Material util în cadrul lecțiilor de geografie

1. PROF.POPA IONUȚ

2. În cadrul României
şi în judeţul Călăraşi
Municipiul
Călăraşi este
situat în partea de
Sud-Est a
Câmpiei Române,
pe malul stâng al
braţului Borcea,
la 6 km de
desprindere a
acestuia din
fluviul Dunărea.

3.  ●fundament vechi ,cristalin,peneplenizat
 ●peste acesta o cuvertură de sedimente din mai
multe perioade,la suprafaţă depozite cuaternare
Secţiune geologică în zona Călăraşi

4.  Teritoriul oraşului stă sub influenţa zonei
seismice Vrancea,se află într-o zonă cu
intensitate seismică moderată
 Falia Fierbinţi Târg-Călăraşi orientată NV-SE
delimiteză marginea vestică a şisturilor verzi.
 De la falia Fierbinţi spre est aproape întreaga
zonă este ridicată,deosebindu-se ridicarea de la
Călăraşi şi ridicarea Ţăndărei ,separate prin
zona depresionară Amara.

6.  Municipiul Călăraşi e situat la contactul
Câmpia Bărăganului cu Lunca Dunării,pe
terasa I(Călăraşi)
 Strat gros de loess (20-25 m grosime)
 Relief neted,
 Altitudine joasă(13-17 m),
 La nordul oraşului crovuri şi padine pe terasa I

8.  -tasare:crovuri,padine
 -sufoziune
 -eroziunea în suprafaţă
 -eroziune laterală de mal
 -surpări de maluri
 -procese aluvionare,înnisipări,colmatări cu
ajutorul vegetaţiei

9. Eroziune de mal
stâng pe Borcea la
Călăraşi
Padină la Nord de Călăraşi

10.  Temperat –continentală ,cu veri
secetoase,caniculare ,ierni adesea geroase

11.  În sezonul rece:
 -valurile de frig(ultimul în 2010)
 -singularităţi termice negative
 -viscol
 -polei(anul 1993)
 În sezonul cald:
 -valuri de căldură(anul 2007)
 -singularităţi termice pozitive(an 2007)
 -furtuni cu grindină
 În orice sezon:
 -secete dăunătoare agriculturii,inundaţii

12.  3 valuri de căldură:22-27 iunie,17-26 iulie,22-25
august
 Nici o lună cu temperaturi negative(media lui
ianuarie:6,3⁰C)

13.  -oraş situat pe braţul Borcea,desprins la
Călăraşi din Dunăre
 -reţea hidrografică aproape absentă pe terasa I
 -Lacul Iezerul Călăraşi,lac de luncă cu funcţie
piscicolă
 -alimentarea oraşului cu apă se face doar din
Dunăre,existând riscul ca în caz de poluare a
Dunării oraşul să nu poată fi alimentat cu apă
 -în Braţul Borcea deversează ape poluate
diverşi agenţi economici:COMCEH S.A.

15.  -anul 2006 ,an în care Dunărea a depăşit
înregistrările istorice cunoscute
 -la Călăraşi debit de 15.720m³/s
 -a fost inundat cartierul Măgureni(12 locuinţe din
care 6 reconstruite)
 -pentru reducerea debitelor s-a inundat dirijat
incinta Călăraşi-Bala,iar alte diguri au cedat
 -cauze:nivelurile mari ale Dunării,înfiltraţii în
dig,lipsa de perdele de protecţie

17.  creşterea riscului la inundaţii datorită modului de utilizare a terenurilor şi
a schimbărilor climatice deja manifestate trebuie recunoscute şi înţelese
pe deplin şi luate în considerare în schemele de management al riscului şi
în deciziile de planificare;
 necesitatea adoptării unei abordări strategice privind managementul
riscului la inundaţii având ca obiectiv orientarea resurselor către acele
zone unde riscul la inundaţii poate fi efectiv redus;
 necesitatea adoptării unor măsuri de protecţie a mediului, în principal a
vieţilor umane şi a bunurilor de valoare prin intermediul unui minim de
măsuri structurale şi adoptarea cu preponderenţă a măsurilor
nestructurale, preventive;
 riscul la inundaţii asupra vieţii şi activităţilor umane poate fi minimizat şi
printr-o dezvoltare controlată a zonelor de inundabilitate cum ar fi:
delimitarea zonelor inundabile (hărţile de risc), reglementarea utilizării
terenurilor, planuri de amenajare a teritoriului, prezervarea unor spaţii de
mobilitate a cursurilor de apă;
 necesitatea ca toţi cei care ar putea avea de suferit de pe urma
inundaţiilor să-şi asume responsabilitatea de a nu se expune fără
măsuri de precauţie la riscul de inundaţii şi de a nu contribui la
agravarea acestui risc.

19.  -zona Mostiştea-Călăraşi este o zonă de întreit
hotar între pădure ,stepă şi luncă
 -vegetaţia naturală de stepă a fost înlocuită de
culturi agricole(defrişări,desţeleniri),ca
vegetaţie secundară mai ales pelin
 Fauna formată din animale specifice stepei şi
luncii la care se adaugă mulţi câini în oraş şi
preajma oraşului

20.  Aria de protecţie specială avifaunistică Iezerul
Călăraşi cu multe specii de plante şi animale
protejate,mai ales păsări

21.  -clasa cernisoluri cu mai multe tipuri:
cernoziomuri(carbonatice,carbonatice
castanii,freatic –umede):pe terasa I
 -soluri aluviale:în Lunca Borcei
 -antrosoluri apărute ca urmare a factorilor
antropici
 -în general au fertilitate bună,necesită
irigaţii,adesea îngrăşăminte
 -degradarea solurilor:nu apare
eroziune,procese de acumulare,prăbuşiri de-a
lungul Borcei,afectate de deşeuri umane

23.  Municipiul Călăraşi. Evoluţia populaţiei la recensăminte în perioada 1833 – 2007
Oraş mijlociu ca populaţie şi suprafaţă

25.  -intravilanul municipiului Călăraşi este
înconjurat de zone agricole şi industriale care
constituie “bariere “de netrecut pentru
dezvoltarea ulterioară a zonelor de
locuit,devenind practic un “oraş închis”
 -lipsa spaţiului verde (4,8 m²/loc. Faţă de 18
m²/loc.media pe ţară)

26.  -ceea ce s-a dorit a fi faima Călăraşului în ţară
şi în lume –Combinatul Siderurgic a ajuns azi o
ruină ce aminteşte de încercarea de ieşire din
anonimat a unui oraş -port aflat în căutarea
afirmării

27.  - Deşeuri periculoase: Singurul depozit de
deşeuri periculoase cu o suprafaţă de 2.6 ha şi
capacitate de depozitare de 30.000 tone, praful
de la instalaţia de desprăfuire, se afla în incinta
SC Donasid SA Călăraşi
 -Pulberi în suspensie:În anul 2009, au fost
înregistrate depăşiri ale concentraţiilor în
perioadele reci ale anului (acestea datorându-se
sistemului de incălzire) şi datorită
topoclimatului local specific (vântul intens care
a antrenat particulele de praf din zonele de
câmp limitrofe municipiului Călăraşi)

28. -emisii de gaze rezultate din instalaţia de ardere a incineratorului de
deşeuri spitalicesti periculoase , complet sau incomplet arse – din
dotarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Călăraşi
-emisii de gaze rezultate din activitatea desfăşurată pe platforma de
depozitare finală a deşeurilor menajere ,unde ajung şi alte tipuri
de deşeuri , inclusiv incinerarea neautorizata a deşeurilor care nu
sunt colectate selectiv în vederea valorificării ;
-incinerarea neautorizată a deşeurilor rezultate din activitatea de
abatorizare desfaşurata de abatorul SC AVICOLA SA Călăraşi ;
-emisii de gaze rezultate din activitatea de dezmembrare a
instalaţiilor şi utilajelor tehnologice de pe platforma fostului
combinat siderurgic SC SIDERCA SA Călăraşi ;
-emisii de gaze rezultate din funcţionarea defectuoasă a instalaţiilor
şi utilajelor tehnologice aparţinand secţiei de preparare a
mixturilor asfaltice SC SPAŢII VERZI SA;