Conceptul proiectului cu care Brasovul doreste sa castige titlul de Capitala Europeana a Culturii in 2021.

1. MUNICIPIUL BRAȘOV
Dosarul de candidatură
Brașov 2021 - Capitala Europeană a Culturii

2. Echipa Brașov 2021 - Capitală Europeană a Culturii:
Coordonator proiect: DRAGOS DAVID
Concept, viziune și strategie artistică: NICOLAE PEPENE
Echipa proiect:
NICOLAE PEPENE
RADU COLȚ
SORIN GANEA
GABRIELA BRAȘOVEANU
MEDEEA KATERINA PETROVAN
Design & tehnoredactare: INOVATIV MEDIA
Traducere: Eran Catt
Credit foto:
Agenția Metropolitană Brașov
Primăria Municipiului Brașov
Revista ASTRA
Nicolae Pepene
Asociația Carpaterra / Mihail Iacomir
Biblioteca Județeană G. Barițiu Brașov
Emi Cristea
Victor Ștefănescu
Inovativ Media

3. Municipiul Brașov
Octombrie 2015
Dosarul de candidatură
Brașov 2021 - Capitala Europeană a Culturii

4. În județul Brașov, aproape de vechiul drum medieval dintre Brașov și Sighișoara, la Mercheașa (comuna
Homorod), la 60 km. de orașul Brașov, se află „Bătrînul Carpaţilor“, un stejar de munte (gorun), care are
vârsta celor două orașe istorice emblematice pentru trecutul României.
Stema istorică a orașului Brașov este o coroană regală așezată pe trunchiul retezat al unui
stejar de munte (gorun) cu 13 rădăcini puternice.
Încă din Evul Mediu, în Europa întreagă,
stejarul simbolizează soliditatea, puterea, longevitatea și înălțimea,
atât în sens spiritual, cât și material. El a reprezentat mereu și pretutindeni forța,
atât morală, cât și cea fizică. De asemenea, prin coroana sa,
stejarul este o emblemă a ospitalității
și a reprezentat în arta europeană echivalentul unui templu.
Stejarul este și simbolul ales de brașovenii anului 2015 să le definească
trecutul, prezentul și viitorul apropiat al orașului în care trăiesc.

5. 3
Braşovul a ales să crească prin cultură !
Introducere -
consideraţii generale
Prima atestare documentară a orașului Braşov
este din anul 1235 sub numele de CORONA.
OrașulașezatpegranițatrasatădeMunțiiCarpați,
lamarginederegat,imperiusauprincipat,și-aprotejat
bogățiile în spatele unor fortificații puternice, ridicate
începând din prima jumătate a secolului al XIV-lea, la
imboldul Regelui.
La marginea burgului, către munte, în Șchei,
și-a continuat dezvoltarea o comunitate românească
ortodoxă puternică, susținută politic și economic de
domnitoriiromâni.ComerțulintenslasuddeDunărea
adusBrașovuluișiocomunitatebalcanicăimportantă.
În Evul Mediu, Brașovul a câștigat un renume fără
egal în zona Sud-Estului Europei datorită meșterilor
săi sași. Calitatea și, după caz, arta meșteșugărească
au adus pentru marfa de Brașov un cuvânt special în
limba română: „brașoveniile”.
Influența regională a Brașovului s-a manifestat și
în viața spirituală. Umanistul sas brașovean Johannes
Honterus a fost personalitatea decisivă în impunerea
Reformei protestante în rândul sașilor. El a făcut din
Brașov cel mai important centru al umanismului din
Transilvania. În acest context cultural, a înființat o
tipografie (1539), primul gimnaziu (1542) și prima
bibliotecă școlară de pe teritoriul actual al României
(1547). În acest mediu, în Scheii Brașovului, diaconul
Coresi, cărturar şi meşter tipograf român din a doua
jumătateasecoluluialXVI-lea,atipăritcărțileprețuite
în prezent ca monumente de limbă veche românească.
La prima școală românească din Schei a fost realizată
și prima gramatică a limbii române (1757).
A fost întemeiat de coloniștii sași veniți în
Transilvania din Occidentul Europei începând din
a doua jumătate a secolului al XII-lea, pe o vatră de
locuire care își are rădăcinile în epoca neolitică și
epoca bronzului (de altfel două culturi arheologice
au fost denumite după toponime brașovene: Noua și
Dealul Melcilor).
Orașul medieval Brașov a avut statutul de oraș
liber al coroanei Sf. Ștefan și a primit privilegii politice
și comerciale importante atât de la seniorul său, regele
Ungariei, cât și de la conducătorii celor două state
medievale românești învecinate, Țara Românească
(Valahia) și Moldova.
Vigoarea rădăcinilor istorice este dată de
prosperitatea economică a Brașovului medieval și
libertatea personală a locuitorilor săi. Ridicat la ieșirea
din cea mai importantă trecătoare a Carpaților
transilvăneni,Brașovulaprofitatdeavantajulașezării
pe un drum comercial care lega pe linia cea mai scurtă
comerțul de la sud de Dunăre și Marea Neagră de
Transilvania și, mai departe, de Europa Centrală. Până
la sfârșitul secolului al XIX-lea, Braşovul a fost cel mai
mare oraş din Transilvania. Simbolul acelor vremuri
este înălțarea bisericii parohiale a sașilor din Cetate
(Biserica Neagră), cea mai mare biserică între Viena și
Bizanț.

6. Introducere - Considerații generale
4
Cu multă diplomație, brașovenii și-au păstrat
libertățileșidupăimpunereasuzeranitățiiotomane,la
jumătatea secolului al XVI-lea. La sfârșitul secolului al
XVII-lea, comunitatea brașoveană a trecut prin prima
retezare a tulpinei sale istorice. Imperiul Habsburgic
a impus reguli noi, a anulat libertăți, a modernizat o
societate obișnuită până atunci să-și aleagă singură
destinul. La numai un an de la ocupația austriacă,
în 1689, biserica mare a sașilor, mândria orașului, a
devenit„Neagră”,dupăunincendiucareatrasatolinie
roșie între Evul Mediu și epoca modernă, între ruinele
medievale și clădirile care împodobesc centrul istoric.
Un alt moment teribil în istoria orașului și a Țării
Bârsei a fost războiul civil din perioda 1848 – 1849,
când avântul revoluționar european a sădit aici
sămânța unui conflict etnic care a otrăvit de multe
ori relațiile dintre români și maghiari pentru o
perioadă greu de delimitat. De atunci, înțelepciunea
liderilor locali și experiența binefacerilor traiului
pașnic au protejat trunchiul comunității de loviturile
naționalismului extremist.
După Primul Război Mondial, Brașovul a ajuns
de la marginea unui imperiu în inima unui regat.
Prețuit pentru moștenirea sa istorică și cadrul natural
fermecător, Brașovul a fost chiar propus în 1919 să
devinăcapitalaRomânieiMari.Dezvoltareaeconomică
a orașului a continuat și în perioada interbelică, fiind
evidențiată și de ramuri industriale cu un înalt nivel
tehnologic (industria aeronautică). Acum, structura
oraşului se ramifică ușor cu noi zone industriale și
locuinţe pentru muncitori.
Al Doilea Război Mondial și perioada postbelică
au schimbat radical viața orașului de munte. O
comunitate cu o dezvoltare organică, cu rădăcini
istorice respectate, a fost doborâtă de loviturile luptei
de clasă, un proces executat cu unelte pregătite în
Uniunea Sovietică. În perioada 1950 – 1960, Brașovul
a devenit omagial Orașul Stalin și propaganda
comunistă locală s-a chinuit să scrie cu copaci numele
marelui conducător pe Muntele Tâmpa.
Acum a început și tragedia sașilor, marcată de
loviturile primite din partea celor două regimuri
totalitare care au zguduit istoria Europei:
nazismul și comunismul.
Politica democrației populare de
industrializareforţatăaRomânieișiatragerea
populaţiei rurale în zona proletariatului
industrial a provocat o mare explozie
urbană. Brașovul a devenit unul dintre cele
mai importante orașe muncitorești, fiind
prețuit ca un tărâm al făgăduinței de tinerii
care plecau din satele sărace în căutarea unui viitor
mai bun. În Brașov, ei au primit din partea regimului
comunist șansa acoperirii necesităților primare:
locuri de muncă, locuințe, școli și spitale. Mai mult,
au descoperit un oraș elegant, curat, căutat de turiști
pentru aerul curat și posibilitățile diverse de petrecere
a timpului liber.
În 1951, la Poiana Brașov au avut loc Jocurile
Mondiale Universitare de Iarnă. Cu această ocazie
s-au dat în folosință primul hotel modern și
primul teleferic. Au urmat alte investiții majore
care au transformat Poiana brașovenilor în cea
mai importantă stațiune de munte a României. O
„industrie a turismului” a valorificat patrimoniul
cultural, natural și istoric al zonei, prin organizarea
unor trasee, în special pentru turiștii străini, în
care descoperim originea celor mai cunoscute oferte
turistice actuale ale Transilvaniei: „Turul Bisericilor
fortificate” și „Turul Dracula”.
În 1848, la Brașov, Andrei Mureșanu a scris
versurile cântecului patriotic „Deșteaptă-te
române!”, care a devenit Imnul de Stat al
României din anul 1990.
Secolul XIX, „secolul națiunilor”, a conturat
foarte clar trasee culturale pentru fiecare „națiune”
a Brașovului. Deși au acordat importanța cuvenită
dezvoltării relațiilor sociale, politice și, mai ales
economice, în interiorul comunității, și au fost
beneficiarii unei educații care cultivă respectul pentru
diversitate culturală și spirituală, brașovenii s-au
exprimat cultural în universuri paralele. Kronstadt-ul
sașilor, Brassó-ul maghiarilor sau Brașovul românilor
au crescut ca ramuri ale aceluiași trunchi, și-au tras
seva din aceleași rădăcini, însă au căutat lumina în
direcții diferite.
PânălamijloculsecoluluialXIX-lea,sașiiauformat
majoritatea populaţiei oraşului. După anul 1900,
Brașovul era un oraș în care trăiau 121.378 locuitori,
împărțițiîntreimarigrupuridecetățeniaiimperiului:
români (44,95%), maghiari (30,13%) și sași (24,92%).
Dacă evoluția demografică în favoarea românilor a
fost un proces secular, în schimb, populația maghiară
a crescut spectaculos la sfârșitul secolului al XIX-lea,
datorită secuilor care au ocupat locurile de muncă
apărute în timpul primei industrializări a orașului.

7. 5
Brașovul comunist a deținut fabrici de
autocamioane, tractoare, rulmenţi, industrie militară,
industrie chimică, confecţii și încălţăminte, produse
cosmetice, industrie alimentară. Fiecare platformă
industrială a condus la ridicarea blocurilor de locuințe
pentru valurile de muncitori. În numai două decenii
de la terminarea războiului, centrul istoric era prins
între Muntele Tâmpa și „muntele” de beton armat al
cartierelor muncitorești.
La data de 1 iulie 2014, populaţia stabilă a
MunicipiuluiBraşoveraformatădin291.490locuitori.
Brașovul are o populație preponderent matură și
îmbătrânită, procentele aferente populației sub 25
ani nereușind să asigure o regenerare demografică pe
termen mediu și lung.
Înceeacepriveştestructuraetnică,deşimunicipiul
Braşovesterecunoscutpentruimagineadecomunitate
istorică multietnică, populaţia este formată din 91 %
români. O diversitate etnică mai mare este întâlnită la
nivelul zonei metropolitane.
În prezent, Brașovul pare că a
depășit perioada de tranziție post-
decembristă, fiind inclus între oraşele
României aflate în plin proces de
expansiune economică. Din anul
2005, municipiul Braşov formează
împreună cu alte 17 localităţi
zona metropolitană Brașov și este
considerat un motor al dezvoltării
regionale,fiindsingurulpoldecreștere
din Regiunea Centru. După stagnarea
provocată de criza mondială din anul
2008, începând cu anul 2011, orașul
de la poalele Tâmpei înregistrează
indicatori economici încurajatori. În
ultimii ani, industria locală a ajuns la
40% din cifra de afaceri și reprezintă
33% din activitatea economică.
Cel mai mare aport la cifra de
afaceri îl au companiile din industria
subansamblelor de mașini, industria
prelucrării lemnului, industria
farmaceutică și industria alimentară.
Cu toate că se află pe axa
turistică nr. 1 a României, Braşovul
este încă perceput şi promovat
doar ca un centru al sporturilor
de iarnă şi ca oraşul istoric pe care trebuie să-l vezi
în România. Lipsa unei politici locale de turism și
oferta redusă de divertisment pentru vacanțe rețin
turismul local în zona sejururilor de scurtă durată.
Investițiile făcute cu ocazia Festivalului Olimpic al
Tineretului European din anul 2013 în Poiana Braşov
au determinat doar o creștere a numărului de turiști
atrași de practicarea schiului.
Oraşul cuprinde acum 14 cartiere. La periferie s-au
dezvoltat cartiere rezidenţiale noi. Cartierul Astra,
primulcartierdeblocurialBraşovului,rămânecelmai
aglomerat (25% din populaţia oraşului, concentrată pe
aproximativ 30% din suprafaţa acestuia).
Criza regimului comunist din anii ‘80 ai
secolului trecut a lovit în principal orașele
muncitorești. Condițiile grele de trai, umilințele
sociale, poliția politică, propaganda nerușinată,
nerespectarea drepturilor fundamentale ale
omului, au tensionat societatea. Tăcerea a
fost ruptă la 15 noiembrie 1987 de revolta
muncitorilor de la Uzina de Autocamioane
„Steagu Roșu” Brașov, mândria industriei
românești de mașini grele. Brașovenii au
scandat pentru prima oară în România,
„Jos Ceaușescu!”, intonând ceea ce avea să
devină imnul insurecției din decembrie 1989
și, ulterior, al țării: „Deșteaptă-te, române!”
Pentru mulți istorici, revolta anticomunistă de
la Brașov a fost „începutul sfârșitului” pentru
căderea comunismului în România.
Dupădoiani,Brașovuladevenitorașmartirpentru
că libertatea a fost câștigată și cu sângele eroilor săi.
După 1989, odată cu prăbușirea industriei
românești, rând pe rând, platformele industriale
brașovene au fost strânse în munți de fier vechi. Criza
locurilor de muncă și speranța unei vieți mai bune a
provocat emigrarea în țările Europei occidentale. O
mică parte din muncitorimea fabricilor comuniste s-a
reîntors în satele natale. Însă, majoritatea populației
a ales să nu părăsească „trunchiul” comunității și a
încercat să se adapteze noilor realități. Un simbol al
Brașovului post-comunist este scrierea numelui său cu
litere metalice pe muntele Tâmpa.

8. Introducere - Considerații generale
6
Categoric, Braşovul se află într-un moment cheie al devenirii sale și trece printr-un amplu
proces de transformare. Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Braşov 2010-
2030 prezintă o viziune pentru Brașovul anului 2030 împărțită în „oraș compact”, „oraș
mobil”, „oraș turistic”, „oraș ocrotitor”, „oraș inovativ” și, conform insertului din iunie
2015, „oraș cultural”.
Obiectivul principal pentru orașul compact
este „Dezvoltarea spațială echilibrată a orașului în
ansamblu și a cartierelor”, cu următoarele obiective
specifice: „Dezvoltarea și consolidarea cartierelor din
oraș și a celor două centre”; „Stimularea dezvoltării
compacte a orașului în vederea dispersării urbane, a
costurilorinutiledesuprafețeșiacosturilorridicatede
infrastructură”; „Conservarea și reabilitarea atentă a
edificiilor istorice”; „Consolidarea funcțiunii Centrului
Istoric / Vechi”; „Dezvoltarea unui nou centru urban
– Centru Civic”; „Crearea unei axe de dezvoltare
între Centrul Istoric, Centrul Civic și Gara Brașov cu
extindere către Cartierul Coresi”.
Obiectivul principal pentru orașul mobil este
„Optimizarea mobilității urbane”, cu următoarele
obiective specifice: „Crearea și consolidarea unei rețele
de transport în comun eficientă, ecologică, atractivă și
compatibilăcuorașul”;„Îmbunătățireacalitățiiaerului
și diminuarea poluării fonice în interiorul orașului”;
„Dezvoltarea unui trafic urban adaptat la necesitățile
orașului”; „Îmbunătățirea condițiilor de deplasare
pentru pietoni” și „Încurajarea utilizării mijloacelor de
transport nepoluante”.
Obiectivul principal pentru orașul turistic
este „Dezvoltarea destinației turistice Brașov” cu
următoarele obiective specifice: „Dezvoltarea și
promovarea destinației turistice și a brand-ului
Brașov”; „Îmbunătățirea și extinderea produselor și
ofertelor turistice” și „Consolidarea și interconectarea
ofertelor artistice și culturale existente”.
Obiectivul principal pentru orașul ocrotitor este
„Îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate, de
educație și sociale” cu următoarele obiective specifice:
„Dezvoltarea ofertelor sociale și ale instituțiilor
de educație în conformitate cu cererea existentă”;
„Integrarea tuturor grupurilor de populație în
societatea urbană” și „Asigurarea serviciilor de
îngrijire a sănătății”.
Obiectivul principal pentru orașul inovativ este
„Creșterea competitivității economice cu accent pus pe
protecția mediului” cu următoarele obiective specifice:
„Brașov – Capitala Verde a Europei”; „Îmbunătățirea
competitivității economice. Sarcină specială –
Stimularea dezvoltării economice în domeniile:
industria prelucrătoare, industria automobilelor,
tehnică aeronautică și aerospațială, tehnică medicală,
tehnică IT, tehnologia energiei, utilizarea energiilor
regenerabile și servicii”; „Interconectarea domeniilor
educație, cercetare și economie”.
La momentul 2010, al lansării Strategiei de
dezvoltare, nu a fost identificat rolul central care
revine culturii în noul context societal și economic.
Apoi, îndeosebi după anul 2013, când Brașovul a fost
gazda Festivalului Olimpic al Tineretului European și
organizarea evenimentului a presupus o mobilizare
care a depășit zona sportivă, autoritățile locale și
societatea civilă au realizat că un oraș cu o agendă
sportivă internațională are nevoie de un cadru
cultural pe măsură. Pas cu pas, autoritățile au înțeles
că zona culturală nu poate fi o anexă a turismului, că
nu este o dimensiune secundară a dezvoltării socio-
economice. Pe agenda publică, cultura s-a impus ca un
subiect important. Mulți brașoveni au început să-și
imagineze nu numai cum o să arate orașul lor în
2030, ci și cum o să arate brașoveanul anului 2030.ORAȘUL
COMPACT
ORAȘUL
TURISTIC
ORAȘUL
OCROTITOR
ORAȘUL
INOVATOR
ORAȘUL
MOBIL

9. 7
ORAȘUL
CULTURAL
Încet, dar sigur, brașovenii încep să înțeleagă
funcția culturii în dezvoltarea durabilă a societății:
„Un factor de dezvoltare socială şi comunitară, un
factor al calităţii vieţii, o parte esenţială a modului
de viaţă al individului şi al societăţilor, expresia
identităţii (individuale, de grup, regionale, naţionale
etc.) şi, în egală măsură, a diversităţii şi diferenţei,
valoriesenţiale,şiadrepturilorfundamentale.Cultura
contribuie la structurarea societăţii şi la dezvoltarea
personalităţii umane și are un rol important în
realizarea integrării sociale şi în lupta împotriva
oricărei forme de excluziune şi marginalizare”.
Discursul public a fost amplificat de subiectul
candidaturii Brașovului la titlul de Capitală
EuropeanăaCulturii2021.Afostocaziașinumotivul
pentru care s-a intrat în linie dreaptă cu propunerea
de întregire a strategiei de dezvoltare durabilă a
Municipiului Brașov, orizont 2030, prin includerea
culturii între prioritățile de dezvoltare.
Insertul programatic a fost realizat în iunie
2015, după o consultare a decidenților publici și a
tuturor actorilor locali. Prin urmare, prioritățile de
dezvoltare durabilă au fost modificate astfel încât
„oraşul compact“ presupune și „susținerea dezvoltării
policentrice a ofertei sectoarelor culturale și creative
pentru creșterea calității vieții locuitorilor și lupta
împotriva excluziunii sociale”; „oraşul turistic“
cuprinde măsuri „pentru dezvoltarea sectoarelor
culturaleșicreativecapivotaluneidezvoltăridurabile”;
„oraşul inovativ“ include de acum și industriile
culturaleșicreative.Nouaprioritate,„orașulcultural”
vizează „potențarea capacității sectoarelor culturale și
creative de a contribui și de a susține în mod eficace
dezvoltarea socio-economică a muncipiului Brașov
și, în același timp, de a oferi locuitorilor municipiului
și zonei metropolitane satisfacerea nevoilor și
aspirațiilor lor culturale generând astfel întărirea
sentimentului de apartenență și de identitate și o
creștere a participării acestora la o viață culturală care
promovează diversitatea în context european”.
Conceptul de „oraş cultural” este proiectat şi
se dezvoltă prin intermediul a cinci axe de acţiune,
responsabilitatea implementării aparţinând deopotrivă
administraţiei publice şi societăţii civile într-un efort
comun susţinut, un parteneriat pe termen mediu şi lung
asumatpentruşiînfolosulculturii.
Investim în CULTURĂ
CULTURĂ liberă!
Mobilizare pentru CULTURĂ
Soluții inteligente pentru CULTURĂ
CULTURĂ pentru comunitate!
În mod normal, următorul pas a fost pregătirea
unei Strategii pentru cultură pentru perioada
2015 – 2030.
Documentul a fost elaborat în vara – toamna
anului 2015 și predat beneficiarilor (Primăria Brașov
și Agenția Metropolitană Brașov), după consultări
publice și o documentare sociologică reunită într-un
studiu de consum și practici de consum cultural.
Recunoaștem că elaborarea în regim de urgență a
Strategieipentruculturăpetermenlungafostimpusă
de pregătirea candidaturii Municipiului Brașov pentru
Capitală Europeană a Culturii 2021. Astfel, putem să
apreciem că proiectul Brașov – Capitală Europeană
a Culturii 2021, deja, a produs o mobilizare fără
precedent a tuturor actorilor locali.
Început în noiembrie 2012, printr-o propunere
prezentatăînplenulConsiliuluiLocalBrașov,proiectul
Brașov – Capitală Europeană a Culturii 2021 a
crescut mai încet sau mai rapid, într-un ritm impus
de prioritățile autorităților locale, mediul politic, forța
economică și influența comunității.

10. Introducere - Considerații generale
8
În anul 2012 și începutul anului 2013, comunitatea
brașoveană s-a concentrat pe cel mai important
eveniment internațional găzduit de Brașov în istoria
sa: Festivalul Olimpic al Tineretului European
2013. Într-un timp record, Primăria Brașov a finalizat
proiecte majore de infrastructură sportivă (patinoar
olimpic,domeniulschiabil)șiamobilizatcomunitatea.
Evenimentul s-a desfășurat cu succes și înalții
oficiali CIO au apreciat FOTE Brașov 2013 ca fiind
cea mai reușită ediție din istoria celor 11 ediții ale
competiției europene.
În anul 2014, proiectul Brașov – Capitală
Europeană a Culturii 2021 a continuat cu ajutorul
Universității „Transilvania” Brașov. Activitățile
principale au fost o cercetare sociologică și o campanie
de informare a brașovenilor.
La începutul anului 2015, proiectul a devenit un
subiect „viu” pentru comunitate, fiind abordat în
dezbaterile inițiate de actorii culturali locali și trecut
pe lista priorităților autorităților locale.
Rezultatele concrete au apărut imediat:
insertul referitor la cultură în Strategia de
dezvoltare durabilă a Municipiului Brașov
(iunie 2015), realizarea unui studiu de consum și
practici de consum cultural pentru Brașov și zona
metropolitană Brașov (august 2015) și Strategia
pentru cultură pe termen lung a Municipiului
Brașov (octombrie 2015).
Trebuie să menționăm și faptul că în anul 2015
Brașovul a candidat pentru organizarea Jocurilor
Olimpice ale Tineretului 2020, împreună cu două
orașe din zona metropolitană (Râșnov și Predeal) și
baza privată de biatlon Cheile Grădiștei – Fundata.
La 31 iulie 2015, la Kuala Lumpur, reprezentanții
țărilor membre ale Comitetului Internațional
Olimpic au avut de ales între Lausanne și Brașov.
Câștigătorul finalei a fost orașul elvețian. Deși nu a
câștigat competiția, Brașovul a înțeles că prezența
într-o finală de nivel înalt internațional reprezintă
o victorie. Proiectul candidaturii a demonstrat
că poți să concurezi la un nivel ridicat numai
atunci când ai infrastructura specifică, susținerea
comunității și un spirit de echipă întemeiat pe
fair-play, colegialitate și colaborare.
De ce?
Titlul de Capitală Europeană a Culturii reprezintă cel mai dorit răspuns
pentru orice oraș cultural european la nevoia de prestigiu.
Sloganul petru Brașov – Capitală Europeană a Culturii 2021 este
„EUROPA CORONA”
CORONA este numele sub care a fost atestat
documentar pentru prima oară Brașovul în anul 1235.
Este numele începutului Brașovului multicultural,
Istoriei și Tradițiilor. Dar poate să fie și un nume
pentru viitor, pentru un început de istorie numit
„Brașov – Capitală Europeană a Culturii".
CORONA sau Coroana, tradus din latină,
simbolizează în cultura Europei recompensa unei
încercări, făgăduință de viață mai bună, accesul la
un rang, simbol de consacrare. Coroana semnifică
onoarea, măreția, bucuria, victoria. Ea răsplătește
o cursă spre un țel, fiind semnul manifestării unui
succes. În arta profană medievală, Coroana este și
atributul Europei.

11. 9
În anul 2015, Brașovul a ales să fie „oraș cultural", a decis să
crească prin cultură, să aibă o dimensiune culturală europeană.
Esteundrumlung,unurcușgreu,carearenevoiede
un popas unde să-și împrospăteze forțele, să se bucure
de imaginea lăsată în urmă, de altitudinea atinsă, și,
nu în ultimul rând, să-și planifice următorul drum.
„Popasul"esteCapitalaEuropeanăaCulturii2021,
un proiect care poate să transforme Brașovul în punct
de întâlnire pe harta Europei culturale.
Strategia pentru cultură pe termen lung (2015 –
2030) este împărțită în două etape delimitate de anul
2021.Documentulprogramatic,asumatdeautoritățile
locale, conține obligația investițiilor majore în
infrastructura culturală și diversificarea agendei
culturale. Indiferent de deznodământul candidaturii,
orașul Brașov se angajează într-un parteneriat
multisectorial susţinut pentru guvernanţă culturală.
Negenerată de interese politice statale sau propagandistice, noua
infrastructură culturală a Brașovului poate să primească prin proiectul
Brașov – Capitală Europeană a Culturii 2021 o agendă europeană
promovatăsubomarcădeprestigiusau,dacăperformanțaosăpermită,
chiar un rang european (ex. Marsilia 2013 - Musée des civilisations de
l'Europe et de la Méditerranée).
Istoria nu a fost darnică cu Brașovul cultural.
Imperiile sau regatele nu au construit la Brașov un
PalatalCulturiișinicirepublicilenuauinvestitîntr-o
SalăPolivalentă,Brașovulnuagăzduitvreuninstitut
al Academiei regale sau republicane și brașovenii se
întreabă cu ciudă ce vină au avut să nu primească
rangul de Național pentru Opera sau Teatrul lor.
Oraşeledeţinătoarealetitluluiculturalauadăugat,
în mod progresiv, o nouă dimensiune, utilizând
efectul de pârghie al prestigiului pentru a stimula
o dezvoltare mai generală. Succesul candidaturii
ar presupune o reașezare a priorităților locale.
Dezvoltarea durabilă a Brașovului pe termen lung ar fi
modelată în primul rând sub angajamentul „Creștem
prin cultură". Decizia ar identifica moștenirea titlului
de Capitală Europeană a Culturii în bunăstarea
cetățenilor și prosperitatea orașului. Noul context
economic ar determina și dezvoltarea pe termen
lung a sectoarelor culturale și creative. Brașovul s-ar
transforma într-un oraș inovativ, modern, cultural,
cu o calitate ridicată a vieții cetățenilor, cu investiții
importante și oportunități economice.
Într-o comunitate, înălțimea, în sens spiritual, soliditatea, puterea, credem că
suntdatedețintelealese.CapitalăEuropeanăaCulturiiestecoroanacarepoatesă
ofere comunității brașovene tăria și ambiția să lupte pentru o schimbare radicală
a mentalității. Brașovul are nevoie de un proiect unificator, care să strângă
brașovenii în aceiași „tabără", fără discriminare etnică, socială, economică, și
să răspundă la nevoia de stimă de care are nevoie orice comunitate europeană.
„EuropaCorona"poatesăregenerezeocomunitatelocalăprinobiceiurideconsum
culturalșiproiectecreativeproprii,șisăformezeogenerațiedecopiișitinericare
să perceapă accesul şi participarea la cultură ca o parte normală a vieții lor.

12. Introducere - Considerații generale
10
Brașovul are nevoie de „seva" și diversitatea culturii europene. Brașovenii
trebuie să-și descopere orașul privind către Europa, înțelegând cât de adânci și
puternice sunt rădăcinile comune.
În acest sens, pentru proiectul Brașov – Capitală
Europeană a Culturii 2021 a fost ales un concept care
evidențiazăatâtbogățiașidiversitateaculturilorEuropei,
cât și caracteristicile comune, promovând astfel o mai
marecunoașterereciprocăîntrecetățeniieuropeni.
Ramuri ale aceluiași trunchi cultural și
spiritual, unite de valori și idealuri comune, orașele
Europei vor descoperi în 2021 cât de bine știe orașul
Brașov să prețuiască coroana Europei culturale și
moștenirea acesteia.
Dosarul de candidatură Brașov – Capitală Europeană a Culturii 2021 a fost scris într-un
moment delicat pentru unitatea Europei.
Este un moment în care apelul la cultură oferă răspunsuri și soluții pentru viitor!
E un moment important în care trebuie să căutăm Europa din noi!
Trebuie să ne gândim că Europa nu este moștenirea primită de la strămoși și părinți, Europa
este luată cu împrumut de la copiii noștri!
În acest moment, Brașovul a ales să crească prin cultură !

13. 11
Braşovul şi Ţara Bârsei
Proiectul Brașov – Capitală Europeană a Culturii 2021 cuprinde și Zona
metropolitană Braşov, o arie limitrofă municipiului Brașov,
care în mare parte se suprapune pe o zonă definită istoric și etnografic sub
numele de Țara Bârsei / Burzenland / Barcaság.
Încă înainte de stabilirea germanilor în
Transilvania, regele maghiar Solomon a purtat
război cu sălbaticii cumani şi i-a alungat victorios
până la teritoriile de graniţă. Totuşi, aici duşmanii
îl încercuiră pe rege şi pe războinicii săi şi îi puseră
în mare pericol. Dintr-un ascunziş sigur, cumanii
trăgeau săgeţi către armata regală, care se micşora
treptat. Săgeţile şuierau cel mai mult în jurul regelui,
căci coroana de pe coif îl dădea de gol duşmanilor.
Când regele observă aceasta, luă coroana din coiful
său şi o aşeză, în timp ce călărea, pe un trunchi de
copac. Acum cumanii nu îl mai recunoșteau pe rege
şi credeau că l-au omorât. Acest lucru i-a încurajat şi
înaintară cu forţă.
Armata regală a trebuit să bată în retragere, însă
păgânii nu l-au recunoscut pe regele fugar, căci l-ar
fi ucis cu siguranță. Regele Solomon s-a salvat prin
sacrificarea coroanei sale. Coroana regală a rămas
neobservată mulţi ani pe trunchiul de copac, până
când o găsiră saşii. (...)
Saşii fondară o comunitate şi construiră primăria
pe locul unde fusese găsită coroana.
În cinstea coroanei, numiră noul oraş Kronstadt
(„Oraşul Coroanei”). Toate clădirile orăşeneşti,
drapelele, scuturile etc. s-au decorat ori cu stema
cu coroana, ori cu stema cu coroana pe trunchiul de
copac și rădăcinile copacului.
Mai târziu s-a încercat interpretarea stemei:
Rădăcinilereprezintăcele13comunitățiruraledin
ȚaraBârsei,alecărorlocuitori,asemenearădăcinilor,
lucrează pământul și își duc produsele la oraș. Așa
cum rădăcinile nu doar susțin trunchiul copacului, ci
îl și întăresc, pentru a nu putea fi doborât de furtuni,
așa ajută și comunitățile din Ţara Bârsei orașul și
îl feresc de pieire. Așa cum rădăcinile unui copac nu
sunt observate, așa e trecută cu vederea și munca
tăcută a țăranilor. Trunchiul puternic simbolizează
orașul: scoarța aspră și tare se aseamănă cu zidurile
orașului și bastioanele. Coroana se aseamănă cu
regele.Petrunchi,coroanapoatestaînsiguranță,așa
cumșiregelesepoatebazapesusținereașiloialitatea
orașului Brașov.
LEGENDA
STEMEI BRAŞOVULUI

14. Introducere - Considerații generale
12
Țara Bârsei este delimitată geografic prin
depresiunea Bârsei, acoperind un spațiu înconjurat
de ramuri ale Munților Carpați. Vatra Țării Bârsei
are înfățișarea unei câmpii veritabile, deși ne găsim
în inima muntelui și altitudinea absolută nu coboară
nicăieri sub 500 m. În această cetate naturală, la
granița dintre Occident și Orient, s-au întâlnit
drumurile istoriei și civilizațiilor, cu extraordinara lor
infuzie etnică și culturală, cu permanenta mișcare de
oameni și valori.
Se pare că originea toponimului „Bârsa” este
cuvântul german Wurzel = „rădăcină”, un simbol pe
care îl descoperim în stemele istorice ale Brașovului și
orașului Codlea.
În sensul său istoric, Țara Bârsei are ca echivalent
structura administrativ-teritorială a Districtului
Brașov,atestatdocumentarîncădinanul1331,șisatele
aserviteacestuia.„Coroana”patrimoniuluiistoriclocal
esteformatădinbisericilesăseștimedievalefortificate
și cetatea Râșnov. Controlate politic și administrativ
de sași până în prima jumătate a secolului XX,
așezările Țării Bârsei au reprezentat hinterland-ul
agricol al Brașovului. În perioada comunistă, conform
scenariului industrializării, multe comune rurale au
devenit orașe (Râșnov, Codlea, Săcele).
Țara Bârsei, promovată de turismul cultural
ca „Mica Transilvanie", chiar și fără Brașov, are un
patrimoniu istoric de nivel european: bisericile
evanghelice fortificate (Codlea, Cristian, Ghimbav,
Hărman, Prejmer, Sânpetru, Vulcan), din care
ansamblul de la Prejmer este pe lista UNESCO, cetăți
medievale(Râșnov,Feldioara)șiceamaivechebiserică
ortodoxă din sud-estul Transilvaniei (Râșnov).
De asemenea, zona deține mai multe zone naturale
protejate și monumente ale naturii: pădurea de
stejari seculari din Cristian, Dealul Lempeș, mlaștina
Hărman, pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer,
cascada Tamina, canionul Șapte Scări, peștera Valea
Cetății etc.
Zona metropolitană Braşov a apărut, informal,
în urma elaborării Planului de Dezvoltare Durabilă
pentru Municipiul Brașov, în anul 2005. Această
direcție de acțiune a dus la crearea unei organizații
nonguvernamentale-AgențiaMetropolitanăpentru
Dezvoltare Durabilă Brașov - AMB.
Zona metropolitană Brașov formează un teritoriu
urban-rural cu o suprafaţă de 136.101 ha, cu o
populaţie totală de 403.867 de locuitori. Ea reprezintă
un spaţiu geografic, istoric și cultural compact,
format din centrul polarizator, Braşov, şi 17 localităţi
înconjurătoare, respectiv, două municipii, patru orașe
și 11 comune:
- municipiul Brașov (Kronstadt/ Brassó); Codlea
(Zeiden/ Feketehalom) și Săcele (Vierdörfer/
Négyfalu);
- orașele: Ghimbav (Weidenbach/ Vidombák),
Predeal, Râşnov (Rosenau/ Barca-Rozsnyó), Zărnești
(Zernescht / Zernest);
- comunele: Budila (Bodeln/Bodola) Bod
(Brenndorf/ Botfalu), Cristian (Neustadt/
Keresztényfalva), Crizbav (Krebsbach/ Krizba),
Feldioara (Marienburg/ Földvár), Hălchiu (Heldsdorf/
Höltövény), Sânpetru (Petersberg/ Barcaszentpéter),
Hărman (Honigberg/ Szászhermány), Prejmer
(Tartlau/ Prázsmár), Tărlungeni (Tatrang) și Vulcan
(Wolkendorf/ Volkány).
Unitățile administrativ-teritoriale ale localităților
enumerate sunt membrii Agenției Metropolitane
pentru Dezvoltare Durabilă Brașov.
Încă de la înființare, zona metropolitană Brașov
a dezvoltat un parteneriat pe termen mediu și lung
pentrudezvoltareamunicipiuluiBrașovșialocalităților
ce-l înconjoară, după un model consacrat de cele 120
regiuni sau zone metropolitane recunoscute la nivelul
Europei.
Prezenţa unui mare centru urban, alături de două
municipiişipatruoraşedemicidimensiunioferăzonei
condiţiipentruodezvoltareeconomicăechilibrată.Un
rol important în procesul de dezvoltare economică îl
au comunităţile rurale pe teritoriul cărora se găsesc
majoritatea resurselor naturale. Îmbinarea avantajelor
oferite de mediul urban şi mediul rural au pus bazele
unei microregiuni de dezvoltare cu impact la nivel
regional şi naţional.
În anul 2010, în cadrul Planului Integrat de
Dezvoltare Urbană (PID), au fost definite mai multe
obiective şi proiecte de dezvoltare. Nucleul dezvoltării
strategice rămâne municipiul Braşov, ce domină zona
metropolitană în proporţie de 85%. Însă, identificarea
unor alternative viabile în imediata vecinătate a
Brașovului a condus la decizia administraţiei publice
locale privind mutarea unor unităţi de producţie
industrială în afara oraşului. Se poate astfel constata
că Brașovul şi zona metropolitană încep să se dezvolte
economic împreună tot mai mult.

15. 13
Unexempludebunăpracticăesteinfrastructurade
transport a zonei metropolitane. Aceasta se prezintă
ca o rețea de transport inter-urban rutieră și feroviară
corespunzătoare. Finalizarea lucrărilor la șoseaua de
centură a Brașovului permite transferul între cele mai
îndepărtate puncte ale zonei metropolitane în maxim
o oră, îmbunătățind accesul locuitorilor în și dinspre
Brașov, indiferent de zona de rezidență.
Includerea zonei metropolitane Braşov în proiectul
Brașov – Capitală Europeană a Culturii 2021 a
fost o decizie naturală, cerută de rădăcinile istorice
și culturale comune, dezvoltarea organică seculară,
experiența proiectelor comune și planurile comune
pentru viitor. Nu este o creație „artificială” în scopul
Capitalei Europene a Culturii, ci respectă „rădăcinile
Țării Bârsei”, caracteristicile geo-politice, identitate
istorică și o linie clară de acțiune pe termen lung.
În structurile de guvernanță și de management
pentru Brașov 2021 - Capitală Europeană a Culturii,
rolul acestor parteneri este clar, fiind limitat la
statutul consultativ. De asemenea, fiecare partener
își păstrează independența în privința deciziilor în
domeniul cultural. Angajamentul pentru implicarea
financiară, administrativă și logistică a membrilor
Zonei Metropolitane Brașov în proiectul din 2021
presupune o strategie de valorizare a patrimoniului
culturalșiistoricpentruȚaraBârsei,oagendăculturală
comună generată de programul artistic al capitalei
europene a culturii, eficientizarea infrastructurii
culturale metropolitane și o politică de promovare
unitară, începând cu anul 2016, sub sloganul
„EUROPA CORONA”.
Pentru etapa ante-2021 și anul Capitalei, orașul-
candidat agrează folosirea culturii ca o forță motrice
pentru impulsuri plecate din rădăcinile Țării
Bârsei, de „jos în sus”. Astfel, evenimente culturale
consacrate, unele chiar cu valoare europeană (ex.
Festivalul Internațional de Film Istoric Râșnov), vor
avea posibilitatea de a se „extinde” în aria culturală
brașoveană.
Exercițiul unei colaborării de succes între
localitățile zonei metropolitane în proiecte de
anvergură internațională există deja. Brașovul și
Poiana Brașov au făcut echipă cu Râșnov și Predeal,
atât în organizarea FOTE 2013, cât și în pregătirea
candidaturii Jocurilor Olimpice ale Tineretului 2020.
O altă provocare pentru Brașov 2021 este
vecinătatea comunelor Bran, Moieciu și Fundata,
destinații turistice de importanță națională. Situată
la 30 km. față de Brașov, zona turistică Bran este
cunoscută la nivel internațional datorită mitului
Dracula și reprezintă una dintre cele mai importante
destinații turistice agro-montane din România.
Proiectul Brașov – Capitală Europeană a Culturii
2021 trebuie să ofere alternativa profesionistă pentru
exploatarea potențialului cultural și turistic al zonei
Bran-Moieciu, în condițiile unei agende culturale
sărace în toate comunele zonei și a escaladării
fenomenului kitsch în cazul mitului Dracula.
Culturapopularădinceamaiimportantătrecătoare
a Carpaților transilvăneni și Dracula sunt teme cu un
potențial extraordinar pentru orice domeniu cultural
și vor face parte din programul artistic pregătit pentru
Brașov 2021.
Pentru Brașov 2021 a fost o decizie
cheie care aduce avantaje mari atât
proiectului cultural european, cât și
comunităților Țării Bârsei.
Nevoia de prestigiu este specifică oricărei
comunități. Proiectul are capacitatea de a conecta
întreaga zonă la Europa culturală și de a contribui
pozitiv la prosperitatea socială și economică
metropolitană, iar necesitatea educației culturale
și crearea obiceiurilor de consum cultural trebuie
să reprezinte priorități pentru autoritățile locale în
contextul existenței unei categori de non-consumatori
culturali mult mai mare decât în Brașov. Dimensiunea
europeană a proiectului va determina creșterea
sentimentului apartenenței la comunitatea mai mare
a Țării Bârsei, iar implicarea locuitorilor, direct sau
indirect, va întări coeziunea socială. Perspectiva
dezvoltării durabile este o necesitate pentru toate
localitățile zonei metropolitane.
Începutul colaborării a fost consumat în octombrie
2015 prin asumarea în mod programatic (prin
declarații formale) a obiectivelor și conceptului
Brașov - Capitală Europeană a Culturii 2021 de către
reprezentanții autorităților locale din toate primăriile
zonei metropolitane. Contextul colaborării a fost
creat de Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare
Durabilă Brașov, organizație care s-a implicat în mod
activ în pregătirea proiectului, membru al Asociației
Brașov 2021 - Capitală Europeană a Culturii.

16. Introducere - Considerații generale
14
Profilul cultural general
În prezent, cultura orașului Brașov este captivă centrului istoric, fiind „păzită” de autoritățile statului român,
locale, județene sau naționale, și de autoritățile religioase istorice (Biserica Evanghelică, Biserica Ortodoxă,
Biserica Romano-Catolică și Cultul Mozaic).
În centrul vechi, clădirile reprezentative ale orașului (Casa Sfatului, Biserica Neagră), toate muzeele, teatrele,
singurul centru cultural local și majoritatea galeriilor de artă sunt concentrate pe o rază de numai 1 km. Dacă
mărim cercul cu încă 1 km, mai cuprindem Opera, Filarmonica și cea mai veche biserică din oraș, Sf. Bartolomeu.
În rest, peisajul cultural local este redus la două cinematografe particulare în mall-uri comerciale, concerte în
Aula Universității, expoziții temporare organizate într-un mall comercial și un centru de conferințe și festivaluri
organizate în aer liber la Pietrele lui Solomon sau lacul Noua.
Patrimoniul cultural dintre zidurile Cetății1
sau din imediata vecinătate este împărțit între:
Instituții culturale Clădiri istorice
Consiliul Județean Brașov
Muzeul Județean de Istorie Brașov
Muzeul de Artă
MuzeuldeEtnografie,cusecția„Muzeul
Civilizaţiei Urbane a Braşovului”
Centrul Cultural „Reduta”
Școala Populară de Artă și Meserii
„Tiberiu Brediceanu”
Biblioteca Județeană „G. Barițiu”
Casa Sfatului
Bastionul Țesătorilor
Bastionul Graft
Turnul Alb
Turnul Negru
Bastionul Postăvarilor
Primăria Municipiului
Brașov
Teatrul Dramatic „Sică Alexandrescu”
Opera Brașov
Filarmonica Brașov
Teatrul de Copii „Arlechino”
Cinematograful „Patria”
Universitatea „Transilvania”
Brașov
Centrul Multicultural
Ministerul de Interne Serviciul Județean Brașov al Arhivelor
Naționale
Bastionul Fierarilor
Biserica Ortodoxă Română.
Mitropolia Ardealului
Muzeul „Prima Școală Românească”
Scheii Brașovului
Biserica „Sf. Nicolae”
Biserica „Sf. Treime”
Biserica Evanghelică C.A.
din România
Biserica Neagră
Biserica „Sf. Bartolomeu”
Biserica „Sf. Martin”
Biserica Romano-Catolică Biserica „Sf. Petru și Pavel”
Cultul Mozaic Sinagoga Neologă - Ashkenazi
Ministerul Apărării
Naționale
Cercul Militar
1
Cetate = cartierul delimitat de vechile fortificații medievale. În prezent, este denumit Centrul Istoric.

17. 15
StatutulpatrimoniuluiesteidenticșiînȚaraBârsei:
toate bisericile fortificate sunt proprietatea Bisericii
Evanghelice C.A., iar cetățile medievale Râșnov și
Feldioara sunt administrate de autoritățile locale.
În toată această analiză trebuie să mai adăugăm
faptul că zona istorică este dominată de afacerile
turistice și clienții lor, iar scena culturală este ocupată
în primul rând de instituțiile gestionate de sectorul
public.
Situația este în general acceptată de comunitatea
locală, importanța patrimoniului cultural fiind
văzută de majoritatea brașovenilor în relație strânsă
cu dezvoltarea turismului și păstrarea identității și
tradițiilor.
Braşovul este în esenţa sa un oraş multicultural,
susținut de o moștenire istorică atestată de secole.
Există chiar dovada „vie” a profilului cultural
istoric prin supraviețuirea vechilor comunităţi
culturale şi etnice locale în cadrul restrâns
al cartierului pe care-l ocupau din vechime
(sașii – Cetate și Brașuvechi; românii vechi –
Șchei; ungurii și secuii – Blumăna). Ele sunt
totodată depozitarele patrimoniului imaterial al
comunităţii anterioare epocii comuniste (tradiţii,
legende şi poveşti). Braşovul este chiar un exemplu
de oraş în care au supravieţuit vreme de sute de ani
tradiţii populare şi solidarităţi de tip medieval sau
premodern. Astfel, românii din Şcheii au păstrat
un port tradiţional vechi de cel puţin trei secole,
jocuri strămoşeşti şi ritualuri unice în spaţiul
romanităţii orientale.
Artele contemporane și industria
creativă sunt o prezență timidă
în zona culturală brașoveană.
În privința participării, agenda
culturală anuală este dominată de
„Zilele Brașovului”, un eveniment
organizat de primăria locală, și
Sărbătoarea Junilor, o manifestare
culturală tradițională.
Alte manifestări culturale organizate la Braşov:
FestivaluldeDramaturgieContemporană,Festivalul
de Jazz şi Blues, Etnovember, Festivalul Musica
Barcensis, Festivalul de Operă, Operetă şi Balet,
Festivalul Internaţional al Muzicii de Cameră,
FestivalulInternaţionaldeMuzicădeCamerăşiArte
„Vibrate! Festival”, Stagiunea Facultății de Muzică
Brașov, Festivalul Studențesc al Muzicii de Cameră,
FestivaluldeTeatru“SăptămânaComediei”,Dracula
Film: Horror and Fantasy, Festival „Anim’EST
BRAŞOV”, Zilele Filmului German și Francez,
Festivalul de artă vizuală AMURAL, Festivalul de
cultură urbană „Bohemian Square”, Festival Stand
Up Fest, Festivalul internațional „Garofița Pietrei
Craiului”, Festivalul de Dans „Romana”, Târgul
Internațional de Carte și Muzică.
Cele mai importante reviste culturale brașovene
sunt „ASTRA”, revistă națională de popularizarea
istoriei, cu supliment de literatură și artă, revistele
de istorie locală „CUMIDAVA” și „Țara Bârsei”, revista
„etno.brasov.ro”, Revista Murală Aisberg, realizată de
Centrul Cultural Reduta, tiuk.reea.net, revistă online
de literatură.
Emisiunile cu profil cultural la posturile locale
TV sunt rare, însă, jurnalele de știri locale radio-TV,
presa scrisă și online semnalează cu promptitudine
evenimentele culturale.
Brașovul este centru universitar, cu o tradiție
foarte puternică în domeniul tehnic și al silviculturii.
Universitatea „Transilvania” Brașov este cea mai
mare instituție de învățământ superior din Regiunea
7 Centru, având 18 facultăți: Inginerie Mecanică,
Inginerie Tehnologică şi Management Industrial,
Ştiinţa şi Ingineria Materialelor, Inginerie Electrică
şi Ştiinţa Calculatoarelor, Silvicultură, Industria
Lemnului, Construcţii, Alimentaţie şi Turism, Design
deProdusşiMediu,MatematicăşiInformatică,Ştiinţe
Economice şi Administrarea Afacerilor, Psihologie
şi Ştiinţele Educaţiei, Educaţie Fizică şi Sporturi
Montane, Muzică, Medicină, Litere, Drept, Sociologie
şi Comunicare.
Universitatea are astăzi 20.000 de studenţi care
urmează 100 programe de studiu de licenţă, 66 de
programe de masterat și studii de doctorat în 17
domenii. Peste 60 % din studenții universității sunt
din afara Brașovului, din județele apropiate, în special
din Buzău, Vrancea, Prahova, Dâmbovița, Brăila.

18. Introducere - Considerații generale
16
Astfel, în prezent, interacțiunea culturală
europeanăserealizeazăpreponderentprinintermediul
filmelor artistice sau serialelor și prin vizionarea
de emisiuni ale posturilor TV europene. Brașovenii
„cunosc” Europa mai mult din poveștile rudelor
apropiate care locuiesc într-o țară a Uniunii Europene
și prin relaţiile de prietenie dezvoltate în alte țări
europene, mai cu seamă în Germania, Italia și Spania.
Profilul persoanei deschise (foarte interesate) de
interacțiuneacuoamenișielementeculturaleeuropene
este cel al tânărului (18-34 ani) cu studii superioare.
Tinerii sunt categoria demografică în rândul cărora
putem întâlni cei mai mulţi participanţi la diferite
forme de consum cultural public sau activităţi de
petrecere a timpului liber în afara locuinței.
Studiul de consum comandat de autoritățile locale
pentru strategia culturală pe termen lung arată că la
nivelul municipiului există un segment deloc neglijabil
decetățeni(7,4%)careobişnuieştesăseangajezezilnic
înactivităţicreative.Așadar,apareunpotențialcreativ
al populației și putem presupune preferința acestora
de implicare în actul creativ nu doar din perspectiva
consumului.
În ceea ce privește gradul de atractivitate,
constatăm că majoritatea brașovenilor au aprecieri
pozitive despre orașul lor: oraș curat, sigur, liniștit,
fără multă poluare a aerului, dar și un oraș în care nu
te plictisești, un oraș tânăr. Aprecierile negative
vizează în special bunăstarea și dezvoltarea
economică, exprimate prin dificultatea găsirii unui loc
de muncă și rezidența pe termen lung, prin chirie sau
achiziții imobiliare.
Profilul cultural al braşovenilor:
Studiul de consum cultural realizat în această
vară indică faptul că brașovenii preferă în privința
consumuluipublicdebunuriculturaleparticipareala
sărbători/evenimentelocale(16,1%celpuţinodatăpe
lună), urmată de vizionarea de filme în cinematografe
(11,6% cel puţin o dată pe lună), participarea la
festivaluri de diferite feluri (9,5% cel puţin o dată pe
lună), spectacole de divertisment (7,5% cel puţin o
dată pe lună) şi vizitarea muzeelor (6,7% cel puţin o
dată pe lună). Un motiv de nemulțumire îl reprezintă
concentrarea evenimentelor culturale în centrul
orașului și lipsa ofertei culturale în cartiere.
Referitor la consumul cultural de spectacole,
locuitorii Braşovului participă cel mai mult la
spectacole de teatru (8,5% cu o frecvenţă lunară).
Important de remarcat este faptul că segmentul de
non-consumatori (53,5%) este mai mic decât nivelul
naţional (63,2%).
Activităţile generale de petrecere a timpului liber
sunt mult mai prezente în viaţa braşovenilor decât
cele specifice consumului cultural. Profilul timpului
liber pentru populația Brașovului este compus din
plimbări prin parcuri şi zone verzi (54,8% săptămânal),
vizite în centre comerciale pentru cumpărături
(13,7% săptămânal) și sporturi de întreţinere
(13,4%săptămânal).
În spaţiul domestic, brașovenii preferă să
vizioneze programe TV, să asculte muzică sau radio
şi, nu de puţine ori, să vizioneze filme (toate aceste
activităţi sunt practicate zilnic).

19. 17
Analiza practicilor de consum cultural în spațiul
publicevidenţieazăcăbrașoveniisuntfoarteatașațide
spațiile de relaxare și delectare în aer liber, de spațiul
natural care le protejează viața.
Această realitate a fost punctul de plecare pentru
alegerea conceptului Brașov 2021 – Capitala
Europeană a Culturii ținând cont de dimensiunea
participativă a proiectului cultural european.
Brașovul este un oraș de munte. Brașovenii sunt
munteni. Viața lor este dominată, dar protejată, fizic
și intelectual de prezența ocrotitoare a coroanei
munților din jur.
Cel mai prezent munte în viața brașovenilor
este Tâmpa. De la cetatea „Brașovia”, fortificația
ridicată de sașii brașoveni la începuturile istoriei lor,
până în secolul al XIX-lea, când brașovenii, odată cu
întreaga Europă, au descoperit turismul montan, de la
„asaltul” de simboluri, început cu capela „Sf. Leonard”
și continuat cu statuia aniversării Mileniumului
maghiar, sădirea numele lui Stalin și „Brașov” în stil
Hollywood, muntele Tâmpa a fost barometrul politic,
social și cultural al comunității de la poalele sale.
Loc de refugiu, rugă și omagiu, Muntele Tâmpa
este de mai mult de un secol și „parcul de recreere” al
braşovenilor și un punct de atracţie pentru turişti.
Masivul Postăvarul este celălalt munte de
suflet al brașovenilor. Mai înalt dar mai îndepărtat,
Postăvarul a însemnat descoperirea turistică a
Muntelui, trecerea unei granițe culturale spre epoca
modernă. Primele trasee de drumeţie pe munte au
fost marcate pentru prima oară de către brașoveni
acum peste 100 de ani. Într-o epoca romantică,
muntele Postăvarul a devenit simbolul descoperirii
și cutezanței. În aceiași perioadă, Brașovul a
însemnat pionieratul sporturilor de iarnă în
răsăritul Europei, înființând prima asociație de
schi de pe teritoriul de azi al României (1905).
Apoi, Postăvarul cu pârtiile sale de schi a patronat
în comunism dezvoltarea „perlei turismului
montan românesc”, Poiana Brașov, iar de curând a
fost gazda celui mai important eveniment sportiv
internațional de iarnă organizat până în prezent în
România, FOTE 2013.
De asemenea, Postăvarul, denumit de sași
„Schuler”/Muntele școlarilor, este muntele tinerilor;
poiana de la poalele sale (Poiana Brașov) fiind încă de
la începutul secolului al XVIII-lea, locul unde elevii
petreceau „cu cântece și veselie”.
„Pentru un oraș, ca și pentru o țară, așezarea geografică este ceea ce pentru
viața efemeră a oamenilor era închipuirea celor vechi, hotărârea Parcelor”
Nicolae Orghidan, Brașovul, Așezarea geografică,
în „Țara Bârsei”, nov. – dec. 1933
Conceptul
Braşov-CapitalaEuropeanăaCulturii2021
„Toţi suntem oameni ai munţilor“
Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu, 2002

20. Introducere - Considerații generale
18
Prin urmare, MUNTELE este tema care inspiră
proiectul Brașov 2021 – Capitala Europeană a Culturii.
Asocierea comportamentului cultural al
brașovenilor cu aşezarea geografică a municipiului
reprezintă mai mult decât un concept sau o viziune
artistică; acest „parteneriat” pe termen lung între
culturășinaturăesteconfirmareapasiuniitradiționale
a brașovenilor pentru munte, o legătură binevenită și
inedită cu dezvoltarea locală a sporturilor de munte, o
abordareculturalăînpremierănațională,oconfirmare
pentru comunitatea locală că petrecerea timpului în
aer liber nu exclude cultura, o valență în plus pentru
ambițiaBrașovuluideadevenicapitalaverdeaEuropeiși,
foarte important, contribuția Brașovului la dimensiunea
culturală europeană contemporană și invitația de a
(re)descopericivilizațiaeuropeanăamuntelui.
Artiștii Europei vor repeta o experiență trăită de sute de ani de cultura Europei: Muntele inspiră !
Cetățenii Europei vor (re)descoperi o experiență trăită de sute de ani de popoarele Europei: Cultura respiră!
În 2021, Brașovul oferă Europei, începând din verdele spațiului său cultural până la albul Nordului și
albastrul Sudului, că atunci când Muntele inspiră, Cultura respiră !
Concept Brașov 2021
Capitala Europeană a Culturii:
Civilizaţia Muntelui
Civilizație înseamnă colectivitate, spațiu, zonă culturală, epocă.
Muntele reprezintă o parte din rădăcinile Europei. Munții Europei sunt vestiți prin resursele lor, disciplina
socială a locuitorilor, înalta calitate a colectivităților umane și drumurile importante. Sunt locuri unde de-a lungul
istoriei libertatea s-a dezvoltat trufașă și sălbatică. Munții au dezvoltat economia câmpiilor prin resursele lor, au
fost bogați în oameni, fiind o rezervă de proletariat și soldați, și un loc de refugiu pentru locuitorii nemunteni; au
oferit și au primit pe măsură valori, bunuri, oameni și prestigiu.
Da, în 2021, Brașovul invită Europa
să sărbătorească MUNTELE !
În 2021, europenii, indiferent
de altitudinea la care trăiesc
vor înțelege și se vor bucura de
CIVILIZAȚIA MUNTELUI !

21. 19
Cultura Europei deține un bogat simbolism al
MUNTELUI. La toate popoarele europene, muntele
este legat de ideile de înălțime și de centru. Muntele
este punctul de întâlnire dintre cer și pământ, sălaș
al zeilor și capăt al ascensiunii omului.
Privit de sus, el apare ca vârf al unei verticale, ca
un centru al lumii; privit de jos, de la orizont, el apare
ca linie a unei verticale, ca o axă a lumii, dar și ca o
scară, ca un urcuș.
Muntele exprimă și noțiunile de stabilitate, de
imuabilitate, uneori chiar de puritate. Muntele este
sălașul zeilor și ascensiunea lui apare ca un mijloc de
a intra în legătură cu Divinitatea.
Muntele simbolizează și ascensiunea de natură
spirituală, înălțarea spre cunoaștere. Un vârf care
se înalță spre cer este opoziția dintre principiile ce
alcătuiesc lumea, pământul și apa, ca și destinul
omului (de a merge de jos în sus).
În prezent, bogățiile forestiere, zăcămintele,
turmele de animale domestice și turismul sunt
motoare economice pentru Europa. Munții Europei,
indiferent de coordonate geografice, oferă un model
cultural aparte: locuitorii știu să-și „negocieze”
resursele, să trăiască cumpătat, calitate văzută de
ceilalți, după înțelegere, virtute sau zgârcenie.
Munții cu râurile lor care ating mările și oceanul
reprezintă unitatea în diversitate. Diversitatea
culturilor Munților Europei reprezintă o parte
din farmecul Europei, iar rutele culturale care îi
traversează răspândesc valorile Europei Unite.
Conceptul CIVILIZAȚIA MUNTELUI este cuprins în obiectivele reunite sub
forma Decalogului Civilizației Muntelui, un nume inspirat din Decalogul
montan publicat de Luis Trenker, în cartea Meine Berge.
1. „Onorează pe cei care au creat pentru tine,
pemaeștriicareaucuceritprimapotecășiprimele
prizesprevârf,precumșipeceicareaupusultima
piatră”.
Respectă Strategia culturală pe termen lung,
incluzândprograme/axeculturalecareîncepsăcrească
încă din 2016, se maturizează în 2021 și se extind în
etapa a II-a din strategie, 2021 – 2030.
Legat organic de oraș și dispunând de o
infrastructurăadecvatăşiviabilă,conceptulCivilizația
Muntelui ajută orașul să urce la următoarele etaje
culturale.
Urmărește consolidarea capacităţii sectoarelor
culturale şi creative cu impact pentru dezvoltarea
unor legături pe termen lung între sectoarele
culturale, economice şi sociale ale Brașovului și
zonei metropolitane.
2. „Să vezi în munte un paradis în care
Dumnezeu te-a așezat ca pe un nou Adam; ajută-l
să-și păstreze originalitatea și sfințenia”.
Viziunea artistică este Muntele. Strategia artistică
va asigura diversitatea și calitatea activităţilor,
punând accent pe diversitatea culturală europeană
și rolul constructiv al dialogului intercultural și între
generații.
Viziuneașistrategiasuntmenitesăatragăinteresul
publicului local, european și internaţional.
3. „Fii bun camarad! Dacă ești conducător,
evită să fii autoritar și încăpățânat, încrezut
sau îngâmfat; dă dovadă de spirit de înțelegere și
răbdare”
Calitatea și diversitatea activităţilor la care
participă artiştii europeni este definitorie pentru
succesul Brașov 2021. Implementarea conceptului
presupune cooperarea cu operatori sau oraşe din ţări
diferite, incluzând, atunci când este cazul, oraşe care
deţin titlul, precum şi parteneriate transnaţionale.

22. Introducere - Considerații generale
20
7. „Nu fi zgârcit cu avutul tău, nici cu
cunoștințele tale. Hotărârile să-ți fie determinate
de capacitatea de rezistență a celui mai slab”.
Crește bunăstarea și cooperarea dintre europeni,
promovarea industriilor creative, crearea de
oportunităţi economice noi şi durabile pentru o gamă
largă de cetăţeni, în special tineri.
8. „Idealul tău alpin să fie acela de a gusta cu
aceeași plăcere o duminică frumoasă pe un vârf de
delușor ca și, cu alt prilej, un abrupt din cele mai
grele”.
Deschide mintea locuitorilor orașului la alte
realități și comunități culturale, provocând schimbarea
comportamentului cultural și extinderea categoriilor de
public.
Urmărește educație culturală prin participarea
şcolilor locale.
9. „Nu este nevoie să fii de la început un
desăvârșit cățărător. Să nu pățești precum acela
care, de atâtea stânci și pereți, nu mai vedea
muntele”.
Oferă șansa de a asista sau participa la activităţi
culturale persoanelor marginalizate şi defavorizate,
persoanelor cu handicap, persoanelor în vârstă și copiilor.
10. „Să pregătești cu de-amănuntul orice
excursie fie că vei merge singur, cu prieteni sau cu
ghizi. Pregătirea intelectuală trebuie să fie tot atât
de completă ca și echipamentul alpin”.
Crează structura de gestiune şi cooperare potrivită
între autorităţile locale şi managementul cultural.
Folosește experienţa şi competenţele adecvate din
mediul cultural european, în special din domeniul
artistic, și pregătește manageri locali care să asigure
sustenabilitatea moștenirii momentului 2021.
4. „ Apăra onoarea Asociației tale și nu
numai a aceleia a cărei insignă o porți, ci și a
acelei mari comunități care ți-a făcut accesibilă
lumea munților și care servește o mare idee, nu
numai confortul tău. Fii mândru că faci parte
din această comunitate și că poți să participi la
viața ei”.
Brașov 2021 este al brașovenilor și conceptul
se bazează pe implicarea artiştilor locali şi a
organizaţiilor culturale în elaborarea şi punerea
în aplicare a programelor culturale. Principala
provocare este capacitatea de a îmbina patrimoniul
cultural local şi formele de artă tradiţionale cu
expresiile culturale noi, inovatoare şi experimentale.
5. „Nu trebuie să te legi sau să-ți bați joc
de credințele, datinile sau particularitățile
locuitorilor de la munte. Adu-ți aminte că
nu ești decât un oaspete trecător pe acele
meleaguri... ca și în lumea aceasta”.
Evidenţiază aspectele comune ale culturilor,
patrimoniului şi istoriei europene, precum şi temele
europene actuale.
Atrage atenția asupra regiunii Carpaților și
oferă o nouă perspectivă europeană din poziția sa
marginală.
6. „Respectă cabana tot așa cum îți respecți
propria ta casă”.
Implică populaţia locală şi societatea civilă în
pregătirea candidaturii şi în punerea în aplicare a
proiectului Brașov 2021.
Dezvoltă voluntariatul.

23. 3
Contribuţia la
Strategia
pe termen lung
Creştem prin cultură !

24. În viziunea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a
Municipiului Brașov 2030, începând din iunie 2015,
a apărut Brașov = Oraș Cultural.
Strategia 2030 este mai mult decât un program
ambițios de regenerare urbană. Ea a pornit un
proces care vizează schimbarea modelului actual
de dezvoltare strategică pe plan social, economic și
cultural.
Apoi, în octombrie 2015, „Creștem prin
cultură” a devenit strategia pe termen lung pentru
transformarea Brașovului în oraș cultural, cu o
dimensiune europeană contemporană, valorizând o
comunitate educată să-și asume un mod de acțiune
unitar în rezolvarea necesităților sociale, economice și
culturale,cuoabordareinventivășidiversăînatingerea
obiectivelor strategice, cu o creștere normală, în etape.
În centrul strategiei culturale se află nevoile
prezente și viitorul cetăţenilor municipiului Braşov,
de la copii la seniori.
Strategia culturală are scopul de a consolida
identitatea culturală a orașului, pentru a face
activitățile sale culturale mai accesibile cetățenilor
și mai atractive pentru turiști, întreprinderi și
investitori.
Strategia susține repartizarea responsabilităţilor
între comunitatea culturală, societatea civilă, grupuri
culturale, grupuri asociative şi nu în ultimul rând
autoritățile cu decizie administrativă și politică.
Prima etapă în decizia elaborării unei strategii
pentru cultură pentru un orizont de timp care
ajunge până în 2030 a fost recunoașterea faptului
că în prezent, Brașovul nu are o emulație culturală
notabilă și coerentă, iar o strategie pe termen scurt
sau mediu s-ar fi confruntat cu lipsa cadrului general
de perspectivă.
De asemenea, oportunitatea participării în
competiția Capitală Europeană a Culturii 2021 a
determinat definirea unei strategii pentru cultură
care să răspundă cerințelor și tendințelor mediului
cultural european.
Dincolo de abordarea sectorială, „Creștem prin
cultură” este o strategie concentrată pe trei obiective
strategice: „a lucra împreună”, „a învăța împreună” și
„a trăi împreună”.
Definiția extinsă pentru „Creștem prin cultură”
este „Investim în cultură !”, „Cultura liberă!”,
„Mobilizare pentru cultură!”, „Soluții inteligente
pentru cultură” și „Cultură pentru comunitate”.
Strategia culturală pe termen lung „Creștem prin
cultură” a fost împărțită în două etape foarte clare,
despărțite de anul 2021:
I. Etapa 2015 – 2021: Asigurarea necesităților
primare pentru dezvoltarea culturală.
Este perioada extinderii „rădăcinilor” orașului
cultural,cândBrașovulinvesteșteîntr-oinfrastructură
culturală nouă, dezvoltă programe de restaurare
și conservare a patrimoniului istoric și inițiază
proiecte conform axelor prioritare de programare din
strategie, cu accent pe educația culturală, finalizând,
dacă obține titlul de Capitală Europeană a Culturii,
cu implementarea proiectului cultural european
Civilizației Muntelui.
II: Etapa 2022 – 2030: Consolidarea prin
continuitate a statutului de oraș cultural și
apartenența europeană.
Este perioada când Brașovul demonstrează că
rămâneunorașcultural„mereutânăr”prinasigurarea
sustenabilității dimensiunii culturale și a dezvoltării
calității de oraș cultural european.
Obiectivele principale ale strategiei
culturale au fost proiectate prin
intermediul a cinci direcții de
acţiune, din care se dezvoltă axele
prioritare de programare
Responsabilitatea implementării aparţine
deopotrivă administraţiei publice şi societăţii civile
într-un efort comun susţinut, un parteneriat pe
termen mediu şi lung asumat pentru şi în folosul
culturii.
Axele de acțiune au fost concepute astfel încât
să determine o participare activă a locuitorilor în
configurarea și asumarea apartenenței nu numai la un
spațiu geografic, ci și la un spațiu cultural și creativ,
dinamic și divers, în care nu numai se locuiește, ci se
trăiește – plenar, creativ, în armonie cu patrimoniul
cultural și natural.

25. 5
B
R
A
Ş
O
V
Ele au fost grupate în acronimul B.R.A.Ș.O.V.
Revealing: roots & resources
Scopurile axei sunt restaurarea, protejarea și
conservarea patrimoniului cultural mobil și imobil,
consolidarea identității culturale și dezvoltarea
turismului cultural.
Este un demers cu o puternică dimensiune
participativă prin susținerea proiectelor culturale care
prezintă aspecte istorice inedite sau uitate, tradiții,
inclusiv experimente culturale, creativitatea de nișă,
abordările multi- și trans- disciplinare.
În cadrul acestei direcții vor fi susținute în primul
rând proiectele care vizează dimensiunea europeană și
transfrontieră a patrimoniului cultural brașovean.
Vor fi sprijinite proiectele care exprimă abordările
contemporane ale artiștilor și creatorilor aflați la
început de drum (debuturile). Activarea potențialului
cultural și creativ se va putea realiza prin configurarea
unui sistem de burse, granturi și rezidențe artistice.
Vor fi susținute proiectele care vizează pregătirea
și/sau susținerea antreprenoriatului în sectoarele
industriilor culturale și creative.
Patrimoniul natural reprezintă un avantaj
competitiv prin facilitarea diversității culturale și
manifestări complexe care îmbină sportul, mișcarea și
cultura. Astfel, axa Revealing va încuraja dezvoltarea
de trasee culturale realizate prin intermediul
drumețiilor, mountain biking ș.a. Îmbinarea culturii
cu manifestări sportive va crește atractivitatea
orașuluișiazoneimetropolitane,participândtotodată
la promovarea unui stil de viață sănătos.
Activating: actors & actions
Susține activarea culturală a comunității și
explorarea locală a experimentelor artistice, a noilor
forme și modalități de interacțiune cu publicul.
Presupune finanțarea laboratoarelor de cercetare și
atelierelor de creativitate, care activează și potențează
creativitatea și spiritul artistic al rezidenților și
contribuie astfel la educația culturală și creșterea
participării la viața culturală.
Această axă de programare conține și proiectele
de cercetare vocațională, organizarea de conferințe,
seminarii, workshop-uri și proiecte de formare/
reconversie profesională.
B – Bridging: crearea de punți de legătură între trecut
și viitor, între generații, între sectorul public și
sectorul privat, între dimensiunea națională și
dimensiunea europeană/ internațională;
R – Revealing: protejarea, valorizarea și valorificarea
istoriei și patrimoniului ca surse de dezvoltare a
potențialului cultural și creativ local;
A – Activating: activarea participării tuturor
locuitorilor și actorilor schimbării;
S – Sharing: împărtășirea valorilor și creativității
între membrii comunităților și transmiterea de
cunoștințe peste generații prin soluții inteligente
/digitizare;
O – Occupying: „ocuparea” culturală a orașului
și a zonei metropolitane și deschiderea
oportunităților pentru crearea de locuri de muncă
în sectorul cultural; creatorii și profesioniștii
culturii vor fi antrenați în programele de
formare culturală și implicați în toate formele
de învățământ vocațional. Totodată Occupying
are în vedere garantarea liberului acces la cultură
pentru cei aflați în risc de excluziune socială.
V – Valuing/Voices: valorizarea și prețuirea vocilor
trecutului și prezentului, ale locuitorilor și
artiștilor și încurajarea inițiativelor creative pe
toate palierele de acțiune culturală.
Bridging: bonds & bridges:
Se urmărește potențarea dimensiunii coezive și
transfrontieră a culturii și, în același timp realizarea
unui nou model de guvernanță culturală, prin
configurarea unei alte paradigme a relațiilor cu toți
stakeholderii și cu celelalte sectoare socio-economice.
Astfel, această axă include proiectele care au
relevanță pentru realizarea de legături durabile
între sectoarele culturale și creative și sectoarele
educaționale încât să se susțină direcții esențiale
precum educația culturală și artistică atât pentru copii
și tineri, cât și pentru adulți prin proiecte dedicate
de educație non-formală și life-long learning, care
să permită atragerea de noi categorii de public către
consum cultural.
Sunt punți care permit ieșirea din „enclavele”
culturale și consolidarea legăturilor culturale între
centrul orașului și cartierele sale, între Brașov și
zona metropolitană.

26. Contribuţia la Strategia pe termen lung
6
Sharing: shares & solutions
Se urmărește comunicarea și sinergiile dintre
comunități, transmiterea de cunoștințe și crearea de
legături prin intermediul tehnologiei actuale și în pas
cu evoluția acesteia.
Proiectele shares & solutions vor acoperi
necesitatea utilizării noilor tehnologii de informare
și comunicare și diseminarea conținuturilor și a
rezultatelor în formate digitale accesibile tuturor
categoriilor de public.
Sunt încurajate soluţiile de utilizare smart a resurselor,
reducereacosturilorşiprotejareamediuluișiexperimentele/
manifestările neconvenţionale care permit reciclarea
anumitordeşeuriprinprelucrareaartistică.
Occupying: organic cultural development
Vor fi susținute proiectele culturale gândite pentru
locul/locurile „în care nu se întâmplă nimic”, cu scopul
de a le transforma în locuri pline de energie socială.
Astfel, axa contribuie la creșterea calității locuirii și la
dezvoltarea apetenței pentru cultură a rezidenților.
În susținerea acestei axe de programare, autoritățile
locale își propun dezvoltarea infrastructurii culturale
a Brașovului, atât prin reabilitarea unor monumente
istoriceșimodernizareaactualeiinfrastructuricâtșiprin
realizarea unor noi incinte culturale multifuncționale,
inclusivînfostespațiiindustrialedezafectate.
Expansiunea culturală către marginea orașului
și zona metropolitană va implica evenimente care
să înfrumuseţeze cartierele, să dezvolte empatii de
apartenență urbană la copiii şi tinerii brașoveni prin
potenţarea simţului artistic şi estetic.
Sunt încurajate competiţiile care să ducă la
descoperirea talentelor, alternativele culturale pentru
reinventarea personală şi combaterea violenţei şi
delicvenţei în rândul copiilor şi adolescenţilor.
Valuing: Voices
Își propune să ofere o platformă de exprimare în
principalpentrurezidențișiminorități.Voicespropune
înțelegerea diversității culturale și a dialogului, nu
numai ca un scop de atins ci și ca un proces continuu,
ce trebuie integrat în cotidianul organizațiilor și
instituțiilor.
Această axă strategică va susține recuperarea
memoriei zonei și sentimentul de apartenență
comunitară dar, mai ales, va permite locuitorilor
Brașovului să-și înțeleagă orașul în care au ales să
trăiască, să-și definească și să-și asume apartenența
la cultura și istoria Brașovului. Vor fi susținute atât
proiecte de cercetare antropologică, etnologică,
artistică, cât și proiecte menite să aducă publicului,
printr-o varietate de platforme și modalități de
comunicare, poveștile și patrimoniul tradițiilor.
O altă direcție de egală importanță este susținerea
exprimării în spațiul public a creatorilor și artiștilor
contemporani, a experimentului, inovării și căutării
de noi forme de expresie artistică.
Ținând cont de monopolul deținut în prezent în
viața culturală a orașului de instituţiile publice de
cultură, au fost fixate pentru acestea următoarele
obiective strategice:
• Cunoaşterea nevoilor, preferinţelor, aşteptărilor
şiapracticilordeconsumspecificediverselorsegmente
ale populaţiei și proiectarea ofertei culturale în funcţie
de aceşti indicatori de consum;
• Identificarea celor mai adecvate şi eficiente
căi de difuzare a bunurilor şi serviciilor culturale și
stimularea comunicării dintre creatori şi publicul
consumator;
• Promovarea creativităţii artistice;
• Realizarea unor programe şi proiecte cu impact
direct în Brașov și Zona Metropolitană.
Bridging
Revealing
Activating
Sharing
Occupying
Valuing

27. 7
Planurile oraşului de consolidare a capacităţii sectoarelor culturale
şi creative, inclusiv dezvoltarea unor legături pe termen lung între
aceste sectoare şi sectoarele economice şi sociale
„oraș de lansare”, „de studii/temporar”, dar nu ca oraș
în care să te stabilești, datorită strategiei culturale
2030 tinerii au devenit subiect nu numai în calitate de
motor de consum cultural ci și ca o resursă principală
de dezvoltare durabilă a municipiului.
În privința celei mai tinere generații, copiii,
un exemplu concret de perspectivă a consolidării
capacității creative este încheierea unui parteneriat
cu Inspectoratul Școlar Județean Brașov pentru
introducerea cursurilor opționale de educație estetică
în școlile gimnaziale.
Remarcăm și faptul că susținerea investițiilor în
sectorul cultural privat în etapa 2015 – 2021, potrivit
axei Activating, urmărește să reducă dependența
domeniului cultural de subvențiile publice în perioada
2022 – 2030.
O legătură foarte importantă între domeniul
cultural și economia orașului este turismul cultural.
Creșterea prin cultură va spori vizibilitatea la nivel
național și internațional stimulând înființarea
structurilor adecvate pentru a alimenta și a stimula
progresulturismuluilocalcutoateavantajelesocialeși
economicebinecunoscute.Înacestsens,primaacțiune
programată este corelarea ofertei de servicii turistice
cu cea culturală prin pachete integrate de servicii
turistice.
Alte planuri importante pentru consolidarea
capacitățiisectoarelorculturale/creativesuntcreșterea
autonomiei instituțiilor de cultură publice și, implicit,
și a capacității lor de autofinanțare și transpunerea
conceptului de responsabilitate socială în cel de
responsabilitate culturală pentru companiile mari
locale, pentru susținerea inițiativelor culturale locale.
Conform strategiei culturale Brașov 2030,
constatând nivelul modest al sectoarelor culturale şi
creative locale, planul principal de acțiune pentru
dezvoltarea unor legături pe termen lung între
sectoarele economice şi sociale și sectoarele culturale
şi creative este concentrat în zona pregătirii resurselor
umane, de la educația culturală până la susținerea
tinerilor să-și deschidă afaceri în zona industriei
creative și a serviciilor cultural-educative.
Strategia a stabilit și prioritățile transversale ale
Brașovului cultural. Deviza „Creștem prin cultură!”
este transpusă în practică prin grija ca fiecare axă
culturală să conțină direcții de acțiune în favoarea
tinerilor1
.
Tinerii sunt categoria preponderentă de creatori
de conținuturi digitale nu numai din ipostaza de
utilizatori. Ei reprezintă cheia dezvoltări sectoarelor
culturale şi creative încă din prezent. Stimularea
valențelor și capacităților creative ale tinerilor prin
abordări programatice coerente este în același timp
de natură să le susțină spiritul antreprenorial sau/
și intrarea pe piața muncii în sectorul industriilor
culturale și creative.
Cel mai important partener în aceste acțiuni este
Universitatea „Transilvania”, instituția brașoveană
de învățământ superior care deja dezvoltă la un nivel
european programe de cercetare-dezvoltare din zona
industriilor creative. Un proiect concret pe termen
lung se referă la introducerea de specializări noi la
nivel de master pentru managementul cultural și
industriile creative.
Astfel, cultura devine o soluție pentru o problemă
socială și economică importantă: criza de resurse
umane. Pe fondul percepției generale despre numărul
redus de oportunități de dezvoltare profesională și
despre relativa îmbătrânire care califică Brașovul ca
1 „Tineri” nu înseamnă numai strict categoria demografică așa cum
este ea definită în mod tradițional („tineri adulți” = vârsta între 14 și
25 de ani și „tineri de vârstă mijlocie” = vârsta între 26 și 35 de ani), ci o
categorie extinsă și la copiii sub 14 ani.

28. Contribuţia la Strategia pe termen lung
8
Planurile pentru sprijinirea activităţilor culturale după perioada
pentru care este acordat titlul
Durabilitatea moștenirii Brașov 2021 este
asigurată programatic de a II-a etapă a Strategiei
culturale pe termen lung „Creștem prin cultură”.
Sigur că planurile concrete pentru sprijinirea
Brașovului cultural vor fi stabilite după feedback-ul
specialiștilor care vor monitoriza momentul 2021.
Este foarte important ca moștenirea anului 2021
să meargă dincolo de un număr sporit de turiști,
o imagine îmbunătățită și o infrastructură nouă.
Moștenirea va fi realizată pe patru niveluri: buget,
infrastructură construită, programe culturale și
oameni.
Europa Corona” „predă” Brașovului
instituții culturale locale cu un
management performant capabil să
asigure municipiului pe termen lung
o politică culturală europeană.
De asemenea, structura asociativă care a asigurat
coordonarea proiectului Brașov 2021 va rămâne activă
prin misiunea de redefinire a priorităților în sensul
asigurării sustenabilității post 2021.
Educația culturală din școli va începe să își arate
roadele printr-o categorie de beneficiari culturali
avizațișilansareaunortinerispecialiștibinepregătiți,
care vor avea interesul să rămână în Brașov.
Dezvoltarea sectorului privat al serviciilor
culturale este asigurată de interesul celor care au
realizat în perioada anterioară că pot avea beneficii
financiare din cultură.
Un alt lucru sigur pentru perioada 2022 – 2030: o
moștenireputernicănecesităaranjamentedefinanțare
pe măsură, iar atingerea obiectivului strategic
„oraș cultural” stabilit pentru dezvoltarea durabilă
orizont 2030 este condiționată de un buget serios
pentru cultură.
Principala măsură vizează menținerea alocărilor
de la bugetul local pentru sectorul cultural la minim
6,5 procente și după Brașov 2021.
Planulpentruperioada2022–2030mizeazăfoarte
mult și pe rețelele și parteneriatele stabilite în cadrul
Civilizației Muntelui care pot ajuta la co-finanțarea
proiectelor internaționale mari (expoziții, conferințe,
tabere culturale).
Instituțiile locale de cultură vor avea posibilitatea
să-și consolideze capacitatea de autofinanțare prin
creșterea veniturilor suplimentare obținute din
dezvoltareaactivităților(ex.suveniruri)șiparticiparea
la programele europene de finanțare, în urma creșterii
experienței internaționale.
Apariția conceptului de responsabilitate culturală
vaatragemediuleconomicînsusținereaviețiiculturale
locale. Acest context favorabil poate să permită
introducerea unei taxe locale pe cultură – la achitarea
în avans a impozitelor locale, populația/ agenții
economici vor putea opta pentru redirecționarea unei
reduceri de impozit către un fond local pentru cultură.
Un element intrinsec al durabilității este
infrastructura culturală. Responsabilitatea
administrării acesteia cel puțin la nivelul anului 2021
va fi o provocare deosebită.
Sustenabilitatea agendei culturale reprezintă, de
asemenea, un angajament important, cu implicare
de bugete operaționale, management și programe
culturale de nivel european.
Agenda culturală se va concentra pe evenimentele
cheie moștenite după „Europa Corona”, deoarece prin
nivelul european acestea vor rămâne esențiale pentru
diversificarea ofertei culturale a orașului, sprijinirea
industriilor creative și atragerea de vizitatori.
Crearea de noi atracții culturale și turistice și
valorificarea profesionistă a celor deja existente (Ex.:
itinerarii culturale, evenimente, monumente, noua
infrastructură), în perioada 2016 – 2021, vor dezvolta
organizații cu angajamente financiare durabile. În
acest context, încă din 2021, structura de management
a capitalei culturale va elabora planuri comune de
acțiune cu acești beneficiari direcți (primării, Biserica
Evanghelică, Biserica Ortodoxă, ONG-uri, firme
private, persoane fizice autorizate) pentru asigurarea
continuității.
O altă măsură pentru asigurarea durabilității
moștenirii este „creșterea” sentimentului de prestigiu
prin depunerea candidaturii orașului și regiunii la alte
titluri culturale cu prestigiu internațional.
Sigur că prima etapă a strategiei culturale și
momentul 2021 nu vor rezolva total problema
educației culturale, însă, cu siguranță, un mare
avantaj al perioadei post 2021 este creșterea exigenței
publicului brașovean, o atitudine care va influența
calitatea evenimentelor culturale, reprezentând o
provocare permanentă pentru operatorii culturali.

29. 9
Integrarea acţiunii Capitală europeană a culturii 2021
în strategia culturală pe termen lung
Măsurile asumate în cadrul strategiei pentru
cultură 2015-2030 vor fi respectate în 2021 prin
suprapunerea axelor Civilizației Muntelui pe axele de
acțiune ale strategiei pe termen lung:
Bridging: bonds & bridges = Trecători & Trasee &
Altitudini & Călăuze & Tabără
Revealing: roots & resources = Altitudini &
Izvoare & Tabără
Activating: actors & actions = Trasee & Altitudini
& Călăuze & Tabără
Sharing: shares & solutions = Trasee & Tabără
Occupying: organic cultural development =
Altitudini & Izvoare & Călăuze & Tabără
Valuing: Voices = Trecători & Trasee & Altitudini
& Izvoare & Călăuze & Tabără
Sigur, oferta Capitalei Europene a Culturii 2021 nu
acoperă toate obiectivele strategiei culturale Brașov
2030, însă, datorită candidaturii, deja observăm că
deciziile administrative și politice recente au accelerat
schimbarea viziunii sectorului cultural și creativ.
Capitala Europeană a Culturii nu este un scop în
sine, ci un factor determinant în cadrul strategiei
culturale, candidatura provocând o „abatere” radicală
de la drumul actual. Brașov 2021 este un catalizator
pentru o schimbare majoră în dezvoltarea culturală şi
generală a oraşului care să aibă un impact durabil la
nivel cultural, social şi economic.
Brașov 2021 și strategia 2030 contestă cultura
instituțiilor închise și susțin o schimbare majoră în
comportamentul și consumul cultural al brașovenilor.
Insertul pe cultură și strategia culturală reprezintă
un angajament asumat, o declarație de susținere
și implicare voluntară, fără presiunea câștigării
competiției, dar provocată, trebuie să recunoaștem,
de „Europa Corona”. Putem să susținem că Brașov
2021 a scos din pasivitate comunitatea în privința
importanțeiculturiiîndezvoltareadurabilăaorașului,
fiind și primul act major de responsabilizare pentru
cultură demonstrat de autorități.
CapitalaEuropeanăaCulturii2021intenționeazăsă
funcționeze ca o punte între oraș, zona metropolitană
și Europa, dimensiunea internațională consolidând
viziunea strategiei culturală de a crește comunitatea
brașoveană prin cultură.
Plusul cel mai important adus de dosarul de
candidatură strategiei culturale pe termen lung este
conceptul. Civilizația Muntelui este deja o moștenire
pentru cultura locală. Prin conceptul 2021, Brașovul
a fost poziționat într-un „mediu” cultural autentic și
a primit o viziune artistică pentru întreaga strategie
„Creștem prin cultură”.
Rezultatul acesta a fost provocat de strategia
membrilor Asociației Brașov 2021 de a lucra
cu echipe diferite, deși timpul rămas finalizării
documentelor a fost foarte scurt. Tactica a inclus
pentru strategia culturală pe termen lung un
coordonator extern Brașovului, o echipă constituită
din specialiști care au activat chiar pe strategia
culturalănațională,iarpentrudosaruldecandidatură,
o echipă locală, formată din specialiști ai Agenției
Metropolitane Brașov și singurul specialist care a
produs și implementat o strategie culturală pe termen
lung în Brașov și Țara Bârsei (Râșnov), autorul mai
multor concepte de evenimente culturale de nivel
internațional. Între cele două echipe a existat o
comunicare constructivă și ambele abordări au
plecat de la realitatea culturală locală prezentată de
studiul de consum cultural.
Prin urmare, proiectul cultural european „Europa
Corona”–Brașov,orașcandidatlaCapitalaEuropeană
a Culturii 2021, a fost încorporat în strategia culturală
pe termen lung a orașului Brașov, atât prin obiective,
cât și prin modul de acțiune. De fapt, „Europa Corona”
nu este altceva decât o „încoronare” a primei etape din
strategie (2016 – 2021).
Această „etapă a Stejarului”, concentrată inițial,
potrivit „conceptelor” lansate de echipele de lucru
la strategie, numai pe valorizarea rădăcinilor
multiculturale și necesitatea unei infrastructuri
culturale moderne, a primit prin conceptul
candidaturii o dimensiune europeană și creativă
precisă și un înțeles pentru comunitatea brașoveană:
Civilizația muntelui.
Considerăm că Brașov 2021 a fost integrat în
strategie și prin grija față de viitorul său: etapa
strategică 2022 – 2030 a devenit etapa continuității
proiectuluieuropeanprinrespectareacoordonatelorde
acțiune post 2021. Apoi, atât dosarul de candidatură,
cât și strategia culturală, apreciază că tinerii sunt o
componentă esențială în trama societală și în (re)
definirea identității Brașovului.

30. Contribuţia la Strategia pe termen lung
10
Impactul cultural, social şi economic pe termen lung asupra oraşului
Potrivit studiului de consum din vara anului 2015, pentru populația municipiului Brașov cel mai important
impactalevenimentuluieuropeandin2021vaficreștereanumăruluideturiști,cuaccentpefaptulcăevenimentele
culturale vor adăuga statutului de oraș turistic cu specific montan sau de iarnă și turismul cultural.
Fără să minimalizăm importanța turismului în impactul preconizat pentru „Capitală Europeană a Culturii
2021”, considerăm că efectele celui mai important proiect cultural european sunt superioare nivelului dezvoltării
sectorului turistic, implicând transformări majore și pe termen lung în viața culturală, economică și socială a
brașovenilor.
Impactul „Europa Corona 2021” va fi multiplicat de ansamblul măsurilor prevăzute pentru etapa pregătitoare
(2016-2020).
1. Impactul cultural
1.1 Impact cu dimensiune europeană
- Brașov, oraș cultural european;
- Civilizația Muntelui se va impune ca marcă culturală locală, națională și europeană;
- Brand-ul „Capitala Europeană a Culturii” va câștiga o dimensiune nouă datorită conceptului și programului
Brașov 2021;
- dezvoltarea relațiilor pe termen lung între artiștii locali și mediul cultural european și internațional;
- creșterea constantă a numărului de proiecte culturale în parteneriat european și internațional;
- operatorii culturali locali vor câștiga o capacitate sporită de a accesa finanțări UE;
- colaborarea și apartenența la rețele culturale europene;
- dimensiunea europeană a orașului și zonei metropolitane înțeleasă prin diversitatea activităților culturale și
conexiunea culturală contemporană cu cât mai multe orașe / instituții/ artiști din spațiul european;
- promovarea la nivel european a valorilor culturale brașovene;
- promovarea la nivel european a patrimoniului istoric și natural din Brașov și Țara Bârsei;
- promovarea culturală și economică a României în Uniunea Europeană;
- o acoperire extinsă în mass-media europeană și diminuarea prejudecăților negative despre România;
- multiplicarea legăturilor dintre localnici și alți cetățeni ai Europei;
- o creștere importantă a numărului brașovenilor care înțeleg statutul de cetățean european și sistemul de
valori al Uniunii Europene.
1.2 Impact asupra cetățenilor municipiului Brașov și zonei metropolitane
- o mai bună cunoaștere a valorilor culturale europene;
- o mai bună cunoaștere a diversității culturale europene și a trăsăturilor culturale europene comune;
- schimbarea comportamentului cultural și a obiceiurilor de consum, în sensul includerii culturii între
prioritățile consumului cultural comunitar și individual;
- creșterea și extinderea semnificativă a nivelului local al audienței pentru cultură / creșterea numărului de
consumatori culturali2
;
- creșterea participării active la viața culturală;
- un grad ridicat de încredere și apreciere a comunității față de propria viață culturală;
- îmbunătățirea prezenței tematicilor culturale în mass-media locală;
- oportunități noi sau suplimentare pentru participarea cetățenilor la activități culturale;
- utilizarea spațiilor publice și de artă publică pentru a aduce cultura mai aproape de oamenii din oraș;
- stimularea dinamismului și calității ofertei culturale locale;
- activități culturale noi care se vor transforma în acțiuni culturale periodice;
2 Minim 50 % din populația municipiului Brașov și a zonei metropolitane.

31. 11
1.3 Impactul asupra culturii locale
- consolidarea politicilor publice în domeniul culturii;
- creșterea capacității administrației locale de a dezvolta si implementa politici publice în
domeniul culturii;
- infrastructură culturală modernă;
- apariția unor evenimente și manifestări culturale de anvergură europeană;
- creșterea bugetului alocat culturii la nivelul unui oraș cultural european de mărimea Brașovului;
- creșterea constantă a numărului de acțiuni culturale;
- creșterea constantă a numărul de operatori culturali din zona privată;
- creșterea constantă a nivelului acțiunilor culturale desfășurate de instituțiile culturale;
- creșterea constantă a numărului artiștilor locali;
- creșterea constantă a numărului tinerilor și copiilor implicați în manifestările artistice;
- stabilirea de evenimente publice noi, inclusiv festivaluri culturale și de artă, în spații urbane;
- creșterea calității spațiului urban în fostele cartiere muncitorești;
- îmbogățirea patrimoniului cultural local cu opere de arhitectură modernă;
- digitalizarea patrimoniului istoric și a tradițiilor multiculturale;
- reducerea vieţii culturale autarhice;
- dezvoltarea activităților culturale ale minorităților etnice și comunităților dezavantajate;
- noi valențe culturale pentru mediul natural și folosirea culturii în protecția mediului;
- apariția unor canale mediatice locale noi - mai ales prin valorificarea noilor tehnologii – care să
genereze curente de opinie civică, dezbateri pe teme culturale;
- dezvoltarea competențelor, capacităților și conectivității industriilor culturale și a turismului creativ;
- dezvoltarea voluntariatului local.
2. Impactul economic
- finalizarea unor investiții majore de infrastructură culturală;
- consolidarea economiei locale datorită investițiilor majore în infrastructura culturală și conservarea
patrimoniului istoric;
- un impact puternic de imagine: Brașovul și Țara Bârsei vor deveni o destinație culturală majoră
pentru turismul cultural3
;
- dezvoltarea unor produse culturale cu valoare economică importantă;
- creșterea afacerilor din sectorul turistic;
- creșterea participării turiștilor români și străini la evenimentele culturale și creșterea numărului de
vizite turistice4
;
- mărirea duratei sejurului turistic5
;
- atragerea de vizitatori noi din segmente turistice specifice (ex: studenții, seniorii);
- colaborarea și apartenența la rețele europene de turism cultural (ex: Itinerariile Culturale Europene);
- stabilirea unei viziuni pe termen lung pentru turismul local și o mai bună coordonare a activității de
marketing a operatorilor culturali locali;
- dezvoltarea industriilor creative reflectată în numărul companiilor nou înființate în perioada 2016 –
2021 și creșterea semnificativă în structura economică a orașului;
- valorificarea statutului de oraș cultural în domeniul IT;
- apariția unor întreprinderi culturale la scară mică și asociații sprijinite în mod direct să crească
datorită conceptului Civilizația Muntelui;
- creșterea constantă a încasărilor din taxe și impozite la bugetul local.
3 Prin creșterea atractivității turistice la nivel local, regional și național, dar și datorită experienței câștigate la nivel regional (Sibiu
2007), unde au fost înregistrați 1.000.000 participanți, pentru Brașov 2021 se estimează un număr de 2 milioane participanți.
4 Anticipăm o creștere de 30-40 % a înnoptărilor și peste 2 milioane de vizite turistice.
5 În 2021 față de 2015, o creștere cu 50 %, de la 1.9 înoptări/turist, la 2,85 înoptări/turist; post 2021, ne așteptăm ca durata unui sejur
să nu scadă sub 2,5 înoptări.

32. Contribuţia la Strategia pe termen lung
12
3. Impactul social:
- creșterea venitului/locuitor generată de economia brașoveană;
- crearea de noi locuri de muncă;
- creșterea calității vieții;
- stoparea fenomenului migrației populației tinere din oraș;
- atragerea tinerilor cu competențe și aptitudini profesionale în domeniul cultural și al industriilor creative;
- creștere populației municipiului și zonei metropolitane;
- satisfacerea nevoii de prestigiu;
- mândria de a fi brașovean, sentiment multiplicat specific la toate localitățile zonei metropolitane
(mândria de a fi râșnovean, prejmerean, săcelean etc.);
- dezvoltarea sentimentului de apartenență la comunitatea locală;
- impact pozitiv asupra calității vieții în cartiere;
- creșterea interacțiunii și îmbunătățirea coeziunii sociale;
- implementarea unui sistem de educație culturală pentru copii și tineri prețuit ca un model de succes
la nivel național;
- creșterea cunoștințelor, competențelor și abilităților tinerilor și elevilor în domeniul cultural;
- implicarea activă a tinerilor în calitate de creatori și/sau participanți;
- îmbunătățirea incluziunii sociale pentru grupurile culturale stabilite ca obiective de impact
(seniorii, romii, persoanele cu handicap);
- creșterea integrării comunității rome și rezolvarea unor aspecte ale excluziunii sociale care
afectează această comunitate.
4. Impactul urbanistic:
- regenerare urbană prin restaurarea si renovarea clădirilor istorice, reamenajarea spațiilor publice și
construcția unor noi spații culturale;
- reconversie urbană prin valorificarea unor zone/spații neutilizate pentru activități culturale;
- o mai bună planificare urbană, prin echilibrarea dezvoltării Brașovului, din perspectivă culturală, între
centrul istoric și cartierele de locuințe;
- conservarea și valorificarea din punct de vedere cultural a obiectivelor naturale;
- amenajare peisagistică de nivel superior prin implicarea artei contemporane.
• 2030
2024
2023
2022
2025
2027
2026
2029
2028