2.  Regnul Monera, în care sunt încadrate bacteriile;
 Regnul Protista, în care sunt încadrate organisme
asemănatoare plantelor (algele) şi organisme asemănătoare
animalelor (euglenă, amibă, parameci etc.);
 Regnul Fungi (ciuperci);
 Regnul Plante;
 Regnul Animale.
Plantele cu flori fac parte din Regnul Plante şi sunt
considerate cele mai evoluate.

3.  Pământul este acoperit în mare parte de plante.
Unele sunt cultivate de om, altele cresc singure.
 De la cel mai mic fir de iarbă la cel mai înalt brad, plantele
au aceeași alcătuire: rădăcină, tulpină, frunze. Unele
dintre plante au și flori, fructe, semințe.

4.  Părțile din care este compusă o plantă cu flori, se numesc
organe. Acestea sunt:
 rădăcina;
 tulpina;
 frunza;
 floarea;
 fructul;
 sămânța.

5.  Rădăcina, tulpina şi frunzele
asigură, în principal, hrănirea
plantei şi se numesc organe
vegetative. Floarea reprezintă
organul de înmulţire a plantei
pentru că din flori se formează
fructul şi seminţele.

6.  este organul vegetativ al plantei care se dezvoltă în sol;
 majoritatea rădăcinilor au o porțiune centrală mai groasă
(rădăcină principală) și ramificații mai subțiri (rădăcini
secundare);
 are funcția de a fixa planta în sol și de a absorbi apa cu
sărurile minerale (seva brută).

7. ◦ Rădăcină fasciculată (fibroasă)
◦ Rădăcină lemnoasă
◦ Rădăcină pivotantă

9.  Tulpinile aeriene ale unor plante s-au adaptat la funcții noi:
tulpinile cactușilor acumulează apă. În absența frunzelor, aceste
tulpini încărcate cu clorofilă asigură fotosinteza.
 Tulpinile subterane sunt reprezentate de: bulb (ceapă, lalea, crin),
tubercul (cartof) și rizom (ferigă, stânjenel).
 La unele plante, înmulțirea se realizează prin bulbi, tuberculi sau
rizomi și se numește înmulțire vegetativă.
 O particularitate a tulpinii este prezența mugurilor
- de creștere – situați în vârful tulpinii;
- foliari – din care se formează frunzele;
- florali – din care se formează florile;
- micști – care dau naștere atât la frunze cât și la
flori.

10.  Circulația sevei brute și a sevei elaborate prin plantă
reprezintă funcția de conducere a tulpinii.
 Prin țesuturile de susținere pe care le conține, tulpina asigură
funcția de susținere a ramurilor, frunzelor și a florilor.

11.  Frunza este organul aerian al plantei ce crește pe tulpină.
Ea își are originea în frunzulițele mugurelui foliar. O
frunză completă este alcătuită din:
- limb
- pețiol
- teacă

12.  La unele plante, pețiolul lipsește, iar astfel, limbul se leagă de
tulpină prin teacă, care înfășoară o parte a tulpinii (grâu, porumb).
 Frunzele plantelor se deosebesc după forma marginii limbului
care poate fi lobată, dințată, întreagă.
 Frunzele diferă și după forma limbului, astfel existând:
- frunză aciculară – brad, molid, pin;
- frunză liniară – grâu, porumb;
- frunză ovală – păr, prun;
- frunză cordată – mușcata;
- frunză reniformă – pochivnic;
- frunză sagită – săgeata apei.

13.  Structura internă a frunzei este adaptată pentru îndeplinirea
funcțiilor de fotosinteză, respira ție și transpira ție .
 În procesul de fotosinteză, plantele folosesc dioxidul de
carbon din aerul atmosferic și eliberează oxigen.
Schimburile de gaze se realizează prin stomatele de la
nivelul frunzelor.
 În procesul de respirație, plantele folosesc oxigenul din aer
și elimină dioxidul de carbon. Procesul se desfășoară în
mod continuu. Schimburile de gaze au loc la nivelul
stomatelor.
 Transpirația este procesul de eliminare a apei sub formă de
vapori. Eliminarea apei se realizează prin stomate.

14.  Floarea este organul de înmulțire al plantei. Din
flori, se formează fructele și semințele.
 Florile sunt așezate pe tulpină, câte una (flori
simple) sau grupate mai multe la un loc, formând
inflorescen țe.
 Inflorescen țele au formă de:
- ciorchine (liliac, salcâm, viță de vie);
- spic (grâu, patlagină);
- disc (floarea-soarelui, mușețel);
- știulete (porumb);
- umbrelă (soc, morcov);
- mâ ți șori (mesteacăn).

15.  Fructul se formează din ovar, ca urmare a procesului
de fecundație și are rol de protecție a seminței, din
care se va forma o nouă plantă.
 Există:
- fructe uscate (păstaia de fasole și de salcâm și
capsula de la mac);
- fructe cărnoase (roșii, castraveți, struguri,
portocale, caise, piersici, prune cireșe, mere, pere,
zmeură, căpșuni etc.).

16.  La toate plantele cu flori, semințele sunt închise în fructe.
După formă și dimensiuni, există o mare diversitate de
semințe.
 Sămânța de fasole prezintă un înveliș cu rol de protecție –
tegument, două cotiledoane – formațiuni cărnoase în care
se găsesc rezervele de hrană ale seminței și embrionul
alcătuit din rădăciniță, tulpiniță și muguraș. Din semințele
cu două cotiledoane, se dezvoltă plantele dicotiledonate.
 La sămânța de grâu, embrionul are un singur cotiledon, iar
substanțele hrănitoare se găsesc în afara cotiledonului. Din
semințele cu un cotiledon, iau naștere plantele
monodicotiledonate.

17. ◦ Plantele sunt foarte importante în viața omului. Multe dintre
ele ne dau hrană, altele ne impresionează prin frumusețe și
toate împrospătează aerul.
◦ De aceea, de sănătatea plantelor depinde și sănătatea omului.
◦
◦ Protejezi plantele, te protejezi pe tine însuți!