2. Braşovul, unul dintre cele mai importante ş i vechi oraşe ale româniei, este atestat documentar încă din 1234 când apărea în catalogul Ninivensis sub numele de Corona. In a doua jumatate a secolului al XIV-lea, este confirmat drept centru administrativ şi eclesiastic al Ţării Bârsei (Corona, Kronstadt, Brasso), "oraş liber regal", unul dintre centrele economice şi culturale ale Transilvaniei. La începuturi, burgul era concentrat în jurul pieţei principale şi al bisericii parohiale, Biserica Sfânta Maria, cunoscută ca Biserica Neagră . Încă din prima jumătate a secolului al XIV-lea Cetatea avea două artere principale, Strada Mănăstirii şi Strada Porţii.
3. În perioada evului mediu, Braşovul se remarcă prin cultivarea ştiinţelor, după cum nota î n 1548 şi marele umanist ş i reformator sa ş Johannes Honterus (1498-1549) î ntr-o scrisoare adresata lui Sebastian Munster, profesor al Universita ţ ii din Basel. Prestigiul ş colii ş i bibliotecii î nfiin ţ ate de Honterus î n 1541 - Studium Coronense - avea s ă atrag ă elevi din toat ă Transilvania, Ungaria, Germania ş i Olanda. Johannes Honterus a introdus reforma religioas ă la sa ş ii din Ţ ara B â rsei, iar î n 1547 Dieta Principatului accepta religia luteran ă ca una dintre cele patru religii oficiale admise î n Transilvania.
4. Casele patriciatului urban reflecta stilul Renasterii, majoritatea lor fiind construite î n secolul al XVI-lea. Cl ă dirile apar ţ in tipologiei central-europene cu front stradal î ngust ocupat integral ş i dezvoltare in adâncime prin adaugarea succesiv ă de î ncaperi. Accesul î n curte se facea printr-un gang. La parter existau portice cu arcade pe stâlpi de piatr ă profilata. Acestea au fost puse î n evide nţă de lucr ă rile de restaurare la casa Negustorilor sau la casele Closius - Hiemesch - Giesel. Insemn ă rile din epoc ă vorbesc despre faţadele caselor "zugrăvite în culorile cameleonului", picturi figurative împodobind chiar şi zidurile de incintă, turnurile şi porţile Cetăţii.
5. Între 1639 şi 1641, fortificaţiile Braşovului sunt amplificate în partea de nord a oraşului cu mai multe r â nduri de curtine şi şanţ uri de apărare. Lucrările la sistemul defensiv se vor încheia abia în anul 1646, odată cu finalizarea bastionului Aurarilor. În 1689, cel mai devastator incendiu din istoria Braşovului afectează majoritatea construcţiilor importante din Cetate. Refacerea ora ş ului se va face cu greutate, reconstruirea cl ă dirilor dărâmate făcându-se în concordanţă cu noile stiluri ale epocii: baroc, rococo, clasic.
6. Între 1784 si 1787 este construita Biserica ortodoxă Sfânta Treime de pe actuala Strada George Bariţiu din daniile bogate ale negustorilor români, greci, şi ale boierilor Brâncoveni, Vacăreşti, şi Mavrocordat din Ţara Românească, aflaţi î n pribegie la Braşov. Un secol mai târziu, va lua fiinţă Casina română ca loc de întâlnire pentru negustori. Printre membrii săi de vază figurau şi elita intelectuală şi culturală românească a Braşovului precum întemeietorii "Gazetei de Transilvania" - George Bariţiu, Iacob şi Andrei Mureşianu. Prosperii negustori romani stabiliti in Cetate cumpăr ă case vechi săseşti sau îşi construiesc reşedinţe impozante în stilurile epocii. Curentul dominant in arhitectura Braşovului din această perioadă este neoclasicismul.
7. Odată cu transformarea Braşovului dintr-un oraş medieval într-unul modern, s-au demarat şi operaţiunile de dărâmare a fortificaţiilor care a început în anul 1857. Vechile şanţuri de apărare, iazurile şi bălţile au fost umplute, s-au ridicat clădiri publice şi administrative, şcoli, cazărmi şi vile, s-au amenajat parcuri şi promenade.
