Teoria electricității, ca și a magnetismului, este mult mai recentă decât optica sau mecanica. Mirajul electricității a stârnit imaginația oamenilor încă din antichitate. Se pare că primele studii de electricitate au fost efectuate în sec. al VI-lea î.Cr. de Tales din Milet, care a observat că unele substanțe pot atrage corpuri mai ușoare după ce sunt frecate de alte materiale.
Teoria electricității, ca și a magnetismului, este mult mai recentă decât optica sau mecanica. Mirajul electricității a stârnit imaginația oamenilor încă din antichitate. Se pare că primele studii de electricitate au fost efectuate în sec. al VI-lea î.Cr. de Tales din Milet, care a observat că unele substanțe pot atrage corpuri mai ușoare după ce sunt frecate de alte materiale.
eleva Dumitru Denisa-XE
Prezentare multimedia realizata in cadrul Concursului Stiintific National de Astronomie- editia 2015 "Nicolaus Copernic"
Colegiul National "Horea, Closca si Crisan " Alba Iulia, Jud. Alb
Cretiu Florina-Formarea Universului de la origini pana in prezentHumeniuc Ramona
Prezentare multimedia realizata in cadrul Concursului Stiintific National de Astronomie- editia 2015 "Nicolaus Copernic"
Colegiul National "Horea, Closca si Crisan " Alba Iulia, Jud. Alba
În timp, teoria generală a relativității a acumulat mai multe anomalii și discrepanțe, indicând necesitatea unor teorii mai bune despre gravitație sau alte moduri de abordare. Ipotezele ad-hoc introduse în relativitatea generală pentru a explica singularitățile gravitaționale pe baza condițiilor energetice nu sunt foarte eficiente. Sunt necesare ipoteze mai detaliate asupra conținutului materiei. Mulți oameni de știință și filosofi au ajuns la concluzia că singularitățile trebuie să fie asociate cu atingerea limitelor valabilității fizice a relativității generale, fiind nevoie să se dezvolte o nouă teorie, a gravitației cuantice.
DOI: 10.13140/RG.2.2.29013.78565
2. Ce reprezintă viteza luminii?
Viteza luminii în vid reprezintă o constantă universală, notată cu ,,c’’, și
conform teorie relativității, nimic nu poate fi mai rapid. Intr-o secundă o
rază de lumină ar putea înconjura de peste 7 ort Pămintul pe la Ecuator,
pe când cătătoria ei de la Soare la Pământ, pe o distanță de circa
150.000.000 km, durează cam 8 minute.
3. Metoda lui Galileo Galilei
,, Metoda lanternei și paravanului ”
Experienta lui Galilei consta in urmatoorele: doi
observatori, așezați la distanță mare unul de
celalalt, fiecare are câte un felinar care poate fi
obturat. Observatorul A deschide felinarul, după un
anumit interval de timp lumina ajunge până la
observatorul B, care în același moment deschide
felinarul său, dupa ceva vreme acest semnal ajunge
până în A, care poate în felul acesta să măsoare
timpul care s-a scurs din momentul trimiteri
semnalului până în momentul întoorcerii sale.
Acest experiment a fost un eșec, din cauza faptului
ca Galilei nu a putut pune în evidență diferența de
tiemp între cele două momente.
4. În anul 1849 Armand Hyppolite Louis Fizeau, un fizician francez, a măsurat pentru prima
datā viteza luminii pe o cale neastronomică, obținînd valoarea de 3,15x108 m/s. In figura
alăturată este prezent montajul experimental folosit de către Fizeau în experiența sa.
Schema dispozitivului experimental a lui Fizeau: L-sursa de lumină, S1-oglinda
semitransparentă, Z-roata dințată, S2-oglinda reflectoare și B-observatorul. Prin delta s
este notată distanța dintre planul roții dințate (Z) și planul ogliunzii reflectoare (S2). Cu
ajutorul unei lentile convergente, lumina provenită de la sursa L era strînsă și trimisă pe
oglinda semitransparentăS1 care o reflectă și care făcea
ca în planul roții dințate să se formeze o imagine a sursei
El a făcut primele măsurători în condiții de
laborator.
Metoda lui Fizeanu
,, Metoda roții distante ”
5. În 1950 fizicianul britanic Louis Essen a calculat viteza luminii prin măsurarea exactă a
frecvenței de rezonanță a unei cavități metalice, cunoscând dimensiunile cavității, el a
putut determina si lungimea de undă. Din aceste două măsurători a putut calcula viteza
lumini folosindu-se de ecuatia c=fⲖ, a unde f este frecvența luminii și Ⲗ este lungimea
de undă, metoda lui Essen măsoară de fapt viteza undelor radio, dar viteza tuturor
undelor electromagnetice în vid este aceeași, astfel încât ea poate fi folosită și pentru
determinarea vitezei luminii. Mai mult, din moment ce undele radio au o lungime de
undă de ordinul metrilor, acestea sunt mai usor de masurat decât lungimea de undă a
luminii, care este de 5 x 10-7 m.
Metoda lui Essen
6. Primele măsurători reușite ale vitezei lumini au fost de natură astronomică, în
1676 astronomul danez Ole Christensen Romer a observat o întîrziere a eclipsei
unei luni a lui Jupiter, când aceasta era văzută de pe partea îndepărtată a orbitei
pămintului în comparație cu observarea ei de pe partea apropiată. Presupunând
că întîrzierea reprezenta timpul în care lumina parcurgea orbita pămintului și
cunoscînd cu aproximație dimensiunea orbitei din unele observații precedente,
el a făcut raportul distanta-timp, pentru a estima
viteza și a ajunge la rezultatul de 286.000 km
*s-1, cu o ercare de circa 5% din valoarea
cunoscută in zilele noastre.
Metoda lui Ole Romer
7. Aceste experimente au contribuit și contribuie la
dezvoltarea științei şi fizicii. Deasemenea, datorită acestor
experimente, se vor putea crea în viitor diferite mijloace de
transport comice, cu ajutorul cărora se vor face multe
observari in spatiu.
Concluzi
e