Documentul descrie helmintologia, ramura parazitologiei care studiază viermii paraziți precum plathelminthes și nemathelminthes, și bolile cauzate de aceștia. Detaliază clasificarea, ciclul biologic, epidemiologia și măsurile de profilaxie pentru paraziți precum Fasciola hepatica, Taenia solium și Ascaris lumbricoides. Documentul oferă informații esențiale despre caracteristicile și impactul acestor paraziți asupra sănătății umane.

1. Helmintologie
Karl Rudolphi
1771 - 1832
Naturalist suedez
Parintele Helmintologiei
1

2. Ce este helmintologia?
 ramura a parazitologiei care se ocupa cu:
– studiul viermilor paraziti
– bolile provocate de acestia
– masurile de combatere a acestor paraziti
2

3. Nomenclatura
 speciile de paraziti se organizeaza in 3
increngaturi:
– Protozoa : cuprinde parazitii unicelulari
– Helminthes : viermii paraziti
 plathelminthes: viermii plati
 nemathelminthes: viermii cilindrici
– Arthropoda : insectele parazite
3

4. Vermii paraziti
 Plathelmiti (viermi plati)
– Fasciola hepatica
– Genul taenia
– Botriocefalul
 Nemathelmiti (viermi cilindrici)
– Trichinella spiralis
– Ascaris lumbricoides
– Oxiuris vermicularis
4

5. Plathelminti
 simetrie bilaterala,
 corp puternic aplatizat,
 nesegmentat, in forma de panglica
 extremitatea cefalica este prevazuta cu:
– Organe de simt – la formele libere
– Organe de fixare – la cele parazite
 cavitatea corpului - tesut conjunctiv (parenchim).
 sistemul nervos - ganglioni cerebroizi situati in partea
anterioara si cordoane nervoase longitudinale
 sistemul digestiv - tub digestiv care comunica cu
exteriorul prin orificiul buco-anal
 respiratie cutanee
 indivizi hermafroditi, fara stadii larvare (exceptie viermele
de galbeaza)
 inmultirea e sexuata. La planarie e prezenta regenerarea
5

6. Plathelminti - Clasificare
 dupa Karl Gegenbaur:
– din aceasta increngatura
fac parte:
 Cestoda
 Monogenea
 Trematoda
 Turbellaria
6

7. Fasciola hepatica (Distomum
hepaticum)
 Clasificare:
– Regn: Animalia
– Increngatura: Platyhelminthes
– Clasa: Trematoda
– Subclasa: Digenea
– Ordinul: Echinostomida
– Subordinul: Echinostomata
– Familia: Fasciolidae
– Genul: Fasciola
7

8. Fasciola hepatica (Distomum
hepaticum)
 forma: de frunza plata,
 corpul: turtit dorso – ventral, nesegmentat
 alcatuire rudimentara:
– corpul acoperit cu o cuticula prevazuta cu spini incurbati
– prezintă 2 ventuze: una la orificiul buco-anal; una pe faţa ventrala
– organe genitale dezvoltate, hermafrodit
– spini cuticulari pe suprafaţa externa (tegument) - rol in fixare (ventuzele)
 dimensiune:
– lungime 1,5 - 3 cm
– latime 1 – 1,5 cm
 paraziti permanenti, dezvolatarea se face prin gazde intermediare
8

9. Fasciola hepatica
9

10. Ciclu biologic
10

11. Contaminare si epidemiologie
 ouale eliminate ale parazitului evolueaza in apa
 gazda intermediara - gasteropod acvatic (Lymnaea)
 eliberat, parazitul (forma de cercari inchistati - adolescari) ajunge pe
plante
 modalitati de contaminare:
– apa contaminata
– ingerarea unor asemenea cercari infectiosi (cel mai frecvent), ce se afla
pe:
 cresson (untisor),
 salatica sau alte plante de apa
 cale de patrundere – d igestiva
 localizare:
– ficat
– plamani, creier, ochi, piele (mai rar)
 durata perioadei de incubatie: 3 luni.
11

12. Epidemiologie
 initial doar in Europa
 incidenta extrem de mare in:
 Bolivia
 Iran
 Cuba
 Egipt
 Peru
 Vietnam
12

13. Icter obstructiv
FASCIOLOZA
 FASCIOLOZA
– localizare in caile biliare
– tulburari hepatice grave
– dureri in hipocondrul drept cu iradieri in umar,
– inapetenta, greturi, eructatii,
– varsaturi bilioase sau alimentare,
– senzatii de balonare si tulburari de tranzit intestinal
(diaree sau constipatii)
– hepatomegalie, icter mai mult sau mai putin intens
– ascita
– CAZURI CARE POT EVOLUA SPRE CIROZA!
13

14. Profilaxie
 practici igienice corecte & medicale
corecte
 educaţie medicală
 controlul culturilor de salată
 terapie & control veterinar
14

15. Genum Taenia
 Clasificare:
– Regn: Animalia
– Increngatura: Platyhelminthes
– Clasa: Cestoda
– Ordin: Cyclophyllidea
– Familie: Taeniidae
– Gen: Taenia
15

16. Genum Taenia
 segmentata
 forma: plata, asemanator unei panglici
 se compun din trei parti:
– un scolex – ventuze sau carlige
– un gat foarte subtire, nesegmentat – uneste scolexul cu strobila
– corpul sau strobila – lant de segmente unite numite proglote
 subclase si dimensiune (exista mai mult de 100 de
subspecii):
– Taenia saginata: paraziteaza vitele - poate atinge o lungime
mai mare de 20 m
– Taenia solium: paraziteaza porcul
– Taenia echinococus:
 caine - gazda finala
 ierbivorele: cal, oaie, caprioara sau gazde umana drept gazda
intermediara
16

17. Tenia solium
 prezinta la extremiteatea
anterioara a scolexului
(extremitatea anterioară a
teniei, pe care se află
organele de fixare) o
coroana dubla de carlige
Tenia solium sau
tenia armata
(din cauza carligelor)
17

18. Tenia saginata
 este fara coroane de
carlige
 Tenia nearmata
(inermis)
Taenia saginata - inermis
18

19. Ciclu biologic
19

20. Contaminare
 ingestie de apa
contaminata
 ingestia de carne
contaminata:
– ingestia carnii de porc
– ingestia carnii de vita
 contactul cu sol
contaminat
 contactul cu animale
contaminate
20

21. Teniazele sau cestodiazele
 sunt provocate de:
– Taenia solium si Taenia saginata
 usoare tulburari dispeptice
 dureri periombilicale
 modificari de apetit
 scadere ponderala
 ameteli, prurit cutanat
– Taenia echinococus:
 chist hidatic - tumora chistica (hidatidoza) - apare
la nivel hepatic (se poate localiza si la nivel
pulmonar, renal, la nivelul splinei, creierului, os,
muschi, ochi dar cu o frecveta mult mai redusa)
21

22. Chist hidatic
22

23. Profilaxie
 evitarea consumului de carne insuficient
prelucrata termic
 consumul de apa purificata
23

24. Botriocefalul (Diphyllobothrium
latum)
 Clasificare:
– Regn: Animalia
– Increngatura: Platyhelminthes
– Clasa: Cestoda
– Subclasa: Eucestoda
– Ordin: Pseudophyllidea
– Familia: Diphyllobothriidae
– Gen: Diphyllobothrium
24

25. Botriocefalul
(Diphyllobothrium latum)
 forma: de panglica
 corpul plat format din 2000-4000
segmente (proglote), prevazut cu doua
botridii
 lungime: 10-16 m
 traieste parazit in intestinul subtire al
omului si al unor animale care au mancat
peste infectat cu larvele acestui parazit
25

26. Diphyllobothrium latum
26

27. Ciclu biologic
27

28. Contaminare
 consumul de peste crud infectat
 consumul de icre ce provin de la un peste
infectat
 consumul de carne de urs infectat
28

29. Botriocefaloza
 dispepsie
 dureri periombilicale,
 modificari de apetit,
 scadere ponderala,
 ameteli, prurit cutanat
 prin consumul de vitamina B12 si acid folic
poate determina anemie megaloblastica
29

30. Botriocefalul in organismul uman. Localizare in Ileu si extindere in
colonul sigmoid. (colonoscopie) 30

31. Profilaxie
 evitarea consumului de peste crud
 evitarea consumului de peste insuficient
preparat
 evitarea consumului de oua de peste
(icre)
31

32. Nemathelminti
 viermi cilindrici, nesegmentati
 forma alungita, ascutita la
extremitati
 tubul digestiv:
– esofag
 de tip strongiloid (prezinta o
singura umflatura)
 de tip rabditoid (prezinta
doua umflaturi despartite
printr-o gatuitura)
– intestin
– rect
 nu au aparat respirator si nici
circulator
 corpul acoperit cu o cuticula
formata din chitina
 sexele sunt separate; majoritatea
au dimorfism sexual
32

33. Nemathelminti – Clasificare
 Familia Trichinelliadae
 Familia Ascarididae
 Familia Oxyuridae
 Reprezentanti:
– limbricul (Ascaris
lumbricoides),
– oxiurul (Enterobius
vermicularis),
– trichina (Trichnella spiralis);
33

34. Trichinella spiralis
 Clasificare stiintifica:
– Regn: Animalia
– Increngatura: Nematoda
– Clasa: Adenophorea
– Subclasa: Trichurida
– Familia: Trichinellidae
– Gen: Trichinella
– Specie: T. spiralis
34

35. Trichinella spiralis
 nematod localizat intracelular (larvar si
adult)
 larvele, imediat dupa ponta, au
dimensiunile de 90-100/6 µm
 chisturile formate in musculatura striata
prin incapsulare au forma ovala, de
lamaie, si masoara 400/250 µm.
35

36. Femela adulta
 forma cilindroconica
 dimensiune: 3 - 4 mm/60
µm,
 orificiul genital se deschide
in regiunea esofagiana
 sunt vivipare
 culoarea alba
 au corpul inegal calibrat cu
partea posterioara usor mai
ingrosata decat cea
anterioara (se termina in
unghi obtuz)
Femela cu larve in uter 36

37. Mascul Adult
 dimensiune:
1,4-1,6 mm
lungime/40 µm,
 partea posterioara
latita
37

38. Trichinella spiralis vazuta la microscop
Larva trichinella 38
spiralis in muschi

39. Ciclu biologic:
39

40. Contaminare
 consumul de carne
infestata
 consum de:
– carne de porc, in
principal
– de cal
– nutrie
– vanat (mistreţ, urs)
 ce conţine larve vii
sau chisturi viabile
40

41. Epidemiologie
 11 milioane de persoane infectate in anul
2000 (global)
 prevalenta in:
– Balcani
– Rusia
– Parti ale Chinei
– Argentina
– Franta
– Italia
41

42. Trichineloza
 se transmite de la animale la
om, nu se transmite interuman
 manifestarea clinică a bolii
depinde de:
– cantitatea de carne ingerata
– de masivitatea infestarii
– de rezistenţa organismului
 doza infectanta - 50-75 larve
 doza letala/kg corp in valoare
absoluta - 5800 larve
 semne clinice:
– tulburări digestive (dureri  forme clinice de boala cu evolutie
abdominale, diaree, greţuri severa pot cauza moartea
vărsături) - apar la 1-2 zile  principalul rezervor:
– febra
– sobolanii (canibalism), soarecii
– edeme palpebrale şi faciale
insotite de conjunctivita – carnivorele domestice (cainele si
pisica)
– dureri musculare şi adinamie
– porcii
42

43. Profilaxie
 igiena stricta a fermelor de porci, deratizari
 controlul trichineloscopic al:
– carnii de porc (chiar daca este porc crescut in ograda
proprie)
– Carnii de vanat
 achizitionarea de produse avizate sanitar-
veterinar
 renuntarea la obiceiuri culinare riscante:
– consum de carne/preparate din carne cruda sau
insuficient prelucrata termic
– procedeele de sarare, afumare sau uscare a carnii nu
distrug larvele
43

44. Ascaris lumbricoides
 Clasificare:
– Regn: Animalia
– Increngatura: Nematoda
– Clasa: Secernentea
– Ordin: Ascaridida
– Familia: Ascarididae
– Gen: Ascaris
– Specie: A. lumbricoides
44

45. Ascaris lumbricoides
 nematod
 culoare: alb – galbuie, roz
 capetele ascutite
 la extremitatea anterioara prezinta orificul bucal
inconjurat de 3 buze proeminente si dintate
 extremitatea posterioara – orificiul anal:
– Dreapta – femela
– Curbata – mascul
 grosime: 3 – 6 mm
 cel mai lung vierme cilindric al omului:
– Masculul: 15 – 20 cm
– Femela: 20 – 25 cm (dismorfism sexual)
45

46. Ascaris lumbricoides
 traiesc 10-24 de luni in
jejun si intestinul subtire
 in fiecare zi o femela
limbric produce 240.000
de oua, care sunt
fertilizate de masculi.
 ouale fertilizate care sunt
eliminate pe sol cu
fecalele, devin infectioase
in 5-10 zile.
 acestea pot ramine viabile
pe sol pina la 17 luni
Ascaris lumbricoides – orificiul
bucal
46

47. Ascaris lumbricoides
47

48. Adulti Ascaris lumbricoides
Femela
Mascul
48

49. Ciclu biologic
49

50. Contaminare si epidemiologie
 contaminarea:
– transmitere fecal - orala
– prin alimente nespalate
– apa contaminata
 epidemiologie
– una din cele mai raspandite infectii parazitare:
 25% din populatia umana
– mortalitatea anuala globala:
 20.000 cazuri in special datorita complicatiilor
– morbiditatea:
 1.000.000 cazuri datorita manifestarilor pulmonare si malnutritiei
– rezervorul de infectie:
 omul purtator al parazitilor adulti care elimina oua fecundate
50

51. Ascaridioza (limbricii)
 faza I: larvele trec prin plamani:
– Pneumonie “ascaridiana”
 faza II: adultul ajunge in intestin:
– dureri abdominale
– greata
– balonari
– modificari de apetit
– tulburari de tranzit
– cefalee
– ameteli
– prurit nazal si anal
– anemie
Ascaris lumbricoides in intestin
51

52. Profilaxie
 construirea closetelor la distanta de sursele de apa
 verificarea canalizarilor
 asanarea gropilor de gunoi
 dezinfectarea bazinelor de apa
 depistarea si tratarea purtatorilor de paraziti
 respectarea masurilor de igiena alimentara:
– spalatul mainilor inainte de mese
– spalatul atent sau oparirea legumelor si a zarzavaturilor
– educatie sanitara, mai ales in scoli
52

53. Oxyuris vermicularis
 Clasificare stiintifica:
– Regn : Animalia
– Increngatura:Nematoda
– Clasa: Secernentea
– Subclasa: Spiruria
– Ordin: Oxyurida
– Famila: Oxyuridae Genera
53

54. Oxyuris vermicularis
 vierme mic, alb
 extremitatea posterioara este subtire, ascutita si dreapta
la femela
 adultul: traieste in cecum
 prezinta o extremitate veziculara (buton cephalic) - rolul de a fixa
parazitul de mucoasa intestinala
 singurul vierme cilindric la care femela nu depune ouale
– le depoziteaza in uter – 10.000 de oua
 ouale sunt:
– translucide,
– prezinta o suprafata care adera la obiectele de mediu
– prezinta o coaja groasa, care este aplatizata pe o parte
54

55. Oxyuris vermicularis
Mascul Oxyuris vermicularis
Lungime:
Femela: 8-13 mm
Masculul 2-5 mm 55

56. Ciclu biologic
56

57. Contaminare
 contact cu o persoana care s-a scarpinat
in regiunea perianala:
– ouale s-au lipit de degeteau
– au ajuns sub unghii
 infestarea apare in urmatoarele conditii:
– o persoana neparazitata duce mana la
gura dupa un contact cu o persoana
parazitata
– o persoana neparazitata atinge un obiect
infestat cu oua de oxiuri (ca de exemplu
lenjerie intima, haine, vase sau jucarii) si
duce mana la gura
– lenjeria de pat sau hainele unei persoane
parazitate cand sunt scuturate ajuta la
ventilatrea oualor de paraziti (plutesc in aer
si pot fi inghitite de alti oameni)
 o persoana infestata poate fi reinfestata!
– prin orice mijloc dintre cele enumerate mai
sus
– cand ouale se prind de regiunea perianala 57
si larvele migreaza inapoi in intestinul gros

58. Oxiuroza (Enterobioza)
 parazitoza este asimptomatica
 este depistata prin examen de laborator sau de catre
mama - observa viermii adulti la suprafata scaunului sau
anusului
 ouale fiind iritante, copilul infestat acuza prurit anal
 pruritul este responsabil de producerea unor leziuni de
grataj in regiunea anala, leziuni care se pot suprainfecta.
 la fetite a fost observata şi vulvovaginita.
 aceasta simptomatologie determina:
– insomnie sau somn agitat
– cearcane
– instabilitate, agitatie
58

59. Oxiuroza
59

60. Profilaxie
 pastrarea conditiilor igieno – sanitare de
catre copii:
– Spalatul mainilor
– Spalarea legumelor si fructelor
– Dezinfectarea jucariilor
 profilaxie post infectie:
– Spalarea cu atentie a lenjeriei personale si de
pat
60

61. Profilaxie
generala
 evitati consumarea
produselor crude sau
insuficient gatite
 evitati sa consumati
alimente proaspete cand
calatoriti in zonele
endemice
 spalati fructele si legumele
inainte de a fi consumate
 spalati-va mainile cat mai
des
 spalati si dezinfectati cu
atentie lenjeria
61

62. Balaurii din organismul uman
62

63. Intrebari si raspunsuri
63

64. Autorii
 Fasciola hepatica – Bogdan Barjega
 Genul taenia – Gicuta Paiu
 Botriocefalul – Georgiana Nitu
 Trichinella spiralis – Diana Wilcox
 Ascaris lumbricoides – Mincu Ana
 Oxiuris vermicularis – Luminita Buliga
64

65. Bibliografie selectiva:
 The New England Journal of Medicine, ed. Martie 2010
 www.//sciencephoto.com
 http://www.trichinella.org
 http://www.sciencemag.org
 Center for Disease Control and Prevention
– http://www.cdc.gov
 Bio Communication Association
– http://www.bca.org
 http://www.practicalscience.com
 http://mcgregor.sbs.auckland.ac.nz
 http://www.merriam-webster.com/medical
 Stanford University
– http://www.stanford.edu
 http://www.netteranatomy.com
 Report of the WHO Informal Meeting on use of triclabendazole in
fascioliasis control WHO headquarters, Geneva, Switzerland 17–18
October 2006
– http://www.who.int/
65

66. Va multumim!

66