Chișinăul – oraș pe șapte coline. Orașul Chișinău este situat pe 7 coline, la fel ca orașele Roma, Moscova, Vilnius, Praga, Kiev, Bruxelles, Lisabona.
Colinele Chișinăului purtau cândva denumirea satelor care se aflau pe ele. Cu timpul, aceste sate s-au contopit cu orașul Chișinău.
2. Orașul Chișinău este situat pe 7 coline, la fel ca
orașele Roma, Moscova, Vilnius, Praga, Kiev,
Bruxelles, Lisabona.
Colinele Chișinăului poartau cânva denumirea
satelor care se aflau pe ele. Cu timpul, aceste sate
s-au contopit cu orașul Chișinău și astăzi colinele
Chișinăului poartă denumirea sectoarelor:
Ciocana, Buiucani, Poșta Veche, Botanica și
Centru.
Colinele sunt amplasate în forma unui cerc. Pe cea
mai înaltă colină se află sectorul Ciocana. Cel mai
jos punct este centrul orașului, în preajma râului
Bâc – locul constituirii orașului Chișinău.
3. Își trage numele de la Vasile Măzărache, ctitorul
bisericii Nașterea Maicii Domnului (numită și
biserica Măzărache), situată pe această colină.
Vasile Măzărachi a fost un negustor moldovean,
care a ocupat importante dregătorii ale statului,
ajungând jitnicer, vel-vistiernic și pârcălab de
Chișinău.
La poalele Colinei Măzărachi se spune că ar fi curs
izvorul amintit în hrisovul ce atestă pentru prima
oară Chișinăul.
5. Este situată în partea de nord-est a orașului, de stânga
râului Bâc.
Poartă denumirea sectorului Râșcani, care este situat
pe această colină.
Localitatea Râșcani a luat ființă la sfârșitul secolului al
XVIII-lea pe moșia satului Visterniceni, aflându-se pe
atunci în stăpânirea proprietarului Constantin
Râșcanu, de la care își trage numele.
Pe colină, lângă râul Bâc, pănă în zilele noastre s-a
păstrat Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena,
contruită pe banii lui Constantin Râșcanu.
Spre sfârșitul sec. XIX, sectorul este încorporat în raza
orașului.
7. Este cea mai înaltă colină a Chișinăului.
Se amplasează în partea de est a orașului, de stânga
râului Bâc.
Pe colină este amplasat sectorul Ciocana ce se
învecinează cu sectoarele Centru, Râșcani și Botanica.
A luat ființă pe locul fostei localități Ciocana nouă,
care, împreună cu Ciocana veche, erau așezate pe
moșia Ciocana, menționată documentar în sec. al
XVIII (1757).
Își capătă aspectul urban în anii 1960-1970.
Sectorul Ciocana a fost întemeiat ca unitate administrativ-
teritorială în august 1985.
9. Este situată în partea de nord-vest a
orașului.
Pe movilă se situiază sectorul Buiucani, care
este cuprins între Calea Ieșilor, Valea
Morilor și Șoseaua Balcani.
Ca zonă urbană a luat ființă prin anii 30 ai
secolului XX, pe locul fostului sat Buiucani
și al moșiei Vovințeni.
În componența orașului a fost inclus în anii
1950-1960.
11. Reprezintă nucleul orașului Chișinău și
locul din care s-a dezvoltat orașul.
În acest sector sunt amplasate cele mai
multe monumente, muzee, precum și școli
și licee. Tot în sectorul Centru se află diferite
instituții guvernamentale.
Reprezintă nucleul vieții economice a
orașului.
13. Se află în partea de sud-est a orașului.
Pe colină este amplasat sectorul Botanica, cuprins între
Valea Trandafirilor, Valea Crucii, str, Grenoble și Calea
ferată.
A existat inițial ca o mică așezare suburbană pe lângă o
veche grădină botanică, aceasta aparținând Școlii de
Pomicultură, fondată 1842. De aici denumirea așezării
de altădată și a sectorului urban actual.
În cuprinsul acestui sector se află noua Gradină
Botanică a Academiei de Științe a Moldovei,
inaugurată în 1973.
15. Cartierul a apărut pe locul satului omonim de la
începutul sec. al XIX-lea, numit după o veche
stație de poștă, situată la periferia târgului
Chișinău, la intrarea dinspre Orhei.
În 1912, satul avea cca. 150 de gospodării cu o
populație de circa 600 de locuitori. Localitatea a
fost încadrată în perimetrul orașului în anii '20 ai
secolului al XX-lea.
Pe alocuri, cartierul și-a păstrat vechiul aspect:
străzi înguste, case mici cu loturi de pământ,
împrejmuite cu garduri de scânduri ori de piatră.