2. Cuprins
Chișinăul
01 03 04
02
05 06 07
Arhitectura
Chișinăului
Revoluția
industrială
Dezvoltarea
Infrastucturii
Administrarea
orașului
Populația Economia
08
Concluzii
3. Chișinău-o parte componentă a sistemului de
aşezări umane, a devenit subiectul de studiu al mai
multor domenii ştiinţifice şi practice, precum
economia, sociologia, administraţia publică,
geografia etc.
După războaiele ruso-turce, regiunea dintre Prut,
Dunăre și Nistru, a devenit provincia rusă și a
început să fie numită Basarabia – în anul 1812.
Dezvoltarea târgului ca oraș începe odată cu
stăpânirea rusească (1812) care alege Chișinăul,
rebotezat Кишинёв, drept capitală a Basarabiei.
Chișinăul
4. Metropolitul Bănulesku-Bodoni a construit un nou centru a
ieparhiei Basarabiei, pe atunci pamînturile mănăstirei.
Datorită acestui fapt, orașul a început dezvoltarea sa rapidă.
5. Arhitectura
Chișinăul a fost instituit
într-o formă modernă de la
începutul sec.XIX. Lucrări
de construcție s-au început
în 1818. În anul 1834 a fost
aprobat primul plan general
al orașului. Arhitectul A.
Bernardazzi,care a fost unul
din primii arhitecți care a
apreciat calitățile decorative
ale pietrei albe naturale,
extrase din împrejurimile
Chișinăului. Pietruirea
străzilor s-a inceput numai
din 1862.
6. Administrația
Orașului
Primul consiliul local al orașului a fost din 5 membri, de naționalități diferite -
ruși, moldoveni, bulgari, greci și evrei. In 1818 a fost ales primul primar - șeful
administrației locale a orașului – Anghel Nour. Pentru o rezolvare mai
profesională a problemelor judiciare în anul 1819 s-a creat magistratul, este
condus de primar și doi ratmani. Această administrație juridică a lucrat pînă în
anul 1866, primul conducător fiind Dima Stavrov.
7. Cauzele: inexistența unui stat centralizat; dominația
straină exercitată pâna în 1877; predominarea pâna
târziu a iobagiei (1848 în Transilvania, 1864 în
România); greutatea realizarii acumulării primitive de
capital; aplicarea măsurilor de politica economica
protecționistă.
Efectul: în spațiul geografic românesc revoluția
industrială s-a desfașurat mai lent.
Revoluția industrială
Moara roșie (cu aburi)
Tramvai
8. Dezvoltarea
Infrastucturii
1825 - Grădina Publică „Ștefan
cel Mare și Sfânt”
1840 - Arca de Triumf
1862 - Începe pavarea străzilor
1866 - Gimnaziul de fete
1870 - Gara feroviară
1880 - Primul muzeu
9. Gara
feroviară
Cunoscuta gară din Chişinău a fost zidită în 1870. Până
atunci, în locul gării de astăzi se afla o clădire temporară,
construită din lemn, similară cu gările obişnuite din
provincie.
Arhitectul Henry Lonski a primit ordin de a proiecta o
nouă clădire a gării din oraş.
Astfel, clădirea nouă a fost construită spre sfârşitul anilor
1870. Ulterior, gării i-a fost atribuit statut de protecţie.
10. Vama
Domnească
Vama domnească este plasată la Chişinău, în sec. al
XVIII-lea. Aceasta apare aici, în condiţiile când
creşte rolul căii comerciale, care trecea prin Chişinău
şe ducea spre Tighina şi Cetatea Albă,Tot în această
perioadă apar drumuri comerciale mai noi spre
Nistru, spre Tighina şi Cetatea Albă.
O altă informaţie despre activitatea vămii domneşti
de la Chişinău ne relateaza din 1 iulie 1811, când
printr-un hrisov domnesc este reglementată
activitatea vămii din partea locului, Faptul că
activitatea vămii domneşti subordona şi controla
serviciile poştale ne face să presupunem că vama
domnească şi serviciul poştal reprezentau o singură
instituţie şi erau situate în perimetrul actualului cartier
Poşta Veche a Chişinăului. Cea mai timpurie atestare
documentară a poştei Chişinăului, aflată la dispoziţia
noastră datează din 1763, când aceasta este menţionată
de rând cu alte staţiuni de poştă din ţară enumerate în
sama vistieriei Moldovei din 1763.
Treptat, se pare, la hotarul sec. al XVIII-lea — XIX-lea
în zona vămii şi a poştei din preajma Chişinăului a
apărut o mică aşezare rurală situată pe moşia banului
Dimitrie Râşcanu, cu denumirea – Poşta Veche.
11. Populația
Odată cu anexarea Basarabie la
Imperiul Rus o mare parte din
basarabeni s-au dus în Dobrogea
populația autohtonă fiind înlocuită
cu bulgari, găgăuzi și cu o mare
parte din ruși și ucraineni. Astfel
spre 1898 românii nu reprezentau
decât 14% din populația orașului.
De la început limba vorbită în
Chișinău era cea română, dar treptat
cea rusă devine limbă de conversaţie
a orăşenilor, chiar a celor de origine
românească.
12. Modul de trai
Transformarea treptată a Chişinăului în aşezare urbană i-a făcut pe locuitorii săi să-şi revendice tot mai mult
drepturile lor de târgoveţi şi orăşeni.
În aceşti ani locuitorii Chişinăului au trăit şi timpuri mai grele. Astfel, Chişinăul este ocupat de un detaşament de
cazaci, este devastat de turci şi tătari. În 1739 turcii au ars din nou Chişinăul pentru a nu-l lăsa pradă uşoară armatei
ruse. Chişinăul începe să se refacă în vatra veche, şi în teritoriile din vecinătate. Treptat, îşi lărgeşte hotarele, încât
unele mahalale şi ulicioare au ocupat spaţii din moşia satului Buiucani.
Către mijlocul sec. al XVIII-lea, deşi a crescut cu mult în comparaţie cu localităţile din împrejurimi, Chişinăul
continuă să aibă în mare parte înfăţişarea unei localităţi rurale mai de proporţii. În afară de comerţ şi meşteşugărit,
mulţi locuitori ai săi continuau să aibă ocupaţii agricole.În a doua
jumătate a sec. al XVIII-lea şi începutul sec. al XIX-lea Chişinăul îşi
construia noile ulicioare şi mahalale pe malul drept al Bâcului.
Conform catagrafiei populaţiei Moldovei din 1774,atunci erau timpuri
de răstrişte, fiind în desfăşurare războiul ruso-turc din anii 1768-1774,
mulţi locuitori din localităţile aflate în preajma războiului, inclusiv din
Chişinău, erau fugari sau înrolaţi ca voluntari de partea armatei ţariste.
13. Economia
Din cauza participării active în
administrare a funcționarilor ruși
și a clasei boierești, capitala
întâmpină un progres major în
dezvoltarea economică şi
socială .
Din cauza privilegiilor oferite
negustorilor, multe etnii(evrei,
armeni, greci) încep propriile lor
afaceri în Chișinău.
1.
2.
Sinagogă evreiască
În anul 1914 sunt înregistrate 22 de
tăbăcării, 5 fabrici de saftian, 18 de
lumânări, 4 de săpun şi 3 vopsitorii.
Fosta bancă urbană
14. Concluzii
În profida faptului că
Chișinaul avea o economie
și infrastructură bine
dezvoltată ea oricum
ramanea un stat agrar
dezvoltat pentru
producerea materiei prime.
