SlideShare a Scribd company logo
1 of 4
Download to read offline
Marul




a)Organele vegetative ale marului.

Sunt: radacina ,tulpina si frunza.
Marul face parte din plantele superioare.
-radacina marului este o radacina ramuroasa.La mar deoarece traieste mai multi ani in
structura interna a radacinii se adauga noi tesuturi,prin ele creste in grasime.
-radacina fixeaza marul in sol astfel in cat rezista la furtuni,ploi si viscole.
Ea apsoarbe apa cu sarurile minerale din sol prin perisori sugatori care conduc seva bruta
prin scoarta la vasele lemnoase prin tulpina.
-Marul face parte din grupa de arbori cu tulpina centrala,bine dezvoltata care pana la o
anumita inaltime este lipsita de ramuri.
-Tulpina este alcatuita din trunchi si coroana formata din ramuri cu frunze,flori apoi
fructe .tulpina la mar creste in grosime si in inaltime,scoarta devenind tot mai ingrosata.
-Tulpina prin trunchi sustine toata greutatea ramurilor incarcate de fructe.
La marul salbatic unele ramuri ale tulpini se transforma in spini si servesc la aparare.
-Frunza la mar are forma ovala.ia asigura prin orientarea ei procesul de fotosinteza,apara
florile de razele puternice ale soarelui,de picaturile puternicer de ploaie.
-Frunzele acopera fructele de insecte si pasari.Ele asigura transpiratia si respiratia.




b)Organele de inmultire ale marului.

Sunt :floarea,fructul si samanta.
Floarea de mar apare primavera in luna martie,ele iau nastere din mugurele floral.
Floarea de mar contine:
peduncul,receptacul,sepale(5),petale(5),stamina(filament,antera,polen),pistil.
Petalele formeaza corola care prin culoarea ei roz si parfumul lor atrag insectele.
In urma polenizarii se dezvolta fructele cu seminte.
In urma fecuntatiei sepalele si petalele cad,staminele,stilul si sticmatul se usuca iar ovarul
se ingroasa.Ovarul devine fruct,iar ovulele fecundate se transforma in seminte.
Pe langa ovar la formarea fructului participa si receptaculul.
-Fructul de mar este un fruct carnos .Fructul are in interiorul lui seminte de accea se
numeste marul planta angiosperma.
Fructul de mar are forma rotunda sau conica.Are la exterior coaza de culoare de la galben
la rosu;urmata de pulpa,dulce care inveleste casuta semintelor.
Fructul de mar poate avea 4-8 seminte in invelisul lor.
c)1.Factorii de mediu.

Marul este o planta perena.
Primavera are nevoie de animite conditii:-temperaturii pozitve
                                          -soare
                                          -vant cald
                                          -ploi.
Este important ca odata cu aparitia frunzelor si florilor sa nu mai fie frig si inghet
deoarece florile mor si fructele nu mai apar.

c)2.Factorii de mediu.

O mare importanta o are solul din livada.Toamna se faace aratura adanca in care se
introduc ingrasaminte-gunoi de grajd.
Pamantul trebuie irigat pentru ca apa sa patrunda in jurul pomului la o adancime de circa
0,8 m.
Pomii au doua periode de vegetatie,prima incepe primavera si se termina pe la inceputul
lui iunie,a doua-in septembrie.
Primavera devreme la mar este necesar taierile de formare a coroanei care realizeaza
echilibrul dintre radacina si tulpina.

d)Perioada cand se seamana.

 La mar se utilizeaza inmultirea prin seminte cat si cea vegetative prin altoire.
Marul se poate planta primavera si toamna.
-Primavara se planteaza altoiul iar la baza tulpinii se fac copci pentru irigare.
-Toamna se planteaza dar trebuie facute musuroaie de pamant la baza tulpinii si trebuie
protejata tulpina cu diferite matereiale impotriva inghetului si a iepurilor.

e)Tipuri de polenizare.

 Floarea de mar indeplineste functia de inmultire a plantei adica din ea se dezvolta fructul
de seminte.
  Pentru aceasta trebuie sa aiba loc polenizarea.
  Polenizarea la mar se realizeaza cu ajutorul insectelor a vantului si chear a omului si se
numeste ,polenizarea incrucisata.
-Florile la mar au corolla roz si parfumceea ce indica prezenta,nectarului si
polenului.Polenizarea are loc prin,insectele care fac polenizarea.
Sunt :albine,fluturi,bondari ei fac polenizarea naturala.
-Polenizarea efectuata de om se numeste artificiala si prin ea pomii fructiferi sunt mai
roditori.
f)Tipul de inmultire.

  La mar se utilizeaza inmultirea prin seminte cat si cea vegetative prin altoire,marcotaj.
 Soiurile valoroase se inmultesc prin altoire pe diferiti portaltoi,deoarece inmultirea prin
 seminte duce la optinerea unor puieti neuniformi,care dau fructe de calitate inferioara.

 g)Durata ciclului de viata.

 Marul este o planta perena,durata de viata este de 20-25 de ani.
 In viata marului distingem 5 perioade de varsta.
 1)Perioada de tinerete sau crestere incepe de la incoltirea samantei sau de la pornirea
 altoiului si se incheie cu aparitia rodului.
 2)Inceputul perioadei de rodire tine de la aparitia primelor fructe si dureaza pana la
 aparitia recoltelor maxime si constante.
 3)Perioada de mare productie dureaza 20-25 de ani.Ea se incheie cu inceputul micsorarii
 productiei.
 4)Sfarsitul perioadei de rodire incepe cu micsorarea recoltelor de fructe si se termina cu
 uscarea primelor ramuri de schelet.
 5)Perioada de batranete-ultima perioada din viata pomilor,se caracterizeaza ptin lipsa
 totala a cresteri ramurilor de prelungire si prin uscarea progresiva a ramurilor de schelet.


 h)Importanta marului pentru om

  Fructul de mar are mare importanta alimentara.Apa din fructe,zaharuurile,levuloza si
 dextroza,sarurile minerale,pectinele si vitaminele A si C constituie un medicament
 pregatit in farmacia naturii pentru a asigura buna functionare a organismului.
  Fructele se consuma proaspete sau conservate sub forma de
 compoturi,gemuri,prajituri,sucuri,etc.
  Pomii uscati impreuna cu ramurile rezultate din taierea lor constituie o importanta sursa
 de combustibil(sau pentru industrie,porbabil rechizite.




 i)Alte observati

Marul are frunzele intregi,eliptice,cu marginea crenata-serata,pe dos paroase.
Florile acestuia sunt putine,in racene umbeliforme,cu petale albe sau trandafirii.
Fructul grobulos,cu receptaculul carnos,contine zaharuri,vitamine si acizi organici:de aceea
se cultiva numeroase soiuri de mere create de pomicultori din Malus.
Cultivarea merilor se extinde tot mai mult,atat pentru importanta economica a fructelor cat
si pentru lemnul de calitate superioara folosita in tamplarie si scultura.
Marul este inrudit cu macesul si cu alti pomi fructiferi precum: parul , gutuiul, ciresul,
caisul,piersicul,visinul si cu unele plante ierboase:fragul,capsunul.
Marul biologie-clasa-a va

More Related Content

What's hot

Cresterea si dezvoltarea plantelor
Cresterea si dezvoltarea plantelorCresterea si dezvoltarea plantelor
Cresterea si dezvoltarea plantelorCorina Chirila
 
Struktur dan fungsi jaringan tumbuhan
Struktur dan fungsi jaringan tumbuhanStruktur dan fungsi jaringan tumbuhan
Struktur dan fungsi jaringan tumbuhanalloysius02
 
Lectie5 alcatuireageneralaauneiplantecuflori.radacina.
Lectie5 alcatuireageneralaauneiplantecuflori.radacina.Lectie5 alcatuireageneralaauneiplantecuflori.radacina.
Lectie5 alcatuireageneralaauneiplantecuflori.radacina.Claudia Cazac
 
Infiintarea si intretinerea culturilor de legume
Infiintarea si intretinerea culturilor de legumeInfiintarea si intretinerea culturilor de legume
Infiintarea si intretinerea culturilor de legumeBolocan Valentin
 
2. INMULTIREA PL. PARTEA II. AGRO+HORTI.pdf
2. INMULTIREA PL. PARTEA II. AGRO+HORTI.pdf2. INMULTIREA PL. PARTEA II. AGRO+HORTI.pdf
2. INMULTIREA PL. PARTEA II. AGRO+HORTI.pdfssuser838ba4
 
Alcatuirea unei plante
Alcatuirea unei planteAlcatuirea unei plante
Alcatuirea unei planteadrianalucescu
 
Părțile componente ale unei plante
Părțile componente ale unei plantePărțile componente ale unei plante
Părțile componente ale unei plantecarmengeletuparpalea
 
Igiena sistemului nervos și a organelor de simț- Proiect tematic
Igiena sistemului nervos și a organelor de simț- Proiect tematic Igiena sistemului nervos și a organelor de simț- Proiect tematic
Igiena sistemului nervos și a organelor de simț- Proiect tematic silviaagnes
 
Tehnologia speciala a culturilor legumicole
Tehnologia speciala a culturilor legumicoleTehnologia speciala a culturilor legumicole
Tehnologia speciala a culturilor legumicoleGherghescu Gabriel
 
Influenta factorilor de_mediu_asuprapadurilor
Influenta factorilor de_mediu_asuprapadurilorInfluenta factorilor de_mediu_asuprapadurilor
Influenta factorilor de_mediu_asuprapadurilorvalitirtan
 
Sistemul excretor la om
Sistemul excretor la omSistemul excretor la om
Sistemul excretor la omDiana Codroiu
 

What's hot (20)

Plantele
PlantelePlantele
Plantele
 
Cresterea si dezvoltarea plantelor
Cresterea si dezvoltarea plantelorCresterea si dezvoltarea plantelor
Cresterea si dezvoltarea plantelor
 
Algele verzi
Algele verziAlgele verzi
Algele verzi
 
Bunga (flos)
Bunga (flos)Bunga (flos)
Bunga (flos)
 
Angiosperme
AngiospermeAngiosperme
Angiosperme
 
Struktur dan fungsi jaringan tumbuhan
Struktur dan fungsi jaringan tumbuhanStruktur dan fungsi jaringan tumbuhan
Struktur dan fungsi jaringan tumbuhan
 
Ferigi
FerigiFerigi
Ferigi
 
Lectie5 alcatuireageneralaauneiplantecuflori.radacina.
Lectie5 alcatuireageneralaauneiplantecuflori.radacina.Lectie5 alcatuireageneralaauneiplantecuflori.radacina.
Lectie5 alcatuireageneralaauneiplantecuflori.radacina.
 
Infiintarea si intretinerea culturilor de legume
Infiintarea si intretinerea culturilor de legumeInfiintarea si intretinerea culturilor de legume
Infiintarea si intretinerea culturilor de legume
 
2. INMULTIREA PL. PARTEA II. AGRO+HORTI.pdf
2. INMULTIREA PL. PARTEA II. AGRO+HORTI.pdf2. INMULTIREA PL. PARTEA II. AGRO+HORTI.pdf
2. INMULTIREA PL. PARTEA II. AGRO+HORTI.pdf
 
Alcatuirea unei plante
Alcatuirea unei planteAlcatuirea unei plante
Alcatuirea unei plante
 
Părțile componente ale unei plante
Părțile componente ale unei plantePărțile componente ale unei plante
Părțile componente ale unei plante
 
Ppt plante
Ppt plantePpt plante
Ppt plante
 
Angiosperme
AngiospermeAngiosperme
Angiosperme
 
Hranirea autotrofa
Hranirea autotrofa Hranirea autotrofa
Hranirea autotrofa
 
Igiena sistemului nervos și a organelor de simț- Proiect tematic
Igiena sistemului nervos și a organelor de simț- Proiect tematic Igiena sistemului nervos și a organelor de simț- Proiect tematic
Igiena sistemului nervos și a organelor de simț- Proiect tematic
 
Tehnologia speciala a culturilor legumicole
Tehnologia speciala a culturilor legumicoleTehnologia speciala a culturilor legumicole
Tehnologia speciala a culturilor legumicole
 
Feriga
FerigaFeriga
Feriga
 
Influenta factorilor de_mediu_asuprapadurilor
Influenta factorilor de_mediu_asuprapadurilorInfluenta factorilor de_mediu_asuprapadurilor
Influenta factorilor de_mediu_asuprapadurilor
 
Sistemul excretor la om
Sistemul excretor la omSistemul excretor la om
Sistemul excretor la om
 

Viewers also liked (20)

Pomicultura pentru toti
Pomicultura pentru totiPomicultura pentru toti
Pomicultura pentru toti
 
Chimie x 1991
Chimie x 1991Chimie x 1991
Chimie x 1991
 
Chim viii
Chim viiiChim viii
Chim viii
 
Botanica v 1986-noevol
Botanica v 1986-noevolBotanica v 1986-noevol
Botanica v 1986-noevol
 
Cellule végetale
Cellule végetaleCellule végetale
Cellule végetale
 
Proiect de biologie1
Proiect de biologie1Proiect de biologie1
Proiect de biologie1
 
Bio celulara si moleculara
Bio celulara si molecularaBio celulara si moleculara
Bio celulara si moleculara
 
Botanica
BotanicaBotanica
Botanica
 
Tesuturi Vegetale
Tesuturi VegetaleTesuturi Vegetale
Tesuturi Vegetale
 
Referat[1]
Referat[1]Referat[1]
Referat[1]
 
Manual utilizare scheme electrice
Manual utilizare scheme electriceManual utilizare scheme electrice
Manual utilizare scheme electrice
 
Pomicultura
Pomicultura Pomicultura
Pomicultura
 
Contractul colectiv de_munca
Contractul colectiv de_muncaContractul colectiv de_munca
Contractul colectiv de_munca
 
Centrala termica-prezentare
Centrala termica-prezentareCentrala termica-prezentare
Centrala termica-prezentare
 
Pomicultura generala si speciala
Pomicultura generala si specialaPomicultura generala si speciala
Pomicultura generala si speciala
 
Manualul zidarului
Manualul zidaruluiManualul zidarului
Manualul zidarului
 
Proiect solarii si linii picurare
Proiect solarii si linii picurareProiect solarii si linii picurare
Proiect solarii si linii picurare
 
Cartea Dulgherului
Cartea DulgheruluiCartea Dulgherului
Cartea Dulgherului
 
Sobe
SobeSobe
Sobe
 
Lucrarile de taiere la pomii si arbusti fructiferi
Lucrarile de taiere la pomii si arbusti fructiferiLucrarile de taiere la pomii si arbusti fructiferi
Lucrarile de taiere la pomii si arbusti fructiferi
 

Similar to Marul biologie-clasa-a va

Evaluarea formarii-recoltei soia
Evaluarea formarii-recoltei soiaEvaluarea formarii-recoltei soia
Evaluarea formarii-recoltei soiagreenaxl
 
Ferigile powerpoint frumos la biologie (l am fact in clasa a 9 a
Ferigile powerpoint frumos la biologie (l am fact in clasa a 9 aFerigile powerpoint frumos la biologie (l am fact in clasa a 9 a
Ferigile powerpoint frumos la biologie (l am fact in clasa a 9 aDaria561699
 
126069143-CIRESUL.pdf
126069143-CIRESUL.pdf126069143-CIRESUL.pdf
126069143-CIRESUL.pdfNICUZAMFIR
 
Arbori si arbusti deosebiti final
Arbori si arbusti deosebiti finalArbori si arbusti deosebiti final
Arbori si arbusti deosebiti finalGherghescu Gabriel
 
Arbori si arbusti deosebiti final
Arbori si arbusti deosebiti finalArbori si arbusti deosebiti final
Arbori si arbusti deosebiti finalGherghescu Gabriel
 
Fructificația plantelor lemnoase .pptx
Fructificația plantelor lemnoase .pptxFructificația plantelor lemnoase .pptx
Fructificația plantelor lemnoase .pptxHojbotPetruRares
 
Ciclul de viata al plantelor
Ciclul de viata al plantelor Ciclul de viata al plantelor
Ciclul de viata al plantelor profesorbiologie
 
Ceapa verde din seminte ierbicide si alte info
Ceapa verde  din seminte ierbicide si alte infoCeapa verde  din seminte ierbicide si alte info
Ceapa verde din seminte ierbicide si alte infoGherghescu Gabriel
 
Producerea materialului saditor din seminte la pomii fructiferi
Producerea materialului saditor  din seminte la pomii fructiferiProducerea materialului saditor  din seminte la pomii fructiferi
Producerea materialului saditor din seminte la pomii fructiferiGherghescu Gabriel
 
Tehnologia culturii catinei albe icdp 2015
Tehnologia culturii catinei albe icdp 2015Tehnologia culturii catinei albe icdp 2015
Tehnologia culturii catinei albe icdp 2015Paunita Boanca
 
Arbori timisoara
Arbori timisoaraArbori timisoara
Arbori timisoaragoga555
 

Similar to Marul biologie-clasa-a va (20)

Evaluarea formarii-recoltei soia
Evaluarea formarii-recoltei soiaEvaluarea formarii-recoltei soia
Evaluarea formarii-recoltei soia
 
Ferigile powerpoint frumos la biologie (l am fact in clasa a 9 a
Ferigile powerpoint frumos la biologie (l am fact in clasa a 9 aFerigile powerpoint frumos la biologie (l am fact in clasa a 9 a
Ferigile powerpoint frumos la biologie (l am fact in clasa a 9 a
 
Ferigile
FerigileFerigile
Ferigile
 
126069143-CIRESUL.pdf
126069143-CIRESUL.pdf126069143-CIRESUL.pdf
126069143-CIRESUL.pdf
 
Sfecla
SfeclaSfecla
Sfecla
 
Arbori si arbusti deosebiti final
Arbori si arbusti deosebiti finalArbori si arbusti deosebiti final
Arbori si arbusti deosebiti final
 
Arbori si arbusti deosebiti final
Arbori si arbusti deosebiti finalArbori si arbusti deosebiti final
Arbori si arbusti deosebiti final
 
Fructificația plantelor lemnoase .pptx
Fructificația plantelor lemnoase .pptxFructificația plantelor lemnoase .pptx
Fructificația plantelor lemnoase .pptx
 
20 tomatele
20 tomatele20 tomatele
20 tomatele
 
Fasolea
FasoleaFasolea
Fasolea
 
Ciclul de viata al plantelor
Ciclul de viata al plantelor Ciclul de viata al plantelor
Ciclul de viata al plantelor
 
Ceapa verde din seminte ierbicide si alte info
Ceapa verde  din seminte ierbicide si alte infoCeapa verde  din seminte ierbicide si alte info
Ceapa verde din seminte ierbicide si alte info
 
Producerea materialului saditor din seminte la pomii fructiferi
Producerea materialului saditor  din seminte la pomii fructiferiProducerea materialului saditor  din seminte la pomii fructiferi
Producerea materialului saditor din seminte la pomii fructiferi
 
Idee de afacere
Idee de afacere Idee de afacere
Idee de afacere
 
15 conopida
15 conopida15 conopida
15 conopida
 
Tehnologia culturii catinei albe icdp 2015
Tehnologia culturii catinei albe icdp 2015Tehnologia culturii catinei albe icdp 2015
Tehnologia culturii catinei albe icdp 2015
 
Arbori timisoara
Arbori timisoaraArbori timisoara
Arbori timisoara
 
Dezvoltarea plantelor
Dezvoltarea plantelorDezvoltarea plantelor
Dezvoltarea plantelor
 
Cultura visinului
Cultura visinuluiCultura visinului
Cultura visinului
 
Cultura ridichii de luna
Cultura ridichii de lunaCultura ridichii de luna
Cultura ridichii de luna
 

More from Gherghescu Gabriel

Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)Gherghescu Gabriel
 
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)Gherghescu Gabriel
 
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)Gherghescu Gabriel
 
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)Gherghescu Gabriel
 
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)Gherghescu Gabriel
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuGherghescu Gabriel
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliuGherghescu Gabriel
 
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996Gherghescu Gabriel
 
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Gherghescu Gabriel
 
Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5Gherghescu Gabriel
 
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADRA3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRSiguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDISiguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDIGherghescu Gabriel
 
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRMotor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGeneral AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRCompart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRAir flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 

More from Gherghescu Gabriel (20)

Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
 
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
 
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
 
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
 
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
 
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
 
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
 
Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5
 
Cutie sigurante audi
Cutie sigurante audiCutie sigurante audi
Cutie sigurante audi
 
A3 1997 AUDI maintenance
A3 1997 AUDI maintenanceA3 1997 AUDI maintenance
A3 1997 AUDI maintenance
 
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADRA3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
 
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRSiguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDISiguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
 
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRMotor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGeneral AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRCompart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Audi a6 adr
Audi a6 adrAudi a6 adr
Audi a6 adr
 
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRAir flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 

Marul biologie-clasa-a va

  • 1. Marul a)Organele vegetative ale marului. Sunt: radacina ,tulpina si frunza. Marul face parte din plantele superioare. -radacina marului este o radacina ramuroasa.La mar deoarece traieste mai multi ani in structura interna a radacinii se adauga noi tesuturi,prin ele creste in grasime. -radacina fixeaza marul in sol astfel in cat rezista la furtuni,ploi si viscole. Ea apsoarbe apa cu sarurile minerale din sol prin perisori sugatori care conduc seva bruta prin scoarta la vasele lemnoase prin tulpina. -Marul face parte din grupa de arbori cu tulpina centrala,bine dezvoltata care pana la o anumita inaltime este lipsita de ramuri. -Tulpina este alcatuita din trunchi si coroana formata din ramuri cu frunze,flori apoi fructe .tulpina la mar creste in grosime si in inaltime,scoarta devenind tot mai ingrosata. -Tulpina prin trunchi sustine toata greutatea ramurilor incarcate de fructe. La marul salbatic unele ramuri ale tulpini se transforma in spini si servesc la aparare. -Frunza la mar are forma ovala.ia asigura prin orientarea ei procesul de fotosinteza,apara florile de razele puternice ale soarelui,de picaturile puternicer de ploaie. -Frunzele acopera fructele de insecte si pasari.Ele asigura transpiratia si respiratia. b)Organele de inmultire ale marului. Sunt :floarea,fructul si samanta. Floarea de mar apare primavera in luna martie,ele iau nastere din mugurele floral. Floarea de mar contine: peduncul,receptacul,sepale(5),petale(5),stamina(filament,antera,polen),pistil. Petalele formeaza corola care prin culoarea ei roz si parfumul lor atrag insectele. In urma polenizarii se dezvolta fructele cu seminte. In urma fecuntatiei sepalele si petalele cad,staminele,stilul si sticmatul se usuca iar ovarul se ingroasa.Ovarul devine fruct,iar ovulele fecundate se transforma in seminte. Pe langa ovar la formarea fructului participa si receptaculul. -Fructul de mar este un fruct carnos .Fructul are in interiorul lui seminte de accea se numeste marul planta angiosperma. Fructul de mar are forma rotunda sau conica.Are la exterior coaza de culoare de la galben la rosu;urmata de pulpa,dulce care inveleste casuta semintelor. Fructul de mar poate avea 4-8 seminte in invelisul lor.
  • 2. c)1.Factorii de mediu. Marul este o planta perena. Primavera are nevoie de animite conditii:-temperaturii pozitve -soare -vant cald -ploi. Este important ca odata cu aparitia frunzelor si florilor sa nu mai fie frig si inghet deoarece florile mor si fructele nu mai apar. c)2.Factorii de mediu. O mare importanta o are solul din livada.Toamna se faace aratura adanca in care se introduc ingrasaminte-gunoi de grajd. Pamantul trebuie irigat pentru ca apa sa patrunda in jurul pomului la o adancime de circa 0,8 m. Pomii au doua periode de vegetatie,prima incepe primavera si se termina pe la inceputul lui iunie,a doua-in septembrie. Primavera devreme la mar este necesar taierile de formare a coroanei care realizeaza echilibrul dintre radacina si tulpina. d)Perioada cand se seamana. La mar se utilizeaza inmultirea prin seminte cat si cea vegetative prin altoire. Marul se poate planta primavera si toamna. -Primavara se planteaza altoiul iar la baza tulpinii se fac copci pentru irigare. -Toamna se planteaza dar trebuie facute musuroaie de pamant la baza tulpinii si trebuie protejata tulpina cu diferite matereiale impotriva inghetului si a iepurilor. e)Tipuri de polenizare. Floarea de mar indeplineste functia de inmultire a plantei adica din ea se dezvolta fructul de seminte. Pentru aceasta trebuie sa aiba loc polenizarea. Polenizarea la mar se realizeaza cu ajutorul insectelor a vantului si chear a omului si se numeste ,polenizarea incrucisata. -Florile la mar au corolla roz si parfumceea ce indica prezenta,nectarului si polenului.Polenizarea are loc prin,insectele care fac polenizarea. Sunt :albine,fluturi,bondari ei fac polenizarea naturala. -Polenizarea efectuata de om se numeste artificiala si prin ea pomii fructiferi sunt mai roditori.
  • 3. f)Tipul de inmultire. La mar se utilizeaza inmultirea prin seminte cat si cea vegetative prin altoire,marcotaj. Soiurile valoroase se inmultesc prin altoire pe diferiti portaltoi,deoarece inmultirea prin seminte duce la optinerea unor puieti neuniformi,care dau fructe de calitate inferioara. g)Durata ciclului de viata. Marul este o planta perena,durata de viata este de 20-25 de ani. In viata marului distingem 5 perioade de varsta. 1)Perioada de tinerete sau crestere incepe de la incoltirea samantei sau de la pornirea altoiului si se incheie cu aparitia rodului. 2)Inceputul perioadei de rodire tine de la aparitia primelor fructe si dureaza pana la aparitia recoltelor maxime si constante. 3)Perioada de mare productie dureaza 20-25 de ani.Ea se incheie cu inceputul micsorarii productiei. 4)Sfarsitul perioadei de rodire incepe cu micsorarea recoltelor de fructe si se termina cu uscarea primelor ramuri de schelet. 5)Perioada de batranete-ultima perioada din viata pomilor,se caracterizeaza ptin lipsa totala a cresteri ramurilor de prelungire si prin uscarea progresiva a ramurilor de schelet. h)Importanta marului pentru om Fructul de mar are mare importanta alimentara.Apa din fructe,zaharuurile,levuloza si dextroza,sarurile minerale,pectinele si vitaminele A si C constituie un medicament pregatit in farmacia naturii pentru a asigura buna functionare a organismului. Fructele se consuma proaspete sau conservate sub forma de compoturi,gemuri,prajituri,sucuri,etc. Pomii uscati impreuna cu ramurile rezultate din taierea lor constituie o importanta sursa de combustibil(sau pentru industrie,porbabil rechizite. i)Alte observati Marul are frunzele intregi,eliptice,cu marginea crenata-serata,pe dos paroase. Florile acestuia sunt putine,in racene umbeliforme,cu petale albe sau trandafirii. Fructul grobulos,cu receptaculul carnos,contine zaharuri,vitamine si acizi organici:de aceea se cultiva numeroase soiuri de mere create de pomicultori din Malus. Cultivarea merilor se extinde tot mai mult,atat pentru importanta economica a fructelor cat si pentru lemnul de calitate superioara folosita in tamplarie si scultura. Marul este inrudit cu macesul si cu alti pomi fructiferi precum: parul , gutuiul, ciresul, caisul,piersicul,visinul si cu unele plante ierboase:fragul,capsunul.