2. OBIECTIVE
Astăzi la lecție
•Veți aplica noțiunile despre structura și compoziția
operei lirice în analiza și comentarea textelor
poetice propuse;
•Veți identifica tangențe între texte lirice și artele
frumoasă, exprimându-vă argumentat opinia;
•Veți manifesta toleranță și atitudine critică față de
ideile exprimate de interlocutori.
4. Literatura și muzica
Răspunde la următoarele întrebări:
1. Ce legătură există între literatură și
muzică?
2. Cum contribuie muzica la
îmbogățirea unui text poetic?
5. Literatura și muzica
Audiați cântecul și identificați axa
lexicală a textului poetic.
Formulați tema și ideea textului liric.
Numiți titlul, autorul versurilor și al
melodiei. Recunoașteți interpreții
piesei muzicale.
7. Literatura și muzica
Audiați cântecul și identificați axa
lexicală a textului poetic.
Formulați tema și idee textului liric.
Numiți titlul, autorul versurilor și al
melodiei. Recunoașteți interpreții
piesei muzicale.
8. „Cât trăim pe-acest pământ”
Versuri: Nicolae Dabija
Muzică: Tudor Chiriac
Interpreţi: Liliana Chiriac şi Iurie Sadovnic
9. Literatura și pictura
Textul poetic poate servi drept sursă de
inspirație pentru pictori. De exemplu,
pensula tinerei pictorițe, Corina Chirilă, a
reprezentat în lucrările sale multiple
secvențe din poeziile eminesciene.
Citiți versurile și identificați titlul textului
liric ce a servit drept izvor de inspirație
pentru următoarele picturi.
10. Ca să iasă chipu-n faţă,
Trandafiri aruncă tineri,
Căci vrăjiţi sunt trandafirii
De-un cuvânt al Sfintei Vineri.
„Crăiasa din povești” de Mihai Eminescu
11. „Dorința” de Mihai Eminescu
Fruntea albă-n părul galben
Pe-al meu braţ încet s-o culci,
Lăsând pradă gurii mele
Ale tale buze dulci.
12. „Și dacă” de Mihai Eminescu
Şi dacă ramuri bat în geam
Şi se cutremur plopii,
E ca în minte să te am
Şi-ncet să te apropii.
13. „Luceafărul” de Mihai Eminescu
A fost odată ca-n poveşti,
A fost ca niciodată.
Din rude mari împărăteşti,
O prea frumoasă fată.
14. „Floare albastră” de Mihai Eminescu
Şi te-ai dus, dulce minune,
Ş-a murit iubirea noastră –
Floare-albastră! floare-albastră!
Totuşi este trist în lume!
15. „Sara pe deal” de Mihai Eminescu
Sara pe deal buciumul sună cu jale,
Turmele-l urc, stele le scapără-n cale,
Apele plâng, clar izvorând în fântâne;
Sub un salcâm, dragă, m-aştepţi tu pe mine.
16. Literatura și cinematografia
Vizionați filmulețul și identificați
titlul și autorul textului poetic care
a stat la baza creării acestuia.
Identificați și comentați în 4-5
rânduri stările și sentimentele eului
liric.
18. Literatura și cinematografia
Vizionați filmulețul și identificați
titlul și autorul textului poetic care
a stat la baza creării acestuia.
Identificați și comentați în 4-5
rânduri stările și sentimentele eului
liric.
19. Literatura și cinematografia
Versuri: Mihai Eminescu
Muzica: Anatol Chiriac
Versuri refren: Teo Chiriac
Regizor: Octavian Malai
Voce: Cătălin Josan
Aranjament, bass: Alex Calancea
Producator: Alex Calancea
22. 1.Din ce este confecţionată sculptura?
2.Care sunt elementele sculpturii?
3.Ce formă au obiectele?
4.Cum sunt poziţionate elementele
sculpturii?
5.Câte scaune sunt?
23. 1.De ce masa este rotundă?
2.De ce sunt 12 scaune?
3.De ce scaunele sunt aranjate în
formă de cerc?
24. 1.Ce motive au stat la baza creării acestei
opere?
2.De ce scaunele sunt în formă de
clepsidră?
3.Cum credeţi ce Brâncuşi a ales piatra ca
drept materie primă?
4.Dacă nu aţi cunoaşte denumirea operei
cum aţi numi-o altfel?
25. 1.Unde / în ce fel de casă ar putea fi plasată
această lucrare?
2.La ce ocazie ne-ar prinde bine asemenea
lucrare?
3.Astăzi din ce materiale ai construi tu
asemenea lucrare în casa ta?
26. 1.Cum credeţi sunt convingătoare
argumentele că oamenii care se aşează la
masă tăcerii s-ar putea să nu se mai
vadă?
2.Ce alte semnificaţii ar mai putea avea
elementele sculpturii?
27. 1.Dacă ai fi un lucrător din atelierul lui
Brâncuşi, ce ai schimba în această
lucrare?
2.Cum credeţi de ce lucrarea e sub cerul
liber?
28. 1.Dacă ai realiza un TOP al valorilor
arhitecturale româneşti unde ai plasa această
lucrare?
2. Dacă ar fi posibil să adunați la masa simbolică
12 personalități istorice sau culturale
românești, pe cine a-ți invita și de ce?
3.Ce atitudine ai faţă de sculptura din R.
Moldova?
29.
30. Rândul 1:
Comentează, în 2-3 enunţuri, semnificaţia
sintagmei „ceas de taină”, raportând-o la biografia
autorului.
Rândul 2:
Analizează, într-un text coerent de 3–4 rânduri,
semnificaţia contextuală a epiforei „piatră”.
Rândul 3:
Desfășoară, în 4–5 enunţuri, raportându-te și la un
alt text cunoscut, semnificaţia motivului așteptării în
această poezie.
32. În prima strofă, cadrul natural de basm
invită la visare şi reprezintă planul real în
care ar urma să se petreacă aşteptata clipă
a iubirii.
Tabloul este plin de culoare: înconjurat de
codri şi “încărcat de nuferi” , lacul este
elementul central al decorului. Epitetele
cromatice “albastru”, “galbeni”,“albe”,
realizează imagini vizuale care sugerează
armonia.
De la imaginea statică din primele două
versuri se trece la una dinamică prin
intermediul personificărilor “tresărind” şi
“cutremură”, verbe ce sugerează prezenţa
unei naturi însufleţite.
L
A
C
U
L
A
Ş
T
E
P
T
A
R
E
A
33. 33
Şi eu trec de-a lung de maluri,
Parc-ascult şi parc-aştept
Ea din trestii să răsară
Şi să-mi cadă lin pe piept;
34. A
Ş
T
E
P
T
A
R
E
A
În strofa a doua se face trecerea de la realitate
la vis şi este dominată de sentimentul de
nerăbdare produsă de aşteptarea iubitei.
Nerăbdarea este sugerată prin numărul mare de
verbe la indicativ prezent, persoana I singular
(“trec”,”ascult”,”aştept”), dar şi de locuţiunea
prepoziţională “de-a lung(de maluri)”.
Aşteptarea se îmbină cu visul momentului
apariţiei iubitei, sugerată ca o posibilitate prin
folosirea verbelor la modul conjunctiv prezent:
“să răsară”,”să cadă”. Folosirea verbului “să
răsară”( în loc de “să apară”) o învecinează pe
iubită cu astrele(luna, stelele), încadrând-o în
vecie. Din acest motiv, cuvântul “ea” este scris
cursiv, în poezia eminesciană, cei doi
îndrăgostiţi reprezentând perechea eternă.
34
35. Pornind de la tema lecției formulați 4
enunțuri reflexive în cheia metodei PRES.
P (Punctul de vedere)
R (Raționamentul)
E (Exemplu)
S (Sumar)
36. Pornind de la tema lecției formulați 4
enunțuri reflexive în cheia metodei PRES.
P (Punctul de vedere)
Din cele mai vechi timpuri, literatura și muzica au fost
considerate două arte gemene.
R (Raționamentul)
Atât prin muzică, cât și prin poezie pot fi exprimate idei,
gânduri, trăiri și sentimente, astfel multe poezii au fost puse pe
note, devenind șlagăre.
E (Exemplu)
De exemplu, multe dintre poeziile de dragoste ale lui
Eminescu au devenit romanțe.
S (Sumar)
Prin urmare, textul liric are o incontestabilă deschidere spre
artele frumoase.
37. Pornind de la aserțiunea lui Dostoievski:
„Frumosul va salva lumea”, scrie, în limita
de 1 – 1,5 pagini, un eseu argumentativ,
făcând referire la oricare două opere literare,
potrivite temei.
38. ... Tu ai un singur bilet de trecere prin
această lume... un singur drum de făcut prin
această viaţă...! Fă ca trecerea ta pe aici să
fie cât mai frumoasă şi mai bogată...!
