PROIECT OPERAȚIA CEZARIANĂ CU CUPRINS CORECTAT 1.doc

1
CUPRINS
ARGUMENT........................................................................................................................................1
CAPITOLUL I. ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA ORGANELOR GENITALE FEMININE .......2
1.1. Anatomia organelor genitale feminine…………………………………………………………....2
1.2. Fiziologia organelor genitale feminine……………………………………………………………3
CAPITOLUL II. OPERAȚIA CEZARIANĂ……………………………………………………....5
2.1. Nașterea prin operație cezariană.....................................................................................................5
2.2. Indicații …………………………………………………………………………………………..5
2.3. Factori de risc……………………………………………………………………………………..7
2.4. Consult de specialitate…………………………………………………….....................................7
2.5. Cezariana planificată…………………………………………………….......................................8
2.6. Cezariana în urgență……………………………………………………........................................9
2.7. Riscurile și complicațiile cezarienei……………………………………………………................9
2.8. Pregătirea pentru operație cezariană……………………………………………………………..10
2.9. Îngrijiri postoperatorii……………………………………………………....................................12
CAPITOLUL III CAZURI CLINICE……………………………………………………………..13
CAZ CLINIC I………………………………………………………………………………………..13
CAZ CLINIC II……………………………………………………………………………………….18
CAZ CLINIC III……………………………………………………………………………………....24
CONCLUZII………………………………………………………………………………………....28
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………….29
ANEXE

2
ARGUMENT
Prin intermediul lucrări de faţă “Particularități de îngrijire a pacientei cu operație cezariană”
am încercat să pun în evidenţă rolul pe care îl are nursa în apărarea şi menţinerea sănătăţii
utilizând toate cunoştinţele actuale de care dispunelegate de această temă.
Operatia cezariana reprezinta nasterea chirurgicala a unui copil, printr-o incizie a uterului
mamei, in zona abdominala inferioara.
Uneori, cezariana este o procedura mai sigura decat nasterea pe cale vaginala, atat pentru
mama, cat si pentru copil. Medicul poate recomanda operatia cezariana in urmatoarele situatii:
Travaliul nu evolueaza conform asteptarilor - se petrece fie atunci cand colul uterin nu se dilata
suficient in ciuda contractiilor puternice de-a lungul mai multor ore, fie atunci cand capul copilului
este de dimensiuni prea mari pentru a putea trece prin canalul de nastere;
Copilul nu primeste suficient oxigen - daca medicul este preocupat de cantitatea de oxigen pe care o
primeste copilul sau daca au aparut modificari ale batailor cordului fetal;
Copilul se afla intr-o pozitie anormala - cezariana poate fi cea mai sigura metoda de nastere atunci
cand copilul se afla in prezentatie pelviana (cu zona fesiera sau bratele in canalul de nastere) sau
prezentatie transversala (copilul este pozitionat lateral sau cu umarul inainte);
Sarcina multipla - in acest caz, este frecvent ca unul dintre copii sa se afle intr-o prezentatie
anormala, astfel ca nasterea pe cale vaginala nu este adecvata;
Exista o problema la nivelul placentei - daca placenta se detaseaza de peretele uterin inainte de
nastere (placenta abruption) sau daca placenta acopera colul uterin (placenta previa);
Exista o problema la nivelul cordonului ombilical - operatia cezariana ar putea fi indicata atunci
cand o parte din cordonul ombilical a alunecat in vagin in fata copilului sau atunci cand acesta este
comprimat de uter in timpul contractiilor;
Exista o problema de sanatate a mamei - medicul obstetrician va recomanda operatia cezariana
atunci cand este prezenta o problema de sanatate a mamei, care ar putea face travaliul prea dificil,
cum ar fi o afectiune cardiovasculara;
Exista o problema de sanatate a copilului - uneori, nasterea cezariana este mai sigura atunci cand
copilul are o malformatie congenitala, precum hidrocefalia (acumulare in exces de lichid
cefalorahidian la nivel cerebral); Nasterea/ nasterile precedente au fost tot prin cezariana - in functie
de tipul de incizie uterina, precum si de alti factori, frecvent este posibil sa se incerce o nastere
vaginala dupa cezariana; totusi, in anumite cazuri, medicul va alege tot operatie cezariana.

3
CAPITOLUL I. ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA ORGANELOR GENITALE FEMININE
1.1. Anatomia organelor genitale feminine (ANEXA 1, FIGURA 1)
Aparatul genital se compune din organe genitale externe, organe genitale interne și glandele
anexe. Sistemul reproductiv la femei, spre deosebire de cel al bărbatului, prezintă modificări
structurale ciclice ce coincid cu fazele ciclului menstrual, la rândul său dependent hormonal
(estrogeni și progestageni).
Organele genitale externe:
a) Muntele lui Venus este o proeminență triunghiulară cu baza în sus și vârful în jos. Situat
înaintea simfizei pubiene, deasupra labiilor mari, la pubertate se acoperă cu păr. Sub tegument se află
țesut adipos.
b) Formațiunile labiale sunt pliuri tegumentare ce delimitează despicătura vulvară. În funcție
de dimensiuni se clasifică în:
- labiile mari sunt două pliuri tegumentare situate sub muntele lui Venus, în partea perineului
anterior. Labiile sunt despărțite printr-un spațiu strâmt – vestibulul vaginal – care dă spre orificiul
vaginal și apoi spre vagin.
- labile mici sunt două pliuri tegumentare mai mici, care se întind de la clitoris oblic în jos,
înăuntrul labiilor mari. Sunt de culoare roșie-rozată sau brună.
c) Canalul vulvar este delimitat pe fețele interne ale labiilor mari și mici. Este în mod normal
un spațiu virtual ce devine evident după îndepărtarea labiilor. Anterior e delimitat de clitoris, iar
posterior de comisura labiilor mici. Are doua regiuni: anterior – vestibulul uretral și posterior –
vestibulul vaginal.
d) Aparatul erectil – prin structura și funcționalitatea lor, participă la crearea unor senzații
plăcute și realizarea actului sexual. Este format din:
1. Clitorisul este organ impar, median, cu structură erectilă, situat în partea anterioară a
vulvei, înapoia comisurii anterioare a labiilor. Lungimea este de 5-7 cm.
2. Bulbii vestibulari sunt organe erectile imperfect dezvoltate situate pe părțile laterale ale
deschiderii vaginului în baza labiilor mici. Au lungime de 4 cm și lațime de 1-2 cm. Cei doi bulbi se
unesc pe diaintea uretrei prin extremitățile lor anterioare, luând aspect de potcoavă, cu concavitatea
spre exterior. Din punct de vedere fiziologic, vulva în totalitate protejează actul micțiunii, labiile
dirijând jetul urinar.
Glandele anexe:

4
- Glandele vestibulare mici sunt glande diseminate pe suprafața labiilor, sebacee și
sudoripare cu o secreție groasă, grăsoasă.
- Glandele uretrale sunt două glande mai voluminoase ale căror canale excretoare se găsesc
în apropierea orificiului uretral și care reprezintă formațiuni omoloage prostatei la bărbat.
- Glandele vestibulare mari (Bartholin) sunt două glande care secretă în timpul actului
sexual un lichid ce ajută la lubrifierea vestibulului vaginal.
Organele genitale interne
Organele genitale interne cuprind: vaginul, uterul, tube (trompele) uterine și ovarul. Ele
ocupă o cea mai mare parte a pelvisului (micul bazin), străbătând perineul până la vulvă.
a) Vaginul este un conduct musculo-membranos ce se întinde de la uter la uretră. Anterior în
porțiunea superioară vine în raport cu baza vezicii urinare prin intermediului septului vezico-vaginal.
Posterior în segmentul superior peritoneal care acoperă fața posterioară a uterului se răsfrânge pe
peretele vaginal posterior și se reflectă apoi pe rect, formând fundul de sac Douglas. Superior
vaginul prezintă un orificiu circular pe care se inserează colul uterin. Inferior, la virgine, vaginul este
separat de vulvă prin himen.
b) Uterul este un organ musculos, cavitar în care se dezvoltă oul sau zigotul. El este situat
median, nepereche, iar dimensiunile lui variază în funcție de vârsta femeii, de diferite stări
funcționale, graviditate. Forma uterului este de trunchi de con turtit antero-posterior, cu baza în sus.
El prezintă o îngustare circulară: istm, care îl împarte în două porțiuni: corp și col. Consistența
uterului este fermă, elastică, iar în sarcină uterul devine moale, păstos. Greutatea uterului este de 50-
70g. Uterul este plasat în centrul cavității pelvine, înapoia vezicii urnare, înaintea rectului, deasupra
vaginului, fundul său aflându-se sub planul strâmtorii superioare a pelvisului. Perineul este cel mai
important mijloc de susținere a uterului.
c) Trompele uterine (tube) sunt două ducte musculo-membranoase care se prelungesc în
afara coarnelor uterine și se întind către ovarul homolateral. Ele au formă de trompă, lungimea de 10-
12 cm. Prin trompele uterine coboară ovulul transformat în zigot în uter.
d) Ovarele sunt glandele feminine în care se produc ovulele și care secretă hormoni sexuali.
Forma ovarului este de migdală, ovoidală și ușor turtită. Culoarea lui este albicioasă la nou-născută,
roz la fetițe, roșiatică la femeia adultă și alb-cenușie la menopauză. Greutatea ovarului este de 2-3 g
la copil, 6-8 g la adult, 1-2 g la menopauză.
1.2. Fiziologia organelor genitale feminine
Formarea produsului de concepție

5
Reproducerea umană, ce asigură perpetuarea speciei, este rezultatul fecundării ovulului de
către spermatozoid.
Celulele sexuale
1. Ovulul – gametul feminin – este o celulă sferică având diametru de 200 microni; este
rezultatul activării foliculului primordial, sub influența hormonului foliculo-stimulent (F.S.H.) care
ajunge la maturarea completă.
Prin ovulație, proces biologic ciclic, se eliberează ovulul apt de fecundare. De formă sferică, ovulul
prezintă structura oricărei celule.
2. Spermatozoidul se formează în testicul la nivelul tubilor seminiferi, în dezvoltarea sa
trecând prin mai multe faze, de la spermatogonie la spermatozoidul matur în urma procesului de
spermatogeneză. Are o lungime de 6 microni, fiind alcătuit din cap, gât, piesa intermediară și coadă.
Fecundația este procesul de contopire a celor doi gameți ajunși la maturitate, pentru a forma
o celulă nouă – oul sau zigotul.
Migrația – oul, în stadiul de blastocist ajunge în cavitatea uterină după 5-6 zile, fiind ajutat de
contracțiile trompei uterine și mișcările cililor epiteliului trompei uterine. În cavitatea uterină rămâne
liber aproximativ 24 ore.

6
CAPITOLUL II. OPERAȚIA CEEZARIANĂ
2.1. NAŞTEREA PRIN CEZARIANĂ (ANEXA 2, FIGURA 2)
Cezariana reprezintă procedura chirurgicală prin care copilul se naşte în urma inciziei
abdomenului şi apoi a uterului. Naşterea prin operaţie cezariană reprezintă o alternativă a sistemului
medical, dar şi o situaţie de un real progres pentru medicină.
Chiar dacă unele mame optează pentru acest gen de naştere doar dintr-un simplu moft sau
pentru a nu mai resimţi durerile naşterii pe cale naturală, altele sunt obligate să se îndrepte către o
astfel de procedură chirurgicală, destul de sigură atât pentru mama, cât şi pentru copil. Deşi cezariana
a devenit o cale de naştere tot mai des întâlnită, cu riscul morţii scăzut (2%), acesta este încă mai
mare decât în cazul naşterii vaginale.
În trecut, majoritatea femeilor care năşteau prin cezariană mureau. Această operaţie era
varianta prin care se putea salva doar copilul. Primele note despre practicarea cezarianei datează din
secolul XVI. Cu toate acestea, până în secolele XVIII şi XIX nu se putea vorbi despre supravieţuirea
celor doi: mama şi copil, şi aceasta în special datorită infecţiilor şi hemoragiilor puternice ce apăreau
după efectuarea operaţiei. Abia din secolul XIX s-a apelat la coaserea uterului şi abdomenului după
efectuarea unei cezariene.
Medicul specialist care va realiza operaţia va analiza în amănunt orice detaliu legat de vreo
suferinţă a mamei şi ulterior va demara operaţia în sine, acesta trebuind să taie mai multe straturi:
pielea, grăsimea de sub piele, stratul de muşchi abdominal, ajungând în cele din urmă la uter.
Medicii susţin că pacientele nu iau în calcul faptul că anestezia poate afecta atât viaţa fătului,
cât şi pe cea a mamei. "Este posibil ca mama să nu se mai trezească din anestezie, ca urmare a unor
complicţii ce pot aparea în timpul operaţiei", a spus el. Complicaţiile pot consta fie în embolii
(cheaguri de sânge care se deplasează pe vase), fie în imposibilitatea uterului de a se mai contracta,
caz în care se ajunge la rezecţia lui (extirpare), iar pacienta nu va mai putea avea alţi copii.
De multe ori, naşterea prin operaţie cezariana reprezintă o alternativă de ultim moment pentru
tânara mamă, naşterea neputând avea loc altfel sau existând un risc destul de mare pentru mamă sau
pentru copil.
2.2. INDICAȚII
Din 1970 şi până la începutul anilor 1980 naşterea prin cezariană a crescut de la 5% până
aproape de 25% din totalul naşterilor. Încă de atunci specialiştii în sănătate publică şi-au exprimat
îngrijorarea că obstetricienii folosesc abuziv operaţia cezariană. Astăzi, doctorii au mai multe criterii
care să-i ajute în a lua decizia de a practica cezariana.

7
Cezariana neplanificată - Până la 30% din cezariene sunt practicate după un travaliu dificil
şi greoi (distocie). Multe cezariene sunt practicate în urgenţă atunci când fătul sau mama prezintă
semne de suferinţă sau când apar complicaţii, ca cele ale cordonului ombilical sau ale placentei,
placenta abruptio de exemplu (separarea prematură a placentei de peretele uterin).
Cezariana planificată - Când există probleme cunoscute ale sarcinii sau factori de risc ce fac
naşterea naturala nesigură, operaţia cezariană este planificată din timp. Exemple pentru astfel de
probleme cunoscute din timp sunt fătul în poziţie pelvină, placenta blochează cervixul (placenta
previa), o boală cronică a mamei (preeclampsia) şi, în unele cazuri, factori legaţi de o naştere
cezariană anterioară. Aproximativ o treime din naşterile cezariene sunt planificate din timp pentru
femei care au mai suferit în antecedente o operaţie cezariana. Din punct de vedere medical, motivele
pentru a efectua o noua operaţie cezariana sunt următoarele:
probleme ce au condus la un travaliu dificil sau o naştere cezariană anterioară, ca un pelvis îngust
sau un făt mare (disproporţie cefalopelvină);
factori ce cresc riscul rupturii unei cicatrici uterine în timpul travaliului, ca o cicatrice verticală, trei
sau mai multe cicatrici post operaţie cezariană, tripleti sau mai multi, sau un făt foarte mare de la 4,1
kg până la 4,5 kg;
lipsa accesului la supraveghere medicală de către un medic cu experienţă în operaţiile cezariene
făcute în urgenţă sau lipsa facilităţilor de a se practica operaţia cezariană în urgenţă.
În unele cazuri, o femeie ce a suferit o operaţie cezariană poate naşte pe cale naturală. Aceasta
este numită "Naşterea vaginală după o operaţie cezariană".
Câteva cazuri în care se recomandă executarea naşterii prin operaţie cezariană:
problemele oftalmologice grave ale tinerei mame o vor impiedica să ducă până la capăt o naştere pe
cale naturală, putându-se ajunge până la orbire datorată efortului depus în momentul naşterii;
pierderile de sânge în cazurile de placenta praevia;
dezlipirea copilului de placentă mult mai devreme faţă de momentul naşterii;
căderea cordonului ombilical în vagin, fapt ce il va impiedica pe copil să se mai poată hrani;
copilul are o greutate mult prea mare, iar nasterea pe cale naturala ar putea fi un risc pentru mamă;
copilul este poziţionat cu capul în sus şi picioarele în jos -pelvin, lucru ce ar împiedica expulzia pe
cale naturală sau ar putea apărea probleme de sănatate grave ale bebeluşului ca urmare a unei astfel
de naşteri;
copilul se poate poziţiona transversal, acesta neputându-se naşte pe cale naturală;

8
boli ale copilului depistate de către medic din timp care îl vor împiedica să facă faţă efortului
presupus de naşterea naturală;
tensiunea arteriala a mamei este ridicată sau există situaţii în care aceasta suferă de preemclampsie;
mama suferă de infecţia cu virusul herpetic, lucru ce ar determina transmiterea infecţiei către făt în
momentul naşterii naturale;
existenţa unor fibroame uterine ori ale unor răni pe uter;
naşterea precedentă a mamei a fost realizată tot prin operaţie cezariană, naşterea pe cale naturală
fiind exclusă de această dată, uterul neputând face faţă efortului biologic al unei naşteri naturale.
Aşadar, în urma unor cazuri asemănătoare, naşterea prin operaţia cezariană nu poate
reprezenta decât o alternativă benefică atât pentru mama, cât şi pentru bebeluş, viaţa amândurora
fiind salvată.
2.3. FACTORI DE RISC.
Deşi mai mulţi copii s-au născut prin metoda chirugicală decât prin cea naturală, o mamă ce
naşte prin cezariană are risc crescut de a face complicaţii şi are nevoie de o perioadă mai lungă pentru
recuperare comparativ cu cea care a născut prin metoda naturală.
Cezariana este o intervenţie chirurgicală de mare anvergură, şi ca majoritatea celor de acest
gen poate duce la mari complicaţii.
Complicaţiile posibile sunt:
infecţia;
pierderi semnificative de sânge;
traume ale mamei şi copilului legate de actul chirurgical.
Dacă rămane din nou însărcinată, o femeie cu cicatrice de cezariană are şanse minime de a
naşte natural în condiţii de siguranţă, deoarece există riscul ca cicatricea să se rupă în timpul
travaliului (ruptura uterină).
2.4. CONSULT DE SPECIALITATE
O operatie cezariana poate fi practicata numai de medici specialisti ca:
- obstetricieni
- perinatologist (specialist in medicina materno-fetala - valabil numai in SUA)
- medic de familie specializat in operatia cezariana (valabil numai in SUA)
- chirurg
Daca medicul care a urmarit gravida nu poate efectua si operatia cezariana, desi prevede
necesitatea acesteia, o va dirija din timp spre un alt medic specialist ce poate practica acest tip de

9
operatie. Medicul de familie poate asista chirurgul in timpul interventiei chirurgicale si poate furniza
ingrijirile postoperatorii.
Unele nasteri prin cezariana sunt planificate din timp; altele sunt practicate in urgenta atunci
cand exista risc materno-fetal.
2.5. CEZARIANA PLANIFICATA
Unele operatii cezariene sunt planificate cand este cunoscuta o problema medicala ce poate
face ca travaliul sa fie periculos pentru mama si copil.
Indicatiile operatiei cezariene includ:
- scaderea fluxului sanguin la nivelul placentei inainte de nastere. Acest fapt se produce atunci cand
mama dezvolta preeclampsie, adica niveluri crescute ale tensiunii arteriale in timpul sarcinii
- necesitatea, din punct de vedere medical, de a induce nasterea, dar fara success
- greutatea fetala mai mare de 4,1kg
- boala sau suferinta materna ce se preconizeaza a fi agravata de catre travaliu, de exemplu diabetul
zaharat
- placenta blocheaza cervixul (colul uterin), denumita placenta previa
- leziuni active de herpes genital in preajma datei probabile a nasterii care pot duce la infectarea
fatului in timpul nasterii naturale, cauzind serioase probleme acestuia
- infectia mamei cu virusul imunodeficientei umane (HIV), virus ce poate fi transmis fatului in timpul
nasterii naturale.
- sarcina multipla. Directia si marimea inciziei depinde de pozitia fetusilor.
In mod particular, operatia cezariana este necesara in sarcinile multiple atunci cand:
- gemenii impart un singur sac amniotic (gemeni monoamniotici) deoarece exista riscul incurcarii
cordonului ombilical
- trei sau mai multi fetusi
- gemeni siamezi
- un uter ce nu se poate contracta in mod adecvat in timpul travaliului (inertie uterina) facand astfel
travaliul lung si dificil
- prezentatii patologice sau fetusi macrosomi (fat mare)
Aproximativ o treime din nasterile prin cezariana sunt programate din timp pentru femeile
care au mai suferit anterior o astfel de interventie. Criteriile medicale pentru o alta operatie cezariana,
planificata, sunt:

10
- o problema curenta care a dus la un travaliu dificil sau la o operatie cezariana in antecedente, un
pelvis ingust sau un fat mare (disproportie cefalopelvina)
- factori ce pot duce la cresterea riscului de ruptura uterina in timpul travaliului ca cicatrici uterine
verticale, trei sau mai multe cezariene anterior, tripleti sau mai multi fetusi, fat foarte mare de la 4,1
kg pana la 4,5 kg
- lipsa accesului la supraveghere medicala constanta de catre un medic specializat in operatia
cezariana efectuata in urgenta sau lipsa facilitatilor de a practica o operatie cezariana in urgenta.
2.6. CEZARIANA IN URGENTA
Multe din operatiile cezariene sunt practicate in urgenta cand apar probleme materno-fetale
sau cand apar complicatii inainte sau in timpul travaliului. Aceste situatii sunt urmatoarele:
- suferinta fetala (sugerata de catre o frecventa cardiaca foarte scazuta sau foarte rapida)
- placenta abruptio (separarea prematura a placentei de peretele uterin), ce poate duce la o sangerare
excesiva (hemoragie) si scaderea rezervelor de oxigen ale fatului
- probleme care tin de cordonul ombilical si care pot reduce sau aboli fluxul de sange catre fat, ca
atunci cand cordonul ombilical se torsioneaza, sau atunci cand acesta aluneca in vagin inaintea
fatului, fatul angajandu-se spre vagin presand cordonul ombilical (procidenta de cordon)
- travaliu prelungit si dificil (distocia)
- travaliu oprit in evolutie (insuficenta de progresie)
- disproportie cefalopelvina, adica o combinatie intre un fat cu un cap foarte mare si o mama cu un
pelvis ingust. Aceasta situatie este adesea legata de oprirea travaliului din evolutie sau de distocie.
2.7. RISCURILE ŞI COMPLICAȚIILE CEZARIENEI.
Operaţia cezariană este considerată relativ sigură. Există însă risc crescut în apariţia
complicaţiilor materne comparativ cu naşterea naturală. O pacientă cu operaţie cezariană necesită un
timp mai mare de recuperare faţă de cea care a născut natural.
Alte riscuri ale operaţiei cezariene includ:
greaţa, vărsături, dureri severe de cap după naştere (legate de anestezie şi de actul chirurgical);
infecţia inciziei;
traume ale copilului în timpul naşterii;
imaturitate pulmonară a noului născut, dacă data probabilă a naşterii a fost calculată greşit;
mortalitatea maternă (foarte rară). Riscul total de deces al femeilor care au planificat operaţia
cezariană este foarte scăzut (mai puţin de 3 la 100 000).

11
Cele mai multe decese materne după o operaţie cezariană apar atunci când aceasta este făcută
în urgenţă (30 la 100 000).
Desi majoritatea femeilor se recuperează fără complicaţii atât după naşterea naturală cât şi
după cea prin cezariană, acestea din urmă necesită un timp mai îndelungat pentru recuperare şi
ingrijiri medicale speciale postoperatorii, deoarece operatia cezariană este totuşi o intervenţie
chirurgicală majoră. Femeile ce nasc prin cezarină necesită 3 până la 5 zile de spitalizare, comparativ
cu 1 sau 2 zile pentru cele ce au născut natural. Recuperarea completă după naşterea prin cezariana
este de 4 până la 6 săptămâni, comparativ cu 1 până la 2 săptămâni pentru naşterea naturală.
Riscuri tardive Femeilor cu cicatrice uterină le creşte riscul apariţiei complicaţiilor tardive. Aceste
riscuri cresc cu fiecare operaţie cezariană adaugată şi includ:
ruperea cicatricei uterine la o sarcină ulterioară sau în timpul travaliului (ruperea uterină);
placentă praevia, adică implantarea placentei in partea inferioară a uterului, blocând astfel cervixul;
placentă accreta, placentă increta şi placentă precreta (ultima fiind cea mai gravă) reprezentând
dezvoltarea placentei în profunzimea peretelui uterin, ceea ce poate duce la o hemoragie severă după
naştere, uneori necesitând histerectomie (îndepărtarea pe cale chirurgicală a uterului).
În proiectul meu am urmărit trei paciente cu naştere prin cezariană, toate pacientele au prezentat o
evoluţie bună după intervenţia chirurgicală, fiind externate cu lehuzie fiziologică.
2.8. PREGĂTIREA PENTRU OPERAŢIE
Operaţia cezariană sau operatia C, reprezintă naşterea chirurgicală a unui copil printr-o incizie
la nivelul abdomenului şi uterului mamei. Incizia poate fi facută la nivelul abdomenului inferior,
deasupra zonei pubiane (transvers) sau, în anumite situaţii, sub forma unei linii ce uneşte ombilicul
cu zona pubiană (verticala).
În majoritatea cazurilor femeia ce naşte prin cezariană poate rămâne constientă pe parcursul
naşterii şi poate fi cu noul nascut imediat după operaţie. Operaţia de cezariană durează în general 45-
50 de minute, dar copilul este scos în primele 5-10 minute, restul minutelor fiind alocate suturilor la
nivelul uterului şi abdomenului.
Tipuri de anestezie utilizate:
Anestezia epidurală
Într-o anestezie epidurală convenţională, se injecteazaă o doză de anestezic local în partea de
jos a spatelui pacientei, în spaţiul epidural, în jurul măduvei spinării şi constă în injectarea substanţei
anestezice (continuu sau în doze repetate) printr-un cateter fin (cateter epidural). Acest lucru produce
o anesteziere a nervilor care aduc senzaţii de la uter şi canalul naşterii.

12
Acum în spitale se folosesc mai multe tipuri de anestezii epidurale. Nu există cercetari şi
informaţii clare despre efectele adverse ale anesteziei epidurale asupra copiilor. Substanţele folosite
în anestezia epidurală pot atinge concentraţii la fel de ridicate în sângele copiilor ca acelea din
sângele matern, şi datorita ficatului imatur al copilului, este nevoie de o perioada mai lungă de timp,
uneori zile, pentru a fi eliminate complet din sângele copilului. Cu toate că datele actuale nu sunt
relevante, sunt posibile probleme ca respiraţiile rapide în primele ore şi sensibilitatea crescută la
valori scăzute ale zaharului în sânge, ceea ce sugerează că aceste substanţe au efecte considerabile
asupra nou născutului.
Rahianestezia
Substanţa anestezică este introdusă tot la nivelul coloanei vertebrale lombare (acul străbate
meningele), dar printr-o singură injecţie, fără să mai fie nevoie de plasarea unui cateter. Anestezia
epidurală îşi va face efectul cam în 30-40 de minute, iar rahianestezia în doar 5-10 minute.
Rahianestezia are un efect mult mai rapid decât anestezia peridurală, dar, spre deosebire de ea, nu
poate fi practicată pentru operaţii cu durată mai mare 2,5 ore.
Avantaje ale anesteziei locale
Faţă de anestezia generală, cea epidurală este mult mai sigură, complicaţiile ce apar la mamă
sau la făt sunt mai mici. În plus, copilul nu este afectat de anestezice la fel ca în cazul anesteziei
generale. Pe parcursul operaţiei mama va fi conştientă şi îşi poate vedea copilul imediat ce acesta va
fi scos din uter. Părerile medicilor înclină clar în favoarea anesteziei locale (epidurală sau
rahianestezie).
Anestezia generală
În cazurile de urgenţe care necesită intervenţii de amploare sau când anestezia locală,
regională nu este posibilă, este posibil să se facă o anestezie generală. Anestezia generală poate fi
inhalatorie (cu gaze anestezice) sau intravenoasă. Deoarece substanţele anestezice deprimă atât
sistemul nervos central al mamei, cât şi al fătului, mama va dormi pe parcursul întregii operaţii, iar
bebeluşul va fi şi el mai somnoros. Anestezia generală scade abilitatea corpului de a respira singur de
aceea se face şi intubaţia endotraheală. Cea mai gravă complicaţie a anesteziei generale este
pneumonia de aspiraţie.
Pregătirea preo-peratorie
Înainte de efectuarea cezarienei, medicul se asigură că pacienta are anestezia bine facută. În
majoritatea intervenţiilor anestezia este spinală (rahidiană) sau epidurală (peridurala), dar sunt cazuri
speciale în care anestezia generală este preferată.

13
În vederea pregătirii pre-operatorii, pacientele vor avea braţele legate de masa de operaţie
pentru propria lor siguranţă, iar un câmp operator va fi aşezat de-a lungul toracelui acestora.
Un tub subţire intravenos va fi introdus la nivelul antebraţului sau a mâinii pacientei; prin acesta este
introdus un sedativ care va ajuta femeia să se relaxeze.
O sonda vezicală este introdusă în uretră pentru a ajuta pacienta să urineze în timpul şi după
intervenţia chirurgicală. Zona pubiană va fi rasă, iar zonele pubiana şi abdominală vor fi spălate cu
un sapun antibacterian. Zona de incizie poate fi acoperită cu o folie de plastic adezivă sau cu un câmp
operator în vederea protejării acestei arii.
Înainte, în timpul şi după operaţia cezariană pacientei îi vor fi monitorizate strict tensiunea
arterială, ritmul şi frecvenţa cardiacă precum şi saturaţia oxigenului în sânge. De asemenea, este
posibil ca pacienta să primească antibiotice pentru a preveni infecţiile ce pot apăre după naştere.
Dupa ce pacienta este anesteziată, se face o incizie pe piele de lungime egală cu distanţa de la
încheietura mâinii până la vârful degetului inelar. În majoritatea operaţiilor incizia se face orizontal,
chiar deasupra liniei părului pubian, deoarece se vindecă şi arată mai bine, şi provoaca mai puţina
durere mamei.
După intrarea în uter cu o tăietură puţin mai mare decât capul copilului, acesta este apucat cu
grijă, iar moaşa apasă pe uter şi copilul este eliberat prin incizia făcută. Cordonul ombilical este prins
şi tăiat, iar copilul este dat asistentei sau medicului care se ocupă de nou-născuti (neonatolog).
Ginecologul elimină apoi placenta, face sutura uterul, inspectează ovarele şi trompele, apoi pune la
loc diferitele straturi de ţesuturi şi coase sau capsează pielea. Pacienta poate primi injectie cu
oxitocina combinată cu o doza de perfuzii pentru a ajuta uterul să se contracte în vederea opririi
sângerării şi, uneori, pentru a preveni infecţiile, se administrează şi antibiotice.
2.9. INGRIJIRI POST-OPERATORII.
Dupa o operatie cezariana pacienta este monitorizata atent pentru urmatoarele 24 de ore in
vederea preventiei complicatiilor. Pacienta va primi medicatie antialgica (contra durerii) si va fi
incurajata sa se mobilizeze pe distante scurte inca din primele 24 de ore postoperator. Mersul poate
ajuta la eliberarea gazelor acumulate in abdomen. De obicei mobilizarea este deranjanta, dar durerea
se va reduce treptat la cateva zile dupa nastere. Perioada medie de spitalizare dupa cezariana este de 3
pana la 5 zile. Pacienta poate hrani si ingriji nou-nascutul imediat ce se simte in stare. Inainte de
externare pacienta va primi instructiuni de ingrijire post-operatorie si date despre simptomele unor
eventuale complicatii. Incizia abdominala se vindeca in medie in aproximativ 4 saptamini si este
posibil ca pacienta sa prezinte dureri in zona respectiva pana la un an post-operator.

14
CAPITOLUL III CAZURI CLINICE
CAZUL CLINIC I
Pacienta H.O., în vârstă de 26 ani, cu domiciliul în Slatina, județul Olt, s-a internat în data de
12.05.2022, în secţia de Maternitate II, cu diagnosticul de Sarcină 38 săptămâni, Naştere prin
Cezariană, până în data de 17.05.2022.
Motivele internării: sarcină 38 de săptămâni, făt viu, prezentaţie pelvină, membrane intacte
(M.I.). Se internează pentru intervenţie cezariană programată.
Fund uterin – 33 cm, circumferință abdominală– 115 cm, uter ovoid cu axul mare longitudinal, la
polul inferior capul, la cel superior pelvisul, în flancul stâng spatele, în cel drept părţi mici fetale;
bătăile cordului fetal (B.C.F.)– 136 bătăiminut, tușeu vaginal (T.V.) - membrane intacte.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE : NAŞTERE PRIN CEZARIANĂ
ANTECEDENTE PERSONALE, FIZIOLOGICE ŞI PATOLOGICE:
Menarha la 14 ani , Nașteri = 0, Avorturi = 0, neagă alte afecţiuni.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: fără importanţă, neagă boli infecto-contagioase.
ÎNĂLŢIME : 176 cm.
GREUTATE : 97 kg, Puls = 88 bătăi/ minut , T.A. 140/70 mm Hg
Pe timpul spitalizării a urmat tratament cu:
- Antispastice (Papaverină, Scobutil), Glucoză, Ser fiziologic, Anestezie Epidurală, Oxigenoterapie,
Vitamine (B1, B6, B12) Ergomet fl I.M, Oxitocin S 4-12 u.i.
Pacientei i s-au acordat următoarele îngrijiri:
- i s-a măsurat şi notat funcţiile vitale în foaia de observație (F.O.).
- i s-a recoltat probe de sânge pentru determinarea analizelor de laborator
- i s-a asigurat alimentaţia şi medicaţia necesară
- s-a efectuat tratarea plăgii în condiţii de asepsie perfectă
- s-a respectat normele de asepsie pentru prevenirea complicaţiior
- s-a supravegheat pacienta pe tot timpul spitalizării
- s-a fost acordate primele îngrijiri ale nou-născutului.
Pacienta s-a externat pe data de 17.05.2022 cu recomandările:
- să respecte igiena organelor genitale şi a sânilor
- să evite efortul fizic şi sexual cel puţin 2 luni
- să se prezinte la control periodic.

15
NEVOIA
AFECTATĂ
DIAGNOSTIC
DE NURSING
OBIECTIVE INTERVENŢII
PROPRII
INTERVENŢII
DELEGATE
EVALUARE
1. Nevoia de a
fi curat şi de
a-ţi păstra
tegumentele
curate şi
integre
Alterarea
tegumentelor şi
mucoaselor
datorită
intervenţiei
chirurgicale,
manifestate prin
paliditate şi
întreruperea
continuităţii
pielii (plagă
operatorie).
Să se trateze
plaga
operatorie
corespunzător
stadiului de
evoluţie,
tegumentele şi
mucoasele să
revină la
culoare
normală.
- urmărirea
evoluţiei plăgii
operate
- observarea
tegumentelor şi
mucoaselor: palide,
transpirate
- observarea,
măsurarea şi
notarea în F.O. a
funcţiilor vitale
- pregătirea
materialelor şi
instrumentelor
necesare pentru
toaleta plăgii
operatorii
- pregătirea fizică
şi psihică a
bolnavei pentru
îngrijirea plăgii
- respectarea
regulilor de asepsie
- efectuarea toaletei
organelor genitale
- aşezarea bolnavei
într-o poziţie cât
mai comodă
escarelor
- raderea regiunii
păroase, spălarea
tegumentelor din
jurul plăgii cu apă
şi săpun,
degresare cu eter
şi dezinfectare cu
betadine în jurul
plăgii, apoi în
plagă
- tamponarea
plăgii cu
comprese sterile
şi acoperirea
plăgii cu
comprese sterile
care să
depăşească plaga
cu 2-3 cm
- fixarea
pansamentului cu
leucoplast
- administrare de
Antispastice:
Papaverină,
Scobutil,Glucoză
5%, 500 ml,
vitamine
(B1, B6, B12).
Plaga
operatorie se
vindecă, nu au
apărut
complicaţii,
tegumentele şi
mucoasele sunt
colorate
normal.

16
NEVOIA
AFECTATĂ
DIAGNOSTIC
DE NURSING
PROPRII
INTERVENŢII
DELEGATE
EVALUARE
2. Nevoia de a
elimina
Scurgere
vaginală datorită
naşterii şi
schimbării
modului de
viaţă,
manifestată prin:
pierderi şi
scurgeri
vaginale
(lohiile).
Să prezinte
scurgeri
vaginale
conform
perioadei de
lehuzie.
- observarea
eliminării şi culorii
lohiilor:
- la început
sangvinolente
(prezenţa
cheagurilor )
- după 3 – 4 zile
serosangvinolente
- după 3 - 4
săptămâni devin
seroase
- observarea
cantității lohiilor –
1200 de g, iar
mirosul
dezagreabil;
- efectuearea
toaletei organelor
genitale de 2 ori
zi ( dimineaţa la
7:30, seara la 8:30)
- schimbarea
tampoanelor
genitale de 3 – 4
ori zi
- schimbrea
lenjeriei de pat şi
de corp ori de câte
ori este nevoie.
- asigurarea unui
climat liniştit şi
optim în salon.
- administrarea
medicaţiei
prescrisă de
medic şi
observarea
efectelor acesteia:
- Ergomet 3 – 4 fl
/ zi I.M.
- Vitamine B1,
B6, B12 I.M.
Pacienta
prezintă
scurgeri în
cantităţi
normale,
conform
perioadei de
lehuzie.

17
NEVOIA
AFECTATĂ
DIAGNOSTIC
DE NURSING
PROPRII
INTERVENŢII
DELEGATE
EVALUARE
3. Nevoia de a
se mişca şi a
avea o bună
postură
Intoleranţă la
activitate
datorită
intervenţiei
chirurgicale,
manifestată prin
dificultatea de a
se mişca,
slăbiciune,
ameţeli.
Mobilizarea
precoce a
bolnavei şi
evitarea
complicaţiilor
postoperatorii.
- urmărirea
permanentă a stării
generale a bolnavei
- observarea
mobilităţii
pacientei: în
primele 2 zile după
intervenţie bolnava
se mişcă cu mare
dificultate, cu
ajutorul
personalului sanitar
- ajutarea bolnavei
în mobilizarea
precoce a acesteia
- efectuarea de
mişcări ale
membrelor
- educaţia sanitară
privind importanţa
mobilizării în
vindecarea
acesteia.
- mobilizarea
pacientei în
poziție
semișezând,
șezând pe
marginea patului,
apoi prin salon
făcânde câțiva
pași și apoi pe
holul secției.
- administrarea
tratamentului cu
analgezice pentru
combaterea
durerii de spate.
Pacienta a fost
mobilizată în
primele 3 zile
de la
intervenţia
chirurgicală.

18
NEVOIA
AFECTATĂ
DIAGNOSTIC
DE NURSING
PROPRII
INTERVENŢII
DELEGATE
EVALUARE
4. Nevoia de a
evita
pericolele
Alterarea stării
de confort
datorită naşterii,
manifestate prin:
facies crispat,
gemete, ţipăte,
palpitaţii.
Să se combată
durerea în timp
scurt.
- observrea
caracterelor durerii:
durere abdominală
de intensitate
medie, datorită
plagii operatorii
- observarea,
măsurarea, notarea
funcţiile vitale în
F.O.:
- resp 19/ minut,
- T.A. 140/70 mm
Hg
- puls 88 b/minut
- urmărirea si
monitorizarea
pacientei în timpul
intervenţiei
chirurgicale
- pregătirea
materialelor
necesare pentru
recoltarea probelor
de laborator
- pregătirea
materialelor şi
instrumentarului
necesare pentru
naştere.
- acordarea
primelor îngrijiri
nou-născutului.
- administrarea
medicaţiei
prescrisă de
medic şi
observarea
efectele acesteia:
- anestezic –
Xilina 1 % 1 fl
- Glucoza - 5 %
500 ml.
Durerea
pacientei a fost
combătută în
timpul propus.

19
CAZUL CLINIC II
Pacienta P.M., în vârstă de 29 ani, cu domiciliul în Slatina, județul Olt, s-a internat în data de
18.04.2022, în secţia de Maternitate I, cu diagnosticul de Sarcină 39 săptămâni, Naştere prin
cezariană, până în data de 23.04.2022.
Motivele internării: sarcină 39 de săptămâni, făt viu, prezentaţie transversă, membrane intacte
(M.I.). Se internează pentru dureri lombo – abdominale, analize în limite normale: fund uterin (F.U.)
– 34 cm, circumferinţa abdominală (C.A.) – 110 cm, uter ovoid cu axul mare longitudinal , la polul
inferior capul, la cel superior pelvisul, în flancul stâng spatele, în cel drept părţi mici fetale; bătăile
cordului fetal (B.C.F.) – 136 bătăi minut, tuşeu vaginal (T.V.) dilataţie 2 cm.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE : NAŞTERE PRIN CEZARIANĂ
- Menarha la 14 ani , Nașteri = 1, Avorturi = 0
- neagă alte afecţiuni.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
- fără importanţă.
- neagă boli infecto-contagioase: Sifilis,TBC în familie
GREUTATE : 96 kg, Puls = 84 bătăi/minut , T.A. = 125/70 mm Hg
Pe timpul spitalizării a urmat tratament cu:
- Antispastice (Papaverină, Scobutil), Glucoză, Ser fiziologic, Anestezie Epidurală, Oxigenoterapie,
Vitamine (B1, B6, B12), Ergomet – 2 fl zi I.M.
- s-a urmărit eliminarea lohiilor
- s-a efectuat spălături vaginale de 2 ori zi : dimineaţa şi seara
- s-a supravegheat pacienta în primele 24 de ore de la intervenţie
- s-a asigurat alimentaţia şi medicaţia necesară
- s-au acordat primele îngrijiri ale nou-născutului.
- să evite efortul fizic şi sexual cel puţin 2 luni şi să revină la control.

20
NEVOIA
AFECTATĂ
DIAGNOSTIC
DE NURSING
PROPRII
INTERVENŢII
DELEGATE
EVALUARE
1. Nevoia de a
dormi şi a se
odihni.
Dificultate de a se
odihni cauzată de
intervenţia
chirurgicală,
manifestată prin
anxietate, durere.
Pacienta să fie
odihnită cu un
tonus fizic şi
psihic bun în
termen de 2
zile.
- identificarea
cauzei oboselii
- observarea dacă
perioadele de
odihnă corespund
necesităţilor
pacientei
- reducerea orelor
de vizită ale
aparţinătorilor,
menţinând
legătura pacientei
cu familia
- învăţarea
pacientei să
execute tehnici de
relaxare(rebus,
lectură)
- observarea
perioadei somn –
odihnă şi
comportamentul
pacientei.
- stimularea
încrederii
pacientei în
forţele proprii.
- Administrarea
la indicaţia
medicului :
- Vit.B1,B6,
D.T.=1f/zi –
i.m.
- Gluconolactat
de Ca şi Mg
D.T.=2f/zi- I.M.
Pacienta
prezintă la
internare
oboseală
cu un tonus
fizic scăzut.
Pacienta este
odihnită , cu
un tonus fizic
adecvat stării
sale.

21
NEVOIA
AFECTATĂ
DIAGNOSTIC
DE NURSING
PROPRII
INTERVENŢII
DELEGATE
EVALUARE
2. Nevoia de a
se mişca şi a
avea o bună
postură
Intoleranţă la
activitate datorită
intervenţiei
chirurgicale,
manifestată prin
dificultatea de a
se mişca,
slăbiciune,
ameţeli.
Mobilizarea
precoce a
bolnavei şi
evitarea
complicaţiilor
postoperatorii.
- urmărirea
permanentă a
stării generale a
bolnavei
- observarea
mobilităţii
pacientei: în
primele 2 zile
după intervenţie
bolnava se mişcă
cu mare
dificultate, cu
ajutorul
personalului
sanitar
- ajutarea
bolnavei în
mobilizarea
precoce a acesteia
- efectuarea de
mişcări ale
membrelor
- educaţia sanitară
privind
importanţa
mobilizării în
vindecarea
acesteia.
- mobilizarea
pacientei în
poziție
semișezând,
șezând pe
marginea
patului, apoi
prin salon
făcânde câțiva
pași și apoi pe
holul secției.
- administrarea
tratamentului cu
analgezice
pentru
combaterea
durerii de spate.
Pacienta a fost
mobilizată în
primele 3 zile
de la
intervenţia
chirurgicală.

22
NEVOIA
AFECTATĂ
DIAGNOSTIC
DE NURSING
PROPRII
INTERVENŢII
DELEGATE
EVALUARE
3. Nevoia de a
evita
pericolele
Teamă
determinată de
durere şi
intervenţia
chirurgicală
precum şi de
urmările acesteia
manifestată prin
teamă, frică,
nelinişte .
Să se
îndepărteze
anxietatea
bolnavei.
- observarea stării
psihice şi
comportamente
ale bolnavei:
neliniştită, agitată
- liniştirea
bolnavei prin
psihoterapie
- aşezarea
bolnavei într-un
salon cu bolnave
cu acelaşi
diagnostic şi cu
evoluţie bună
- calmarea
bolnavei şi
redarea încrederii
în sine
- identificarea
cauzelor anxietăţii
şi îndepărtarea
acestora
- încurajarea
pacientei să-şi
exprime
sentimentele,
neliniştile şi
nevoile pentru o
mai bună stare
psihică.
- învăţarea
bolnavei tehnici
de relaxare.
- administrarea
medicamentelor
-Diazepam – 1
tb S per os.
- psihoterapie
Bolnava este
agitată,
speriată după
intervenţia
chirurgicală.
Bolnava
prezintă o stare
de bine psihic.

23
NEVOIA
AFECTATĂ
DIAGNOSTIC
DE NURSING
PROPRII
INTERVENŢII
DELEGATE
EVALUARE
4. Nevoia de a
bea şi a
mânca
Inapetenţă
determinată de
durere, plagă
operatorie,
manifestată prin
alimentaţie
insuficientă
cantitativ şi
calitativ, anemie.
Lehuza să se
alimenteze
normal
cantitativ şi
calitativ în 4 -
6 zile.
- urmărirea
tranzitului
intestinal
(prezintă
constipaţie)
- educaţia
pacientei privind
alimentaţia după
intervenţia
chirurgicală:
primele 2 zile ceai
neândulcit, a-3-a
zi ceai şi supă
strecurată, a-4-a
zi ceai, supă,
lapte, piure, carne
slabă fiartă,
brânză dulce
- evitarea
supraalimentaţiei
cu mese dese şi
scăzute în
cantitate
- schimbarea
de corp ori de
câte ori este
nevoie.
- efectuarea
toaletei pe
regiuni cu mare
grijă în special
zona genitală
- pregătirea
materialelor
necesare pentru
igiena cavităţii
bucale
- urmărirea
bilanţului hidric
- pregătirea
materialelor şi
instrumentelor
necesare pentru
administrarea
medicamentelor.
- administrarea
medicamentelor
recomandate:
- P.E.V: glucoză
10% 500 ml şi
vit. B6 1 fl/zi
- Vit.C 1 fl/zi.
Lehuza se
alimentează
normal
cantitativ şi
calitativ după 5
zile.

2
CAZUL CLINIC III
Pacienta N.D., în vârstă de 32 ani, cu domiciliul în Slatina, județul Olt, s-a internat în data de
15.07.2022, în secţia de Maternitate I, cu diagnosticul de Sarcină 39 săptămâni, Naştere prin
cezariană, până în data de 19.07.2022.
Motivele internării: sarcină 39 de săptămâni, făt viu, prezentaţie craniană, membrane intacte
(M.I.). Se internează pentru dureri lombo – abdominale, analize în limite normale: fund uterin (F.U.)
– 34 cm, circumferinţa abdominală (C.A.) – 110 cm, uter ovoid cu axul mare longitudinal, la polul
inferior capul, la cel superior pelvisul, în flancul stâng spatele, în cel drept părţi mici fetale; bătăile
cordului fetal (B.C.F.)– 136 bătăi/ minut, tuşeu vaginal (T.V.) - dilataţie 4 cm. Pacienta se prezintă
la spital, cu contracții uterine dureroase, doreşte la cerere să nască prin operaţie chirurgicală.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE : Naştere prin cezariană
Ultima menstruaţie (U.M.) – 5.10.2022
Data probabilă a naşterii (D.P.N.) – 15.07.2022
- Menarha la 14 ani , Nașteri = 1, Avorturi = 1, neagă alte afecţiuni.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
- fără importanţă, neagă boli infecto-contagioase: Sifilis,TBC în familie
GREUTATE : 88 kg, Puls = 79 bătăi/minut , T.A. = 115/80 mm Hg
Pe timpul spitalizării a urmat tratament cu: Antispastice (Papaverină, Scobutil) Glucoză,
Ser fiziologic, Anestezie Epidurală, Oxigenoterapie, Vitamine (B1, B6, B12), Ergomet – 2 fl/zi I.M.
- s-a supravegheat pacienta în primele 24 de ore de la intervenţie şi s-a administrat calmante.
- s-a urmărit eliminarea lohiilor
- s-a asigurat alimentaţia şi medicaţia necesară
- s-a efectuat spălături vaginale de 2 ori/zi : dimineaţa şi seara
- au fost acordate primele îngrijiri ale nou-născutului.
- să evite efortul fizic şi sexual cel puţin 2 luni şi să revină la control.

56
NEVOIA
PROBLEMA
DIAGNOSTIC
DE NURSING
PROPRII
INTERVENŢII
DELEGATE
EVALUARE
1. Nevoia de a
evita
pericolele
Risc de
complicaţii,
inflamaţii,
infecţii, datorită
lipsei de
îngrijire după
naştere,
manifestată prin
: dificultate de a
se mişca,
oboseală.
Să se combată
riscul de
infecţie sau şi
pacienta să – şi
satisfacă
nevoile în
funcţie de
starea de
sănătate.
- Respectarea
normelor de
asepsie şi
antisepsie când se
folosesc : pense,
valve, comprese,
sondaj vezical,
administrarea
perfuziei în
timpul
intervenţiei
chirurgicale şi
când se
efectuează
spălături vaginale
- efectuarea
duşului zilnic
pacientei
- învăţarea
pacientei cum să
– şi facă toaleta
sânilor
- efectuarea
toaletei organelor
genitale de 2 ori
/zi: dimineaţa şi
seara
- curăţirea zilnică
în salon şi
curăţirea toaletei.
- aerisirea
zilnică şi
asigurarea
temperaturii
optime în salon
20 – 22 C.
- învăţarea
bolnavei tehnici
de relaxare.
- administrarea
medicamentelor
-Diazepam – 1
tb S per os.
- psihoterapie
Pacienta a fost
tratată
corespunzator
şi infecţia a
fost prevenită.

57
NEVOIA
PROBLEMA
DIAGNOSTIC
DE NURSING
PROPRII
INTERVENŢII
DELEGATE
EVALUARE
2. Nevoia de a
fi curat şi de
a-ţi păstra
tegumentele
curate şi
integre
Alterarea
tegumentelor şi
mucoaselor
datorită
intervenţiei
chirurgicale,
manifestate prin
paliditate şi
întreruperea
continuităţii
pielii (plagă
operatorie).
Să se trateze
plaga
operatorie
corespunzător
stadiului de
evoluţie,
tegumentele şi
mucoasele să
revină la
culoare
normală.
- urmărirea
evoluţiei plăgii
operate
- observarea
tegumentelor şi
mucoaselor:
palide, transpirate
- observarea,
măsurarea şi
notarea în F.O. a
funcţiilor vitale
- pregătirea
materialelor şi
instrumentelor
necesare pentru
toaleta plăgii
operatorii
şi psihică a
bolnavei pentru
îngrijirea plăgii
- respectarea
regulilor de
asepsie
- efectuarea
toaletei organelor
genitale
- aşezarea
bolnavei într-o
poziţie comodă
- raderea
regiunii păroase,
spălarea
tegumentelor
din jurul plăgii
cu apă şi săpun,
degresare cu eter
şi dezinfectare
cu betadine în
jurul plăgii cu
apoi în plagă
- acoperirea
plăgii cu
comprese sterile
care să
depăşească
plaga cu 2-3 cm
- fixarea
pansamentului
cu leucoplast
- administrarea
de Antispastice
(Papaverină,
Scobutil),
Glucoză 5 % -
500 ml iv
Vitamine (B1,
B6, B12).
Plaga
operatorie se
vindecă, nu au
apărut
complicaţii,
tegumentele şi
mucoasele sunt
colorate
normal.

58
NEVOIA
PROBLEMA
DIAGNOSTIC
DE NURSING
PROPRII
INTERVENŢII
DELEGATE
EVALUARE
3. Nevoia de a
elimina
Alterarea
eliminării
intestinale
datorită durerii,
intervenţiei
chirurgicale,
anxietăţii,
manifestată prin
absenţa
scaunelor
zilnice.
Să se combată
constipaţia
bolnavei în 24
ore.
- observarea
scaunelor: scaune
rare, brun închis,
cu miros
dezagreabil
- asigurarea
igienei riguroase
a bolnavei cu
predilecţie zona
genitală şi rectală
- schimbarea
de corp ori de
câte ori este
nevoie
şi psihică a
bolnavei pentru
efectuarea clismei
evacuatoare
- pregătirea
materialelor şi
instrumentelor
necesare pentru
efectuarea clismei
- asigurarea unui
regim alimentar
adecvat.
- administrarea
medicamentelor
recomandate de
medic:
- Dulcolax – 1
sup./zi
- efectuarea
clismei
evacuatoare cu
substanţe
uleioase.
Constipaţia
bolnavei a fost
combătută în
24 ore.

59
NEVOIA
PROBLEMA
DIAGNOSTIC
DE NURSING
PROPRII
INTERVENŢII
DELEGATE
EVALUARE
4. Nevoia de a
bea şi a
mânca
Inapetenţă
determinată de
durere, plagă
operatorie,
manifestată prin
alimentaţie
insuficientă
cantitativ şi
calitativ,
anemie.
Bolnava să se
alimenteze
normal
cantitativ şi
calitativ în 5 -
6 zile.
- inapetenţă
- asigurarea unui
climat pentru
servirea mesei
- servirea
alimentelor într-
un mod cât mai
plăcut şi mai
estetic pentru
stimularea
apetitului
- urmărirea
tranzitului
intestinal
(prezintă
constipaţie)
- educaţia
pacientei privind
alimentaţia după
intervenţia
chirurgicală:
primele 2 zile ceai
neândulcit, a-3-a
zi ceai şi supă
strecurată, a-4-a
zi ceai, supă,
lapte, piure, carne
slabă fiartă,
brânză dulce
- schimbarea
lenjeriei de pat
şi de corp ori de
câte ori este
nevoie
- efectuarea
toaletei pe
regiuni cu mare
grijă în special
zona genitală
- pregătirea
materialelor
necesare pentru
igiena cavităţii
bucale
- urmărirea
bilanţului hidric
- pregătirea
materialelor şi
instrumentelor
necesare pentru
administrarea
medicamentelor.
- administrarea
medicamentelor
recomandate:
- P.E.V: glucoză
10% 500 ml şi
vit. B6 1 fl zi
- Vit.C 1 fl zi.
Pacienta
prezintă
inapetenţă.
Pacienta
consumă
numai ceaiuri
neîndulcite.
Bolnava se
alimentează
normal
cantitativ şi
calitativ.

60
CONCLUZII
Operatia cezariana este nasterea chirurgicala a unui copil printr-o incizie la nivelul
abdomenului si uterului mamei. Cezariana poate fi planificata din timp atunci cand exista
complicatii ale sarcinii sau cand ai mai avut o operatie de cezariana in trecut sau cand nu iei in
considerare optiunea de nastere vaginala dupa operatia cezariana. Medicul poate
recomanda cezariana in urmatoarele situatii:
Travaliul nu progreseaza. Aceasta conditie este una din cele mai frecvente indicatii ale
operatiei cezariane. Fie colul uterin nu se dilata suficient in ciuda contractiilor puternice de-a lungul
a mai multor ore, fie capul copilului este prea mare pentru a putea trece prin canalul de nastere.
Copilul nu primeste suficient oxigen. Daca medicul este preocupat de cantitatea de oxigen
pe care o primeste copilul sau daca au aparut modificari ale batailor cordului fetal, operatia de
cezariana ar putea fi cea mai buna optiune de nastere.
Copilul se afla intr-o pozitie anormala. Cezariana poate fi cea mai sigura metoda de
nastere daca copilul se afla in prezentatie pelviana (cu funduletul sau bratele in canalul de nastere)
sau prezentatie transfersala (copilul este pozitionat lateral sau cu umarul primul).
Daca ai gemeni sau sarcina multipla cu trei sau mai multi feti. In acest caz, este frecvent
ca unul din copii sa se afle intr-o prezentatie anormala, cand operatia cezariana ar fi cea mai
adecvata metoda de nastere.
Exista o problema la nivelul placentei. Daca placenta se detaseaza de peretele uterin
inainte de nastere (placenta abruption) sau daca placenta acopera colul uterin (placenta previa),
operatia cezariana este cea mai sigura metoda de nastere a copilului.
Exista o problema la nivelul cordonului ombilical. Operatia cezariana ar putea fi
indicata atunci cand o parte din cordonul ombilical a alunecat in vagin in fata copilului sau atunci
cand acesta este comprimat de uter in timpul contractiilor.
Ai o problema de sanatate. Medicul obstetrician va recomanda operatia cezariana atunci
cand ai o problema de sanatate care ar putea face travaliul prea dificil, cum ar fi o afectiune cardiaca
sau hipertensiune arteriala. In alte situatii, cezariana ar putea fi indicata daca exista o infectie pe care
ai putea-o transmite copilului in timpul nasterii vaginale - cum ar fi herpesul genital sau HIV.
Copilul are o problema de sanatate. Uneori, operatia cezariana este mai sigura atunci cand
copilul are o malformatie congenitala, ca de exemplu o acumulare in exces de lichid cefalorahidian
la nivelul creierului (hidrocefalie).
Ai avut anterior o operatie cezariana. In functie de tipul inciziei uterine si de alti factori,
frecvent este posibil sa se incerce o nastere vaginala dupa cezariana. Totusi, in anumite cazuri,
medicul va alege sa nasti tot prin cezariana.

61
BIBLIOGRAFIE
1 GHID DE NURSING, - Ediţia V, Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti 2001-
LUCRETIA TITIRCA;
2 TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENTI MEDICALI–
Editura Viata Medicală Românească, Noiembrie 2000-LUCREŢIA TITIRCĂ
3 NGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTULUI DE CĂTRE ASISTENTELE
MEDICALE, - Editura Viata Medicală Românească, Ediţia IV 2004 –LUCREŢIA TITIRCĂ
4 OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE, VIRGIL ANCĂR, IONESCU CRANGU- Editura
Naţional, 2008.
5 MEDICINA INTERNĂ – Editura ALL, Bucureşti, 1996 CORNELIU BORUNDEL
6 SEMIOLOGIE MEDICALĂ – Editura Medicală, Bucureşti 2002 - Ion I. Brukner
7 ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI – Editura Corint, Bucureşti 1997 -Roxana Maria Albu
8 TEHNICI SPECIALE DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVLOR - Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1983
9 TRATAT DE OBSTETRICĂ - Editura Academiei Române - Prof. Ioan Munteanu.

64
ANEXA 3
FIGURA 3. ETAPELE OPERAŢIEI CEZARIENE

PROIECT OPERAȚIA CEZARIANĂ CU CUPRINS CORECTAT 1.doc

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to PROIECT OPERAȚIA CEZARIANĂ CU CUPRINS CORECTAT 1.doc

Similar to PROIECT OPERAȚIA CEZARIANĂ CU CUPRINS CORECTAT 1.doc (20)

PROIECT OPERAȚIA CEZARIANĂ CU CUPRINS CORECTAT 1.doc