Downloaded 44 times
More Related Content
Similar to Evaluarea in ciclul primar
Evaluarea in ciclul primar
- 1. Evaluarea în ciclulprimar- modalitate de stimulare, motivare și nu de ierarhizare, etichetare a elevului Aprilie 2013 Institutor, Miercurea Ciuc Ghiurţu Areta
- 2. „O evaluare corectăa învăţământului nu va putea fi posibilă niciodată cu ajutorul unui instrument unic şi universal. Trebuie să ne orientăm ferm spre o abordare multidimensională!“ (Gilbert De Landsheere) Evaluarea este aprecierea sau judecarea meritelor, valorii sau deficienţelor a ceva care poate fi un elev, un cadru didactic sau un sistem de învăţământ. (după Carter V. Good, Dictionary of Education 1959)
- 3. Ce se evaluează?De ce se evaluează? Cât de relevantă este evaluarea? Variabile incontrolabile ale evaluării : 1. Interne, ce ţin de sistem: imprevizibilitatea şi incognoscibilitatea trăsăturilor psihologice şi de caracter ale unei personalităţi – elevul Subiectivismului unei persoane atunci când emite judecăţi de valoare despre o altă persoană (distorsiunile, capcanele şi erorile evaluării identificate în orice pedagogie) – învăţătorul relativitatea criteriilor şi normelor de interpretare, având în vedere limitele cunoaşterii şi cercetării în domeniul psihologiei şi pedagogiei, a interpretării comportamentelor, atitudinilor, gândirii şi acţiunilor unei persoane umane
- 4. 2. Externe,ce ţin de social: Lipsa de autenticitate absolută a conţinuturilor evaluate, ţinând cont de limitele, dinamica şi relativitatea rezultatelor cunoaşterii umane în toate domeniile de cercetare particularitatea normelor morale dictate de nivelul de evoluţie al omenirii într-un anumit moment istorico-social, conflictele dintre generaţii confirmând această afirmaţie mentalitatea umană generată de o societate globală bazată pe ierarhizare economică şi socială iminenţa inserţiei intereselor economice şi politice ale unor comunităţi/naţiuni, consecinţă istorică a unor politici, mentalităţi şi practici imperialiste ce stau la baza dezvoltării multor state în lume
- 5. Concluzie: prin sistemulactual de evaluare elevul implicit este ierarhizat! Discrepanţa dintre rezultatele planificate şi cele obţinute în cele mai multe sisteme de educaţie din lume impun reforme de fond privind metodologiile de evaluare Pedagogia competenţelor – trecerea de la măsurarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor la aceea de evaluare a competenţelor
- 6. ”Competenţa este capacitateade selecţie şi combinare a cunoştinţelor şi capacităţilor susţinute valoric şi atitudinal, de a rezolva cu succes o sarcină de învăţare în raport cu standardele determinate.” (Dan Potolea) Rezultatele sistemului actual de evaluare din ciclul primar bazat pe descriptori de performanţă sunt în discrepanţă cu aşteptările: sistemul nu s-a dovedit unul foarte motivant pentru elev complică munca învăţătorului lipsa continuităţii şi conexiunii privind criteriile de evaluare şi standardele de performanţă aplicate în etapa următoare de şcolarizare a elevului, ciclul gimnazial
- 7. Noi orientări: Accentpe funcţia formativă a evaluării Centrată pe realitatea educaţională specifică - particularităţile de vârstă ale copilului de ciclul primar, etapa concret-intuitivă în cunoaştere Nivelul de dezvoltare a inteligenţelor multiple Nevoile şi posibilităţile de performanţe Sferele de interes cognitiv rol reglator, de orientare şi stimulare, autocunoaştere şi motivare rezultatele evaluării să nu condiţioneze promovarea într-o treaptă (clasă) superioară
- 8. ”Copilul nu esteun adult în miniatură, iar educaţia trebuie să-l considere ca atare, copil, şi să-i respecte copilăria. Natura doreşte ca înainte de a fi vârstnici, copiii să fie copii.” (J.J.Rouseau ) El afirmă că primii 12 ani ai vieţii sunt cei mai potriviţi pentru dezvoltarea forţelor fizice ale copilului, dezvoltarea simţurilor şi cunoaşterea naturii prin contactul direct cu lucrurile. În prezent evaluarea este de fapt un diagnostic a cât ştie copilul, a cantităţii şi calităţii de însuşire a unor conţinuturi, informaţii. Ceea ce putem face noi în acest context este ca ea să nu se transforme în sentinţă! În prezent suntem prea preocupaţi de a transforma elevul într-un ”fişier” de informaţii pe care să le poate reproduce la un ”enter”, incapabil însă de a le prelucra sau procesa la un ”instal”, când situaţii concrete de viaţă i-o cer, ”…dăm cuvintelor o putere prea mare; cu educaţia noastă flecară nu facem decât nişte flecari.” (J.j.Rouseau)
- 9. Eficienţa evaluativă ametodele alternative de evaluare: observarea sistematică, investigaţia, scaunul autorului, portofoliul, proiectul, autoevaluarea etc. Au cel puţin două caracteristici principale: Realizează evaluarea rezultatelor în strânsă legătură şi concomitent cu activitate de învăţare Urmăresc rezultatele şcolare obţinute într-o perioadă mai îndelungată de timp, care vizează formarea unor capacităţi, dobândirea de competenţe şi mai ales schimbări în planul intereselor, atitudinilor, corelate cu activitatea de învăţare
- 10. Portofoliul facilitează oselecţie a sarcinilor, temelor şi lucrărilor reprezentative care pun în evidenţă progresul elevului în raport cu obiectivele planificate o metodă flexibilă, complexă, integratoare, ce permite atât sistematizarea unor rezultate dar şi realizarea unei viziuni de ansamblu asupra activităţii elevului respectă traseul: scop, structură, disciplină/temă, conţinut facilitează un mod interactiv de lucru prin implicarea elevului atât în realizarea şi achiziţionarea unor materiale cât şi la evaluarea şi interpretarea lor
- 11. Variante de conţinutale unui portofoliu Evaluări de tip formativ şi de tip sumativ Grila activităţilor Foaie de monitorizare şi control
- 12. Activităţi impuse Activităţilibere Observaţii Denumire activitate Propunători Elevi Părinţi Învăţător A1.Transcrierea unor texte literare şi identificarea substantivelor B1. Reprezentarea prin desen a unor substantive date Popescu V. A2.Completarea unui tabel dat cu sinonimele şi antonimele adjectivelor şi verbelor indicate B2. Executarea unui joc prin care se mimează în pereche antonimele unor adjective date Filimon A. Bărbulescu G. A3. Alcătuirea unei compuneri cu expresiile date în fişă A4 ……… B3. Să se realizeze câte unui tablou pentru fiecare moment al compunerii Costin B. •Metoda Portofoliului Disciplina: Limba Română Tema: Părţile de vorbire/ Clasa a III-a Grilă de activităţi
- 13. Activitate evaluată Elevi implicaţi AutoevaluareEvaluare învăţător Impresii elevi Recomandări învăţător A1. Ailiesei S. Marin B. Am identificat 11 substantive din 13 Mă evaluez cu 90 de puncte Identifică 90% din substantive, într-un text dat Textul a fost interesant Exerciţii de aprofundare a substantivelor comune B2. A3… • Metoda Portofoliului Disciplina: Limba Română Tema: Părţile de vorbire/ Clasa a III-a Foaie de monitorizare şi control
- 14. Autoevaluarea elevii îşidezvoltă capacitatea de autocunoaştere aplică şi valorifică cunoştinţele îşi valorizează şi perfecţionează atitudinile, priceperile, comportamentele învaţă să-şi exprime opiniile în spiritual unei gândiri critice, analitice şi obiective învaţă să-şi aprecieze propriile rezultate prin comparaţie cu obiectivele şi standardele educaţionale urmărite îşi cunoaşte limitele şi posibilităţile de performanţă îşi conturează orientarea de cunoaştere şi interes îşi asigură o bază cognitivă în organizarea şi soluţionarea problemele în diferite context de învăţare.
- 15. În aplicareaautoevaluării se pot utiliza chestionarele Listele de control/scări de clasificare grilele de evaluare Matrice de evaluare Exerciţiu de reflecţie C Nr.1 G.E. Nr. 2 G.E. E.R Nr.1 L.C M.E.
- 16. Am învăţat DificultăţiÎmbunătăţiri Mi-a plăcut Calificativ *că se numesc verbe cuvintele care exprimă o acţiune *adjectivele au acelaşi număr cu substantivele *să pun verbele la persoane, timpuri şi numere diferite *să disting la verbul a fi când arată o stare şi când arată existenţa *am reuşit să deosebesc verbele de unele adjective *am reuşit să scriu cu literă mare substantivele proprii *jocurile cu alcătuiri de propoziţii cu diferite părţi de vorbire ca: Lanţul, Cuvinte buclucaşe, Găseşte cheia, Propoziţii oarbe Foarte bine •Metoda Autoevaluării Chestionar:
- 17. Nume elevi Recunoaşte părţilede vorbire într-un text dat Le integrează corect în propoziţii, cu condiţii date Distinge substantivele comune de cele proprii Găseşte antonimul sau sinonimul unui adjectiv Identifică persona şi numărul la pronumele personale Feedback constructiv DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU Popescu A. x x x x x cu precizie Cristea D. x *x x x *necesită exerciţiu de integrare a adjectivelor în propoziţie Filimon C…. x x x x x Necesită exerciţiu şi sprijin susţinut Lista de control / verificare
- 18. Nume elevi Grilade apreciere Observaţii apreciativă sau calitativă numerică, alfabetică, grafică (segment) nicioda tă rar ocazio nal frecvent întotdeau na 1 2 3 4 5 A B C D E Popescu A. x Cristea D. x Filimon C…. x Ionescu M. x Scara/grilă de evaluare/clasificare Nr.1 •În ce măsură elevul a participat la discuţii ? •În ce măsură comentariile sale au fost în legătură cu tema?
- 19. Nume elevi Grilade apreciere Observaţii Uniformă sau descriptivă nesatisfăcător satisfăcător bine foarte bine excelent Minim ≡nota 5 Mediu ≡nota6-8 Maxim ≡nota9-10 Performant ≡nota 10* --- Popescu A. x Cristea D. x Filimon C…. x Ionescu M. x Total/clasă Scara/grilă de evaluare/clasificare Nr.2 •În ce măsură elevul utilizează şi aplică în situaţii concrete informaţiile/cunoştinţele şi experienţele acumulate anterior? •În ce măsură elevul colaborează şi se integrează într-o activitate de echipă?
- 20. Matrice de evaluare- Numeelevi Itemi Total itemi/elev Observaţii 1 2 3 4 5 6… Popescu A. - x x - x x 4 Cristea D. x x P* - - x 3 *… Filimon C…. x x x x - x 5 Total elevi/item … 22 … Matrice item - elev Matrice obiectiv - elev Nume elevi Obiective Total obiective/elev Observaţii O1 O2 O3 O4 O5 O6… Popescu A. - x x - x x 4 Cristea D. x x - P* - x 3 *… Filimon C…. x x x x - x 5 Total elevi/obiectiv … 22 … *P (parţial)
- 21. Este posibilăevaluarea exactă a unor calităţi umane complexe (competențele)? Este posibilă deplina obiectivitate în evaluarea tuturor rezultatelor educaţiei? Vă rog să reflectați asupra acestor întrebări, dar nu înainte de a citi textul de mai jos: „Progresele considerabile ale psihologiei şi pedagogiei contemporane se datoresc, în mare măsură, obiectivităţii observaţiei, deci măsurării. Cu toate acestea, cercetătorii din domeniul ştiinţelor sociale au actualmente o conştiinţă destul de exactă a limitelor lor şi în special a imposibilităţii aproape generale de a folosi scări de măsurare perfecte din punct de vedere matematic. Ei ştiu, de asemenea, că de cele mai multe ori noi nu măsurăm decât comportamente izolate ale fiinţei umane. Cum s-ar putea aprecia riguros entităţi ipotetice, ca spiritul critic, spiritul de observaţie etc., altfel decât prin performanţele speciale presupuse a fi reprezentative pentru ansamblul considerat?” (G. de Landsheere, 1975, p. 45) Exerciţiu de reflexie
- 22. Exerciţiu-joc de exersarea empatiei Încercaţi să le propuneţi elevilor dumneavoastră să faceţi schimb de roluri: ei să fie evaluatorii, cei care pun întrebări, şi dumneavoastră să fiţi elevul, cel care răspunde la întrebări. Specificaţi ca la toate întrebările puse, elevii trebuie să cunoască răspunsul. Le recomandaţi să se gândească la un set de întrebări, fiecare elev având dreptul de a pune întrebări, la sfârşit evaluând prestaţia dumneavoastră cu o notă/calificativ. Veţi observa că întrebările lor vor fi despre ceea ce le place lor mai mult: jocuri pe calculator, personaje din desene animate, fotbal, muzică, filme/cărţi pentru copii, gadget-uri (maşini, telefoane mobile), extratereştri, fantome, animale, cosmos. Veţi vedea că la multe întrebări nu ştiţi răspunsul şi cu toate acestea ei vor fi destul de indulgenţi în notare.
- 23. Modele de şcolidemocratice din Israel în Japonia, din Noua Zeelandă şi Thailanda până în Statele Unite cea mai veche şi mai renumită dintre aceste şcoli este Summerhill School aflată undeva pe coasta de est a Angliei, fondată în anul 1921 de profesorul şi pedagogul A.S.Neill A.S. Neill este considerat unul dintre cei mai mari educatori ai timpului nostru, UNESCO poziţionându-l printre cei 100 cei mai influenţi gânditori în domeniul educaţiei, iar în decembrie 1999, editorialul britanic "Times Educational Supplement" l-a plasat printre cei doisprezece cei mai mari educatori ai mileniului
- 25. Acesta spunecă ”…scopul vieţii este de a găsi fericirea” iar ”educaţia ar trebui să fie o pregătire pentru viaţă” căci ”funcţia unui copil este de a-şi trăi propria viaţă şi nu viaţa pe care părinţii săi anxioşi cred că ar trebui s-o trăiască şi nici o viaţă în conformitate cu scopul unui educator care crede că ştie cel mai bine.” Elevii de la Sumerhill declară: ”Aici nu trebuie să-ţi fie frică să spui ce gândești.” (Vita - elev) ”Din cauza lecţiilor neobligatorii, îmi place să învăţ, nu am prejudecăţi faţă de profesori şi sunt matur în atitudinea mea faţă de învăţare.” (Martine – elev) ”Prieteniile pe care mi le-am făcut aici sunt importante şi vor dura pentru totdeauna. Ştiu că nu am nevoie să am un 10GCSEs pentru a fi o persoană demnă. Eu sunt cea mai importantă!” ( Camilla – elevă)
- 26. Şcoala artrebui să fie locul unde copiii să înveţe cu plăcere, să experimenteze, să descopere, să se joace, să cunoască, să se cunoască şi să se pregătească pentru viitor. Dar pentru a realiza şcoli în care elevul este fericit, trebuie ca şi educatorul să fie fericit Cele mai multe ţări încearcă să fundamenteze un sistem şi o ideologie care să răspundă cât mai mult cerinţelor şi nevoile elevilor Educaţia centrată pe elev este o ideologie apărută în jurul anilor 1960, principalul fondator fiind pedagogul francez Celestin Freinet. (”Tehnicile şcolii moderne”, 1961) Succesul în educaţie implică un raport echilibrat între principalii ei factori: profesor – elev – părinte. Se impune o centrare proporţională pe nevoile şi aşteptările tuturor acestor factori, astfel încât să genereze motivaţie autentică, implicare, iniţiativă, proporţionale cu poziţia şi obiectivele urmărite, pentru fiecare în parte În prezent rolurile şi responsabilităţile sunt inegal repartizate, cea mai grea povară fiind pusă pe umerii cadrului didactic, fără a se ţine cont câtuşi de puţin de aşteptările şi nevoile lui în acest parteneriat, distorsiunile privind raportul dintre rezultate şi aşteptări în diferite sisteme de educaţie din Europa şi din lume, confirmă această realitate evidentă.
- 27. Concluzia nici oreformă educaţională, oricât de revoluţionară ar fi ea la nivel de teorie, nu va da rezultatele aşteptate în practică atâta timp cât statutul şi interesele cadrului didactic, motorul oricărui proces de educaţie profesională, nu sunt reconsiderate şi nu se găseşte modalitatea de motivare şi determinare profesională a acestuia prin renunţare la exploatarea conştiinţei profesionale până atunci facem reforme şi visăm cu ochii deschişi la o şcoală a viitorului, ca şi cum am încerca să construim un Audi cu un motor de Trabant!
Editor's Notes
- #3 *C. Cucoş identifică ca principale operaţii ale evaluării, măsurarea, aprecierea şi la final decizia prin care se interpretează datele şi se stabilesc măsuri de reglare şi îmbunătăţire a rezultatelor. *Măsurarea este relativă in cauza lipsei unor instrumente standardizate de măsurare a unor obiective realizabile într-un termen mai lung (competenţe) şi din cauza subiectivităţii cadrelor didactice. *Aprecierea este o judecată de valoare asupra rezultatelor după nişte criterii care sunt subiective prin însuşi conţinutul lor. (D. Ausubel şi F. Robinson)
- #6 *Şcoala lucrează cu oameni, nu este o uzină prin care introduci o materie primă, o supui unui proces în care etapele se succed regulat şi controlat, iar la sfârşit se obţine un produs finit identic cu proiectul. Dinamica specifică naturii umane este ”călcâiul lui Ahile” în acest proces complex, educaţia, unde etapele nu pot fi întotdeauna controlate, ”materia primă” nu are aceleaşi proprietăţi iar ”produsul finit” nu va fi niciodată identic cu cel proiectat
- #8 *De exemplu, în Suedia, elevii nu sunt notaţi sistematic şi nu există repetenţie până la vârsta de 15-16 ani, când se încheie învăţământul obligatoriu. În schimb se ţine evidenţa greşelilor tipice, se întocmesc rapoarte orale şi scrise pentru conducerea şcolii şi părinţi, cu privire la evoluţia elevilor pe parcursul anului şcolar. Profesorii pot compara rezultatele evaluărilor interne cu cele de la alte clase sau şcoli, la nivel naţional, notarea elevilor realizându-se de la 1 la 5, atât pe baza unor teste standardizate, cât şi prin teste elaborate de profesori la nivel de şcoală. Toţi absolvenţii învăţământului obligatoriu pot continua liceul fără examene de admitere, accesul în învăţământul superior fiind de asemenea fără examen, atât pentru tineri cât şi pentru adulţi, Suedia fiind pe primul loc în Europa privind procentul de studenţi din totalul populaţiei.
- #15 *Caracterul educativ-formativ al autoevaluării rezultă din faptul că îi oferă elevului repere metodologice pe durata procesului de învăţare şi îi sugerează instrumente şi căi personalizate de evoluţie şcolară, adaptate propriilor interese şi posibilităţilor de realizare a obiectivelor educaţionale. În aplicarea autoevaluării se pot utiliza chestionarele, scările de clasificare şi grilele de autoevaluare. Informaţiile obţinute în urma centralizării rezultatelor acestor instrumente, sunt comparate cu concluziile evaluării învăţătorului, se analizează împreună cu elevul, argumentându-şi fiecare decizia, se pun apoi în portofoliul elevului şi se prezintă periodic părinţilor
- #16 *să utilizăm mai des evaluarea apreciativ-recompensatorie, non-criterială, precum abţibildurile, activităţi preferate ca jocul, desenul, iar pentru o adaptare mai realistă a învăţământului la aptitudinile şi interesele elevilor se pot include mai multe discipline cu statut opţional în planul de învăţământ, şi asta nu doar la învăţământul primar ci şi la cel gimnazial, notarea realizându-se semestrial şi anual, aceasta servind în mod special pentru activitatea de orientare şcolară şi vocaţională şi nu pentru stabilirea unui ”diagnostic” privind cantitatea sau calitatea a ceea ce a învăţat copilul.
- #23 *Pentru mine acest joc a fost o lecţie dură, concluzia fiind: educaţia nu este nici într-un caz centrată pe nevoile copilului aşa cum declară, iar copiii sunt mult mai empatici decât noi adulţii. Noi, ca reprezentanţi ai şcolii, ar trebui să ne debarasăm de aroganţa de a le şti pe toate, de pretenţia de a avea controlul şi dreptul de a judeca şi a decide pentru alţii!
- #26 *A.S. Neill afirma: ”Mi-am propus să fac o şcoală în care ar trebui să permitem libertatea copiilor de a fi ei înşişi. Pentru a face acest lucru a trebuit să renunţ la orice disciplină, la toate direcţiile, sugestiile, activităţile de formare morală sau instruire religioasă...Tot ce mi-a fost necesar a fost ceea ce deja am avut: o credinţă completă în copil ca fiind unul bun şi nu unul rău. Din anul 1921 această credinţă în bunătatea copilului nu a şovăit, ci mai degrabă a devenit o credinţă definitivă ". *General of Secondary Education, un certificat de absolvire al unui anumit număr de discipline, în exemplul dat 10, eliberat în Anglia și SUA *Sloganul mentorului acestei şcoli este: poţi face cu viaţa ta orice doreşti atât timp cât nu îngrădeşti libertatea altora! El spune că nu este un geniu ci ”…doar un om care refuză să îndrume paşii copiilor” şi îi lasă ”să-şi formeze propriile valori iar valorile sunt invariabil bune şi sociale” căci iubirea şi libertatea ”îi face pe toţi oamenii buni!...Fiecare copil îl are în el pe Dumnezeu. Încercările noastre de a modela copilul, îl transformă pe Dumnezeu în demon. ” Este convins că o societate ar fi mult mai fericită, echilibrată şi eficientă dacă şcoala ar produce ”mai degrabă un măturător de stradă fericit decât un prim-ministru nevrotic!” (A.S.Neill)
- #27 *De câteva decenii bune de fapt şcoala încearcă să se muleze pe interesele elevului, nefiind nimic nou în această ideologie. Şi totuşi se impune o schimbare! *Până atunci, atât elevii cât şi cadrele didactice vor fi victimele unui sistem disfuncţional în care se cer performanţe prin sclavie profesională!