Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Comunicare+eficienta

6,866 views

Published on

  • Be the first to comment

Comunicare+eficienta

  1. 1. COMUNICAREA“Este acţiunea de a comunica şi rezultatul ei. Înştiinţare, ştire, veste, raport, relaţie, legătură.” ( DEX, pag. 205)Reprezintă transmiterea unei informaţii de la emiţător la receptor
  2. 2. COMUNICARE EFICIENTĂ are următoarele caracteristici (C. Nedelcea , P. Dumitru, 1999): porneşte de la datele realităţii concrete, prezenţa situaţiei, congruenţa dintre mesaje verbale şi nonverbale, acordarea feedback-ului reciproc,efect de autoreglare asupra conduitei personale- homeostazie comportamentală,facilitarea conştientizării de sine,adaptarea creativă a persoanei.
  3. 3. COMUNICAREEFICIENTĂ CUM ? CE?CINE? CÂND? UNDE?
  4. 4. BARIERELE COMUNICĂRIIBariera este un obstacol in calea realizarii unei comunicari eficiente. Acestea pot produce efecte nedorite sau genera chiar blocaje in comunicare.Bariere pot fi: întreruperile, oboseala şi stresul, prejudecăţile si personalitatea.Alte bariere pot fi:- a judeca – “ Esti un naiv că ai făcut.....”- a da solutii – “Dacă aş fi în locul tău cu siguranţă l-as refuza”- a da ordine – “Fă-ţi tema imediat!”- ameninţarea – “O vei face sau dacă nu....”- moralizarea – “Trebuie să-ţi ceri scuze de la el”- evitarea – “Mai bine să vorbim despre”- folosirea excesivă a întrebărilor
  5. 5. Exprimarea emotiilor A comunica eficient presupune a şti să iţi exprimi emoţiile. Modalitaţi de imbunătăţire a emoţiilor:Identificarea si recunoasterea diferitelor tipuri de emoţii;Exprimarea emoţiei printr-un limbaj adecvat;Identificarea evenimentelor/situaţiilor care declanşează emoţiile;Identificarea modalităţilor de exprimare comportamentală a emoţiei.
  6. 6. COMUNICAREA ÎNVĂŢĂTOR – ELEVCOMUNICAREA ELEV –ELEVCOMUNICAREA PĂRINTE -COPILCOMUNICAREA PĂRINTE –CADRU DIDACTIC
  7. 7. COMUNICAREAPĂRINTE –ELEV
  8. 8. ABILITĂTI PARENTALE Abilitatea părinţilor de a da prioritate satisfacerii nevoilor de bază ale copilului• Abilitatea de a oferi copilului experienţe noi, de a-l stimula cognitiv şi afectiv Abilitatea de a avea o relaţie empatică cu copilul său• Abilitatea de a-şi înfrâna propriile dureri şi porniri agresive fără a le răsfrânge în relaţia cu copilul Capacitatea de a avea aşteptări realiste faţă de copil• Capacitatea de a percepe copilul în mod realist Abilitatea de a răsplăti, valoriza copilul
  9. 9. Nevoile de bază ale copiluluiDragoste şi securitate Nevoie de experienţe noi, de stimulareNevoia copilului de a fi apreciat şi de a-i fi recunoscute capacităţile Nevoia de responsabilităţi Nevoile de bază, fiziologice ale copilului
  10. 10. Ce greşim când comunicăm?• Neatenţia •Umilirea Ameninţarea •Critica •Învinuirea •Etichetarea •Ironia• Nemultumirea •Ridicarea vocii
  11. 11. AMENINTAREExemple:„Dacă nu vii acasă cu rezultate bune ai încurcat-o!”Ce gândeşte copilul? „Părintele acesta al meu e periculos!”„Cu el nu e de glumit!”„Ar trebui să am grijă de acum încolo! ”Consecinţă: Principala preocupare a copilului va fi să nu greşească ; Nu va avea curajul să facă ceva decăt dacă rezultatul este pozitiv; Aşa apar frica, minciuna, întoleranţa, etc.Atitudine: Ameninţare
  12. 12. CONTRAZICERE Atitudine: Contrazicerea şi minimalizarea problemei Exemple: Fetiţa:- ”Sunt urâtă!” ,”Nu mă iubeşte nimeni” Tatăl:-„Nu e adevărat! „Nu spune asta!” ”Nu fii supărată” Ce gândeşte copilul? „Nu are rost să mai vorbesc cu tatăl despre problema mea pentru că nu îi place ce zic eu.” „Crede că dacă îmi spune să nu fiu supărată, mă simt mai bine?” Consecinţă:  Părintele îi întăreşte convingerea deja formată;  Copilul simte că părintele nu îl înţelege şi nu e capabil să- i asculte problemele;  Aşa se poate naşte lipsa de încredere în competenţa părintelui.
  13. 13. CRITICA Atitudine:Critică Exemple: „Nu ţi-am zis să te uiţi pe unde calci?”, „de câte ori trebuie să-ţi spun că nu e voie acolo?”, „De ce ai făcut asta?” Ce gândeşte copilul? „Iar îmi ţine morală! Mai aştept un pic să se calmeze.” Consecinţă:  Va scădea receptivitatea copilului la părerile emise de părinte;  Aşa se poate naşte indiferenţa
  14. 14. ETICHETAREAAtitudine: EtichetareaExemple:„Eşti o urâtă!”; „Eşti o proastă!”;„Eşti un bleg!”;„Eşti un idiot!”Ce gândeşte copilul?„Adulţii ştiu mai multe decât copiii.”Consecinţă: Dacă afirmaţiile se repetă frecvent, atunci copiii toată viaţa vor fi urmăriţi de această idee; În subconştientul lor ei vor fi convinşi că sunt urâţi, proşti, blegi sau idioţi; de aceea vor încerca de câte ori se va ivi ocazia, să demonstreze că nu este aşa; Apare complexul de inferioritate
  15. 15. INDIFERENŢAAtitudine: IndiferenţaExemple:Copilul: ”Tati! Tati! Am învăţat să-l scriu pe ‚M’ ”Tatăl: „Du-te din faţa televizorului”Ce gândeşte copilul?„Televizorul e mai important decât mine!””Cum să fac să îi atrag atenţia asupra mea? ”Consecinţă: Copilul va încerca să atragă atenţia asupra sa cu orice preţ, chiar şi prin fapte negative (furt, chiul, înjurături, bătăi, fumat, consum de droguri etc.)
  16. 16. IRONIAAtitudine: IroniaExemple: Forma verbală-„Ai auzit că s-a inventat cârpa de şters praf?”„ Mulţumesc pentru ‚ajutor!”Forma nonverbală- privire „de sus”, zâmbet zeflemitor.Ce gândeşte copilul?„Mă consideră un incompetent. ”„Îşi bate joc de mine!”Consecinţă: Va scădea încrederea copilului în forţele proprii şi faţă de părinte; Va căuta să fie apreciat în altă parte la „adevărata valoare” Aşa poate să apară distanţarea.
  17. 17. NEATENŢIAAtitudine: Neatenţia la ce ni se spune(întrerupem o conversaţie începută, întoarcem spatele, schimbăm brusc subiectul discuţiei, etc.)Exemple:Copilul:”…şi la şcoală toţi colegii…”Mama: „Îţi mai trebuie supă?”Ce gândeşte copilul?„Nu o interesează nimic din ceea ce spun eu.”„Data viitoare nu mă mai obosesc să-i explic.”Consecinţă: Copilul va comunica ceea ce vede că o interesează pe mamă şi va începe să omită ceea ce se va dovedi esenţial; Aşa poate să apară neglijenţa.
  18. 18. ÎNVINUIREAAtitudine: Învinuirea Exemple:„Tu eşti vinovat!”„Ar trebui să-ţi fie ruşine!”Ce gândeşte copilul?„E numai vina mea.”„Nu sunt bun de nimic!”Consecinţă: Scade nivelul stimei de sine; Aşa poate apărea complexul de inferioritate.
  19. 19. UMILIREA Atitudine: UmilireaExemple:„Spune-le tuturor ce ai făcut!”„De aia strig la tine să audă toţi vecinii ce copil am!”Ce gândeşte copilul?„Nu mă respectă deloc.”„Nu meritam să mă facă de ruşine la toată lumea. ”Consecinţă: Părintele nu mai este om de încredere, deoarece te poate face de râs când nu te aştepţi Copilul învaţă să ascundă adevărul; Aşa poate să apară neîncrederea
  20. 20. REPROŞULAtitudine: ReproşulExemple:„Dacă nu eram eu tu erai de mult pe drumuri!”„Dacă nu trebuia să am grijă de tine, câte puteam face!? ”Ce gândeşte copilul?„Ce vrea de la mine?”„Acum ar trebui să mă simt vinovat pentru că exist?”Consecinţă: Aşa poate să apară sentimentul de vinovăţie.
  21. 21. RIDICAREA VOCIIAtitudine: Ridicarea vociiExemple:„Eşti un nesimţit şi jumătate!!!”„Obraznicule!!!”Ce gândeşte copilul?„Nu-mi place când vorbeşti cu precipitaţii!”„Crezi că am probleme cu auzul?”Consecinţă: Exersată mai mult timp, această formă de „comunicare” se poate transforma într-o depreciere păguboasă a părintelui; Aşa poate să apară deprecierea părintelui
  22. 22. Sfaturi pentru o comunicare eficientă părinte-copil
  23. 23. Fii disponibil pentru copilul tău -Fii atent la momentele în care copilul tău este dispus să stea de vorbă - înainte de cină, la culcare, în maşină - şi fii disponibil; -Deschide discuţia, astfel copilul tău va realiza că-ţi pasă de ceea ce i se întâmplă; -Găseşte-ti timp, măcar o dată pe săptămână, pentru a petrece timp doar tu cu copilul tău, făcând una dintre activităţile lui preferate; -Observă interesele copilului tău si documentează-te astfel încât să aveti subiecte comune de discuţie - muzica lui preferată sau activitaţile care îi fac placere; -Iniţiază conservaţiile impărtăşindu-i lucrurile la care te-ai gândit mai degrabă decât să îi adresezi întrebări.
  24. 24. Arată-i copilului tău că este ascultat-Când copilul tău îţi vorbeşte opreşte orice altă activitate si ascultă-l; -Arată-te interesat de ceea ce spune; -Ascultă-i punctul de vedere chiar dacă este foarte diferit de al tău; -Lasă-l să termine tot ce are de spus înainte de a-i răspunde; -Repetă ceea ce ai auzit de la el pentru a fi sigur că ai înţeles corect punctul lui de vedere.
  25. 25. Răspunde-i în aşa fel incat să te audă -Copilulse va departa de tine dacă vei deveni mânios sau defensiv -Exprimă-ţi părerea fără a i-o respinge pe a lui, admiţând ca este în regulă să te contrazici -Rezistă tentaţiei de a crea dispute pe marginea a ceea ce este corect. În schimb spune-i “ştiu că nu esti de acord cu mine dar asta este ceea ce cred eu” -Concentrează-te pe sentimentele copilului, în timpul conversaţiei, mai degrabă decat pe ceea ce simţi tu.
  26. 26. DECALOGUL COMUNIC ĂRIINu poţi să nu comunici A comunica presupune cunoaştere de sine şi stimă de sine A comunica presupune conştientizarea nevoilor celuilalt A comunica presupune a şti să asculţi A comunica presupune a înţelege mesajele A comunica presupune a da feed-back-uri A comunica presupune a înţelege procesualitatea unei relaţiiA comunica presupune a şti să îţi exprimi sentimenteleA comunica presupune a accepta conflictele A comunica presupune asumarea rezolvării
  27. 27. DECALOGUL COMUNICĂRII EFICIENTE Gandeste-te la un subiect interesant de discutie, cand nu ai de spusceva valoros! Asculta-i si pe ceilalti atunci cand ai vorbit destul! Vorbeste la momentul potrivit! Raspunde inteligent, cand esti provocat! Calmeaza-te cand esti nervos si iritabil! Asculta-ti sufletul cand intri in biserica, pentru ca Dumnezeu sa-tipoata vorbi! Priveste-ti inima cand pleci de la biserica, pentru ca Duhul Sfant sapoata imprima in sufletul tau lucrurile pe care le-ai auzit! Vorbeste despre partea buna a lucrurilor cand esti ispitit sabarfesti! Vorbeste despre lucruri constructive cand esti ispitit sa critici! Gandeste-te cum te exprimi astfel incat sa fii inteles, inainte de avorbi!
  28. 28. Povestea iepurasului Această poveste este despre un iepuraş care dorea să-şigătească 8 ouă. Vă rog să ascultaţi povestioara si să meditaţiputin asupra moralei! Iepuraşul are de gătit 8 ouă, dar nu are otigaie in care să le prăjească. Stă el, se gândeşte,şi işi aduce aminte că ursul are o tigaie.Bucuros, pleacă spre bârlogul ursului ,să-i cearătigaia cu împrumut! Mergând… mergând,iepuraşul se intreabă:
  29. 29. -Dacă ursul îmi cere în schimbul tigăii 2ouă? Hm… asta e, îi dau lui 2 ouă, mai rămâneu cu 6 si asta e, mi-ajung 6! Merge el ce merge, si se întreabă din nou:-Dar dacă îmi cere 4 ouă? Asta nu-i bine deloc!Dar ce să fac, ursul e singurul din pădure careîmi poate împrumuta tigaia! Apoi, aşa e înafaceri, câştigul se împarte jumate-jumate! Fieşi aşa, dacă-mi cere 4 mai rămân si eu cu 4 si îmiajung şi astea până la urmă!
  30. 30. Mai avea puţin până a ajunge la bârlogulursului şi-i veni o nouă idee: -Din ce-l cunosc eu pe urs, acesta va lua şipielea de pe mine, în plus, e şi cam nesimtit, credca o să-mi lase doar 2 ouă! Of… Doamne, şi eucare aveam 8 ouă! Să rămân doar cu 2 ouă?Delicată situaţie, dar, asta e! Pâna la urmădecât să mor de foame, îi dau lui 6 şi eu suntmai mic, rămân cu 2 ouă! Aceste ouă o să-miţină de foame astăzi!
  31. 31. Î n sfârşit, iepuraşul ajunse în faţa bârlogului! Căzu din nou pe g ânduri, era din ce în ce mai stresat, pentru c ă în tot acest timp el s-a gândit să-l împace şi pe urs şi pe el şi a tras nişte concluzii clare. Dar nu- şi pusese o singur ă întrebare: -Dacă ursul îmi cere toate ou ăle? Ce fac? Hm… Asta ar fi foarte delicat!!! Se hotărăşte şi bate la uşa ursului, care iese cu un zâmbet larg şi spune: -Zi-mi iepuraşule, ce problem ă ai, cu ce te pot ajuta?Iepurasul:
  32. 32. Morala E tichetarea copiilor, a prietenilor, a colegilor sau a ş efilor, f ă r ă m ă car s ă le ascultam punctul de vedere, conduce la un e ş ec ferm î n comunicare!
  33. 33. Dumnezeu ne-a dat douăurechi dar numai o gură. Unii zic căasta este fiindcă a dorit să ascultămde două ori mai mult decât vorbim.Alţii însă zic că este de două ori maigreu să asculţi decât să vorbeşti.

×