Autor: Gavriliţă Cătălina, Liceul Teoretic “Mihail Sadoveanu”, or. Călăraşi, Republica Moldova.
Lucrare finala elaborată în cadrul cursului e-learning „Didactica Fizicii” pe platforma de colaborare internaționala www.civicportal.org (29.X-25.XII.2012).
Moderator - Viorel Bocancea, conferentiar univeristar, Universitatea de Stat din Tiraspol (cu sediul la Chisinau).
Autor: Gavriliţă Cătălina, Liceul Teoretic “Mihail Sadoveanu”, or. Călăraşi, Republica Moldova.
Lucrare finala elaborată în cadrul cursului e-learning „Didactica Fizicii” pe platforma de colaborare internaționala www.civicportal.org (29.X-25.XII.2012).
Moderator - Viorel Bocancea, conferentiar univeristar, Universitatea de Stat din Tiraspol (cu sediul la Chisinau).
Materia este formată din atomi, care se combină pentru a forma molecule. În chimie și fizică, atomul (în limba greacă ατομος înseamnă “indivizibil”) este cea mai mică particulă posibilă care încă mai păstrează proprietățile chimice ale unui element (chimic).
Materia este formată din atomi, care se combină pentru a forma molecule. În chimie și fizică, atomul (în limba greacă ατομος înseamnă “indivizibil”) este cea mai mică particulă posibilă care încă mai păstrează proprietățile chimice ale unui element (chimic).
The document discusses the Aurora Borealis (Northern Lights). It explains that the lights are caused by charged particles from the sun interacting with the earth's magnetic field. During solar storms, electrons and protons from the sun enter the earth's atmosphere where they cause nitrogen and oxygen atoms to become energized and glow in colorful patterns. The particles are guided by the magnetic field to the magnetic poles, appearing as lights near the north and south poles. The size and shape of the lights depends on the level of solar activity.
This document provides information about Eco-Scoala cu Clasele I-VIII nr. 16 "Take Ionescu" Timisoara including the director Prof. Dr. Mihai Parvulescu, a radio program with Adriana Dolcianu Marascu, and classes taught by Prof. Anemaria Barlovan and Inv. Mariana Culciar. It also lists the assistant directors Prof. Doina Geana and Prof. Sorin Murarescu.
La astronomía es el estudio de los cuerpos celestes. La astronomía antigua incluye las contribuciones de los egipcios, babilonios, Tales de Mileto y Pitágoras. Aristóteles propuso un universo geocéntrico esférico y finito, mientras que Copérnico y luego Galileo promovieron modelos heliocéntricos basados en observaciones telescópicas. Newton formuló las leyes del movimiento y de la gravitación universal, sentando las bases de la astronomía moderna.
Românismul de la Mihai Eminescu la Grigore Vieruinachirilov
Proiect “Educație online fără hotare” 2023 - 2024,
implementat de Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a municipiului Chișinău în cadrul Proiectului “Educație online”
19. Bibliografie
F. Braunstein, J.F. Pépin; Ghid de
cultură generală; Editura orizonturi,
Editura lider; 1991
E. Damachi; Din cuceririle ştiinţifice ale
secolului XX; Editura ştiinţifică ;
Bucureşti 1965
Google.img
http://www.scribd.com/doc/135425563/R
olul-fizicii-%C8%99i-astronomiei
Editor's Notes
În mod deosebitatragşi impresioneazarezultatulcercetarilor teoretice, realizarileşipredictiile din fizica. Exista o larg aprecierebazatapedemonstratiileteoreticeşi practice caf i z i c a afostşieste „motorul”înprogresultuturorcelorlalteştiinte, a fostşi esteştiinta care a deschiscaileşi a impulsionathotarâtor evolutiatuturorcelorlatedomenii, inclusiv – la prima vederepoateparadoxal - filozofiaşi psihologia, ştiinteleeconomiceşiumaniste, a fostşieste „protos” –ulînimpresionantelerealizarialemintiiomeneşti.Fizicaesteunadintrecele maivechi discipline academice, poateceamaiveche(prinincludereaastronomiei). De-a lungulsecolelor s-a demonstratcafizica a fost promotoareaevolutieiştiintei; fizica a influentathotarâtorcelelalteştiinteinclusivcelesocialeca biologia, medicina, psihologia, fiziologia, ştiinteleeconomiceşisociale.Fizicaeste de multeori declarata a fi "ştiintafundamentala" , deoarecefiecaredintrealte discipline ( biologie , chimie , geologie , stiintamaterialelor , inginerie , medicina , etc) se ocupa cu tipurispeciale de sisteme de materialecareasculta de legilefizicii.Fizica se bazeazapematematicapentrucasaofere un cadru logic în care legilefizice pot fi precis formulate şipredictiilecuantificate. Astfel, calculştiinificesteo parte integrant a fizicii.
Fizicaeste o ştiinţă care se ocupă de studiulfenomenelornaturii. De la începutullumii , oameniiîncearcăsăcreezelucrurinoi care săîiajutesăducă o viaţămaibună.
Prima mare inventie, roata, a fost un pas mare al omenirii în evoluţie. Următoarele invenţii şi descoperiri au influenţat hotărâtor evoluţia umană: aprinderea controlată a focului, prelucrarea metalelor(cupru, şi mai târziu fontă), navigaţia, busola, luneta (sistemul de lentile concave), forţa aburilor, automobilul, aeronautica, telefonul, undele radio şi microundele, cea de-a patra stare de agregare-plasma, razele X (Roentgen), şi sunt probabil nişte elemente cheie pentru alte noi aplicaţii care, deşi astăzi ne par imposibile, se vor putea întâmpla în viitor, (teleportarea, călătoria în alt spaţiu sau alt timp).
Aprindereafoculuipentru prima datăîn mod controlat a fostfacutăprinfrecareasaulovirea a douăcorpuri, observându-se o creştere a temperaturii la suprafaţa de contact.
Prelucrareabronzului, un aliajdur al cuprului cu staniul, a fost de asemenea un pas mare înevoluţiaomuluişi a societăţii. Acestfapt a avut un mare impact înproducereauneltelor, întrecerea de la cele de lemnşipiatră la celemairezistente, de metal.
Descoperiri ale unorelementechimice cum ar fi poloniulsauradiul, făcute de Marie Curie au fost de asemeneafoarteimportante. Fizicadovedeşte nu numaiutilitateacercetăriiatomului ci şinecesitateareluăriisemnificaţieitermenului (atom=indivizibil), întrucâtacumestedemonstratădivizibilitateaatomului.
Altedescoperiri, cum ar fi reacţiilenucleare, izotopiiradioactivi, fuziuneatermonucleară, au avutînsăşiutilizări negative, uniifolosindu-se de acesteproprietăţi ale atomilorpentru a produce bombe nucleare, extrem de destructive si de nocive, atatpentruplanetăcâtşipentruorganismele vii.
Fizicaspaţialăeste un ajutor de asemeneaşiînmedicină; înurmaunorexperimente s-a observatevoluţiastăriisănătăţiiunorbolnavi de cancer, iarexperţii au spuscăboala a stagnat.
Busola a fost o descoperire mare pentrunavigatoriivremii, inventatoriiacestei a folosindu-e de proprietateamagnetitei de a se îndreptasprepolul de valoareopusălui(+- şi –+), ajutându-isă se orientezeîncălătoriilecomerciale.
Înanul 1820, Andre Amperedemonstreazăcădouă fire paralele, străbătute de curent electric, exercităunulasupraceluilaltfenomene de atracţiesau de respingere, înfuncţie de sensulreciproc al curentului care treceprinfiecare. J.C. Maxwell a arătatcădeplasareaelectricităţii se efectueazăprinunde.
Forţaaburilor a fostpusaînaplicaţiepentru prima oară la un motor care antrena un fierăstrău de tăiatlemne, deci un motor static. Abiamaitârziu a fostinventatălocomotiva. Scepticiispuneaucătrenurile nu trebuiaulăsatesăprindăviteză de fricăsă nu se facă vid îninteriorultrenuluişisă se sufocecălătorii.
Automobilul a fost o altăinvenţieepocală, astfeloameniiputeausăcircule cu uşurinţăprinlocuriprin care nu se puteaajunge cu trenul.
Telefonul a fostinventat de Alexander Bell şi a fost un progresdeoarece se puteautransmite date şiinformaţiiîntimp real.
Pasuldecisiv a fostfăcutîn 1895 de către C. Roentgen, care anunţădescoperirearadiaţiilor X. Roentgen porneşte de la experienţacurentului de înaltătensiuneîntr-un tub vidat, pentruexplicareaanumitorproprieţi ale fulgeruluiluminosprodus, ca de exempluproprietatea de a traversaplăcilefotograficeînciudaprotecţieilorizolante; aceastadescoperirecunoaşte o aplicaţierapidăîndomeniulmedicineiîncercetareastructuriischeletuluiomenesc. Studiullui Roentgen estecontinuat de cercetărileasupraunorelementechimicepresupuse a fi inerte cum ar fi uraniul.
Încadrulcercetăriivitezeiluminii, Albert Einstein descrierelativitateaşiinterdependenţatimpuluişispaţiului cu cea a maseişienergiei. Celebraformulă a relativităţii, E=mc, exprimă următoarea relaţie: energia(E) conţinută în fiecare particulă de materie este echivalentă cu masa sa(m) multiplicată prin pătratul vitezei luminii(c).
La lista invenţiilor ar putea fi adăugate şi alte invenţii, printre care cele mai importante au fost laserul, computerul, internetul, televizorul şi radioul.Astfel putem vedea că fizica este pretutindeni, ea ne îconjoară şi ne face să fim dependenţi de ea pentru că este o stiinţă a naturii, aceeaşi natură de care aparţinem şi noi.
