12

1,503 views

Published on

0 Comments
2 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
1,503
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
4
Actions
Shares
0
Downloads
35
Comments
0
Likes
2
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

12

  1. 1. 12.educ.estetica 15.jocul 16.jocuri clas. 17.jucaria 16.joc.presc. 21.parteneriatEducaţia estetică reprezintă Fiecare om descopera înca din Odată cu elaborarea teoriilor Jucăria şi rolul ei Tipurile de joc la preşcolar Obiectivul învăţămantului„activitatea de formare – copilarie ce înseamna a te juca. despre joc autorii ce şi-au psihopedagogic Varietatea de jocuri specifice acestei preşcolar este de a oferidezvoltare a personalităţii Jocul este ocupatia preferata si canalizat atenţia spre acest De cand a apărut „copilul pe varste se poate, totuşi, grupa in cateva sprijin competent pentruumane prin intermediul cea mai intensa a copiilor. domeniu au realizat şi foarte lume”, deci de la inceputurile categorii dezvoltarea armonioasă înfrumosului din arta, societate, Adultii reneaga des si repede interesante clasificări ale omenirii, jocul şi jucăria i-au fundamentale. plan fizic, intelectual şi socialnatura, receptat, evaluat si amintirile legate de aceasta jocului. Există clasificări după luminat, imbogăţit şi bucurat 1. Jocul cu subiect şi roluri alese din viaţa a copiilor, pregătindu-icultivat la nivelul sensibilităţii, activitate. Ideea de „joc” ne scheme mai simple sau mai primii ani de viaţă. D. B. cotidiană, jocuri aparţinătoare celor de totodată pentru o cat maial raţionalităţii ăi al creativităţii arata, în sens pozitiv, ca trebuie complexe, după un singur Elkonin rezervă un subcapitol creaţie uşoară adaptare laumane”. Implicată în întregul sa îndraznim, ca trebuie sa criteriu sau după mai multe, al lucrării sale despre joc1 dar care, la inceputul perioadei sunt, mai activitatea şcolară.proces de formare şi luptam,; trebuie sa ne lasam avand la bază o viziune jucăriei, considerand-o degrabă, jocuri de imitaţie. Din ansamblul obiectivelorautoformare a personalităţii, ademeniti de aceasta activitate . sincronică sau una diacronică deosebit de importantă pentru 2. Jocuri cu subiecte şi roluri din basme şi grădiniţei, cel mai importanteducaţia estetică urmăreşte, în „A te juca” este o confruntare (longitudinală). Vom prezenta evoluţia jocului şi pentru povestiri - jocuri dramatizare. Şi acestea este dezvoltarea capacităţiloresenţă: placuta cu tine însuti, cu ceilalti, cateva dintre acestea avand dezvoltarea personalităţii sunt intelectuale, punerea bazelor - dezvoltarea cu diferite materiale si procese si ca bază lucrarea citată, copilului. Citandu-l pe E.A. jocuri de creaţie, creaţia fiind mai pentru conturarea uneicapacităţii de percepere şi cu mediul înconjurator. În coordonată de U. Şchiopu. Atkin, Elkonin aduce in evidentă in jocul propriu-zis decat in personalităţi armonioase,înţelegere corectă a frumosului societatea noastra moderna 1.3.1. B. Querat1 aminteşte trei discuţie istoria interesantă a dramatizare unde cultivarea motivaţiei afectivedin realitate; ideea de joc a decazut. Limbajul categorii de joc: jucăriei. Astfel, se afirmă că subiectul este propus de adult, faţă de învăţătură, în general, - formarea curent prefera acele sensuri ale · jocuri cu caracter ereditar (de după compararea jucăriilor costumaţia este dată. copilul prelucrand faţă de frecventerea şcolii, înconştiinţei estetice , a gustului şi cuvântului care trimit la o luptă, de urmărire, de descoperite, in urma rolul doar intre nişte particular. Complementar,simţului estetic; conotatie negativa: „Este doar vanătoare); săpăturilor arheologice, cu limite destul de stranse. In jocul liber de funcţia grădiniţei de a oferi - formarea un joc!”, „Înainte munca, dupa · jocuri de imitaţie privind cele existente in lumea creaţie cu subiecte din basme şi povestiri, copiilor o sumă de cunoştinţenecesităţii şi a posibilităţii de a aceea urmeaza jocul!”, „Te joci activităţile specific umane; in contemporană se constată că simbolistica , capabilităţi, experienţe şiparticipa la crearea frumosului cu mine?” s.a.m.d. Principiul această categorie autorul le pentru toate „jucăriile este liberă; un batic poate fi mantie, activităţi instructiv-educativeîn artă şi în viaţă; performantei, dobândirea include şi pe cele cu praştia, cu arheologice" există cate un covor zburător, munte (dacă acoperă un favorizează accesul Deci, educaţia prestigiului, comportamentul arcul alături de cele de-a corespondent clar in zilele obiect cu un anume preşcolarilor în învăţămantulestetică urmăreşte pregătirea concurential si rasplata familia, de-a vizita etc.; noastre. Atkin face chiar o relief). Copiii pot reconstrui subiectul, primar.Atat pentru copii, catcopilului pentru actul de materiala sunt astazi motivatiile · jocuri de imaginaţie. comparaţie intre jucăriile accentuand ceea ce i-a impresionat mai şi pentru părinţi, trecerea devalorizare – recuperare principale pentru joc. Valentele Cum nu se poate decela un utilizate de copiii aparţinand mult sau ceea ce la grădiniţă la şcoală este un-asimilare şi cel de creare a legate de fantezie si creativitate criteriu clar al acestei clasificări unor culturi foarte diferite şi le place in mod special. 3. Jocul de pas dificil. La grădiniţă copiiivalorilor estetice. Finalitatea sunt lasate la urma. este destul de greu de stabilit concluzionează că „la popoare construcţie trece de la manipularea sunt încurajaţi să seeducaţiei estetice la varsta Jocul, prieten nelipsit al dacă un anume joc este de aflate la distanţe imense unele materialului de construcţie cu eventuale manifeste liber, se respectăpreşcolară şi şcolară mică copilului reprezinta pentru imitaţie sau de imaginaţie; chiar de altele, jucăria rămane la fel incercări şi reuşite de suprapuneri, plăcerea copilului pentruconstă in dezvoltarea perioada prescolara principala jocurile denumite ca ereditare de proaspătă, veşnic tanără, specifică la 3 ani, la realizarea unor ceea ce face, educatoarea esteoptimă, in conformitate cu activitate, fiind o forma de sunt preluate, in fapt, prin iar conţinutul, funcţiile ei sunt construcţii sofisticate din mai atentă cu fiecare şi îiposibilităţile specifice varstei, a manifestare internationala, fara imitaţie, de către copiii mai mici aceleaşi la eschimoşi şi la cuburi, combino şi lego. Subiectele înţelege. Şcoala însă, avandacestei dimensiuni in structura bariere geografice si religioase, o de la cei mai mari. polinezieni, la cafri şi la acestor construcţii pot fi propuse de obiective mai precise, estede activitate care îi reuneste pe 1.3.2. K. Gross clasifică jocurile indieni, la boşimani şi la adulţi sau sunt alese de mai rigidă în respectareapersonalitate a copilului ce copii si în acelasi timp îi păstrand aceeaşi lipsă corero", fapt ce demonstrează copii in funcţie de interese, de aspecte ce programului şi a cerinţelorincepe şcoala. Astfel, se reprezinta. fundamentală. El găseşte că in ciuda diferenţelor i-au impresionat in momente anterioare didactice.Ea are aşteptăriurmăreşte , prin tot ceea ce În decursul jocului copilul următoarele culturale se constată o jocului, sau pot clare privind ce anumeactivitatea actioneaza asupra obictelor din categorii: „uimitoare stabilitate a fi sugerate de natura materialelor trebuie să ştie copiii să facăeducativă intreprinde in jur, cunoaste realitatea, îsi · jocuri de experimentare jucăriei şi, prin urmare, a utilizate. Uneori, jocurile de construcţii atunci cand intră în clasa I.perioada premergătoare şcolii şi satisface nevoia de miscare, · jocuri de funcţii generale trebuinţei pe care ea o oferă şi „modele" Dar aceste aşteptări este binea micii şcolarităţi, să se dezvolte dobândeste încredere în fortele · jocuri senzoriale satisface, a mobilurilor care ii sugestie pe care copiii le ignoră la 3-4 să fie împărtăşite şipercepţia estetică a copilului, să proprii, îsi îmbogateste · jocuri motorii determină existenţa".2 ani, incearcă să le rezolve, din ce in ce educatoarelor şi părinţilorse fundamenteze sensibilitatea cunostintele. · jocuri intelectuale Atkin susţine chiar că nu se mai performant pe pentru ca pregătirea copiilorsa estetică şi să se pună bazele Manifestându-si dorinta de a · jocuri afective poate vorbi cu adevărat de o la 5 ani iar către 6 ani incearcă să le în vederea debutului şcolarelaborării gustului estetic; participa la viata si activitatea · jocuri de voinţă istorie a jucăriei intrucat depăşească. Deseori jocul de construcţie să se petreacă în timp, să fiecorelativ, se stimulează celor din jur, copilul isi asuma 1.3.3. E. Claparede pleacă de la jucăria precede sau se bine gandită şi proiectată.dezvoltarea sentimentelor rolul de adult, reproducând clasificarea lui Gross şi o este mereu aceeaşi de la ingemănează cu jocul de creaţie. Prin el Desigur, la varsta de 6/7 aniestetice, se educă activitatea si raporturile lui cu elaborează pe a sa in inceputurile civilizaţiei pană copiii işi construiesc cadrul de joc copiii posedă în mod firescformarea unor deprinderi şi ceilalti oameni. Jocul este în următoarea azi. Şi acum şi atunci găsim necesar subiectului acea maturitate intelectualăindemanări legate de desen, acest fel social prin natura lui. structură, gandind că obiecte de joc căruia copilul din jocul de creaţie: şantierul, tăramul care să le permită săpictură, modelaj, construcţii; se Însusi posibilitatea de a-si interesează, in special direcţia dintotdeauna le-a conferit zmeilor, cabinetul doctorului, grădina abordeze sarcini şcolare, iarstimulează creativitatea copiilor imagina realitatea, de a o formativă a jocurilor: aceeaşi intrebuinţare. Este zoologică etc. prin frecventarea grădiniţeişi se dezvoltă bazele reflecta, reprezinta pentru copil · jocuri de funcţii generale - cu adevărat că analizand Jocurile de construcţie sunt deosebit de şi-au format deprinderi deaptitudinilor artistice. sensul jocului. Prin aceasta următoarele subcategorii: funcţiile esenţiale ale jucăriei importante pentru dezvoltarea operare cu noţiuni , şi-auConţinutul, modalităţile, activitate copilul îsi satisface o jocurile senzoriale; in acest şi dominantele tematice ale deprinderilor manuale ale stabilizat atenţia, au unmijloacele şi procedeele destinate nevoile prezente si se pregateste cadru a grupat toate jocurile acesteia lucrurile stau aşa, copiilor. limbaj bogat, şi se exprimăeducaţiei estetice de viitor. care antrenează capacităţile dar, in fapt, se poate vorbi, 4. Jocul de mişcare este strans legat de corect, posedă conştiinţaGrădiniţa şi ciclul primar şcolar Jocul este activitatea de baza în senzoriale; exemple: jocurile cu totuşi, de o istorie a jucăriei. specificul varstei, o varstă a asupra îndeplinirii sarcinilorpresupune abordarea educaţiei gradinita si cuprinde toate ariile trambiţe, fluiere, zbarnaitori, De la păpuşile din zdrenţe dinamismului, a trasate de cadrulestetice atat explicit cat şi de activitate, realizând procesul cutii de muzică, (zdrenţele inseşireflectand mişcării. El se va păstra pană la varsta didactic.Totuşi rămane oimplicit. Activităţile obligatorii de învatare într-un mod atractiv, caleidoscoape, mazgăleală cu prin natura lor istoria şi adultă, imbrăcand alte forme dar zonă care îl supune pe copilde desen, pictură, modelaj, antrenant si usor asimilabil de creioane colorate sau cu alte cultura fiecărei arii păstrandu-şi motivaţia la o adevărată încercare: dinactivităţile practice, cele catre copil. instrumente de colorat. cu geografice), din lut ars, la interioară. La varsta preşcolară punct de vedere afectiv,muzicale şi cea mai mare parte a Copilul se joaca de la intrarea în degetele cu vopsea etc. păpuşile Barbie, mişcările incep să fie incadrate intr-un efortul de acomodare alactivităţilor destinate dezvoltării gradinita pâna la micul dejun, în o jocurile motorii, antrenează la figurinele ce infăţişează in anume context care copilului este mare; preacapacităţilor de timpul activitatilor didactice de indemanarea, coordonarea forme extrem de sofisticate reflectă fragmente din viaţa reală, in multă noutate deodată, colegicomunicare au valenţe explicite, dimineata, apoi se joaca serios în mişcărilor, agilitatea. Exemple diferitele personaje terestre special din viaţa „celor care nu cuvantă". noi, învăţătoare, local, orar,din acest punct de vedere. Dar, cadrul activitatilor comune, apoi de astfel de jocuri sunt: jocul cu sau Literatura de reguli, responsabilităţi, etc. .dincolo de efectele in plan se distreaza jucându-se în timpul mingea, cu elasticul, cu coarda, extraterestre, distanţa este specialitate enumera jocurile „Broasca şi O stransă colaborare întreestetic, acestea dezvoltă şi activitatilor complementare si gimnastică, foarte lungă; de la jucăria din barza", „Pisica şi vrăbiile", „Lupul şi grădiniţă şi şcoală estecomponente ale educaţiei numai masa de prânz si somnul aruncatul cu praştia etc, lemn ce desemna mijloace de oile" etc., in impusă de faptul că acesteapsihomotorii, cu implicaţii opresc temporar aceasta o jocurile psihice sunt, la randul transport grădiniţă sau in grupul de joacă se reiau sunt incluse în acelaşi ciclumajore in activitate, ea urmând sa îsi reia lor de două feluri: tradiţionale in zona de sub forma jocurilor de mişcare conflicte curricular, numit ciclulintreaga dezvoltare a sistemului cursul dupa trezirea copiilor si l intelectuale, care solicită o referinţă (sania, troica, lectica arhicunoscute achiziţiilor fundamentale.psihic al copilului. Ele au pâna la plecarea lor acasa, unde activitate intelectuală complexă, etc.), la sofisticatele jucării din din filmele de desene animate; astfel, Finalităţile învăţămantuluiconsecinţe importante, dacă bineînteles, aceasta activitate antrenează plastic ce personaje ca Tom şi Jerry, Chip şi Dale preşcolar şi ale primelorsunt bine continua. Despre importanţa şi strategii ale gandirii cu grade infăţişează automobilul, reinvie cu ajutorul clase ale şcolii primare suntconduse, şi in privinţa stimulării necesitatea jocului în viaţa diferite de complexitate; ex: avionul, racheta , nava copiilor. De asemenea, viaţa adulţilor, in comune; abilităţile formateşi dezvoltării creativităţii copilului, pedagogii şi psihologii loto, domino, şah, spaţială a diferitelor popoare special profesiile dinamice sunt reflectate deja în învăţămantulcopiilor. au fost în unanimitate de acord. asociaţii verbale, jocuri ale universului este, de jocurile de preşcolar sunt reluate în Deosebirile dintre ideile lor au ghicitoare, enigme etc. de asemenea, un drum lung. mişcare. Sunt cunoscute jocuri de tipul: clasele I şi a II a şi exersate în început, însă, de la g afective antreneaza o gamă Am sublinia un alt aspect legat „Pompierii", „Piloţii", „Poliţiştii", contexte mai noi, mai fundamentarea şi explicarea variată de emoţii cu conotaţii de rolul jucăriei in stimularea „Extratereştrii" etc. complexe. În ceea ce priveşte psihologică a jocului. La negative sau pozitive psihicului copilului. Aşa cum Deosebit de răspandite sunt jocurile fără rolul grădiniţei de copii, întrebările “ de ce se joacă (suportarea apei foarte reci, precizam in contextul tratării o tematică anume, jocuri cu reguli ce au acesta este înţeles de la copilul”, “ce rol îndeplineşte jocuri ce antrenează emoţii jocului simbolic, este o varstă ca scop complinirea educaţiei în jocul în viaţa copilului” estetice in desen, cand exersarea unor deprinderi motrice: sanul familiei, pană la răspunsurile au fost diferite, în pictură, de pildă, jocurile tip 1 Elkonin,D.B., Psihologia atmosfera de joc este realizată prin similitudini de organizare, funcţie de concepţia lor filozofică. farsă etc.). jocului, EDP, Bucureşti, 1980, spiritul de competiţie funcţionare, de conţinut şi Astfel, unii l-au considerat o Autorul trece autostăpanirea p. 35-42. imprimat. Din această categorie fac metode, cu şcoala.Grădiniţa activitate instructivă (St. Hall), jocurilor de inhibiţie in 2 Citat de Elkonin. in op, ciT, parte: Şotronul, Elasticul, Coarda, Cine şi şcoala se află în raport alţii, un mijloc de a consuma categoria aceasta, deşi in p. 36 aleargă mai repede? privilegiat de continuitate surplusul de energie (Spencer, acest caz apar elemente volitive. Pedagogia preşcolară şi a etc. Pe măsură ce se inaintează către care implică în mod Schiller), iar alţii ca un exerciţiu · jocuri privind funcţiunile şcolarităţii mici varsta şcolară mică, jocurile de mişcare obligatoriu necesitatea pregătitor pentru viaţa de adult speciale care cuprind copilul se poate juca cu orice cu subiect vor colaborării dintre educatoare (K. Gross) ş.a.m.d. următoarele cinci subcategorii: dand obiectului in cauză o caştiga in complexitate in vreme ce cele şi învăţători, respectiv dintre Răspunsul adecvat o jocuri de luptă gamă foarte variată de cu reguli vor recurge la formule din ce in preşcolari şi şcolarii mici. la aceste întrebări porneşte în o jocuri de vanătoare semnificaţii; ce mai Integrarea copilului explicarea jocului de la trăsăturile o jocuri speciale (prin care se acest lucru ii stimulează complicate. Acest tip de jocuri este, in în şcoală presupune mai întai psihologice ale copilului. Se ştie că imită comportamente sociale; imaginaţia. Cei ce se ocupă cu general preluat de la generaţiile formarea unor reprezentări de mic copilul este o fiinţă foarte ex: jocul de-a şedinţa, de-a producerea industrială a anterioare (ca subiecte şi corecte despre şcoală, care să activă şi că acest activism are o plimbarea, formarea de tabere jucăriilor, tipuri de reguli) chiar dacă, fiecare le permită preşcolarilor o explicaţie de natură fiziologică: etc.) sesizand importanţa stimulării generaţie realizează uneori prelucrări şi adaptare efectiv emoţională predominarea proceselor o jocurile familiale (tot de imaginaţiei la copil, nu adaptări specifice. la mediul şcolar. Un rol excitative asupra celor inhibitive. imitaţie dar a proiectează doar jucării cu 5. Jocurile hazlii foarte apropiate uneori important în debutul şcolar îl De asemenea, se mai cunoaşte comportamentelor specifice destinaţie de cele de mişcare nu se confundă cu va avea întotdeauna instituţia faptul că el are foarte dezvoltat cadrului social explicită sau cu unică acestea, preşcolară, ea fiind o etapă spiritul de imitaţie şi că, datorită familial) funcţionalitate; ei au inventat intrucat există astfel de jocuri in care intermediară indispensabilă. acestuia, copilul doreşte să facă o jocuri de imitaţie păpuşile demontabile şi cărora mişcarea lipseşte cu desăvarşire. Ele se Pentru asigurarea ceea ce fac adulţii. Cum însă nu Clasificarea aceasta este şi ea li se pot face aseamănă şi cu unei continuităţi reale între are cunoştinţele şi deprinderile discutabilă, in primul rand toalete diferite sau li se pot jocurile didactice prin faptul că, de educaţia din grădiniţă şi cea necesare participării efective la pentru că pe măsură ce creşte adăuga o serie de accesorii obicei pun in faţa celor mici o problemă din şcoala primară se
  2. 2. activitatea adulţilor, copilul este copilul incorporează intr-un (figurinele de tip Batman de rezolvat. Au şi ele încearcă o multitudine deoprit de la aceasta. Astfel, apare singur joc un număr de create in serii şi reguli iar funcţia lor dominantă este cea rezolvări. Perspectiva în carecontradicţia – specifică a acestei categorii care se consideră a fi cu posibilităţi de adaptare la recreativă. Sunt deosebit de valoroase selectăm exemple devârste – dintre dorinţa foarte vie distincte. Pe diferitele momente ale din perspectiva experienţe de pregătire aa copilului de a acţiona cu obiecte de altă parte este greu de plasat episoadelor desenului animat, valenţelor formative in plan psihologic copiilor prin învăţămantulşi de a le stăpâni şi lipsa in acest context un joc cu reguli sau vestita şi (dezvoltă atenţia, perspicacitatea, spiritul preşcolar, pentru integrareadeprinderilor necesare folosirii care inglobează şi aspecte mereu renăscuta Barbie). de observaţie eficientă în învăţămantulobiectelor, aşa cum le foloseşte intelectuale şi afective şi Dincolo de aceasta, jocurile tip etc.) Atmosfera de joc este creată prin primar, nu este cea aadultul. Această contradicţie se volitive. LEGO adaugă un plus de cerinţa de a ghici ceva, (Jocul „Cald, urmăririi gradate a tuturorrezolvă pe calea jocului. 1.3.4 W. Stern, psiholog fantezie. Ele rece, fierbinte”), de a compartimentelor Jocul copilului structuralist, clasifică jocurile pot duce la orice creaţie prin rezolva o sarcină surpriză (jocul personalităţii copilului, nicidevine astfel o formă de activitate in: construcţie proprie chiar dacă „Ghiceşte şi taci!" care educă şi cea a trasării riguroase aprin care acesta încearcă să-şi o individuale, posibile la toate sugerează unele modele stăpanirea de sine), sau demersurilor educative,însuşească experienţa de viaţă a varstele dar cu nuanţe diferite realizabile de competiţia. In prima parte a pentru dobandirea deadulţilor. Această formă de o sociale, apar la un moment către copii. Ceea ce este preşcolarităţii, iniţiativa unor astfel de cunoştinţe şi abilităţiactivitate satisface nevoia de dat şi cunosc o anume evoluţie. negativ in industria jucăriilor jocuri aparţine adulţilor sau esenţiele pentru varstaactivitate a copilului la această J. Piaget subliniază critic faptul este faptul că se produc prea copiilor mai mari; odată insuşite regulile analizată, ci unavârstă şi îi dă posibilitatea să că; de pildă in jocurile simbolice multe astfel şi exersată plăcerea de a juca, se naşte şi psihosociologică, referitoareparticipe, în mod direct, la viaţa este greu de stabilit de obiecte care stimulează iniţiativa la socializarea copilului prinsocială. graniţe intre manifestările in jocul violent. proprie pe la 5-6 ani. succes, prin satisfacţie, Jocul, ocupând cea formă individuală şi cele cu mai O clasificare a jucăriilor 6. Jocurile didactice sunt o categorie obţinută în activitatea samai mare parte din timpul mulţi parteneri. Mai mult, el zilelor noastre este foarte greu aparte de jocuri. Ele sunt integrate instructiv- educativă globală.copilului preşcolar, este consideră că in fapt orice joc se de realizat . De aceea demersului Educaţia preşcolară esteconsiderat tipul fundamental de dezvoltă cel puţin in faţa unui prezentăm educaţional explicit, sunt propuse de soluţia principală pentruactivitate al acestuia. Astfel, socius imaginar. clasificarea jucăriilor numite către adultul educator, au obiective reuşita copilului în debutulputem vorbi despre jocuri care 1.3.5. Charlotte Buhler găseşte de către E. A. Atkin „jucării educaţionale bine şcolarităţii, uneori pentrucontribuie preponderent la următoarele categorii: originare" care, in forme precizate şi reprezintă forma ideală prin reuşita şcolară în întregulrealizarea sarcinilor educaţiei · jocurile funcţionale (senzorio- diferite există care jocul, ca activitate fundamentală a proces de învăţămant.intelectuale, a celei morale, motorii) in intreaga istorie a copilăriei: varstei Eficienţa se poate obţinetehnice, fizice sau estetice. · jocurile de ficţiune şi iluzie 1. jucării sonore: morişti, preşcolare poate sprijini invăţarea numai dacă această educaţieAsemenea jocuri pot şi trebuie şă · jocurile receptive (de consum- zbarnaitori, clopoţei, „deghizat" dirijată, pregătind integrarea este de o anume calitate.se folosească în grădiniţă, contemplare, participare pasivă, zdrăngănitori etc.; ulterioară a copilului Reuşita în educaţia şcolarăcontribuind – în mod deosebit – la cum sunt cele cu 2. jucării dinamice: zmeul, in şcoală. Originea jocului didactic este este condiţionată şi de moduleducarea intelectuală a copilului. elemente din poveşti) sfarleaza, mingea, cercul etc.; fixată de către U. Şchiopu in jocurile în care a fost făcută educaţia · jocurile de construcţii 3. jucării arme: arc, săgeată, exerciţiu ale varstei globală a copilului, adeseori · jocurile colective bumerang, puşcă, pistol, tanc antepreşcolare. El are o sarcină didactică aceasta vizand solicitarea Şi in acest caz nu se găseşte un (ne)teleghidat etc.; specifică (o problemă de rezolvat pentru unilaterală a acestuia în criteriu unic, categoria a treia 4. franghia sau, mai nou, copil, grădiniţă, de multe ori este asimilabilă la alte balonul lunguieţ, din care se problemă ce vizează explicit dezvoltarea preponderent intelectuală, categorii, iar jocul de fac figurine mai mult sau mai pe o anume coordonată psihologică). dacă trecerea la educaţia construcţie este considerat de puţin Alături de sarcina şcolară nu ignoră alţi autori ca o categorie ce face complicate (după Atkin). didactică, jocul didactic are reguli performanţele obţinute la trecerea de Inseşi aceste jucării, chiar in specifice şi elemente de joc. Cu cat varsta anumite categorii în educaţia la conduita ludică la aceea formele lor primitive, au o copiilor este mai preşcolară, dacă organizarea ocupaţională. istorie proprie, după cum mare raportul dintre aceste elemente procesului instructiv- 1.3.6. J. Decroly realizează o subliniază structurale se schimbă; ponderea educativ şcolar vizează clasificare ce include: Elkonin; pentru a deveni elementelor de joc scade nivelul minim, mediu şi · jocuri care se raportează la jucării ele au imitat in favoarea complexităţii sarcinilor de superior de dezvoltare a dezvoltarea percepţiilor instrumente ale unor activităţi rezolvat. Dacă este bine realizat sub copilului. senzoriale şi la aptitudinea din viaţa reală. conducerea adultului Se are în vedere şi motorie; Pentru că jucăria este, pentru se poate regăsi, coordonat de un copil valorificarea ele cuprind : activitatea ludică din grădiniţa mai mare sau de către liderul informai al corespunzătoare sau o jocurile vizuale de culori de copii, un mijloc didactic grupului de copii necorespunzătoare a o jocurile de forme şi culori este şi in contextul activităţilor libere din achiziţiilor anterioare prin: o jocurile de distingere a necesar să se sublinieze că grădiniţă. schimbarea bruscă a stilului formelor şi direcţiilor alegerea „materialelor de joc" In grădiniţă se realizează jocuri didactice de activitate a copiilor o jocuri motorii şi auditiv- trebuie să ţină cont de la toate tipurile de activităţi comune (de (uneori inhiband copiii doar motorii specificul comunicare, cu conţinut ştiinţific, datorită acestor schimbări · jocurile de imitate aritmetică subiectelor, regulilor, rolurilor matematic, de muzică, desen-pictură- organizatorice) sau prin · jocurile raportate la noţiunea jocului la fiecare dintre cele modelaj) şi se regăseşte utilizat cu succes trecerea de la grădiniţă la de timp patru paliere ale varstei şi in contextul unor activităţi cu scop şcoală, prin folosirea unor · jocurile de iniţiere in lectură preşcolare. evaluativ. Această prezentare pe scurt a modalităţi formale, slab · jocurile de gramatică Jucăria (materialul de joc) jocurilor poate duce la următoarele semnificative. · jocurile de inţelegere a intervine in momente distincte concluzii: Ideea fundamantală este ca limbajului ale programului educativ: · jocul ţine de natura copilului; trecerea să încerce a se face Clasificarea este lipsită de · in etapa de activităţi pe arii · ii insoţeşte şi ii sprijină major printr-o fluidizare a criterii. de stimulare (cea a dezvoltarea personalităţii; procesului de evoluţie de la 1.3.7. A. Demarbre analizează activităţilor libere) copilului · se complică atat ca forme, conţinuturi grădiniţă la şcoală, deoarece intr-o lucrare a sa 200 de jocuri trebuie să i se cat ţi ca reguli pe măsură ce între 5-6-7 ani, definitorii pe care le clasifică in funcţie de ofere spre a opta jucării care personalitatea copilului evoluează. pentru gandirea copilului varsta copilului şi de gradul de să aibă corespondenţă cu devin operaţiile concrete, activism: lumea lui afectivă (in evoluţie există o perioadă de achiziţii · jocuri foarte active de intelectuale fără · jocuri active la 3 către 6/7 ani), cu tipul de restructurări radicale, că · jocuri de slabă intensitate subiecte alese in mod natural, viaţa afactivă a copilului nu 1.3.8. J. Piaget imparte jocurile dar evitandu-se monotonia se confruntă în mod firesc cu in trei categorii: acestora, şi sugerandu-i-se, dificultăţi deosebite. · a) jocuri exerciţii prin intermediul materialului Asigurarea continuităţii între · b) jocuri simbolice de joc, tipuri de roluri pe care cele două cicluri revine · c) jocuri cu reguli şi deopotrivă educatoarei şi In etapele iniţiale gruparea este le poate asuma la fiecare învăţătorului, prin urmărirea evidentă; ulterior se pot dintre nivelurile de varstă;· in copiilor în ciclul primar şi inregistra şi combinaţi, in sensul contextul jocurilor didactice consemnarea dificultăţilor de că un joc la o varsta mai proiectate şi realizate ca integrare ce le-au avut,prin inaintată a copilăriei poate avea modalităţi de organizare a cunoaşterea specificului caracteristici corespunzătoare invăţării şi formării unor muncii ambelor cicluri de nu doar deprinderi şi priceperi, învăţămant, pentru uneia dintre categorii. Fiecare educatoarea trebuie să ţină facilitarea legăturilor şi dintre categorii cuprinde cont ca transferului mai uşor şi subcategorii proprii: materialul de joc să firesc, dintr-un mediu în · a) jocuri exerciţii: corespundă sarcinii didactice a altul, cu cerinţe diferiten dar o jocuri funcţionale simple: acestuia, să fie uşor de utilizat, care au şi continuitate, iar o pre-exerciţii sugestiv şi nu in exces, trecerea să nu se realizeze p exerciţii post-exerciţii deturnand atenţia copilului de brusc. Întrucat varsta Predomină la varstele mici dar la rezolvarea sarcinii către preşcolară mică 3-5 ani nu nu se manifestă exclusiv acum ci manipularea materialului de prezintă pentru şcoală o apar in forme specifice joc; acesta trebuie să relevanţă mare decat prin chiar şi la adulţi. răspundă şi unor exigenţe de procesul de formare a Aceste jocuri exerciţii sunt ordin individului prin achiziţii divizate de către J. Piaget in alte estetic; cantitative şi de socializare, două categorii polare: · in contextul activităţilor colaborarea cu şcoala, nu se d a.1) jocuri senzorio- motorii libere de după-amiază şi de face între grupele mici şi sau de manuire (manipulare) acasă, jucăriile este bine să fie nivelul primar . Acest rol îi à jocuri exerciţiu simple care cat revine educatoarei copilului facilitează insuşirea unei mai apropiate de sufletul de nivel 5-7 ani cu conduite ludice, in care se copilului, cat mai adaptabile învăţătorii claselor I sau a- trage, se impinge, se tarăşte, se unor situaţii de joc multiple, IV-a, neexcluzand şi cele divide, se manevrează butoane creative. două clase intermediare etc.; adesea ele au Jucăriile, aşadar, trebuie alese pentru cunoaşterea evoluţiei la bază reacţii circulare terţiare, de către educatorul adult copiilor care au experienţe proprii inteligenţei (părintele sau educatoarea) frecventatgrădiniţa.Pentru că senzorio-motorii ţinand cont s-a realizat o tranziţie de à jocuri de combinaţi fără scop nu numai de „plăcerea varstă prin parcurgerea caracterizate prin faptul că copilului" ci şi de valenţele grupei mari-pregătitoare în recurg la dezmembrarea educaţionale ale acestora in grădiniţă dar şi coborarea şi reconstituirea de obiecte, momentul treptată a nivelului de adesea fortuită: sunt mai mult integrării lor ca instrumente şcolarizare de la 7-8 ani la
  3. 3. exerciţii funcţionale. In in diferite tipuri de joc. 6-7 ani, se are în vedereaceastă categorie autorul Fiecare categorie de jucării cunoaşterea reciprocă aintegrează jocurile de solicită o componentă a achiziţiilor ce trebuiescdistrugere care adesea sunt dezvoltării copilului sau alta. dobandite, pentru caanimate de curiozitatea ce stă la Jucăriile de imitare sunt preşcolarul să se integreze cubaza inteligenţei. desigur cele mai potrivite: „fac uşurinţă în clasa I, fără aà jocuri de combinaţii de ca tata sau fac ca mama, ca învăţa de la grădiniţă ceea ceobiecte şi acţiuni cu scopuri doctorul sau trebuie parcurs la şcoală.Toate se caracterizează prin ca vanzătoarea”, sunt printre Învăţătorul trebuie să ştie ceplăcerea acţiunii, prin dorinţa cele mai frecvente jocuri de la achiziţii a dobandit copilul,de manifestare activă şi de varsta de doi ani. Aici se ce a parcurs numai la grupastăpanire a activităţii. Acest gen raportează mare sau la ambele grupe,de jocuri se dezvoltă ulterior in şi telefonul, camionul, păpuşa, pentru a nu repeta prea multcel puţin trei direcţii: 1. fie că se etc. dar cum aceste jucării ceea ce se cunoaşte şi a treceincorporează in acţiune, aparţin de asemenea, unor la o altă etapă, altfelreprezentări ale imaginatiei şi se altor intervine suprapunereatransformă in jocuri simbolice; categorii (jucării „cu motor” sarcinilor, fapt ce duce la2. fie că sau afective) se inţelege că pierderea interesuluise socializează angajandu-se in aceste categorii se amestecă copilului pentru lucrul nou.direcţia jocurilor cu reguli; 3. intre ele Cunoaşterea se realizeazăfie că duc la formarea de cate puţin şi sunt mai puţin prin studierea reciprocă amişcări tranşante decat par. Este programei celor douăutile in adaptarea la viaţa deosebit de important să se niveluri de şcolaritate şi princotidiană, desprinzandu-se de cunoască diferite cunoaşterea, din colaborare,conduita ludică. tipuri de jucării. Este de dorit a particularităţilor muncii înc a.2) jocuri de exersare a ca un copil să aibă jucării din grădiniţă şi în ciclul primar,gandirii (de tip calamburi, fiecare categorie, iar numărul chiar pană la cunoaştereaanagramări, discuţii spirituale acestora să varieze in funcţie copilului ca tip de achiziţierealizate in forma ludică) se de gusturile şi interesul sau comportament. Înclasifică după o schemă copilului. Copilul ar putea grădiniţa noastră s-aasemănătoare. astfel să-şi conturat o bună colaborareà Autorul afirmă că intrebările dezvolte cel mai bine toate atat institiţională cu şcoala,exasperante de tipul "Ce este aspectele temperamentului dar, mai ales, întreasta?" "De ce?" ce apar său. educatoarele şi învăţătoriiin conduita verbală a copilului Tipuri de jucării: din cele două niveluri deantepreşcolar şi preşcolar fac Pedagogia preşcolară şi a învăţămant prin proiectareaparte din astfel de şcolarităţii mici de activităţi comunela nivelmanifestări ludice destinate a. Jucăriile care dezvoltă de comisie metodică, prinexersării in plan intelectual, motricitatea il ajută pe copil să ajutor din partea şcolarilor ladacă ele sunt insoţite de se servească intr-o manieră diverse acţiuni ale grupelortending de amuzament. armonioasă din grădiniţă. S-au derulat şià Fabulaţiile sunt şi ele astfel de de corpul său. Unele vizează continuă să se desfăşoarejocuri motricitatea fină, adică dezbateri interactive pe· b) jocuri simbolice, la randul uşurinţa de a se servi de diferite tematici de intereslor pot fi subcategorisite: mainile sale. Sunt comun, interasistenţe,l b.1) jocuri cu o simbolistică cele care invită copilul la derularea unor proiecteconştientă; ele sunt legate de manipulare, orientare, de a se tematice comune (,,Să citimaspecte multiple ale vieţii ţine corect, de a trece jucăria pentru Mileniul III ”),ce se asimilează1 dintr-o participarea la serbăric b.2) jocuri cu o simbolistică mană in alta. Altele vizează comune, expoziţii cu lucrăriinconştientă (cu o anume motricitatea globală, adică ele din ambele tipuri devaloare chatartică şi invită copilul să folosească instituţii, acţiuni la nivel localcompensatorie uneori: de intregul sau interjudeţean, prinexemplu, copilul neglijat de său corp intr-o mişcare. Işi va parteneriate comune,mama care are un bebeluş se dezvolta atunci coordonarea publicarea în revista şcolii ajoacă cu două păpuşi inegale: gesturilor şi a echilibrului. El articolelor realizate decea mai mică este trimisă in invaţă educatoare, popularizareacălătorie iar cea mare să se servească mai bine de revistei Şcolii Pompiliurămane cu mama) corpul său şi să-şi stăpanească Marcea în randulPiaget recunoaşte ca este greu gesturile. Exemple de jucării preşcolarilor, pentru a-lsă se deceleze net intre cu cunoaşte părinţii .bunăsimbolistica primară şi cea dominantă motrică: tricicletă, colaborare se relizează şisecundară dar face referiri de mingii, balon, cerc, coardă, prin cunoaşterea colectivelordetaliu care il departajează de popice, structurile jocurilor de copii care urmează sămodalităţile specifice in care din plece la clasa I , implicandu-ieste interpretată şi analizată exterior (toboganul, mai mult pe aceştia însimbolistica de către alţi balansoarul), jocurile de acţiunile comune. Părinţiipsihologi, in special de către incastrare şi manipulare. copiilor au posibilitatea săfreudişti. Schemele simbolice b. Jucăriile care dezvoltă cunoască învăţătorii carecaracterizează jocurile creativitatea şi imaginaţia A preiau clasele I invitandu-i lasimbolice (cu subiect) şi fac crea inseamnă a concepe, a şedinţe speciale în careposibilă invăţa, a pune aceştia se prezintă îşi expundelimitarea a trei stadii de noul acolo unde nu există. modul şi strategiile de lucru..evoluţie a acestora: Toate jucăriile (acelea care Prin aceste măsuri cei mai1. utilizează scheme simple de sunt bune) ar trebui să mulţi preşcolari din grădiniţatipul A1, 2 şi B1, 2. permită copilului noastră optează pentru2. utilizează scheme să-şi exprime creativitatea. şcoala care se află în preajmacombinatorii mai numeroase şi Copilul adoră să pună grădiniţei, chiar dacă unmai variate impreună elementele care nu procent din copii se înscriu şi3. are loc un evident declin al au fost prevăzute în alte unităţi din cartier sausimbolisticii ludice, lăsandu-se pentru aceasta, să scoată din oraş, după opţiunilelocul treptat jocului cu funcţie obiecte şi să inventeze familiilor.Cunoscandu-i pereguli. moduri noi de a se servi de învăţători din diverse vizite şi· c) jocuri cu reguli acestea. acţiuni, cunoscand localulŞi aceste tipuri de joc cunosc o Nu-i lipseşte niciodată şcolii prin derulareainteresantă evoluţie imaginaţia pentru a-şi crea o sebărilor de Crăciun, 8ontogenetică. Ele apar odată cu lume nouă. Copilul ştie să Martie, Paşte, sfarşit de an,preşcolaritatea şi se dezvoltă impodobească cu vizionări de spectacole înplenar in şcolaritatea mică. imaginaţie, cea mai banală amfiteatrul şcolii,Cuprind următoarele subgrupe: jucărie şi să facă un pretext cunoaşterea claselor, vizite cucu din ea pentru orice fel de fraţii la şcoală sau cu grupareguli spontane, respectiv cu scenariu. la clasele I şi a IV a, copiii nureguli transmise de la o Anumite jucării favorizează in mai merg în primele zile degeneraţie la alta. mod specific această şcoală pe un teren stăin, ostil,De asemenea, după sfera imaginaţie a copilului, prin necunoscut şi de care să aibăantrenată pot fi: senzoriale (cu aceea că deşi nu temeri, rămanand doarmingea, cu bile) simple sau mai sunt nimic prin ele-insele, pot emoţia unui nou drum, unorcomplexe, respectiv intelectuale totuşi să solicite acţiunea începuturi ale cunoaşterii pe(jocuri cu cărţi, jocuri cu copilului. Acestea sunt toate alte trepte.jetoane etc.) simple sau mai jucării cucomplexe. funcţie artistică. Dar esteSe constată că această evident că o păpuşă simplă, declasificare a lui J. Piaget are la exemplu, este de asemenea obază criterii psihologice. jucărieExistă o serie de alte clasificări. care stimulează creativitatea şiDe pildă, există clasificări după imaginaţia. Exemple de jucăriicriteriul: cu dominantă creatoare:c rolului formativ al jocului creioaner caracterul de complexitate de ceară / de colorat, markere,c numărul partenerilor acuarele, plastilină,n natura activităţilor instrumente muzicale,antrenate: marionete, jocuri deo jocuri de creaţie, ca o creaţie construcţie sau jocuri dincu materiale şi obiecte, inclusiv bucăţi care se asamblează.vizand c. Jucării care dezvoltăconstrucţiile, sau ca o creaţie cu afectivitatea Aceste jucăriiroluri; in acest din urma caz permit copilului să-şi exprime
  4. 4. apar jocuri cu afecţiunea,Pedagogia preşcolară şi a tandreţea şi de asemenea,şcolarităţii mici uneori chiar, agresivitatea.subiecte diversificate: cu Pentru că el, copilul poate insubiecte din viaţa cotidiană, mod liber sărespectiv cu subiecte din trăiască / retrăiascăbasme şi povestiri, in ambele sentimentele sale cu o jucăriesimbolistica ludică putand să fie care nu ţine ranchiună etc. Inplenar antrenată; mod progresivo jocul cu reguli: in care se află copilul se inţelege mai bine pepe primul plan mişcarea insoţită sine şi işi găseşte echilibrul. Elsau nu de text şi se desprinde din trăirile salemuzică sau sub forma de pentru a se interesa de acesteacompetiţie sportivă / şi le rejoacă cu ceilalţi.desfăşurate doar pe plan mental Jucăriile afective sunt cele cucu exersare a memoriei, care copilulgandirii, imaginaţiei. va crea legăturile cele maiJocurile didactice pot fi durabile si mai privilegiate.asimilate uneia sau alteia dintre Exemple de jucării afective:categorii, le păstradu-şi păpuşi,drept caracteristică faptul că: figurine şi animale din pluş· au clare funcţii formative etc.· derivă dintr-o intenţionalitate d. Jucăriile care dezvoltăeducativă imitaţia Imitaţia este procesul esenţial prin care copilul se apropie şi inţelege lumea care il inconjoară, lumea adulţilor. Foarte tanăr, el pare că vorbeşte la telefon, o imită pe mama sa hrănindu-şi păpuşa sau se joacă de-a doctorul care face injecţii. Copilul reia cu jucăria ceea ce i s-a intamplat in viaţa reală şi se joacă cat ii este necesar. Aceste activităţi ii permit pe de-o parte să se apropie de comportamentele noi şi să-şi ia in considerare anumite angoase sau experienţe dezagreabile din viaţa sa. Exemple de jucării care au dominantă imitaţia: păpuşile şi toate accesoriile lor (casa, imbrăcămintea, materialele etc.), maşinile, cainele de joacă, deghizările, tot ceea ce permite să-l facă să semene cu altcineva. Jocul de-a cumpărăturile, de-a doctorul, de-a activităţile menajere, garajul şi circuitul auto, ferma cu animalele sale etc. e. Jocurile care dezvoltă capacitatea senzorială şi intelectuală Evident este cazul tuturor jucăriilor, pentru că ele permit jocul care este el-insuşi indispensabil dezvoltării intelectuale a copilului. Inteligenţa celui mic este mai intai de toate o inteligenţă senzorială, motrică, afectivă. Prin manipulare, incercare şi asamblare, copilul, descoperă să-şi exercite capacităţile mentale. Anumite jocuri sunt in mod special concepute pentru a antrena copilul să descopere, să clasifice, să memoreze, să raţioneze, să asambleze, să reflecte - toate marile funcţii care stau la baza operaţiilor mentale. Exemple de jucării cu dominantă intelectuală: jocurile de asamblare, jocurile de incastrare, jocurile de construcţie, jocurile de clasare, jocurile de ordonare, jocurile puzzle, jocurile de loto / domino. Jocul este o ocazie pentru copil de a invăţa să cunoască lumea care il inconjoară. De asemenea, copilul poate să inveţe, să se cunoască pe el evoluand in ritm propriu. Cuvantul ,,a invăţa" se pretează la ambiguitate deoarece pentru copil nu există diferenţe intre a se juca şi a se dezvolta, a se juca şi a invăţa, a invăţa şi a manipula, a invăţa cum merge ,,asta", a invăţa să facă precum mama şi precum tata, etc. Dar, jocul nu trebuie să devină pentru adult un pretext de a-l antrena sau a-l invăţa pe copil. Jocul şi jucăria servesc pentru a se juca, asta-i tot. Copilul trebuie să se poată juca din plăcere, chiar dacă această plăcere i se impune prin efort. Copilul se va lăsa 45
  5. 5. Pedagogia preşcolară şi aşcolarităţii micipradă realităţilor invăţatepentru că mai multe capacităţiinseamnă mai multe jocuriposibile, deunde şi avantajul plăcerii. Deasemenea, copilul este impinsde o pulsaţie fundamentală,inerentă,care este dorinţa de a trăi, de acreşte şi curiozitatea de acunoaşte. Copilului ii revinesarcina dea dota jocurile sale cucomplexitate, nu adulţilor.Adulţii pot să-l antreneze in ase juca mai bine.Copiii invaţă foarte bine candsunt lăsaţi să o facă cu maipuţin material la dispoziţie. Eiişiexercită fără incetare spiritulasupra oricărui lucru pe careil descoperă. A oferi unui copilojucărie pentru a ,,invăţa" esteun non-sens. Ceea ce copilulface cu jucăria sa estedomeniul sauparticular. Adulţii nu artrebui să se amestece decat lasolicitarea expresă a copiluluişiintotdeauna cu multădelicateţe. Ei nu pot săpretindă că ştiu mai bine decatcopilul cum iiconvine acestuia să seservească de jucăriile sale şi cese presupune că il amuză.Copilul este „profesoruljocului”. A se juca este şitrebuie să rămană inainte detoate o activitate personală şigratuită.

×