in eva-
luarea zgomotelor etajelor AFFI. Nlult mai comod estc ctr
zgomotele tranzistorului si fie evaluate prin doui. generatoare :
34
F69G.ocb'-r-O i
=99*.': ,,2c. Dra ' t tn,
Qr.o"
-zlc 'r.t
A
e
u1{:lp .,
,,C=(, ?
,iA
Q)u
t.htl
il
,I .30)
(1.31)
Fig. 1.17Fig. 1.16
irnlll cllplat in circuitul <1c intrare ;i aitui in circuitul de
r' sirt (f ig. i .18).
-A,r'ind in vcdere faptul cL surselc de zgomot alc trauzis-
toarclor sint indcpendente, rc'znltl :
Il!,,n,, -- (l?u,, -f (i?0, : 4hT oBr n ! ZtI pBr211 ; (l .32)
l:"lt;rr . [':", - ("1r" . I'lro-- 2:!r.Bvt, t Zel""Rrf,
=
{ ZelzI nBrz,.
Schcrna cchir.'aientir poate fi sirnplificati" ;i mai
,]ac-ri se transfcrir E,n,""1^ intralt' pe baza relalici [15
I.* ,,' Rg:r1' rr11
' ' zj inr,
r'zg
tes --
'
'*,c1 yr.
Lrncie R" cstc in-rpedanla internir a generatorului de scunal ce
)(' cuplt'ilz:t ia jntrarc.
Cu accstc sinplificS"ri schcrna echivaicntir a tranzistorului
iii :rt'irta ca in figura 1.19.
Irviderrt, schcme asemlnltoarc se pot deduce si pentru
ritc ntocluri dr) crllllarc il. trauzistorului.
rnult,
i 1 .33)
h,
llr c ._,
5 --, o '..9
€ =',,r) ' -,
'il ntr I
JeI
-t
h ,-.<.* ---nc
ir€+€Fi rK: l
Ezg,nt r)q ntr.
t
1'
i
,t1a _ _,i_-_e
EJ
Fig. 1.18 Fi{t. 1.19
35

.--<-4 Schema cchivalentd. a tran-
J l/' ',
t{.i zistorului poate f i pusi ti sub
I forma schcmci cchivalcnte a
I tuuului (fig. 1.15), daci gene-
---I
ratorulclezgomot Urnnr"rEtrans-
ferl la intrarc intr-un gt--ne-
rator de curent I tsl r. -
I?C+YB l' t (irrt";.^ zs intr R"(at
"_lrt)E,xpresia ,ti lloro,,se obf ine direct din r:claf ia (1.33) daci
se transforrnir generatorul dc tensiune constanti, U,l
o r,r, intr-un
gcncrator echivalent de curent constant 1:^ : E*"ono"
zsintr Rc
Schema echivalenti a tranzistorului, in acest ultim caz,
estc prezentatii in figura 1.20.
Zgornotelc altor elementc active ca diodc-tunel, parame-
trice ctc. sint produse de accleagi surse de zgomot, iar cva-
Iuarea lor va fi f5.cut5" in capitolele urmirtoarc odzrtir cu cva-
Iuarea zgomotelor etajelor amplificatoarc.
I):rcir sc noteazi cu (1)r/P.o) .r,, rapoLtul dintrc putclea
,k' scrnnal (1'") ;i cea tlc zgornot (1)ro) clc la intrar.ca. celui
,lt'-al doikra
"taj 1a" la ieJjrca primirlui etaj), Ia.ic;ircasa
s,' r'a oblinc ut-t alt'raport intrc ccllc doui putcri' evident mai
rrric clccit ccl dc la lntrarc. ExplicaJitr estc foarte sinpli'
('t'l dc-al doili:a ctaj (cuadripolul producl"tor de zgomot.) va
rrnrplif ica in accea;i misurii atit puterea de -scmnal
cit. ;i
1u'i'"'.r- dc zgomot, in plus va adluga zgomotul siiu propriu'
Sc clcfine;tc cocficicntul dc zgonot al unui cuadripol
ploclticirtor r1e- zgotuot raportul :
Fig. 1.20
11.3a)
Cc,cficit'ntul c1c zgomot arartir, a;adar, dc cite ori se l.nodi-
ficir raportul putcrilbr clc seurnal ;i zgomot de la ie;irc in
cornparalic cu cc1 de ia intrare.
Ilclatia (1.34) poatc fi pusi si sub forma:
I.3. COEFICTENIUI, DE ZGOMOT At UNUI CUADRIPOL
Existenfa surselor de zgomot anaiizate in paragrafele
precedente impune a considera f iccarc etaj din reccptor
drept o sursii" de semnal -gi zgomot, pentru etajul urmltor,
ce poate fi caracterizatl prin raportul [+], Cind sc cu-
I f ?o lts
pleazl douir ctajc in tandem. primul ctzrj vii constitui sursa
de semnal pcntru cel de-al cloilca ctaj (f ig. 1.21).
unde --lo: :- rt'prczintir coeficicntul dc arnplificarc ino P... tntr
putcrc al cuadripoiului.
Produsril AoI'ror,r,, cxpriruir puterea de zgomot dc la
ic;irea cuadripolului ideal, fir5" zgomote proprii, carc ar
arnplifica atit scmnalui, cit ;i zgornotul, in aceea;i mirsutir.
La icpircr unui cuzrdripol real, a;a cum arati rclalia
(1.35) , pntcrca <1c zgornot estc mai lnare;i anulne:
I:,0:
P ,g i,", (1 .3s)
A ],P rqirt,
It ro r",
: F
"uA
rft ro norr.
il.36)
Cu altc cur.intc, coeficientul dc z€onot alatir dc cite ori
l)ul('rca dc zgornot clc la ic;irca trrtui cuadripcll estc llai mare
36
Fig. 1.21
lP./P.^ r
37

decit puterea ce s-ar obfine, daci cuadripolui ar amplifica
zgomotele de la intrarc, la fel ca ;i seinnaiul Arp)oror,.
^ Coeficientul dc zgomot li,, constituic deci un pdrarnctru
f,oarte coryo{ pentru evaluar-ea zgomotclor interdc froduse
dc un etaj al receptorului ;i dc receptor in ansambiul siru.
Dac5. sursa de scmnal este adaptatir cu intrarea cuadripo-
Ialtti P"o.o,,: h7'08 (relalia l.I4), iar rela{iilc (1.35) ;i
(1.36) pot fi scrise sub forma:
T)
F ro :
,;-*
gi lc,spectiv
P rorr, - li roA ok'l- nl).
Irentru cuadripolii liniari. aplicind principiul supcrpo-
zif ici. puterea zgomotclor la ie;irc poatc fi pusir sub fonna
Prorrr:
,P"o.rorrAo
a P"onr, iar rcla!i:r" cor:ficientului de
zgomot devine
llncoli pcntru aprecierea zgomotelor untlt
lolost:jte t-tolint-t". di ternperaturir de zgomot,
prr:s ia
ft/
'f-zo 'l'oI',0
- l) -
-#f;
5,i li,rpiir<J.c liniar de cocficientul clc zgourot'
cuadrigrl st'
care are cx-
1 .{. LEGATURA 1NTRE SENSIBILITATEA
RECEPTORULUI $I COEFICIENTUL
SAU DE ZGOMOT
otiunea c1c coeficient d.c zgomot poatc f i clcfinitir nu
,r,r*,,1'*'ttr* ctaiele liniare, ci-;i penfru intreg-trascul clc
,,,,i inf"it.,,nti al rcccptorului dc la antt'na ;i piilir Ia dt'tcctor.
.Irascul respectiv.cuprinde ;i amestecitorul care cstc tln
,.t,,i^n"tini"r. i'rebuie a'ut in vederc insr'r ci amcstccitorul
'';ai1-*1;;tcrilc
de semnal ;i zgomot la {el ca orice ctai
ii;i;; J"' amplificarc' ceea
'ce
-permite.
aplicarea rela!iei
il.:zf 'alabil'i
pentru cuadripol'i liniari, i'tregului traseu
it" racliofrecven![ al receptorului'
orlatir cunoscut coeficientul de zgomot al reccptorului
.. pont" defini sensibilitatea sa limitir, care reprezintir pu-
t"rJa rninimir clin antcni (P") sau tensiunea clcctt:omotoarc
(E,) corespunzirtoare acestei puteri. pcntru care ptlterca de
|.j*"i .i"'iu i";it"a receptoiuiui est:e egalir cu pute'ea dc
zgomot.
ln conformitate cu rclaliile din paragraful prccedent'
,,ut.ir.'^ a* zgomot dc la ie;irea r('ceptorului cstc zuma dintlc
it"t"t"^ nom"inall a zgomotelor antenei 1'.0., amplificati dc
r','r,cp1o1 ,si puterea zgomotelor proprii rcccptorullli, adicir:
Desigur ci un cuadripol idcal are putcrca zgomotcior
proprii P"oo, nulir ;i coeficientul dc zgomot I""u : l.
Coeficientul de zgomot l'a fi dcci cu atit mai mic, cu cit
puterea zgomote lor proprii va fi mai sciizuti, iar amplificarca
in putcre a cuadripolului va fi mai mare. Aceasti concluzie
a stat ;i va sta ;i in continuare 1ir baza tuturor cercetirrilor
legatc de
^lmbunirtir!irca sensibilitir! i i instaia!iilor dc rccep! ie
de FFI. In lLrmina accstci concluzii vor fi analizatc princi-
piile cc stau la ba.zr amplificirrii IiFI, a schrrnclor AnRt;i
a rcgimurilor lor clc funcf ionare.
3B
E ]"oro,r'1 ,' l"sp,
'zg *, rglolrnp
I)^-
-
I I 'ltprl-
ft
"o
rrr,, A ,
T)
L- | t 'vpr
a.^- r -r
-.
' -4 pkl-ot]
(1.371
Prorrr: ft"o^4, I lt,oo, ( I .38)
I)in rclafia (1.37) rezultit expresia putcrii zgomotelor
1tlo1,1'ii
1""' '- "lP/r'l-oB
(1t"
-
l)'
39

iar din rclaji:r (1.18) expresia puterii dc zgomot a ant,:nci:
P --
E'?'u
: lt'r- Rt
'g A
i'locr:incl :rccstc rclalii in rclalia (l.-38) sc ob!i't- p*terea
rk. zgomot rle la ic;irca rcceptorului:
It,r,",: ApkToB(F"o + t,4-"- l). il.39)
Putcrca dc scmnal de Ia iegirca receptorului cs{:,:
Puurr: PnAn. i1.40)
Conform definifici. sensibilitatea iimiti se
'a
caiculir
clin cgalarca ultimetor d";t;i",iii gi-"" fi egat:i;',--*
l', - Pn : kToB(I',g + tn
- l, tl.4l)
trnclc: h'1'o -- 4.10-Is'/-NlHz: B
= (B,T)n _ banrla .rncr_
gcticir, eg-aiir. aproxinrativ cu t nna" a" {r"..." a rccr-ptoiului
(in IIIIz).
, .,.it-r instirla{iik' tlt' r't'cep(it.. pcntru asigurarea unt,i proba-
bilitili a tlescopt'ririi justc cit mai maril nu sc lucrt azi cu
sensibilitatea-limiti, ci cu aga-numita sensibilitatc, reali.
A-ceastir rcprezintir puterea rninimi din antenit sau tc'siunca
clectrornotonre corespunzitloarc acestei putcri, pcntrri care
puterca dc scmnal dc la icsirc dep[;c;te d]c un anumit numir
dc ori putert:a de zgomot.
Deci
l', : f'r.D : le'l-all(lr,o * tA,_ l)D. (J.aZ1
undc -I) estc cocficicntui dc distingere aI semnalul.i 1:x' fo'dul
zgomotelor.
Coeficicntul de <listingere, depincle de regirnul cle lucru
]] detectorulu.i,. dc tipul-rcceptoiului gi al"clispozitivutui
ttual, dc calificarca operatorului. variind de ja tr + 10
pentru rrreptoarelc de radiolocaf ie , ia 50 -:- i03 ptntru
receptoarclc dc tclcviziune ll0l.
Sensibilitatea calculatir cu relafiiic de mai sus va fi
exprimatir in ', dac5. banda energcticir se introduc. in UI-Iz.
40
l'cnsiunea clectromotoarc din antenS. corespunzitoare urrt'i
lnrtcri P, sc calcnleazi. in cazul adaptirrii antenei cu fiderul,
tlin rela!ia:
P.: "'n,"' {Rt
rrrrtlc ll, == Z" conslituic' i'rpeclanla ante'ei egalir Ia .claptare
crr impcdanla caracteristici" a fiderului de antenl.
In felul acesta, t.e.m. corespunzd.toare scnsibiliti!ii
n'alc va avca cxpresia :
t:, - / tt,'t;an^1t.; + t
^ -
t)D ' 1.43)
si va fi cxprimatS" in vol!i.
tlneoli, sensibilitatea se expriml in unitl!i A7-., ;i se
calculeazir cu relaliile :
r) prl [.,.] n
I'4tt'ot - :;:
BD(F,, + tn-1) t,1.44)
;i. rc'spcctir',
r 1--
E r1t..r
"l
: l.'
4 I',.inr;R,t -
Pcntru receptoarelc ce lucreazS" pe frecvenfc mai rnari de
120 l{Hz, tcrnperatura rclativi a antenei tn: I si rcl:r-
tiilc de mai sus se simplificl. Dc exemplu relalia (1.41)
rlcvinc:
P,1n'tol:. BDFro. (1..16)
Cunoa;tcrea scnsibilitirfii pcrmite determinarea tr.nsiunii
lrr intrarca primului ctaj aI rcccptorului.
l)e cxemplu, in cazul rcceptoarelor pc unde metrice,
l:r t:ilrc fiderul de antcnii estc un cablu coaxial cu impedanla
,'rrrrrcteristicYa 2", schema cchivalentS. a circuitului cie in-
1r:rt-c sc prczinti" ca in figura 1.22.
l.ir rczonanlir impeclanlir cjrcuitului de intrale este egal5.
I
( rr 1i .
-.
I)acir priz.tt f sc dcfinr_gte ca raportul dintre
l'
+nntt^1n,0 -l tA-I). (r.45)
47

7c
I
1.23Fig. 1.22
Il .t ' -',
vl - , "ttjr
Z" -'r Zitb
paa-: V
r-r.
Ail
t'.+-11
rela!ia (l .50) devinc :
U: (I"a 1(ioo. . ( r..52)
ur1c1( : u: J* cste raportul de dezadaptarc ;
foa
- cocficientul de dezadaptare.
ln cazul receptoarclor pe unde decimctricc, ccirtimetrice
primului etaj amplificator dc
l'r'ccr-cnfi intermediarir. determinind in prealabil puterca la
it'5irea etajului de amestcc :
Itr"ro: P,' Ap'rt, (l .s3)
urr(lii -i?rFr rcprczinte arnplificarca in putere a trascului de
/iFl . incluzlnd cvident in acest traseu gi amcstecirtorui.
Schclna echivalcnti a circuitului dc intrarc iir. AFI cste
lrrczcntatir in figr-rra 1.24, unde Eu
,',,nstituic t.c.m. a gencratorulrri dc . _ j*-!-
l.rrsiuner cchivalent cu ic;irca ame- i
*
I f,;tt.t'irtoru.lui, care produce ia bornele ..,11 t, I [Jrtrc
I l" puti'rea iati. dc rclalia 'i 'i T
(li1. C-conductanfa la rczo- '-------l-*
,2aa -----'-l- az
La
este :
(r.48)
(r.4e)
ln cazul receptoarclor pe unde decrmctrrcc, ccntlmetrlce
1i mai scurte. relaliilc de mai sus pot fi folosite pentru cal-
<'rrhrl tensiunii Ia intrarea orimului etai amolificator dc
h,,
iitll,
,b2
rt t
fi,a
.ilrFig.
(Ir;i U , deci p 1 l, impcdanfa circuitului de intrare tr ins-
feiatl la bornele I
-
l' va fi:
Zi,t, - p,R: +. (1.17)
Schcma echivalentir a circuitului din figura 1.22 sc poate
pune sub forma din figura 1.23'
'l'ensiunea f/, r'a f i egali cu :
A!
7J-.'c t
(r
rezonanta circuitului de intrarc, condi{i:r de adaptarc
6:
2"" !.,
"C
rle undc
Ifind factor comun la numitorul relaliei $.a8) pe Z"
;i avind in vedere relalia (1.49). tensiunea intre bornele
1 -l', dcvine :
fi:
/ad
i:rr tcnsiunea U dc la intrarea primului ctaj al .receptorului
r';r f i cletl de relaf ia:
. En+
(J : ,' _ Pait (1.50)
h+'z
' r+-+-
P'oa
f-'rrrn la adaptare P: !,o, din ultirna rclaf ic ,rezultir:
Tr I',t
ua,t : ;f -' (t'51)
"y aa
r+d-
42
Lir-
nrrrrtl"t a circuitului dc intrarc in Fig. 1.24
43

-lil- irrr ll,-" -' I
au i?sfl
cS.torului.
f)in aceastir schcm:t
p
^ tesa
Cunr yi in accst caz, Pou: le 'T;:
ultinra relalie poatc f i scrisir sub forma :
D2
lt - "4 .
- ,rso - Ritsa
.-opcririi juste a semnalului util, va trebui ca receptorul
.r iirh un coeficient de zgomot mai mic sau cel mult egal
.r:1 orir"ntativ rezultat din relalia (1.42), adici:
SA
cu
k' <. l; -
Pr - h'l ollD (t^ - l
- zsR - ' zgo hToBD
(1.57)
Sarcina realizirii inegalitirfii (1.57) revine, ata curn se
vrr vrrLea ln continuare, AFFI. De aceea, tipul de AF'FI 9i
rcgirnui siiu de funclionare vor trebui si asigure reccptorului
rrri cocf icient de zgomot F"on 4 F"oo. Respectarca acestei
i ncga I itir I i inseamni as igurarca une i sens ibilit[! i receptorulu i,
o,gali -.au mai bunir ca cca impusir prin tcma dc proicctare-
-
rczistenfa dc iesire a 3
ccirivalertti rcz.ultir :
E2 .f,
V?tu"o 'r p2lc)2 G
(l j- a')z
l*ag
u*
de u*ele
E ll1i; r.i-a:
"=-Ve*' "'
La adi-rptarc &: 1 si sc obline:
E : l1zr",- .('aat
I Girro
lensiunca llr iutrarclr llrimului ctaj AI]I va fi
rclatia {1.50), in carc sc inloctticltc (1.5a), adici:
-yH
Lir adaptarc ??aGr,,,: G, iar relaf ia (1.55)
rf
1.5. DBPENDENTA COEFICIENTULUI DE ZGOMOT
AL RECEPTORULUI DE PARAMETRII
BLOCURILOR SI ETAJELOR COMPONENTE
ln paragr.aful precedent s-a arltat c5. noliunca dc coefi-
t: icnt de zgomot poate fi clefiniti. pentru intregul traseu 4e
nrdiotrecvenll al-rcceptorului, care precede dctectorul' I)e
ascmenca s-a ajuns 1a concluzia cit, un rcccptor estc cu atit
rnai scirsibil, cu cit coeficientul si"u de zgomot estc mai
;rpropiat de unitate. Pentru a analiza clile de reduccre a
cocficientului de zgornot este necesar siL se stabileascS. mai
intii cum depindc el dc parametrii difcritelor blocuri ce
intrl in compr-rnerca receptorului. In acest scop in figura
1 .25 se prezintir schern:.-bloc a unui rcceptor sLrpe rhetcrodiniL
sub forma a doi cuadripoli legali in tandem. Primul cuadripol
F,a
(t:-
Paa
f1.54)
dat.1 de
'1.55)
'.!eviuc:
i 1.56)
h, ,,
ll
ury
Din lelaliilc c1e ruai sris rczulti cil, scnsibilitatca tinui
receptor de FFI este dcterminatir de cocf icientul s[u de zgomot-
De aceea, daci se impune rcalizarca unui receptol ' ctl o
anumiti sensibilitate P, reznltati din plobabilitatea des*
44
ffiHffitriFig. 1.2s
45

(r)
de
folmat din elementele blocului de FFI este caracterizat
pararnetrii ,Ao,, Bb Frs,.
Ar: Ar,'Ao,' r1.58)
;i aratir ci, coeficientul dc amplificare in pute-re al rct:t-pto-
iului cstc direct proporfional cu coeficienlii dc ampiificatrc
in puterc' ai celor doui blocuri componente.
Dacir caracteristica de frecvenll a primului crraclripol
t'stt' t'1( D -- l'!l), banda sa energeticd va avea expresia:
' 'J ' -{t(-f.)
Bt: )'i$),tJ.
Cuur accst cuaclripol csttr fornrat tlc bloctrl tlc lillI al reccp-
torului, caracteristiia sa dc frccvcu!r1 .r',(./ )' dcci ii.curba
y!(f), vor fi foarte largi (fig. 1.26 a). llaritla.('ncrgetjcri.Bl
".ti'i.pt"r"ttta suprafala cuprinsiL itttrc t:trrlr:L -r'?(/) ;i al-'-'cisir"
clcci va fi n.rart:.
Judccind la fel, cei de-al doilea cuadripol, fiiritl. iornrat
din"blocul de frect'enli intcnnediarii, I'a avczr lxrritlll t'lir'1'*
geticir,
-F&
f
B": v3(f)d/.
")
mult rnai mici (fig. ,.rU;;.
Pentru determinarea benzii energetice a
aflir mai intii caracteristica sa de frecvenli
46
;i :rpoi se trascazi grafic curba y'f)' dupi care sL-
t'rrlt'ulcazi:
B: ),'(f)df .
Al doilea'cuadripol (II), alcituit din restul etajelor pi-ll
la detector, este ciracterizat de parametrii F,0,, Ao", 82-
Receptorul in ansamblul siu, considerat ;i el un cuadripol
este iaracterizat de parametrii Frs, Ap, B.
Intbteseazi sii se. stabileasci, care este influenla pafame-
trilor bibcuriloi ce iompun receptorul, asupra coeficit'nt'-rhri
de zgomot la, deci asupra sensibilitilii receptorului.
I-ggi,tura intre amplificirile in putere este silnpli'
IGrafic. B reprezinti. strprafala ha;urati din figura 1'Z!.ct
Cum B, D B, rezultl
-
B
= Bz, adici banda energcttcl
,, ,"."ptorrilr1i .ti" egali cu bandi energcticl a blocului de
I
receptorului, se
v(f):vt(il)'Jf)
,./ uru,
Fig. 1.26
47

{recvenfl intermediarl. Amplificatorul de {recvenfi intcr-
mediari avlnd multe circuitc oscilante se poatc considera
-cu suficientl precizie c[ banda sa energeticii este egalir
cu banda de trecere (Bf r),,.
ln concluzie rezultii deci :
B - Bz=(By")n. (l .5e)
Puterea zgomotelor de la ic;irea traseului de radiofrecvcnli
al receptorului, conform celor prczentate in paragraful 1.3,
este :
Pror"r: Itro,rrrAo, a r'rorrr" (1.60)
unde: It"si"ur: kTo BAprF-rs, reprezinti puterea zgornote-
Ior la ie;irea cuadripolului 1 ; P,oo,": h7-" BAp,Ui,s,-l)-
puterea zgomotelor proprii cuadripolului II.
ln expresia puterii zgomotelor de la ie;irea primului
'cuadripol s-a introdus banda energeticS. a reccptorului R ;i
nu banda energeticS. 8., cleoarece in final intcrcseazl nu-
mai putcrea zgomotelor ce trcc prin intreg trascnl dc
radiofrecven!ir.
Pc baza acestor observalii rclalia (1.60) devine:
P ro r", -- hT o B A p
I
F ro, A r,
"
)- h f o B A,
"
(F, o,- l) : h7- oB A oI"
"
r,
<1e undc lezultir :
inilr-rrn!a clczadaptirrii se {ine seama la calculul cocficicrltultri
rlt' zgottot F-r,".
Ileialia (1.61) Perrnitc siL se tragir urmiLtoarclc concluzii
(1.61)
in care Ao;eprezintS" coeficientul de amplificare in putere aI
blocului de FFI, calculat ia adaptarca ie;irii sale cu intrarea
in blocul de frecvenli intermediari. DacL intre aceste blocuri
nu existl adaptare, in relafia (1.61) se introduce tot valoarea
coeficicntului de arnplificare ,4r, calculat la adaptare, iar dc
.48
lourti: irlportantc :
1. Pentru realizarea unui receptor de liFI cu o inaltir
sOnsibiiitate cstc ncccsar ca blocul dc FFI si aibil coeficientul
rlc zsomot F,r, mic 9i coeficicntul cle amplificarc /r,tlo]'"'
(tincl si't satiiiircute acestc condifii, infl'cnta zgomotelor
blocr.rlui cle frecventit intermcdiarir asupra sensibilitir[ii re-
ccptorului sc poatc neglija.
2. Dacir blocul de FtiI arc amplificareir in putc-rc rt'dusir'
Dr:ntru tnirrirca sctrsibilitii!ii receptorului trcbuic rcdus la
iiii"i*r.tnt posibil F,r.. intrucit cre;te influcnfa zgomotclor
6locuLri clc frcc'eniir interme.diarir asupra sensibilitir!ii.
Ilvitlent ci acest stucliu poate fi extins aslipla ficcirrui
uloc, in-parte. cum insiL influenfa ho,tirritoarc asupra sensibj-
irt*ii.J""ptorului o arc blocul de Fl'I. stuclir.rl se
'a
cxtinde
cloat- asupra sa.
Sc considerir cir blocul de IiFI, la rindul siru, cste fortnat
<1in doi cuadripoli lcga!i in tandem, fiecarc reprczcntind tin
etaj -FL-t.Astfel, schcma-'bloc din figura 1.25riunine r.alabi-
1ii;i pt'ntru blocul cle FFI daciL parametrii '4r'R;il'-,0 r19r
cara.i.'rira proplictirlile blocului, iar '4r,, Br,F ,r,fi Jr, 'f.r'
1i,0, q.a.m.c1., vor caractcriza propricti!ilc f iccirrui etel clttr
tloi.. nste e'idernt cl rela!ia (1.61) va rirminc
'alabilir 9i
pcntn-r blocul de FFI ;i concluziile dc mai sus pot fi clcfinitc
mai concret ;i anume:
1 . Pcntru realizareir unui receptor de inaltl scnsibilitate
cstc necesar ca primul ctaj AF'FI sir aibir un cocficient dc
zgomot F"r, cit mai rnic 9i un coeficient de amplif icare in
pirt"r,, ,4r' , cit rnai marc. in acestc condilii zgomotelc
ielui clc
"1'd"oil""
etaj AFIII au o influc'fl nc'inscnnatr'r
asllpra sensibilit[!ii leceptorului'
i. Dacir prirnul etaj AFFI arc arrnplificarcil in putctc
rniciL. influenfa zgomotclor celui de-al cloilea etaj asupra
scnsibilttiL!ii crcltc ;i trebuic luatir in consi(lcrarc'
t",- - I
l,' -F -L
-vt
'zg - zgt t
,l
,
'- P,
4S

Pcntrri rr-.clriccrca influenfei celui de-al doiica ctaj tr-ebuic
lua.tc rrrisru-i clc rcduccre acocficientului siu de zgomol F"o. .
Ilczultir a;adar ciL AFFI din receptoare ie cic inaltir s..nsibi-
litate trcbuic sir aibii coeficientul de zgomot cit mai rr,'dus ;iarnplificarea in putere cit rnai mare. Numai in asemcnea con-
ili{ii zgonrotele celorlalte etaje nu vor influenfa sensiirilitatea
lcceptonrlu i.
I.6. INI'LUENTA FIDERULUI DE ANTENA ASUPRA
snNsiBrlrTapr nncoPToRULUr
itecclrtolul sc dispune, in gencral, la o anumitlL distanfS.
ric antcniL. I-egirtrrra dintrc antenS. ;i receptor tstc fiLcutir de
un fider, care poirte {i de tipul cablului coaxial sau ghidului
<ltr unde. Un astfcl dc {ider, consumi" o parte din puterea de
sennal ;i arc zgomotc ploprii destul dc puternicc, ceea ce
cvident influenlcazi nefavorabil sensibilitarea receptoruiui.
Pcntru evaluarca cantitativi a influenfei fiderului asupr:l
scnsibilitirf ii rcccptorului cstc neccsar s[ se detcrmin,: cocfi-
cicntui clc zgornot al instalaliei de receptic, in carc sc con-
sicleri primui cuadripol producS.tor de zgomot {ornrat din
fidcr, iar ccl clt-ai doilca cr.radripol
-
reccptorul propriu-zis
(f ig. 1 .27).
in a.ccastir schcm5", RA r-cprczintiL rczistcnta
antcnci, cgaiir in czrzul adapt[rii antcnci cr.r f idtru].
dnn!a caracteristiciL a fiderului.
Coeficicntnl de zgomot al fiderului, conform
(rela!ia 1.35) cste:
D
' zg
I
D
' zgie r
Prrro,, Rrf
undc 1ir, c:onstituic
tul dc transft,r in
f iclcrului.
Putcreii zgcmotclor de intrare va.f i ega.il cu putcrea zgonlo-
't .lor antenei, cot" la adaptare estc (relalia 1'18) :
Prr,orr- k7'oBtn'
Iclireli {irlcrului cstc cchivalentii cu o rczistenJl oarc-
1-arc. pc cale a.parc o pi1!e1e dq.18!$*:
it'ou",:"kT- P : kT oBtAKerF 'o.r
Cor:f icientul (lc zgonlot al f iderului estc deci :
' - Tr
t zoI To lA I(pI'
pcnt.ru frt:cvt'nfe cuprinse inire 30-120 IFiz ;i
TS
11 --.cI j_oKpr
ncntru fr,,ctcntc mai mali de 120 fiHz (1, : 1)'
' --'(-o,'iicie'tui
d" zgomot nl i'stalafiei dc receplie' conlorm
rclir!ici (1.61), cstc :
, I ron - | tJ , Fro,,- 1
_
';'J ' .'tf ' JI,I Totslir, Kr,
-'[l+
U;rsE- l) TotA
.
iar pentru frecvcnle mai
r,'
- zu
'l-otAIinI
nrari dc 120 MILz
7-y{fro"-1)7'o
ToKpf
Fro:
Fzg&
Krt
ir .63)
(1.61)
{1 .6.5)
cu rcslrea
se obline:
{1.66)
devine:
totalir a
cu in'rpe-
dt'tinif ici
{t.62}
cr,rciic icn-
putrrc ai
Evident temperatura rezistorului echivalent
fiderului'I' J:7' ;t A,dc aceea pentru orice frecvenfi
l-_--- ---t. -.-]-lJ--l--Iir---] |
'^[-"ii{Li-]&i
I
lFzol
L--a
- -- -J
I,'i7. 1.27
50
Itelaliiic (1.65) gi rcspcctiv (1.66) aratir cir sensitrilitatea
instalafici d"'rec"piic ,ri fi ..r atit rnai micir cu cit ficlcrul
,l., antenu cste mai-iung, adic;" cu cit pierderile sale sint mai
ti*ii. fl" aceea. cind iripractic'i apare necesitatea amplaslrii
r.r,ccptorului la o distan{n tnar,' de anteni, se recomandl
,,,pi,r"o etajclor cc i'fluenfeazir sensibilitatea receptorului
51

in irnediata apropiere a antenci, ;i apoi scmnalul arnplificat
doar in citeva ctajc rFI , sir sc transmitir rcstului ctajelor rc-
ceptorului, care sc cupleazir" in apropicrcir dispozitivului f inal
(indicatorii stafici dc radioioca{ie).
T.1. FACTORUL DE ZGOMOT
Acicsca in locu1 cocficicntului dc zgomot ;i cocf icicntul dr:
amplificare in ptiterc. un cuadripol proclucittor dc zgornot
poatc fi caractcriza.t prin tcmpi:ratura relativi clc zgornot sau
factorul de zgomot.
Nof iunca de factor dc zgornot se introcir.tcc itr blLz.rt. ttrtnitto-
rului ra!ionament. Putcrca nonrinalir a zg-olnotclor dc la
ie5irc'a unui cuaclripol c'ste:
l'rorr,: h7-o B,lpIirs (t.6t)
-ceastir putere sc poate echivala cu putcrca nornirxr.Iit dt:
zgomot produsir clc un rczistor oarccarc, cu o ternpcrtrturil
echir-alcntii T", adicir :
I)acri zgomotclc prirnului ctaj din r-eccptor s.int evalulite
,,r in l'actoiirl d,' z*oinot. rcla!ia cocficit'rltului d(' zgorllot aI
i,',','ptorrrltri (rula!'ia 1.61) poate f i pusl sub fonua :
tTIrI a- I zlz
Fru--
| {:ererl'or ce zgomol
i 1 .70)
[)rin {actorr-rl cle zgourot se cvalue azit. in g9n9r1l, zgomotele
,l't,dt,lor s(nicoltducio^.c; d(' accca rt.latia (1.70) sc folost'5.tc
lil calcr-rlul coef icientului de zgornot al rect'ptoalck-r_r' d_t' lI'l,
,,.,iri,1 ca priln etaj fie amestecXtor'l cu diocln. fic AFFI para-
rrrr tric sau cu diocliL-tunc1.
1.I]. I{ETODE DE N{ASURARE
A COEFICIENTULUI DE ZGOTTOT
[i'rsurarca cocf icicntului <1e zgomot cste posibilii pl.in tiou[
r.netocic: tnc,toda cu gcncrator dc zgomot cu dioclir ;i rri, toda
cu generator dc scmnal.
Pcntru rnirsurarca coeficicntuiui cle z-51omot prin prima
nrctodl sc utilizcazir schema de miisurir prczeutatir irr ttgnra
1.28. Itez-istt'nta 11, reprczintir antena echivllenti ;i de aceea
trc'buie asiguratir'"gulit"t". l?n: 7?,,1r. Rezultit deci cir
s:rrcina ccliivalentir-a diodci gelteratoarc dc zgomot '-'ste:
l'roir€ = li l', B-
Din compararca cclor clouir rclaf ii rczultir:
'l'" .= 1- oF
"o
A o,
de undc se obfinc expresia tempcraturii rclativc clc z.goinot
sau a factorului dc zgotnot al cuadripoltrlui:
t--f:-r, A
' ',' 'zg'-P
Itczultir, a;adar, cir factorul dc zgomot al cuadripolultii.
reprezintir tcmperatttra relativi, dc zgomot a utl rezistor
echivalent. a iirui puterc nominali de zgomot cstc cgalii
cu putcrea zgomotcloide la ic;irea cuadripoh"rlui dat. Valoarca
rezistenlei echivalente nu trebuie prccizatl. clcoar-ccc puterea
nominalir se ob{inc cind rezistcnla cste adaptatii, ;i nu tlcpindc
dc valoarca rczistcnlei.
52
(t .6s)
(1 .6e)
'I pt
r) l?s
tu : -T
-,
I
'=
rl 1
in
F
Fig. 1,28
53

Cind dioda luclcazir in r-egiin tic saturafic curcntul cie
zgornot va f i ciat de fortnulr lui Schottkt':
ll,o 2t'1"!| (1.7i)
;i poatc fi variat prin modific:rrcn curt'utului de saturalic
1",^cu ajutorul rezlstorului variabil 11. Confolrn dtfinitiei
(r-claf ia 1.35) coeficicntul dr: zgonot r.'a {i:
L' ft'o rrr
a ,s - ;;-;-n r 0 J)14 ,t)
urlde Psr, este puterea de zgomot prodrisiL dc diodii, la inttit-
rca rc'ceptorului.
I)in ultima rela!ie rezultS.:
,r0,,, __ :t+ (1.;_r)
Ap D*l
iar r-,-'l.t!ia (1.72) devilc:
prc
n
'',0: Thn (n_t'
Se obsen'l c[ mlsurarca coef icientului de zgomot sr: rcdtlcc
La misurarea puterii zgomoteloi' diodci aplicatc la intrare,
care este egaif, cu:
P".^ - l?" R":2ef ,B +.-vu "ED 2
lnlocuind P"oo itr rclalia (1.75) se oblinc:
r; -- 'R^ r
' zs irTo (D-1) 'E' (t .16)
(l .;2 r
( 1 .75)
Din rcla!ia (1.72) rezultiL ci rnirsurarca coeficicntului cie
zgomot se rcducc la niisurarca putcrii zgomotelor dt- la icr'i1g3
rdceptoluiut P"ou,.,;i a ampiificiirii in putere ,4r.
nleiodadetnisurare
"
,tpor:a.,lu i !:e cttpritttlc <1"'r-rit
"p
ctapr.
Ir t a p a 1. Comutatorttl 1{, sc punc.in poziiia l..Dioda
fiind drcirpiatl, miliwattmetrul de Ia ic;irca rcccptorului,.r''a
mirsura 1lult'r'ea de zgoinot produsl dc rczistor,ul 1i., ampii{i-
catir dr: f i, ori, plus-puterea zgomotelor ploprii rr.ccptorului,
adicir :
i)irr rela.f ia (1.76) rcz:ulti" c5" pentru miLsurarca coclicicn-
tului de zgornot, prin aceastS" metod[, trebuic ca rezistenlir
R, sir t'ic egali cu rezistenfa de intrare a receptorului. iar
in-cea de-a doua etapi sir se misoarc curentul dc satula,lic al
diodci, carc produce o cre;tere a puterii dc ie;irc de rrn nutrri"il-
de ori icgai iu D) fa![ de cea din prima etapi (P,or,,r).
Rezultl, a;adar, cf, miliampermetrul din circuitul anoclir:
a1 dioilci poate fi gradat in unit5.!i de cocficient dc zgornot'
Constanta aparatului de misuri va fi:
aRA, , ,.
a: iToLn
').
Ilirsurai,:a coeficientului de zgomot prin ccir dc-a iloLta
metodi. se face dupi o schem5, asemlnirtoarc cu ccit din f igura
1.28, nurnai ci in iocul geireratorului de zgomot, s: cupleazl
un generator de semnale standard, a citrui rczistenfiL dc
ic;ire trebuie sf, fie adaptatl ctr intrarea receptorului.
t) l, .l L ItI zoi?rr 't:3lnlr"I 'rip,
(l.7jt
E t a p a 2. Comutilto,'ul 1(, st: iiir:Izi in-pozilia 2' iri
acest caz,'lii intrarca receptorr-tlui sc aplicit supiirncntar, fati
cle etapa precedentl, zgomotelc produsc dc diodii' Puti'rt:r
zsn-of"loi )rL ic;irca riccptoruhii va t'r't';tt' in conrparlr{l'
,'u P,,.-- clin plirn.r ctrrpi. Variirld cult'ntul de satrrraf ic '[, al
'v tes-
tliodci r'" t,..., ?r(' putcrca zgomotclor lu icgirc cic D dc ori'
corespunzS"iol coeficicntului de-distingcre. pentru c?"rc sr' dl
sensi6iiitatc,a realii a r-cccptorului, fafi de puic'rt'a zgomotclor
la ic;irea din prima etaPl.
Inclicalia niiiirvattmctrului va corespunde acum puterii
totale dc zgomot, ca1'e va f i egall cu:
P'orrrr- D'P'strrr: r)"sirrr+ P"sD ^4 1"
54 55

in prinia ctapiL a mirsuriirii, gcneratorul dc selllll.ih' sc
cuplcazii la intraiea rcceptorului. dar.semnalul-nu st' ;,plicir
LJ intrart-a rcceptorului sc a"plicit cleci zgomotcle re'zistcnlei
clc ic'lirc a gcnc'ratorului ,l)ro. iar ptttcrca de zgomot ml-isuratir
cle miliu'attmctnrl clc la ic:;irc, r'a fi:
Itczultir cleci cl, pcntru <Ictc.rminart'a coeficicntului tie
,g,,uiui.-piin accastl'm'c todi. st' ttrlsoar ir f ic puterea r1': senrnal'
r'.' t..."'tl a gcneratorului de semnalc stanclard ;i 6a'cia encr-
rqt'ticrit a rcccptorului.
Puterca sau t.e.m' dc semnal sc citcsc pc atenulrtorul
r:t'ncratorului, iar bancla cnergeticii sc considerir cgala cu
'lxrnda
de trccerc a rcceptoruiui.
Avantajele rnetodei sint lcgatc, pc de o partc'^dc faptul
1i1 5s s'xclude foiosirea diodclor dc zgomot care sint tuburl
spt ciale ti, pc tlt' alti I)arte. st' l)ot- mitsura cu o plcclzl('
,,'r,rr,,;i coeficicnlii dt'z.gonrot irr caz.ul ullor coellclentl lliarl
tlc distingere.
Dcza'intajele rnetodr:i sint : slaba precizic c1e mitstt'are a
, u"ttl.i*1ito, .1" ,got rot mici. determinatir dc prccizia i'su-
l'icicntiL de mirsurare a tensiunilor electrornotoarc sc:tz-Lllc ;l
rrt'crcsitatea mitsuriirii bcnzii de trccerc a. receptolului'
l"oirr, lt'oa''1 , F lt'or, t,. r-
j)
ir-t c.-a clr-a ciotur ctapir, pcstc zgomott'lc rczistt:nfei tlt' ir'lirt'
a geuerratorului, sc lrpiici Ia iutrarerll rcccptolului ti:n.iurlea
clc scrnnal dc' la gcncrator.
lnstrurncntul clc la ie ;irr: r'lr. tnirsura ptitcrca totall icirmatii:
din putcreer c1c zgomot, care este idcr-rticir cu cca din prima
ctapir ;i putcrea clc sernnal ampiifrcatii de rcccptor. :iriincl
puterca de st'mnal aplicatit la iutrarc sc stalrilc;tc un coiiicient
de clistingcrc ,D. pcntru carc cstc datir scrlsibilitatca r'-';llir lr
rcccptorului. ai.d icit :
lt'rorrr" I)I)roirrt:- l),otrrr-i I)' :1, '
lurde /'}, rcprczint:-r puie rcur st nrnalr.llrti aplicat la
reccptorului.
I)in uitima ri'lartic rczultir:
Itzgie:t 1r"
.
'I t,
l)- l
iar e-rprcsi:r coc{ie it'ntului tlc zgolttot tlt:r'inc:
-vind in l't'rlcLt, cit la aclaptarc
/r" :
/t:
,
4It c
un<1e 1i" estc rt:zistcnla de iclire a gcneratorului. relali:l ii.79)
poatc fi scrisir si sub {ortna
L78)
r .79)
56
I;,t
4RchroB {D-l)
(1 "80)

CAPIT'OLUL II
ASIPLIFICATOARE DE FRECVENTA
FOARTE INALTA CU TUBURI
ELECTRONICE $I TR,ANZISTOARE
2.1. AFFI CU TUBURI ELECTRONICE
$I TRANzISToARE Ix uoxreJ cu cAToDUL
$I, RESPECTIV, CU ENIITORUL COMUN
2. 1. 1. SCHE*IE DE PRTNCIPIU. RELATII DE CALCUL
^{mplificatorr.rl cu catodul cornun i;i glse;lc utilizarea
irr rcccptoarcle din galna trntlclol lungi, medii, scurtc, ca
,IF gi in gama undelor tnetlicc, c:r AF-bI.
Etajut amplificatol poatc fi reaiizat atit tiupl scht-ma-cu
alirn.rriarc-ser'ie, cit ;i'dupa schctna cu tiimentare-paralcl'
ln schema clin figura 2.1 se prrzinti un AII" cu alimentare-
scrie realizat pe- pentodiL,
-in.montaj cu catodul la masl'
S.ir"*" cste aseiniiir.toare la prima vcdcrc cu cea a unui etaj
AFI cu alimeniare-serie' Deosebirea constl in faptul cir, de
data aceasta, circuitcle oscilante au acordul variabil, pentru
a asigura funclionarea reccptorului in gami'
Sarcina este formatir din bobina I, cornutabiliL pentru
liecare subgam5., ;i condensatorul Co, care asigurir acordr'rl,in
gaml, fiind pe aiela;i ax cu coudcnsatortrl C, al circuituiut
de intrare.
Condensatorul C- si rczistorul R" fortneazi circuitul de
trccere din anodul" tr.tbullti arnplif icator pe grila tubului
rr rr,r5 tor.
Filtrul R C, este introdus pe.n'tru micloralea reacliei prin
sursa Eo in siopul rid.icirii sta6itltelli a-mplificatorului'
I{e zistorul R,, asigurl negativarea automati a grilci
f ixin<l punctul de'funcliona{e pe porliunea liniarir a caracte-
risticii-de transfcr a tubului.
Condensatorul C* are rolul de decuplare a catodului din
punct Jc vedere ai inaltei frecvenlc, pdntru a evita aparilia
ieacfiei negative de curent, care af mic;ora arnplificarea
etajului.
hezistorul 4, asigure alimentarea grilei-ecran cu tensiune
continuit. iar condensatorul Co, dccuplea'zl ecranul pcntru
climinarca reacfiei pe frecvenla'de scmnal' prin capacitatea
parazitii Cr,o,ditttteirila-ecran 9i cca de comandit'
Sch"ma din figura 2.1 prczintl o scrie de dezavaulaje'
crr(' au lirnitat uti"lizarea sa^in schcmulc practicc' In gcnlral'
dezavantajele sint legate de faptul ci circuitul oscilant'
aflind,u-se'in circuitul"inaltei teniiuni, complic1 comutatorul
<lc subgame.
I)e"asemenea, rotorul condensatorului variabil Co' fiind
la un potenlial ridicat, prezintir.pe-ricolui de electrocutat'c in
p-i".Lt de'exploatare !i trebu.G luate rn)i-suri de izolare: a
.iasiului conden"satorului' variabil care, prin construc!ic' cste
lcgat cr-r rotorul.
Pentru eliminarca ultimului dezavantaj se foloselte
:ichcna d"in figura 2.2 a, in carc rotorul condtnsatorulut
,--.. I .9g __ A-_- i'#- -1 -+/'- ql- T{T i :/ no.
Lt tr, Lj"n 'i T3, U '
l,ri I i*bi ru,fi
"'+ + 'til
I.,'. l.r"
OD
Fig. 2.1
5B
Fig. 2.2
59

variatril Co estc lcgat la rnasl. Condensatorul C, intrir.actlrn
iri scric in"circuitul oscilant; de accea pentru ar nu infi'en1a
acor-du1, cl trcbuie s[ aibi o capacitate n'rult mai marc clecit
carncitatca totalir a circuitului-oscilant. Se irnpune, elc ase-
,',rJn.-", ca acest condensator s[ aibl" pielderi mici pentru a nu
nrirri arnortizarca circuitului oscilant.
La scurtcircuitarea pllcilor condcnsatorului Co
9P"tt itt:t."
.l
r,,r;..,l,rt- .listruscrii unuia clin elementele c ircuitului cL- aii-
r'nr-'tart . p.ntru elimi'area acestui ncajuns sc folosc;te schctna
clin figura Z.Z h'
condensatorul cle cuplaj ('o st' introducc in scrie in circui-
tu1 oscilant ;i cle accca tribdrc si satisfacit acelca;i cerinfe'
ca ;i condensator-ul Cr.
foateschetnelcplezctrtatcfiindcuzrlimcntarc-sct.i..'au
unnirtoarelc dczavantajc :
-
constanta de tin-rp a circuitului de grili cstc rlAre'
ccca cc poatc cluce Ia bloiarca rcceptorul'i pc o duratir rt'latir,"
ins"nrnatl tlupi ac!iurlca semnalelor put('rllicc ;
.-- bobina circuitului oscilant sc afli in circuitul inaltei
tcnsiuni.
i)entru clinrinarca accstor dczavantaje se inclicir fcllosirea.
scheilei cu ulirnentare-cleriva{ie prezentatir in figura Z'3"
pini," la frecvcnfclc dc 100 IHZ se utilizeazir ca elt:'rentt:
activc De;iodelc si tetrodel.'. dt.oarect,. ar ind capacititilt'
dintr.r,rlectrozi rnici, au rrn factor de rnt'rit ntai mare t;t tllo-
clele ;i asigurir o bunir stairilitate in func!ionart"
Iuburiie folosite trcbuie sir f ic cu pantir variabilS. irl sco.pul
a"
"
p"i-itc reglarca ampiificirr-ii sub i*{i'cnfa tcns'r.'ii de
;"gi;i. autorraTir propor!ionalir cu niveiul sc''r'alultii re-
cep!ionat.
In gama FliI, caPacitati'a. Cn
poate lipsi, iar acordul circuitu-
iui oscilant sc facc prin varialia
incluctanlei bobinei L.
Peste'frecventa de 100 I'lHz.
triodelc, avind concluctan!clc
dc intrare ;i ie;ire mai mici ;i
zsomotc proprii mai rt'drtst . iau
lo?ul penlodclor' ;i tetru'.lclor,
<lc;i au capacitl{ilc dintrc clcctrozi 9i capacitatea de rcac-
Ii,,: Co' mai mari.
Iiioclele miniaturir se foloscsc ca clcmentc active in AIFI,
in rnorrtaj cu catodul comun, iar circuitcle oscilante cu cons-
lilntc concentratc, ca circuitc de salcinir. pinit la frecvcnte
in jur de 350 I'Ii{2.
intrucit in gama frcc-n'entelor foartc inalte' sensibilitatca
,rcccptorului cst-e detcrminatir dc zgomotcle interne ale AIiFI'
,,n d-s"*cnea amplificator se va dcosebi de unul de frccvcnlit
inaltit nu nurnal prin lipsa condcnsatorului Co, ci-9i prin
lcgimul de funcfionarc. -tlvid"nt, Al-FI va trebui sir funcfio-
nJ,-, intr-un regim in cartt zgornotelc sale interne. evaluatc
prin cocficientu-l de zgornot. sh fit'minitlc. Ascmt'nca ccrin{ii
i',,, ,. ,,t'c in vcdcre la calctrlul .[l: '
,nrplif icarea la rczonanlir e'stc datir clc reria!ia [10
Ao :
-
(2.1)
'
6*t,'tr I Girt,"l G"
undt 5 constituic panta tubului;Gi,",;i Gi,r,, conclrtc-
tanfr'lc de icSire';i, rt'spuctiv, clc intrarc alc tubttlui, la c:lre
:sc zrclallgi-t concluctanta clc ;unt G". cind cstc cazul, G" :
: c,r,fjdi"--- concluctan{a propric a cilcuitultti osciiant.
Pcntru schemele cu alimentarc-selic concluctan{a cle ;unt
vn intLa in erprcsia lui Gi,1,." , iar pentru schernclc cu alimen-
tarc-naralcl. in c-rpresia lr'ri Gi",.
( r-rn.r la AIF cstc satisfhcutir incgalitatca:
Gi"r,* Gi''t"4 C' -: c'l' C8"'
aniplif icarea la rczonanlir va fi o func!ic liniarir clc frccvc'nlir,
adici' :
. .s s/.
. r 0 : ------;::- -- ---l- .,s.
or L d., oc
in tirup cc amortizarca totall a circuitului devinc aproxima-
tiv cor.r-ctantir :
cl -tG:.1ex ltllt
-} | ::u A-
or. -, --------=- : uc.
(,i.r L
(2.2)
(2 .3)
61
or. C
60
Fig. 2.3

Considerind cir receptorul lttcreazi in trei subgamc de
frecvcuti. amplificarea Atn va varia ca in f igura 2'4' -rnpli-
ficarea iste o'func!ie liniari de frccvenli inJiecare-subgam|,
clar coeficientul unghiular se modi{icir de la o subgami ia
alta, ca urmare a schirnbirrii inductanl,ei L'
Pentru uniformizarea ampiificirrii la iezonanll i1 intreaga
gaml" de frecvenfii de lalrla/r' firl a..c:c?tq.pglicolul nesta-
[,ltitiiti;. sc rccomant]i i.duceica arnplilicirii din subgarnele
I si II la nivelul celci din subgama III. In accst st'op se
reiomandi folosirea cuplajulul prin autotransformator
(fig. 2.5). Dacir priza f , ,e caractcrizeazi accst cuplaj se
dcfine;tc ca rapcltul
l: !.- l.'U
Pcntr-u frecvcnlc inaltc
(ji",* Gr*r,4Gr;i lclalia (2.a)
r lt'r'inc :
. i.- hsL
lu-- ^- -- ' tos.
(rc Oc
Ilt'l,rl i,r (2..5) ar:r1l t'i t trr jul n
,iilr l'igLrlir 2.5 pi'r'rrriic unifor-
nr izarea amplilicirrii in in-
(2.5)
tensiunca Ia borncle circuitujui,
a ie;irca etajului, r'a fi:
carc reprezinti tensiunea de
S t'rgr
2.4
1,:Girs,-. G" i Gio1,,
trcaga garnir, prin asigurarca
unui coeficicnt unghiulal constant ;i a amplif ici rii
nivelul subgamci III, cu ajutorul modificirri prizei
in fiecare subgami (fig. 2.6).
l.olosirea cuplajului cu autotransformator este indicati ;i
pcntru riticsor-arc:r infiucnfei cortluctanlelor cie intr-are ;1 ie;ile
rrsllpra conductanlei la lczonanli a circuitului de sarcinl in
scopul oblincrii scicctivitS.tii AIF, in special falir de canalul
llnaglne.
Autotransfornratorul i;i glse;te utilizarea ;i in -FFI,
irntru rcalizalea adaptlrii intre ctaje, asigurarea ircnzii de
treccre si mic;orarca capacitl"lii circuitulu C*: 1? C,.r, -
I C, * fi Cnn,,", cA urmarea a reduccrii influenlei capaci-
tl!ilor de intrir"re si ic;ire asupra circuitului oscilaut.
Dcoarecc atit la tuburi, cit gi la tranzistoare, condrictanla
rlc intrarc este mai insemnatir ca cea de ie;ire, AFFI cu tuburi
pot fi tratate la fel ca cele cu tranzistoare, care foiosesc ctl-
plajclc prin autotransformator ;i la inaltS" frecvcnlit unde
accste conductanlc sint pcntru unele tranzistoare mai mari
ca la tuburi.
(.uplajul tranzistoarelor la circuitul oscilant poate ti rea-
lizat plin unul din proccdeele prczentate in figura 2.7.
in figura 2.7a se prezintS. schcrn:r cu autotransformator
t I rrlrlu. Prizclc cc caracteri zcazYa cuplajcic ie;irii tranzistoru-
Irri amplifica.tor gi intriLrii tt'anzistorului urmitor se definesc
.r: tf,'l:
la
b
rr It,
u--
p
o (";,r, ,
c"'.
!i"t'z
)
iar arnplif icalea ia rezonanlir a AFFI va f i cgall cu :
, II
-l --
L ol;
ps
f3
2.4
^
[-, Lr +
^Irt't u t,
62
Fis. Fig. 2.5
63

<ur1
Fi.c1.2.7
unclc 111 si i1,1, rcprezintir inductanlclc mutuale intrc infir;u-
r-lrii" tdbi;"fjt f. 1i, respectir', Lrli bobinc'i 7- a circuit*lui
oscilant.
Ciucl tina din accstc prizc este cgalir
estc cle tipul cu autotransformator'
G,o,, ;- Gr", priza P": l.
in figura 2.7 b cstc repi-czcntatir scherna cu
transformator caracterizati,r prin prizcle :
Fiq. 2.8
cu tranzistoare, pentru ridicarca stabilitS"lii trebuie luate
misuri de neutrodinare a reacf iei internc, in care caz, modelele
matematice ;i schemele echivalentc ale tubului ;i tranzisto-
rului devin identice (fig. 2.9-in parantezS. se scriu mlrimile
corespunzitoare pentru triodi).
Cu aceste observalii care argllnr(:rntcazi inc5, o dati justefea
modului de tratare anunlat mai sus. de deducere a relafiilor
pentru etajul cu tranzistor cu dublu autotransformator ;i de
particuiarizare a lor pentru oricc ctaj cu tranzistor sau tub,
schema echivalenti a acestui etaj va avea aspectul din fi-
gura 2.10.
Notind:
G: prrci,,,* c" + fGi,,,, i
c : f?c,"s, * c, * c, * !7cuo,," ,
U^
r '> I.
cr-r unitirt-ca, c.ullajql
l)t rcgttll-t. intrtrcit
cuplaj prin
., [.z1 -F :111 ,, I
L
I-.
l'1-- .-{
}I
L
Itclaf iile cle calcul r,.or {i d.c.duse pentrr.r e tajul cu.tranzistor
cu autotiansformator clublu, care vor putta f i particularizatc
peutr.u oricc ctaj cu tranzistor, in func!it. tlt' r'aloarea -st,moduI
i"-A.iti"i." aI prizclor;i pt'ntr. orict'.ct^j crr tulrur.i dacit st'
considerl "h: t'q: I ;i st' ittr in 1'(l( r(' olrscrvittttlt' tacutt'
in lcgituri ctr rcla{ia (2.t).
Amplif icatorul lucrcazl in rcg-im linielr-. I)c accc'a tranzis-
torul poatc fi dcfinit cle matricea admitanfii de scr-irtcircuit:
(2.6)
I )'rr I'rt I:
I n,, )',,'
Fig. 2.9
[t;, I
i:rr schcma sa cchivalcnta'r va llvctt aspcctul din figura 2'8 a
,11 . ascrn:,nirtoare cu a tubttltti la I'-liI (f ig' 2'8 D)'
l-a lrecr.'enfer pcstc 100 II{2. folosindu-sc trioda ca cle-
'..,rii-'^itirtificatoi.
atit in schcmele cu tu5uri' cit
'i
in cclc
64
Yr1-Yr:
REr
YzUbe
Yzz
{SU9k)
65

r T--j--t --l
A *i. I. lr' iirp'" r,i"V'' U" "i - j.- I Pl
'-l---t -_] i
Fiq.2.11
schema echi-,'alc'ntii sc s ir',rpli-
ficir, ca in figura 2.11, iar am-
plifrcarca etajului va fi egall
ct1 :
A,
Ua fs|dlzt
r't G (11- iqu Lc
. I r (.) <0" 2f
urdc cr :
I [; -:,| = f
r"i't"zintl dczacorciul gc-
neralizat ; .f, -
frecventa de acord a etajului; 8
-
amortis-
mentul echivalent aI etajuiui.
Pentru etajeic cu tranzistoarc G,ir, : Gzz, iar Gi,1r, cgal
fie cu Cr, (dacl pclarizarea bazei sc face ca in fig. 2.7 b),
fic cu Gy * Gn, , rurdc {,u" - + l- + (dacii polari-
" RBt Ro,
zercabazei se face ca in fig. 2.7 a).
DacYa pr: 1, banda etajuiui se va asigura printr-o rezis-
tenfl de ;unt, ce se va cupla in paralei pe circuitul oscilant
;i in acest caz Girr,: Gzz * Cu.
Modulul amplif icirii etajului are expresia:
A":lA"l: r"|q-lY^l , (2.s)
' I cl tao't
iar amplificarea rnaximir (pe frecvenla de rezonanlii) :
Ao": (z.e)
rezonan![)
(z.to)
Pentru o": lT, explicitind dezacordul generalizat, re-
zu1t5. banda de trecere:
Byn: f,8: *
Din relaliile de mai sus se observl cl atit amplificarea
cit 9i banda de trecere (amortismentul echivalent) sint funclie
de prizele ?,9i ?n.lntr-adevir, avincl in vedere rc-lalia con-
tluctanlei ia ieZonan!5 (din rcialia 2.6), expresiile ampifi
cirii ;i amort;smentului dcvin:
-tt
^o.
P^f al tnl o
(z.rz)
(2. r3)
(2.t4)
;i respectiv
f?,G*t,r,! G" * f'+ Gi,,t,"
h2G: +r3 1eS
b2 G".
xrtlf
O::: Ot'ii
orc
F"Fal !^ln
G
Se observi cI, o datd" cu clegterea prizclor Pu$ Pn, amortis-
mentul echivalent al circuitului de sarcinl va cre;te, ca ur-
mare a mlririi acliunii de gunt a conductanlelor de intrare
;i ie;ire ale elementului amplificator.
Pentru ls: ct, ampiificarea Ia rezonanll este o funclie
de 1n gi va deveni maxim5., pentru acea valoare P4, Car€ re'-
prezintl solulia ecuafiei:
dAo"
- o,
dFE
adici solu!ia ecua!ici
G" + pTGi,r, J- ?7Gi*,,"-zpiGi,*": o
cga15. cu
Caracteristica de frecvenll relativi (curba de
a etajului cste:
- Ao,
^,.l/'
-,:
6":-4UL-]_Ct
' Ae I
Condifia amplificlrii maxiurc coincide deci cu con-
clilia adaptirii intririi tranzistorului urmltor cu etajul
amplif rcator.
Amplificarea maximS" va fi o funclie de priz[ pt 9i va
luvca exprcsia:
Aott: f"l lnlo
, (2.15)
,VGhrtc,+nGe
66
(2.11)
67

iar amortisrnentul iar amortismentul va fi dat de relalia (2.19), care poate fi
scrisi ;i sub forma:
Boa: z(o * #) (z.zt)8: 8oa:
2 (Gc J- fru Gir,,)
o"C
sau
,"o:r( o* "rl?") (2.t6
Evident amortismentul I impus de banda de trecere a
etajului va fi asigurat de priza ps, dat6. de relalia:
u":VW e,7)
Realizarea benzii d.e trecere cu ajutorul prizei p, va f.i
posibitl doar dacd sint satisficute inegalitilile
o <"2r < t,
adic5"
z8,;-8oa ( 2(
',
**)
Comparindu-se rclalia (2.20) aa' (Z.lZ), in care se.face
fz: l,- se constati- cL amplificarea in, tensiune a etajului
airplificator intr-un regim diferit de adaptare este de € ori
mal mic[ decit in regim de adaptare, adic[:
2a
unde : t, : =:- - este coef icientul de dezadaptare;
l*az
a: -!3--
-raportul
de dezadaptare.
l4nil
Varialia amplificirii la rezonan![ funclie de valoarea
prizei bt se prezintd in figura 2.12.
' Se ob-t"t'uh cd devia!ii r:clativ mari de la regimul de adap-
tare nu influenfeazi in mod esenlial amplificarea ln tensiune.
Cu alte cuvinte, regimul de adaptare nu este critic pentru
amplificarea in tensiune.
Pe acelagi grafic cu linie intrerupti este trasati 4"p"+-
denla amortismentului I funclie de p{iza pa, conform relaliei:
zAmc)
l=afr'too
Ar": E Ao*
8: 8'(1 * az),
2.22)
(2.23)
Dac6. ps21, se alege ?a: I iar banda de trccere se asiguri
printr-un rezistor de gunt cuplat in paralel pe circuitul osci-
lant. In aceste condilii amortismentul circuitului de sarcinS.
va fi dat de relalia:
toa: z(r" + 3r J-11 , (2.1e)
de unde rezult[ expresia conductanlei de gunt:
",: +: o,$c (+ - r")
-G,,".
La AFFI, priza fs> 1; de aceea amplificarea va fi deter-
minat[ de relafia (2.15) in care Pr: 1, adic5.:
(2.18)
0/,
0,2
pr
Pr ool,,i
I rd
dod
lll
Ao-
/
68
n llrtl,
-: (2.20
Fig. 2.12
69

uncle 8' -G"*G1",, reprcziut5. amortismentul circuitului cle
o"C
sarcinS. cind intrarea etajului urmltoi este decuplatl.
ln regim de adaptare, sub influenfa conductaniei de intrare
a etajului urm:rtor, anortismentul circuitului de sarcin:t se
dubleaz.l (8oa:28'). Dac.1 pcntm a>1 amplificarea nll este
influenlati in mod cscn!ial, proprictX!i1c sclective a1e cir-
cuitului de sarcini se inriutllesc rapid.
in analiza ampiificatoarclor: de inalti ;i foarte inaltir
frecvenli este important de studi:''t influcnfa pe care o are
funclionarea lor intr-o gaml dc frccvenlir asupra amplificlrii
si select ivititii.' Din relaliile (2.20);t (2.21) se observl ciL micrssrzlea capa-
citIfii C duce la cregterea amplificlrii ;i inriutifirea selec-
tivitilii (cre;terea amortismentului).
Influenfa capacitS.lii C asupra acestor indici de calitate
ai anrplifiiatoruiui dcfindc de corclalia dintre G" ;i Ci,,,,
adicl de frecvenla de rezonanli a etajului. Se pot intihri clorri
cazuri extreme.
C a z ri 1 1. Conductanla circuitului C" >> Ci,,,, ce
corcspunde AIF. Relafiile (2.20) 7i (2.21) dcvin:
1". I
A ry l)jlln .
vLt, 2VGinbr<)sc 8c
8oa ry 28,"
Sc observl c[ varialia capacitiifii C pcntru acordul in
gaml va duce la varialia ampiificirii gi nu va influenfa prac-
tic selectivitatea. ,
C a z tt | 2. Conductanla circuituiui G" 11Gir,,, ce
corespunde AFFI . .ln acest caz
Ao*4 Il'"1"
(2.25)
ampiif icatoruiui.
Sc observir insiL ciL ceie doul cazttri extreme sint deter[r.i-
rrrL{c si dc veloarra capacitr"tliiC. adici"i dr-'frccyciria dc lttclit
,r :,rn1'.,lif icator.ului 1i c'lc put f i int-ilnitr la f unc{ionart'a arnplt-
licatci'ului intr-o gamir largi" dc frccvenle'
Pcrntru a mic;ora infiucnla capacitllii C asupra amplr
I ic iLri i ;i selectivititf ii etaj *1*i, la-f unc!ionai{:'a in garair,.-se
l)r(rfer:r'acoperirea sa pril-mai mult-c subgamc, care sil aib5'
irn cocficient de acopcritc f,if .t',,, ( 2 + 3'
srlectivitatea_ blocului dr inaltl sau foartc inalti. frccvenlir
rstc cLcterrninatir clc toaitc circuite le lui oscilante. Dacl blocul
,ri" i circuite oscilante, ctlrba se de rezon:rntit cste datlL de
rcla!ia :
o : (li r -1- ,;)N,
tll uud,c explicitind' clezacordul gr:neralizat a' sc obiine li'Lr-
girnca curb6i de rezonan{ir 1a rin nivel oaiecar'l: o :
(2.24)
Blocul c1e inaltiL sau foarte inahir f;:ccvcnlir trebuie sl
rusigure seleciivitatca {a!it !1c' canalul, irnagine' Aceasta in-
icamni ci la ut'r dczacord 1lo, - o"[u. (rinttt' ./0.' -ti' fluc.venla
iutcrmcdiarit a rcceptoruhti) aicnuarca ca..rirlulur lttlagtne sa
f ic cgal5. cu o valoare o, imPusir.
Asigrrrarca atenuirrii o, sc f:rce prin asig.urarca unci :rrnorti-
zr-iri coicspunzltoare fiecirui circuit egalir cu :
z;,:1,a!*/F
^, l/i,; -'
- 1.
(2.26)
2 27)
Ilo
o<
' -t
Gi.,
uad : L -;T
va fi influenfatl deci doar selcctivitatca
70
Evident ci amortizarea va asigura ;i banda impusir blo-
t'rrlui, care trebuie sir fie dc 5 la 10 ori rnai mare ca banda
r('ccDtorului. Dacl atennarca canalului imagine nu se asigurii
, rr l'rlocrLl dc IF sau FFI calculat. trcbtrie fie miriti frcc-
vcnta intermcdiarl, fie fiLcutit reccplia cll un receptor cu
rlrrlrllr schimbare dc frecvenlit'
77

2. 1.2. CoEITICIENTUL DE zcoMor AL ETAJULUT AFFr
cu ruB iN. trorur,r; cu CATODUL coMUN
Se consideri drept cuadripol produc[tor de zgomot tubul
;i circuitul de Ia intrarca sa, ce realizeazl cuplaju_l cu sursa
de semnal (antena sau ie;irea etajului precedent). Sub forma
cea rnai generall, un ascmenea cuadripol corespunzi"tor AFFI
cu tub in montaj cu catodul la mas5" se plezinti, din punct
de vedere aI frecven{ei inaite, ca in figura 2.13 a. Zgomotele
circuitului de sarcinl vor fi luate in considerare la calculul
coeficientului de zgomot al ctajului urm5.tor.
-=
Cuplajul sursei clc semnal ;i intririi tubuiui amplificator
la cilCuitul oscilant sc realizcazl prin autotransformator gi
apreciat de prizelc:
b,: ut < L: b.,: u" <rsi b: ut : L.rt u - 'r' u ' r uz ?z
Neglijindu-se reac!ia prin admitanfa Yoogi prin inductanla
bornei dlc catcd, schema ccliivalcnti din punct de vedere al
zgcmotelor- 'a avea aspeclul din figura 2.13 b. Ea se obline
prin inlocuirea tuturor surscior de zgomot ale schcmci din
figura 2.13 a, cu "schemele lor echivalente prezentate in
capitolui prccedent, transferate la bornele de intrare ale
tubului.
Zgomotele sursei de semnal sint evaluate prin generatorul
Iic" :
*
,,t" : l*TFfpQ cu conductanJa interni"
Gi: pzcc.
in ccea ce prive;te zgomotele circuitului oscilant acestea
sint cvaluate prin generatorul cle curent,/!r, : ? :
L2
: v-4ETFd;
cu conductan{a jutcrni C6 :
#.
Ceielalte surse de zgomot sint ale tubului ;i sint evaluate
prin relafiile (1.21) si, respectiv (1.25).
Scherna echivalentS. din figura Z.t3 b este totugi incomodl
pentru deducerea puterilor de zgomot ce definesc coeficientul
de zgomot, deoarece conline generatoare echivalente de tipuri
diferite. De aceea, se va inlocui generatorul de tensiune E"*
cu u1r generator de curent echivalent I,e: E."ZC, adici:
t
",
: t{ +FTSru, 1GA + G; + G,),
cu conductanll internl zero, deoarece generatorul de tensiune
are ^impedanfa interni nuli.
In urma acestei transformiri, schema echivalentl din
figura Z.l3 b se va prezenta ca in figura 2.14.
Tubul fiind ,,rece" raportul P"lP"c de la ie;irea cuadri-
polului, reprezentat in figura 2.13 a, va fi identic cu raportul
P,lP"rcalculat la ie;irea schemei echivalente din figura 2.14.
Puterea zgomotelor de la ie;ire este deci puterea zgomotelor
intre grili si catod gi are expresia:
rr t',f,o+ r,!,i r?r,i rlr
Preru
4G^
4IG 4Ic
(2.28)
Puterea zgomotelor de intrare este egal5" cu puterea zgomo-
telor generatorului, adicl :
f)
z8G
(2.2e
72
Fis. 2.14
73

19
--r-*-r--r'--1!tlrt
rt d ,J'o
il,', ijo' i''
iltilL C-: _
1,, il
Penli'i-r dr:tr:rtninarea puteriior
de semn::.l c1c la intr-arc ;i ie;ire,
neccsarc ca.lculului ccef rcicntului
de zgonot, trebiiic intocrnit5.
s,:lir..ina echivalcnti,, din punct de
v',:clrrc al scmn:rlului, pentru
cuarlr ilrohil s iucii.r-t. La rezonanll
acr:asi-i"i schemi r:chivalent5. arc
i1l ilnilt l,-' z i.r i i."r p ut':Li: :t scrnnalului
(2.30)
(2.32)
(2.33)
conCilia de adaptarc a sursei cu circuitul de intr"are. se poate
scrie astfcl :
fInG*: C,
iar coeficicntui de zgornot va dcveni:
F.. .:2 + 1R..G + +G'
-sal
G
S: observir deci c5., in cazul adaptiirii
zgomct nu poate fi mai mic ca 2. I-a liFi,
coeficientul de zgomot va avea expresia
F.- .: 6 J- 4R"-G-._5.rd , _b
"
(2.36)
de nnde se trage concluzia cii la adapterc, coeficientul de
zgomot este mai rnare ca 6 ;i deci rcgimul de adaptarc nu
asigurir leceptorului o sensibiliLatc prca ridicati".
Coeficientul de zgomot se obfine minimum iir a;a-numitul
rcgim al sensibilitS.fii maxime, cicterminat de un cuplaj rnai
strins al sursci de semnal cu circuitul de intr:rre. Acest cuplaj
reprezintl solulia ecualiei
dFr.e
:0
dp
;i este dat dc relalia:
+;,,,G('* jF)'
Q.sq)
(2.3s)
cocficientul de
undc Gl .i .1 G",
Fig. 2.15
aspectui clin f igul'ii 2.15
dc jntrare /'",nr. : I'"
.':t-
T)
Lc--:
ttG..
;i prrterea semnalului dt ic;irc l'",.- --' 7'*',.
1,2t'i:(;
Avind in vedere putcritrc de semnal ;i zgomct {c{usq 1a-i
sus ;i rclafia (1.34),-cocficientui de zgornot al c'.ajuiui AFFI
cu catodul comun, va fi dat cle relalia:
lFa .2
>,1.,,
r1l
t )q
-" r:.'-5('
I)aci se inlocui.esc expresiile gcneratoalclor de curent de
zgomot, relalia cocficientului dt zgomot devinc:
n - 1 r G; + 5G' -l- R,s(G'G + G; + G. )2
' Gu
sau linind seana cL Go: !'C.'.
n , ci + 5Ga -L Rzg (ftGc '. c, t 5,t1"
1r.!:r,T
4l:1,n
V
t + zR,eG * rU n"rc(t + ++ n,BcJ.
I'n
Din relalia (2.33) se observS. c5., prin variafia cuplajului
sursei de semnai cu intrarea tubului. cocficientul de zgomot
poate fi modificat.
Notincl
(2.37)
in regimul sensibiiiiirlii maximc, coeficicntul de zgomot
:r1 AI.'liI are expresia:
Ii," : (2.38)
La FFI, avlnd in vedere cYaG>G", relafiiie (2.31) ;i (2.38)
tlcr.in :
t+- 5
' RroG,
(2.3e)
75
74
G:G;+G'
4l
P,, = ?a f

Dumitru cojoc amplificatoare de frecventa foarte inalta

Dumitru cojoc amplificatoare de frecventa foarte inalta

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to Dumitru cojoc amplificatoare de frecventa foarte inalta

Similar to Dumitru cojoc amplificatoare de frecventa foarte inalta (20)

More from George Cazan

More from George Cazan (20)

Dumitru cojoc amplificatoare de frecventa foarte inalta