Doc

1. MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
STUDII SUPERIOARE, CICLUL II, MASTERAT
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI MODULAR
TEORIA ŞI METODOLOGIA EVALUĂRII
DOMENIUL:
ŞTIINŢELE ALE EDUCAŢIEI
CHIŞINĂU - 2010

2. Recomandată în şedinţa Catedrei de Psihopedagogie şi Management Educaţional
proces verbal nr.______
din _______________________ 2010
Autor: Mariana Marin, dr. ped., lector superior universitar
Aprobată de Consiliul Ştiinţifico-Didactic,
proces verbal nr. _________ din _____________ 2010.

3. Standard de formare profesională iniţială
Codul:
Denumirea disciplinei: Teoria şi metodologia evaluării
Cursul prevede în total 120 de ore, inclusiv 40 ore contact direct (20 ore prelegeri, 20 ore seminare) şi 80
ore lucrul individual
Cursul se predă în semestrul I în contextul programului pre-Bologna/programul Bologna.
Evaluarea finală: examen scris.
Numărul de credite profesionale transferabile – 4
Obiectivul general:
Dezvoltarea şi aprofundarea competenţelor profesionale şi investigaţionale în cadrul domeniului de
specializare.
Competenţele vizate:
1. la nivel teoretic:
• abordarea comprehensivă, integratoare şi globală a problematicii procesului de instruire şi
educaţie, respectiv, a componentelor acestuia;
• identificarea unor strategii de lucru şi a unor forme de organizare a activităţii didactice care
să implice responsabil elevii, fiind în acelaşi timp operante şi productive.
2. la nivel operaţional:
• centrarea pe învăţare, în relaţie structurală şi funcţională cu predarea şi evaluarea;
• reproiectarea, în consens cu teoria curriculum-ului, a raporturilor existente între elev –
profesor – materia de studiat şi efectele formative ale educaţiei;
• reevaluarea şi selectarea conţinutului învăţământului atât în sensul deschiderii lui spre “noile
educaţii”, cât şi a selectării sale după valoarea formativă;
3. la nivel creator:
• proiectarea conţinutului învăţământului prin raportarea la toate tipurile de curriculum
specifice unui învăţământ eficient: curriculum comun – curriculum diferenţiat; curriculum
obligatoriu – curriculum la decizia şcolii; curriculum formal – curriculum informal etc.;
Evaluarea curentă include 60% din nota finală şi designează media celor două evaluări curente şi
gradul şi calitatea participării la activităţile solicitate de profesor în cadrul prelegerilor, seminariilor

4. şi altor lucrări (discuţii, dialog didactic, dezbateri, lucrul în grup, referate ştiinţifice, răspunsuri
individuale la seminarii, asimilarea materialului bibliografic obligatoriu).
Evaluarea finală semnifică 40% din nota finală, expunerea subiectelor în cadrul examenului oral
sau scris.
DISTRIBUIREA ORELOR PE TEME:
Temele Învă ământ de ziț
Prelegeri Seminare
1. Probleme actuale ale procesului de învăţământ – analiză
conceptuală, abordări structural-sistemice, funcţionale şi
interacţionale.
2 2
2. Modernizarea procesului de învăţământ în Republica
Moldova.
4 2
3. Reproiectarea interacţiunii/interelaţiilor proiectare-
predare-învăţare-evaluare în didactica domeniului.
2 2
4. Profesorul de succes. De la principiile didactice
tradiţionale la principiile de pedagogie practică.
2 4
5. Elemente de noutate în învăţarea integrată. 4 2
6. Cadrul constructivist al învă ării prin cooperare.ț 4 4
7. Tendinţe de reconsiderare şi valorificare continuă a
managementului clasei de elevi.
2 4
Total: 20 20

5. UNITĂŢILE DE CONŢINUT
Tema 1. Probleme actuale ale procesului de învăţământ – analiză conceptuală, abordări
structural-sistemice, funcţionale şi interacţionale.
Variabilele informativ-formative ale procesului de învăţământ. Dinamica procesului de
învăţământ. Metodologia procesului de învăţământ. Analiza sistemelor de organizare a
procesului de învăţământ. Reconceptualizarea sistemului de învăţământ pe clase şi lecţii.
Reconceptualizarea tipologiei şi structurii lecţiilor. Alte forme de organizare a procesului de
învăţământ. Sistemul monitorial sau sistemul Bell – Lancaster. Sistemul herbartian. Sistemul
Basedovv sau sistemul fllantropist. Sistemul Frobel. Sistemul sau Planul Dalton. Sistemul
Wenetka. Sistemul Montessori. Sistemul proiectelor. Sistemul Decroly sau sistemul centrelor
de interes. Sistemul Mannheim. Sistemul Jena sau metoda "complexelor. Sistemul muncii pe
echipe. Sistemul Freinet. Sistemul nondirectivist. Sistemul Waldorf. Sistemul foaierelor
socioeducative şi al claselor deschise. Sistemul tutorial. Sistemul Dottrens. Sistemul
modular. Corelarea sistemelor alternative din învăţământ cu sistemul tradiţional. Impactul
sistemelor alternative asupra metodologiei de predare-învăţare-evaluare. Organizarea
conştientă a consultaţiilor, meditaţiilor, cercurilor pe obiecte de învăţământ. Impactul
excursiei didactice.
Tema 2. Modernizarea procesului de învăţământ în Republica Moldova.
Învăţământul în Republica Moldova - prioritate naţională. Modernizarea învăţământului
preuniversitar. Modernizarea standardelor educaţionale şi a curriculumului şcolar. Managementul
evaluării curriculumului educaţional în învăţământul preuniversitar. Percepţiile cadrelor didactice
privind schimbarea curriculumului educaţional. Repere strategice de modernizare a curriculumului
şcolar. Abordarea acţională a curricula şcolare: formarea de competenţe disciplinare. Modernizarea
modelelor de organizare a obiectivelor într-o manieră integrată pentru transformare şi derivare a
competenţelor. Adoptarea pedagogiei competenţelor. Dezvoltarea integrală a personalităţii.
Fezabilitatea planului–cadru cu fuziuni crosscurriculare centrate pe integrare activă a copilului în
problemele societăţii Asigurarea funcţionalităţii curriculumului şcolar prin monitorizarea demersului
de modernizare. Centrarea curriculumului pe formarea – evaluarea de competenţe. Metodologia
elaborării standardelor de competenţă. Metodologia elaborării standardelor de competenţă.
Abordarea sistemică a standardelor în educaţie. Educaţia printre standarde. Managementul
schimbării în contextul şcolii prietenoase copilului
Tema 3. Reproiectarea interacţiunii/interelaţiilor proiectare-predare-învăţare-evaluare în
didactica domeniului.

6. Predarea – act de comunicare pedagogică eficientă. Predarea – cadre istorice şi evolutive.
Predarea sistematică. Predarea creativă. Noile schimbări şi provocări în învăţare. Învăţarea
şcolară. Context: percepţia noilor schimbări şi provocări. Structura şi procesualitatea în
învăţarea şcolară. Teoriile învăţării – o sinteză taxonomică. Condiţiile învăţării: taxonomie şi
descriptori. Managementul învăţării eficiente. Matricea relaţiilor obiective-competenţe-
conţinuturi–strategii în instruirea şcolară. Reflecţii asupra teoriei şi practicii evaluării
educaţionale. Tendinţe de modernizare a evaluării şcolare. Evaluarea autentică versus
evaluarea standardizată. Paradigma triangulară predare-învăţare-evaluare. Semnificaţii şi
interpretări actuale. Proiectarea instruirii.
Tema 4. Profesorul de succes. De la principiile didactice tradiţionale la principiile de
pedagogie practică.
Principiul competenţei cadrului didactic. Principiul ascultării active. Principiul evitării
gândirii stereotipe. Principiul autorităţii cadrului didactic. Principiul efectului placebo.
Principiul familiarită ii. Principiul personalizării rela iei. Principiul empatiei. Principiulț ț
feedbackului. Principiul flexibilită ii. Principiul con tientizării. Principiul dialogului.ț ș
Principiul participării active. Principiul interactivită ii. Principiul manipulării. Principiulț
lucrului în echipă. Principiul consecvenţei comportamentale. Principiul pedepsei şi
recompensei. Principiul non-escaladării. Principiul mentoring-ului şi coaching-ului.
Principiul rarităţii. Principiul bunului model/bunelor practici. Principiul succesului
Tema 5. Elemente de noutate în învăţarea integrată.
De la ra ionalitatea transversala la curriculumul ca praxis. Disciplina: repere etimologice,ț
surse si evolu ii istorice. Repere pentru generarea strategiilor didactice. Temele cross-ț
curriculare. Învăţământul secundar contemporan: politici, structuri, finalităţi, conţinuturi
Curriculum integrat: conceptualizare şi tipologie. Capacităţi cognitive: tipologie,
semnificaţie, poziţia şi rolul lor în cadrul programului educaţional. Proiectarea şi validarea
metodologiei de construcţie a curriculumului integrat
Tema 6. Cadrul constructivist al învă ării prin cooperare.ț
Fundamente teoretice ale învăţării prin cooperare. Paradigma gândirii critice. Defini ii aleț
gândirii critice. Teoria inteligenţelor multiple. Inteligen ele multiple în educa iei. Sugestiiț ț
pentru practica Teoriei Inteligen elor Multiple. Ugestii pentru predarea, învă area, evaluareaț ț
diferen iată cu ajutorul inteligen elor multiple. Inteligen ele multiple i educarea părin ilor.ț ț ț ș ț
Învă area prin cooperare – premisă a învă ării cooperării. Învă area prin cooperare iț ț ț ș
învă area prin colaborare. Învă area competitivă versus învă area cooperativă. Strategii deț ț ț
învăţare prin cooperare. Grupul şi comunicarea în cadrul grupului. Dinamica grupului şi a
echipei. Tehnici de construire a grupului. Ecologia mediului învăţării. Utilizarea conflictului
în învăţare: controversa creativă, controversa decizională, focus-grup. Învă area prinț
problematizare. Metode bazate pe rezolvarea problemelor (problem-solving): harta
kinestezică, tehnica fishboning, tehnica galaxiilor, recensământul problemelor, tehnica
votării anonime. Învă area prin descoperire. Învă area bazată pe jocul de rol. Învă areaț ț ț
bazată pe studiul de caz. Evaluarea şi autoevaluarea învăţării cooperative. Realizarea
posterului de prezentare. Teorii ale comunicării prezente în învă area cooperativă. Teoria luiț

7. Lasswel. Modelul lui Shannon i a colegului său Weaver. Modelul lui Osgood i Schramm.ș ș
Modelul elcoidal al lui Dance. Modelul lui Gerbner. Modelul ABX. Teoria Gestalt.
Transformarea comunită ii colare în comunită i de învă are.ț ș ț ț
Tema 7. Tendinţe de reconsiderare şi valorificare continuă a managementului clasei de elevi.
Probleme generale ale clasei de elevi. Managementul relaţiilor de comunicare în clasa de
elevi. Managementul situaţiilor de criză educaţională. Probleme generale ale
managementului clasei de elevi. Managementul clasei de elevi – delimitări conceptaule.
Rolurile manageriale ale cadrului didactic. Dimensiunile managementului clasei de elevi.
Dimensiunea ergonomică. Dispunerea mobilierului în sala de clasă. Vizibilitatea.
Amenajarea sălii de clasă. Dimensiunea psihologică. Capacitatea de învăţare a elevilor.
Fundamentele psihologice ale competenţelor socio-relaţionale. Dimensiunea socială. Clasa
ca grup social, structura informaţiei sociale în grupul clasă. Structura informaţiei sociale în
grupul clasă. Individualizare, grupare şi organizare în clasă. Dimensiunea normativă.
Normativitatea în clasa de elevi. Dimensiunea operaţională. Proceduri şi strategii de
intervenţie ale cadrului didactic. Conformare şi complianta comportamentală în clasă.
Dimensiunea inovatoare. Managementul clasei de elevi - aplicaţii la nivelul procesului
instructiv – educativ. Managementul instruirii. Managementul problemelor disciplinare.
Relaţii educaţionale – interactiuni educaţionale în clasa de elevi. Relaţii şi interacţiuni
educaţionale în clasa de elevi. Relaţii de intercunoaştere. Relaţii de intercomunicare. Relaţii
socio-afective Relaţii de influenţare. Caracteristicile demersului de influenţă educaţionale.
Gestionarea situaţiilor de criză educaţională în clasa de elevi. Situaţiile de criză educaţională
în clasa de elevi. Structura situaţiilor de criză educaţională în clasa de elevi. Strategii de
intervenţie în situaţiile de criză educaţională în clasa de elevi. Stiluri de intervenţie în situaţii
de criză educaţională. Intervenţia în cazul copiilor cu nevoi speciale în clasă. Intervenţia în
cazul abaterilor comportamentale grave.
Bibliografie selectivă:
1. Gherguţ A., Managementul general şi strategic în educaţie. Polirom, 2007
2. Ciolan L., Învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar. Polirom,
2008
3. Gherguţ A., Ceobanu C., Elaborarea si managementul proiectelor in serviciile educationale.
Ghid practice. Polirom, 2009
4. Birzea, C., Arta si tiin ele educa iei, Bucuresti, EDP, 1995.ș ț ț
5. Cerghit I., Metode de învăţămînt, Bucureşti, 2006.
6. Crişan Al. Curriculum şcolar. Ghid metodologic. Bucureşti, 1996.
7. Cristea S., Fundamentele ştiinţelor educaţiei, Litera educational, Bucureşti, 2003.
8. Cristea S., Teoria şi metodologia curriculum-ului, Bucureşti, 2007.
9. Cristea, S. Dicţionar de pedagogie. Ed.: Litera, Chişinău-Bucureşti, 2000.
10. Cristea, S. Fundamentele ştiinţelor educaţiei. Ed.: Litera, Chişinău, 2003.
11. Crişan A. Reforma la firul ierbii. Editura Humanitas Educaţional, 2003.
12. Flueraş V., Teoria şi practica învăţării prin cooperare. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca,
2009
13. Iucu R., Păcurari O., Formare iniţială şi continuă. Humanitas educaţional, 2001
14. Jinga I., Istrate E., Manual de pedagogie, Bucureşti, 1998.
15. Macavei, El., Pedagogie. Teoria educaţiei, Vol.I, Aramis, Bucureşti, 2001.
16. Negreţ-Dobridor I., Pâinişoară I. O., O ştiinţă a învăţării de la teorie la practică, Polirom, 2005.

8. 17. Opre Adrian (2003, 2006). Studiul personalităţii. În Introducere în teoriile personalităţii. Ed.
ASCR, Cluj-Napoca
18. Papuc L., Cojocaru M., Sadovei L., Rurac A., Teoria educaţiei. Suport de curs, UPS „I.Creangă”,
Chişinău, 2006.
19. Papuc L., Cojocaru M., Sadovei L., Teoria educaţiei, Ghid metodologic. Editura UPS
„I.Creangă”, Chişinău, 2006.
20. Papuc L., Cojocaru M., Sadovei L., Teoria instruirii, I. Suport de curs, II. Ghid
metodologic, Editura UPS „I.Creangă”, Chişinău 2006.
21. Pâslaru, Vl.A.Zbârnea, cap.l , 2, 3, 4 în volumul II. Construcţie şi dezvoltare
curriculară Ghid metodologic, p.l 1-47, Tip. Centrală. ÎSFEP, Chişinău, 2005.
22. Pâslaru, Vl.A.Zbârnea, cap.l - Conceptul de curriculum. cap.2 - Construcţie curriculară.
cap.3Dezvoltarea curriculară în volumul 1. Construcţie şi dezvoltare curriculară.
Cadrul teoretic, p. 11-47, Tip. Centrală, ÎSFEP, Chişinău. 2005.
23. Potolea Dan, Manolescu Marin, Teoria şi metodologia Curriculumului, Bucureşti, 2006
24. Silistraru N., Vademecum în pedagogie, USM, Chişinău, 2004.

9. I. Evaluarea rezultatelor scolare – acŃiune componentă a procesului de invăŃămant
1. Delimitări conceptuale
2. FuncŃiile evaluării scolare
3. Impactul evaluării asupra proceselor de predare-invăŃare
II. Caracteristicile demersurilor evaluative
1. Evaluarea iniŃială, evaluarea formativă, evaluarea sumativă
2. Evaluarea normativă si evaluarea criterială
3. Argumente pentru promovarea diferitelor strategii de evaluare a rezultatelor scolare
III.Metodologia evaluării rezultatelor scolare
1. Metode de evaluare ( verificări orale, observarea sistematică a activităŃii elevilor, teste,
chestionare, lucrări scrise, lucrări practice, referatul, proiectul, portofoliul s.a.). Repere
in elaborarea testelor – tipuri de itemi; etape si norme de elaborare
2. Determinări ale relaŃiei obiective – predare-invăŃare – evaluare
3. Evaluarea formativă si metodologia reglării proceselor de predare-invăŃare

10. I. Evaluarea rezultatelor scolare – acŃiune componentă a procesului de invăŃămant
1. Delimitări conceptuale
2. FuncŃiile evaluării scolare
3. Impactul evaluării asupra proceselor de predare-invăŃare
II. Caracteristicile demersurilor evaluative
1. Evaluarea iniŃială, evaluarea formativă, evaluarea sumativă
2. Evaluarea normativă si evaluarea criterială
3. Argumente pentru promovarea diferitelor strategii de evaluare a rezultatelor scolare
III.Metodologia evaluării rezultatelor scolare
1. Metode de evaluare ( verificări orale, observarea sistematică a activităŃii elevilor, teste,
chestionare, lucrări scrise, lucrări practice, referatul, proiectul, portofoliul s.a.). Repere
in elaborarea testelor – tipuri de itemi; etape si norme de elaborare
2. Determinări ale relaŃiei obiective – predare-invăŃare – evaluare
3. Evaluarea formativă si metodologia reglării proceselor de predare-invăŃare