Documentul descrie regnurile biologice, evidențiind regnul plantelor ca fiind cel mai evoluat, incluzând plantele cu flori. Acesta detaliază structura plantelor, inclusiv organele vegetative, cum ar fi rădăcina, tulpina și frunzele, și funcțiile acestora, cum ar fi fotosinteza, respirația și transpirația. Importanța plantelor pentru viața umană este subliniată, menționând contribuția lor la hrană, frumusețe și purificarea aerului.

2.  Regnul Monera, în care sunt încadrate bacteriile;
 Regnul Protista, în care sunt încadrate organisme
asemănatoare plantelor (algele) şi organisme asemănătoare
animalelor (euglenă, amibă, parameci etc.);
 Regnul Fungi (ciuperci);
 Regnul Plante;
 Regnul Animale.
Plantele cu flori fac parte din Regnul Plante şi sunt
considerate cele mai evoluate.

3.  Pământul este acoperit în mare parte de plante.
Unele sunt cultivate de om, altele cresc singure.
 De la cel mai mic fir de iarbă la cel mai înalt brad, plantele
au aceeași alcătuire: rădăcină, tulpină, frunze. Unele
dintre plante au și flori, fructe, semințe.

4.  Părțile din care este compusă o plantă cu flori, se numesc
organe. Acestea sunt:
 rădăcina;
 tulpina;
 frunza;
 floarea;
 fructul;
 sămânța.

5.  Rădăcina, tulpina şi frunzele
asigură, în principal, hrănirea
plantei şi se numesc organe
vegetative. Floarea reprezintă
organul de înmulţire a plantei
pentru că din flori se formează
fructul şi seminţele.

6.  este organul vegetativ al plantei care se dezvoltă în sol;
 majoritatea rădăcinilor au o porțiune centrală mai groasă
(rădăcină principală) și ramificații mai subțiri (rădăcini
secundare);
 are funcția de a fixa planta în sol și de a absorbi apa cu
sărurile minerale (seva brută).

7. ◦ Rădăcină fasciculată (fibroasă)
◦ Rădăcină lemnoasă
◦ Rădăcină pivotantă

9.  Tulpinile aeriene ale unor plante s-au adaptat la funcții noi:
tulpinile cactușilor acumulează apă. În absența frunzelor, aceste
tulpini încărcate cu clorofilă asigură fotosinteza.
 Tulpinile subterane sunt reprezentate de: bulb (ceapă, lalea, crin),
tubercul (cartof) și rizom (ferigă, stânjenel).
 La unele plante, înmulțirea se realizează prin bulbi, tuberculi sau
rizomi și se numește înmulțire vegetativă.
 O particularitate a tulpinii este prezența mugurilor
- de creștere – situați în vârful tulpinii;
- foliari – din care se formează frunzele;
- florali – din care se formează florile;
- micști – care dau naștere atât la frunze cât și la
flori.

10.  Circulația sevei brute și a sevei elaborate prin plantă
reprezintă funcția de conducere a tulpinii.
 Prin țesuturile de susținere pe care le conține, tulpina asigură
funcția de susținere a ramurilor, frunzelor și a florilor.

11.  Frunza este organul aerian al plantei ce crește pe tulpină.
Ea își are originea în frunzulițele mugurelui foliar. O
frunză completă este alcătuită din:
- limb
- pețiol
- teacă

12.  La unele plante, pețiolul lipsește, iar astfel, limbul se leagă de
tulpină prin teacă, care înfășoară o parte a tulpinii (grâu, porumb).
 Frunzele plantelor se deosebesc după forma marginii limbului
care poate fi lobată, dințată, întreagă.
 Frunzele diferă și după forma limbului, astfel existând:
- frunză aciculară – brad, molid, pin;
- frunză liniară – grâu, porumb;
- frunză ovală – păr, prun;
- frunză cordată – mușcata;
- frunză reniformă – pochivnic;
- frunză sagită – săgeata apei.

13.  Structura internă a frunzei este adaptată pentru îndeplinirea
funcțiilor de fotosinteză, respira ție și transpira ție .
 În procesul de fotosinteză, plantele folosesc dioxidul de
carbon din aerul atmosferic și eliberează oxigen.
Schimburile de gaze se realizează prin stomatele de la
nivelul frunzelor.
 În procesul de respirație, plantele folosesc oxigenul din aer
și elimină dioxidul de carbon. Procesul se desfășoară în
mod continuu. Schimburile de gaze au loc la nivelul
stomatelor.
 Transpirația este procesul de eliminare a apei sub formă de
vapori. Eliminarea apei se realizează prin stomate.

14.  Floarea este organul de înmulțire al plantei. Din
flori, se formează fructele și semințele.
 Florile sunt așezate pe tulpină, câte una (flori
simple) sau grupate mai multe la un loc, formând
inflorescen țe.
 Inflorescen țele au formă de:
- ciorchine (liliac, salcâm, viță de vie);
- spic (grâu, patlagină);
- disc (floarea-soarelui, mușețel);
- știulete (porumb);
- umbrelă (soc, morcov);
- mâ ți șori (mesteacăn).

15.  Fructul se formează din ovar, ca urmare a procesului
de fecundație și are rol de protecție a seminței, din
care se va forma o nouă plantă.
 Există:
- fructe uscate (păstaia de fasole și de salcâm și
capsula de la mac);
- fructe cărnoase (roșii, castraveți, struguri,
portocale, caise, piersici, prune cireșe, mere, pere,
zmeură, căpșuni etc.).

16.  La toate plantele cu flori, semințele sunt închise în fructe.
După formă și dimensiuni, există o mare diversitate de
semințe.
 Sămânța de fasole prezintă un înveliș cu rol de protecție –
tegument, două cotiledoane – formațiuni cărnoase în care
se găsesc rezervele de hrană ale seminței și embrionul
alcătuit din rădăciniță, tulpiniță și muguraș. Din semințele
cu două cotiledoane, se dezvoltă plantele dicotiledonate.
 La sămânța de grâu, embrionul are un singur cotiledon, iar
substanțele hrănitoare se găsesc în afara cotiledonului. Din
semințele cu un cotiledon, iau naștere plantele
monodicotiledonate.

17. ◦ Plantele sunt foarte importante în viața omului. Multe dintre
ele ne dau hrană, altele ne impresionează prin frumusețe și
toate împrospătează aerul.
◦ De aceea, de sănătatea plantelor depinde și sănătatea omului.
◦
◦ Protejezi plantele, te protejezi pe tine însuți!