Downloaded 22 times
Uploaded byIoan Ficior
Angiosperme
Angiospermele sunt plante evoluate și variate, grupate în dicotiledonate și monocotiledonate, și se caracterizează prin fructe care acoperă semințele. Pomii fructiferi, cum ar fi mărul și părul, se cultivă pe suprafețe mari și au o structură distinctă, inclusiv rădăcini, tulpini și flori caracteristice. Fructele acestora au o importanță economică semnificativă, fiind consumate proaspete sau procesate în diverse forme.
Angiosperme
- 1.
- 2. Angiospermele sunt plantele celemai evoluate de pe Pământ şi. cele mai răspândite în perioada actuală Ele sunt deosebit de variate, au o alcătuire completă, florile lor prezentând toate componentele învăţate: înveliş floral, gineceu format din ovar cu ovule, stil şi stigmat, stamine. Dacă au ovar, vor forma şi fructe care acoperă şi protejează seminţele. Plantele care au seminţele închise în fructe se numesc ANGIOSPERME.
- 3. Acest mare grupcuprinde două subgrupe: Angiosperme dicotiledonate- grupează plantele care au sămânţă cu două cotiledoane, aşa cum am învăţat la bobul de fasole; Angiosperme monocotiledonate - grupează plante care au sămânţă cu un singur cotiledon, aşa cum vom învăţa mai departe;
- 4. Mărul şi alţipomi fructiferi
- 5. Angiosperme Dicotiledonate Mărul Unde ? De ce Ce? Care? Cum? Undese întâlnesc Pomii fructiferi? De ce se numesc angiosperme? Ce pomi fructiferi din zona noastră mai cunoaşteţi?Ce importanţă prezintă Care este alcătuirea Mărului rădăcina,tulpina? Cum se realizează înmulţirea? EXPLOZIA STELARĂ
- 6. Mărul şi ceilalţipomi fructiferi sunt cultivaţi pe suprafeţe mari în ţara noastră. Ca toate plantele cultivate, pomii fructiferi provin din speciile sălbatice care se mai întâlnesc şi astăzi prin pădurile noastre: mărul, părul, prunul sălbatic-cu fructe mici şi acre.
- 7. Alături de pomiifructiferi în această grupa mai intră şi alte plante. Le putem grupa după tulpina lor în: Arbori: mărul, părul, gutuiul; cireşul, prunul, caisul;
- 8. Arbuşti: măceşul,trandafirul; Plante ierboase: fragul, căpşunul.
- 9. Să învăţăm săîi recunoaştem şi să-i deosebim după alcătuirea lor şi după aspectul lor. Rădăcina: la toţi pomii fructiferi este adânc înfiptă în pământ şi mult ramificata, fixând bine plantă.
- 10. Tulpina estelemnoasă, de tipul arbore, adică prezintă trunchi şi coroana. Înălţimea trunchiului şi forma coroanei diferă de la o specie la alta. Exemplu: la măr, trunchiul poate atinge 2-3 m, dar diferă de la un soi la altul. Coroana este bine ramificată. În livezile bine îngrijite cultivatorii taie crengile şi le lasa numai pe cele de rod, astfel coroana primeşte o anumită formă.
- 11. Tulpina părului estemai înaltă şi coroana este aproape piramidală. Gutuiul este mai scund, coroana lui având crengi groase. Piersicul nu creşte nici el prea înalt; crengile lui sunt subţiri.
- 12. Frunzele neajută şi mai mult să recunoaştem pomii fructiferi. Mărul are frunze ovale, dinţate pe margini şi lucioase pe faţa superioară; pe cea inferioară frunzele au peri mici ce le apară de uscăciune şi le dau aspectul albicios. Faţa lucioasă, peţiolul lung şi mlădios fac apa să alunece uşor pe frunze, chiar până la vârful rădăcinilor unde se află perişorii absorbanţi.
- 13. Părul are frunzeletot ovale, dar puţin mai lungi şi dinţate pe margini. Frunzele gutuiului sunt mai late, mai lucioase şi mai groase. Piersicul are frunze lanceolate şi dinţate pe margini.
- 14. Floarea. Când suntînfloriţi, nu putem să confundăm pomii fructiferi între ei. Mărul formează buchete spre vârful ramurilor şi florile sunt alb- roz, iar bobocii sunt inconfundabili.
- 15. Şi părul areflorile în buchete dar cu mai puţine flori, mai albe şi cu codiţe mai lungi. Gutuiul are câte o floare albă, din loc în loc, printre frunze, iar piersicul are florile aşezate pe crengi, câte una şi de culoare roz.
- 16. Toate aceste floriau însă aceeaşi alcătuire. Se deosebesc ca formă, culoare, forma ovarului şi numărul de ovule. Floarea de măr are cinci sepale, cinci petale alb-roz şi un receptacul în formă de păhărel. Ginceceul are ovarul adăpostit în receptacul şi este format din cinci cămăruţe, fiecare cu câte două ovule. Polenizarea este făcută de insecte.
- 17. Fructul seformează în urma fecundaţiei, când floarea suferă numeroase transformări. Enumeraţi-le. Ce părţi ale florii cad?
- 18. Curând începe săse formeze fructul. Pereţii ovarului se întăresc şi formează cinci cămăruţe cu înveliş tare care închid fiecare câte două seminţe maronii. Acesta (cotorul) este fructul adevărat căci el provine din ovar. Totodată pereţii receptacului se îngroaşă, ei acumulează astfel substanţele hrănitoare. Receptaculul devine fructul fals, partea cărnoasă a mărului, care îmbrăca şi protejează fructul adevărat.
- 19. Un astfel defruct se numeşte poamă. La exterior prezintă o coajă diferit colorată. Forma şi culoarea fructului ne spun cărui soi aparţine marul. La noi cresc mai multe soiuri de meri: ionatan, creţesc, domnesc, parmen- auriu, mere de Voineşti.
- 20. Părul şi gutuiulau fructul tot o poamă. Cireşul prunul, piersicul au fructul o drupă. Drupa prezintă o parte cărnoasă protejată de o pieliţă ceroasă sau cu perişori. În interior are o parte tare care formează sâmburele ce acoperă o singură sămânţa.
- 21. Arbuştii Din aceastăgrupă fac parte şi arbuşti ca măceşul şi trandafirul.
- 22. Se întâlnesc întoate regiunile ţării şi au o tulpină ce se ramifică de la suprafaţa solului, iar pe ramuri prezintă ghimpi.
- 23. Frunzele sunt imparipenat compuse. Măceşulformează fructe multiple acoperite de o parte cărnoasă, roşie, bogată în vitamina C. Sunt bine cunoscutele măceşe.
- 24. Plantele ierboase. Fragul, căpşunul. Fragul şi căpşunul sunt plante care au în pământ un rizom scurt. Frunzele sunt compuse din trei foliole. De la baza buchetului de frunze pornesc tulpini aeriene care se târăsc, numite stoloni şi care în contact cu solul formează rădăcini şi dau naştere la o nouă plantă.
- 25. Este o înmulţirevegetativă. Florile prezintă un gineceu cu mai multe ovare. Din fiecare ovar se va forma un fruct care se va găsi în partea cărnoasă şi roşie. Aceste fructe se numesc achene şi, pentru că sunt mai multe, fructul este o poliachenă.
- 26. Importanţă economică Fructelesunt bogate în substanţe dulci, hrănitoare şi vitamine. Ele se consumă proaspete sau conservate sub formă de dulceaţă, gem, jeleu, compot. Unele pot fi uscate şi afumate. Merele, gutuiele, perele se pot păstra bine iarna.
- 27. Ele trebuie alesecu grijă şi înfăşurate în hârtie. Se păstrează la temperaturi mai scăzute şi constante. Din unele fructe se obţine alcoolul. Lemnul de cireş este folosit în industria mobilei.
- 28. FIŞĂ DE LUCRU Completaţipe bula dublă 2 aspecte specifice molidului, 2 aspecte specifice mărului şi 2 aspecte comune celor 2 specii. Gimnosperme Molidul Angiosperme Mărul