1. LUCRAREA 1
PROTOZOARE PARAZITE
Increngatura protozoare cuprinde urmatoarele clase de paraziti
clasa RIZOPODE
clasa FLAGELATE
clasa CILIATE
clasa SPOROZOARE
Clasa Rizopode cuprinde paraziti cu urmatoarele caracteristici :
- prezenta pseudopodelor ( expansiuni citoplasmatice ce servesc la deplasare )
- citoplasma structurata in ectoplasma ( stratul extern responsabil de elaborarea pseudopodelor
) si endoplasma ( care adaposteste nucleul si celelalte organite )
- isi au sediul in tractul digestiv uman

2. - elaboreaza chisti ca forma de raspandire
Genul ENTAMOEBA cuprinde urmatoarele specii :
Entamoeba disenteriae/histolitica
Entamoeba coli
Entamoeba gingivalis
a. Determina disenteria amibiana sau amibiaza intestinala manifestata prin diarei cu aspect
sanguinolent. D.p.d.v. morfologic, ectoplasma e net diferentiata de endoplasma. Parazitul are doua
forme :
- forma magna ( forma patogena, in vacuolele sale se gasesc hematii )
- forma minuta ( forma nepatogena dar se transforma in magna in anumite conditii )
Diagnosticul de certitudine : examenul coproparazitologic, evidentiaza chisti cu dubla membrana si
4 nuclei.
b. Este un saprofit, la nivelul colonului e considerat un conditionat patogen, ectoplasma e slab
diferentiata de endoplasma ; la examenul coproparazitologic se evidentiaza chisti cu 8 nuclei.

3. c. Se gaseste in cavitatea bucala. A fost izolat in cazuri de gingivite, pioree alveolara si carii dentare
netratate. Ectoplasma e net diferentiata de endoplasma.
Clasa Flagelate cuprinde paraziti cu flagel. Deosebim :
- monoflagelate ( genul LEISHMANIA, genul TRIPANOSOMA )
- poliflagelate ( genul TRICHOMONAS, genul GIARDIA LAMBLIA )
Genul LEISHMANIA cuprinde urmatoarele specii :
Leishmania DONOVANI cauzeaza leishmanioza viscerala
Leishmania TROPICA cauzeaza leishmanioza cutanata
Leishmania BRASILIENSIS cauzeaza leishmanioza forestiera americana
Aceste boli tropicale se transmit la om printr-un vector ( PHLEBOTOMUS – un fel de tantar )

4. Genul TRIPANOSOMA cuprinde urmatoarele specii :
Tripanosoma GAMBIENSAE - cauzeaza boala somnului sau tripanosomiaza
Tripanosoma RHODESIENSAE africana transmisa la om de un vector (musca
Tze-tze / GLOSSINA PALPALIS pt. T.
Gambiensae si GLOSSINA MORSITANS pt.
T. Rhodesiensae
c. Tripanosoma CRUZI – cauzeaza tripanosomiaza americana (boala lui Chagas)
transmisa la om de o plosnita ( TRIATOMA MEGISTA )
Tripanosomele se izoleaza din sange si LCR.

5. Genul TRICHOMONAS cuprinde urmatoarele specii :
Trichomonas INTESTINALIS : cauzeaza enetrocolita trichomonozica
Trichomonas TENAX ( bucalis )
Trichomonas VAGINALIS : se intalneste foarte des cauzand trichomonoza urogenitala la femei iar la
barbati uretrita trichomonozica, are 4-5 flageli la extremitatea anterioara care e rotunjita. Un flagel e
recurentiat iar la atingerea citoplasmei formeaza membrana ondulanta. Prezinta median un axostil,
rezultatul densificarii citoplasmatice – veritabila coloana vertebrala pentur parazit.
Genul GIARDIA LAMBLIA :
Lamblia INTESTINALIS – localizare duodenala dar se poate retrage in vezicula biliara. Poliflagelat in
forma de para, 2 nuclei in partea anterioara, rotunjita, 4 perechi de flageli. Boala, Lambliaza are
simptomatologie nespecifica : dureri abdominale, diarei, greturi, uneori eruptii cutanate. Se
transmite prin apa, maini murdare, alimente nespalate ( contact indirect ) dar si prin contact direct (
transmitere homosexuala ).
Clasa Ciliate :
BALANTIDIUM COLI – cauzeaza Balantidioza, are cili pe suprafata corpului cu ajutorul carora se
deplaseaza ; se gaseste in colon la porc si la om .

6. Clasa Sporozoare : - nu au cili si flageli, sunt intracelulari si de aceea nu se deplaseaza.
Genul TOXOPLASMA GONDI determina Toxoplasmoza
Genul PLASMODIUM determina Malaria.
LUCRAREA 2
PROTOZOARE II. TREMATODE
Malaria = boala produsa de un parazit din clasa Sporozoare, genul Plasmodium.
Din genul Plasmodium fac parte speciile:
- Plasmodium VIVAX

7. - Plasmodium MALARIAE
- Plasmodium FALCIPARUM
- Plasmodium OVALE
Toate cele 4 transmit malaria; cea mai grava forma – P. FALCIPARUM (mortale)
Malaria e transmisa la om ca urmare a intrpaturii unui tantar din genul Anophelus (femel).
Ciclu evolutiv: cuprinde:
- CICLUL ASEXUAT (SCHIZOGONIC), intalnit la om (se desfasoara in ficat)
- CICLUL SEXUAT (SPOROGONIC) ce se desfasoara in corpul tantarului.
Cryptosporidium parvum: prezinta doua forme:
- trofozoit: 2-5 µm, localizat in marginea in perie a celulelor epiteliale intestinale, intracelular,
izolat intr-o vacuola parazitara;
- oochist: 4-5 µm, contine 4 sporozoiti; este forma de rezistenta
Ciclul biologic: atat ciclul sexuat cat si cel asexuat se desfasoara in celulele epiteliului intestinal.
Boala se numeste criptosporidioza:

8. - la persoanele imunocompetente apare o boala diareica de scurta durata ( scaune apoase, cu
mucus, crampe abdominale, uneori stare febrila ); dureaza cca. 1 saptamana; se vindeca spontan;
mai este numita si “diareea turistilor”
- la persoanele cu deficit imunitar, diareea este prelungita, severa, dureaza saptamani, chiar
luni, cu deshidratari masive, malabsorbtie, pierdere in greutate. !!! o diareea cronica cu C. parvum
este de multe ori primul semn al unei infectii cu SIDA; cca. 30 % din bolnavii de SIDA prezinta
criptosporidioza.
Pneumocystis carinii: protozoar cu taxonomie incerta, fiind considerat de unii autori ca sporozoar,
dar care se pare ca este mai apropiat filogenetic fungilor.
Poate avea 3 forme:
- trofozoit: formatiune rotunda, ovala sau piriforma - forma tanara cu membrana neteda
- forma adulta: membrana prezinta filopodii (
expansiuni
tisulare cu rol de fixare de substrat)
- prechist: forma devine ovalara, membrana se ingroasa
- chist: forma sferica, 6-8 µm, contine 8 corpusculi
Localizare: la nivelul alveolelor pulmonare, iar la bolnavii de SIDA, s-au semnalat si localizari
extrapulmonare ( ggl. limfatici, splina, ficat, pancreas, tiroida,creier )

9. La persoanele cu sistem imunitar competent, infectia ramane latenta, fara semne clinice; la cei tratati
cu medicamente imunosupresoare si la bolnavii de SIDA boala se manifesta clinic printr-o pneumonie
dispneizanta cu evolutie progresiva, agravanta catre insuficienta cardio-respiratorie si exitus.
Diagnostic: frotiuri din produsele patologice colorate Giemsa permit identificarea chistilor si
trofozoitilor.
INCRENGATURA HELMINTI
Cuprinde :
Clasa PLATHELMINTI ( viermi plati );
Clasa NEMATHELMINTI ( viermi cilindrici );
Clasa ANELIZI ( importanta pentru medicina veterinara ).
Clasa PLATHELMINTI :
- ordinul TREMATODE ( corpul nesegmentat )

10. - ordinul CESTODE ( corpul segmentat )
TREMATODE : exista numeroase specii patogene pentru om dar majoritatea se intalnesc in zone
tropicale. In zonele temperate prezinta importanta 3 specii :
Fasciola hepatica;
Dicrocoelium dendriticum ( lanceolatum );
Opistorchis felineus.
Caractere generale :
- viermi plati, corp turtit nesegmentat
- forma corpului : foliacee ( frunza )
varf de lance
- prezinta 2 ventuze cu rol de fixare : bucala
ventrala
- sunt hermafroditi ( au aparat genital masculin si feminin )
- in cadrul ciclului lor evolutiv necesita cel putin o gazda intermediara

11. Fasciola hepatica : culoare alb-galbuie, L = 1-2 cm, l = 1 cm. Parazit al canaliculelor biliare la om,
ovine si bovine. Gazda intermediara in ciclul evolutiv este un melc din genul Limneea ( in apa ).
Ciclul evolutiv : ouale ( 120-140/70 µ ) sunt eliberate cu bila si materiile fecale in mediul extern.
Ajunse in contact cu apa si la o temperatura favorabila ( 25-30ºC ) se vor transforma intr-o larva
ciliata ( MIRACIDIUM ). Aceasta va fi preluata de melcul Limneea in corpul caruia se va transforma in
sporocist. In interiorul acestuia se vor diferentia niste larve ( REDII ) ce vor fi eliberate in apa sub
forma de CERCARI, care vor inota liber in apa si se vor fixa de plantele acvatice dupa ce s-au inchistat
( METACERCARI ). Consumul de metacercari de catre om sau animale favorizeaza transmiterea bolii si
mentinerea ciclului evolutiv. Boala = Fascioloza, se manifesta prin icter mecanic, ca urmare a
obstruarii canaliculelor biliare ( popular : “ viermele de galbeaza “ ).
Dicrocoelium lanceolatum : L = 10-15 mm, l = 1-3 mm ; parazit al canaliculelor biliare la om si animal
( ovine ).
Opistorchis felineus : dimensiuni asemanatoare cu Dicrocelium; e intalnit la om, caine, pisica;
paraziteaza caile biliare .
Boala produsa de ultimele doua : Distomatoza.
LUCRAREA 3

12. CESTODE
Sunt paraziti cu corp segmentat care se gasesc in intestinul omului si animalelor.
D.p.d.v. structural prezinta:
Un cap (SCOLEX), prevazut cu dispozitive de fixare ce pot fi: ventuze, carlige sau botridii.
Un gat, nesegmentat, scurt, de la nivelul caruia sunt regenerate segmentele corpului.
Un corp (STROBILA) alcatuit din mai multe segmente – PROGLOTE; acestea devin din ce in ce mai
mari in dimensiuni catre extremitatea terminala a parazitului.
Acesti paraziti sunt hermafroditi (fac parte din Clasa Plathelminti).
Fac parte urmatoarele specii:
- TAENIA SOLIUM
- TAENIA SAGINATA
- TAENIA ECHINOCOCCUS (ECHINOCOCCUS GRANULOSUS)
- HYMENOLEPIS NANA

13. - DIPYLIDIUM CANINUM
- BOTHRIOCEPHALUS LATUS ( DIPHYLLOBOTHRIUM LATUM )
Morfologia interna:
- nu exista: aparat digestiv (se hranesc prin difuziune / imbibitie); aparat circulator; aparat
respirator
- cuticula la exterior
- stratul muscular: tunica externa (fibre longitudinale) si tunica interna (fibre circulare)
- sistemul nervos: 2 cordoane nervoase laterale, care strabat toata strobila unindu-se numai la
nivelul scolexului, unde se afla 2 ganglioni nervosi
- aparat excretor: 4 canale longitudinale (2 dorsale, 2 ventrale); intre ele sunt anastomoze
transversale. Canalele longitudinale se deschid pe ultima proglota printr-un orificiu comun
(FORAMEN CAUDAL).
- aparatul genital:
mascul: se observa numeroase formatiuni sferice (testicoli) – spermiducte – canal deferent comun
– cir. Cirul este invelit in punga cirului si se deschide lateral in porul genital masculin.
femel: 2 ovare ramificate – oviducte – o glanda vitelogena (produce substanta vitelina necesara
oului); o glanda cochiliera; un canal vaginal care vine de la orificiul genital feminin si are rolul de a
transporta spermatozoizii la punctul de confluenta al oviductului cu viteloductul si glanda cochiliera.
Mai este si un tub uterin care merge in axul proglotei pana aproape de marginea anterioara unde se

14. termina in deget de manusa. Cu timpul, uterul va emite diverticule laterale, care se vor dezvolta
treptat sub presiunea oualor.
- proglotul batran de tenie: organele reproducatoare se atrofiaza si ramane numai uterul
(foarte ramificat, transformat intr-un sac cu oua) si un rest de vagin si un rest de canal
deferent.
TAENIA SOLIUM: intre 2-8 m si traieste in forma adulta la nivelul jejunului si ileonului (popular:
PANGLICA). Transmiterea acestui parazit in forma adulta la om este posibila ca urmare a consumului
de carne de porc parazitata cu cisticerci si insuficient preparata termic. Porcul = gazda intermediara
in ciclul evolutiv; omul = gazda definitiva. D.p.d.v. structural prezinta un scolex prevazut cu 4 ventuze,
1 rostru si 2 coroane de carlige cu ajutorul carora se fixeaza de peretele intestinal.
TAENIA SAGINATA: masoara intre 4-12 m , are localizare intestinala (jejun-ileon); gazda intermediara
in ciclul evolutiv = vaca (bovinele) iar transmiterea e posibila la om in consumul de carne de vita
parazitata cu cisticerci, insuficient preparata termic.
Structural – scolexul e asemanator cu cel al T.Solium dar e lipsit de rostru si carligeprezentand doar 4
ventuze suficiente insa.
Boala este aceeasi – TENIAZA : tulburari digestive cu greturi, balonari, dureri abdominale, ca urmare
a iritatiei produse de scolex, pierderi ponderale, uneori tulburari nervoase ca urmare a efectelor
toxice exercitate de parazit.
Mai exista afectiunea CISTICERCOZA ca urmare a ingerarii de embriofori cantonati in carnea
consumata si care se transforma in cisticerci cu multiple localizari ( muschi, ochi, sistem nervos,
miocard etc.)

15. TENIA ECHINOCOCCUS – masoara 3-6 mm, in forma adulta – in interiorul cainelui. Corpul prezinta 3-4
proglote din care ultima reprezinta mai mult de jumatate din dimensiunea corpului. Cainele gazda
definitiva in ciclul evolutiv, la om poate fi intalnit sub forma de CHIST HIDATIC ca si de altfel la oaie si
porc.
Asadar omul, oaia si porcul sunt gazde intermediare. Boala la om = HIDATIOZA se caracterizeaza prin
prezenta a 1 sau mai multe chisturi cu mai multe localizari: hepatice, pulmonare, splenice, renale,
cerebrale, cardiace, osoase.
BOTHRIOCEPLALUS LATUS intestinal 2-10 m uneori chiar 16 m dupa parerea multora e cel mai lung .
Se transmite prin consumul de carne de peste. Boala – BOTRIOCEFALOZA : tulburari digestive (
diaree, balonari ), tulburari nervoase ( cefalee, parestezii ), si anemie de tip permicios.
LUCRAREA 4
NEMATODE
Sunt paraziti intestinali cu sexe diferite si avand forma cilindrica (sunt rotunzi pe sectiune).
Din aceasta clasa a nemathelmintilor fac parte :
Fam. Ascarididae : ASCARIS LUMBRICOIDES ( popular : limbricul );
Fam. Oxiuridae : ENTEROBIUS VERMICULARIS ( popular : oxiurul );
Fam. Trichinelidae : TRICOCEPHALUS DISPAR

16. TRICHINELLA SPIRALIS;
Fam. Ankylostomidae: ANKYLOSTOMA DUODENALE;
Fam. Rhabditidae : STRONGYLOIDES STERCORALIS.
Fam. ASCARIDIDAE
Ascaris lumbricoides – parazit intestinal 20-25 cm femela si 15 cm masculul (!!! La Nematode
femelele sunt intotdeauna mai mari).
Numarul lor, 4-5 pana la 1000 exemplare intr-un singur organism uman. Ei determina o boala (
Ascarioza – la om ; Ascaridioza – la animale ). Se caracterizeaza prin tulburari digestive (greturi,
inapetenta, scadere in greutate, scaune mai moi, dureri abdominale inconstante dublate de tulburari
nervoase minore ). Paraclinic, pacientul prezinta leucocitoza (peste 10000 ); euzinofilie (40-50% -
euzinofilia reprezinta un semn predictiv pentru parazitoza).
Fam. OXIURIDAE
Enterobius vermicularis – in portiunea initiala a intestinului gros ( cec, apendice, colon ascendent ).
10-12 mm femela; 6-7 mm masculul.

17. Femela migreaza in timpul noptii catre zona anala unde isi va depune ouale la nivelul pliurilor
mucoasei anale si perianale. Deci simptomul dominant al bolii ( oxiuroza sau enterovioza ) va fi
pruritul anal.
Fam. TRICHINELIDAE
Trichocephalus dispar – parazit intestinal, are 2 parti, o extremitate mai groasa ce adaposteste
organele interne si una mai lunga si subtire ca un fir care serveste la ancorarea parazitului de
peretele intestinal. Boala ( trichocefalaoza ) se caracterizeaza prin tulburari digestive, alergii si
euzinofilie moderata.
Trichinella spiralis – mai mult in muschi, dar initial tot intestinal. Se transmite prin consumul de
carene de porc infestata cu larve inchistate . Boala ( trichineloza sau trichinelioza )se manifesta cu
cefalee, febra, edem palpebral accentuat, euzinofilia cea mai mare ( 60-80% ), dureri musculare (
diafragm , muschi respiratori, muschi masticatori ). Rezervorul natural e sobolanul.
Fam. ANKYLOSTOMIDAE
Ankylostoma duodenale – parazit ce se localizeaza in duoden ( in mucoasa ). Se gaseste mai ales in
arii tropicale ( Egipt, India, China ). In zonele temperate : in mina si caramidarii. Boala (
ankylostomioza ) se manifesta prin tulburari digestive, dureri epigastrice, melena, anemie (simuleaza

18. ulcerul duodenal ), inapetenta, greturi, tulburari nervoase, pareze ca urmare a toxinelor secretate de
parazit, euzinofilie, leucocitoza. Diagnosticul se pune utilizand metoda cu carbune.
Sunt paraziti cu corp segmentat care se gasesc in intestinul omului si animalelor.
D.p.d.v. structural prezinta:
Un cap (SCOLEX), prevazut cu dispozitive de fixare ce pot fi: ventuze, carlige sau botridii.
Un gat, nesegmentat, scurt, de la nivelul caruia sunt regenerate segmentele corpului.
Un corp (STROBILA) alcatuit din mai multe segmente – PROGLOTE; acestea devin din ce in ce mai
mari in dimensiuni catre extremitatea terminala a parazitului.
Acesti paraziti sunt hermafroditi (fac parte din Clasa Plathelminti).
Fac parte urmatoarele specii:
- TAENIA SOLIUM
- TAENIA SAGINATA
- TAENIA ECHINOCOCCUS (ECHINOCOCCUS GRANULOSUS)
- HYMENOLEPIS NANA

19. - DIPYLIDIUM CANINUM
- BOTHRIOCEPHALUS LATUS ( DIPHYLLOBOTHRIUM LATUM )
Morfologia interna:
- nu exista: aparat digestiv (se hranesc prin difuziune / imbibitie); aparat circulator; aparat
respirator
- cuticula la exterior
- stratul muscular: tunica externa (fibre longitudinale) si tunica interna (fibre circulare)
- sistemul nervos: 2 cordoane nervoase laterale, care strabat toata strobila unindu-se numai la
nivelul scolexului, unde se afla 2 ganglioni nervosi
- aparat excretor: 4 canale longitudinale (2 dorsale, 2 ventrale); intre ele sunt anastomoze
transversale. Canalele longitudinale se deschid pe ultima proglota printr-un orificiu comun
(FORAMEN CAUDAL).
- aparatul genital:
mascul: se observa numeroase formatiuni sferice (testicoli) – spermiducte – canal deferent comun
– cir. Cirul este invelit in punga cirului si se deschide lateral in porul genital masculin.
femel: 2 ovare ramificate – oviducte – o glanda vitelogena (produce substanta vitelina necesara
oului); o glanda cochiliera; un canal vaginal care vine de la orificiul genital feminin si are rolul de a
transporta spermatozoizii la punctul de confluenta al oviductului cu viteloductul si glanda cochiliera.
Mai este si un tub uterin care merge in axul proglotei pana aproape de marginea anterioara unde se

20. termina in deget de manusa. Cu timpul, uterul va emite diverticule laterale, care se vor dezvolta
treptat sub presiunea oualor.
- proglotul batran de tenie: organele reproducatoare se atrofiaza si ramane numai uterul
(foarte ramificat, transformat intr-un sac cu oua) si un rest de vagin si un rest de canal
deferent.
TAENIA SOLIUM: intre 2-8 m si traieste in forma adulta la nivelul jejunului si ileonului (popular:
PANGLICA). Transmiterea acestui parazit in forma adulta la om este posibila ca urmare a consumului
de carne de porc parazitata cu cisticerci si insuficient preparata termic. Porcul = gazda intermediara
in ciclul evolutiv; omul = gazda definitiva. D.p.d.v. structural prezinta un scolex prevazut cu 4 ventuze,
1 rostru si 2 coroane de carlige cu ajutorul carora se fixeaza de peretele intestinal.
TAENIA SAGINATA: masoara intre 4-12 m , are localizare intestinala (jejun-ileon); gazda intermediara
in ciclul evolutiv = vaca (bovinele) iar transmiterea e posibila la om in consumul de carne de vita
parazitata cu cisticerci, insuficient preparata termic.
Structural – scolexul e asemanator cu cel al T.Solium dar e lipsit de rostru si carligeprezentand doar 4
ventuze suficiente insa.
Boala este aceeasi – TENIAZA : tulburari digestive cu greturi, balonari, dureri abdominale, ca urmare
a iritatiei produse de scolex, pierderi ponderale, uneori tulburari nervoase ca urmare a efectelor
toxice exercitate de parazit.
Mai exista afectiunea CISTICERCOZA ca urmare a ingerarii de embriofori cantonati in carnea
consumata si care se transforma in cisticerci cu multiple localizari ( muschi, ochi, sistem nervos,
miocard etc.)

21. TENIA ECHINOCOCCUS – masoara 3-6 mm, in forma adulta – in interiorul cainelui. Corpul prezinta 3-4
proglote din care ultima reprezinta mai mult de jumatate din dimensiunea corpului. Cainele gazda
definitiva in ciclul evolutiv, la om poate fi intalnit sub forma de CHIST HIDATIC ca si de altfel la oaie si
porc.
Asadar omul, oaia si porcul sunt gazde intermediare. Boala la om = HIDATIOZA se caracterizeaza prin
prezenta a 1 sau mai multe chisturi cu mai multe localizari: hepatice, pulmonare, splenice, renale,
cerebrale, cardiace, osoase.
BOTHRIOCEPLALUS LATUS intestinal 2-10 m uneori chiar 16 m dupa parerea multora e cel mai lung .
Se transmite prin consumul de carne de peste. Boala – BOTRIOCEFALOZA : tulburari digestive (
diaree, balonari ), tulburari nervoase ( cefalee, parestezii ), si anemie de tip permicios.
LUCRAREA 5
ARAHNIDE. PEDICULIDE.
Fac parte din increngatura ARTROPODE care cuprinde paraziti prevazuti cu membre articulate (
artros=articulatii, podos=picior ). Din aceasta increngatura fac parte :
Clasa ARAHNIDA;
Clasa INSECTA;
Clasa MIRIAPODA;

22. Clasa CRUSTACEA.
Primele doua clase prezinta importanta medicala. Exista un numar foarte crescut de specii ( cca. 2
milione ); unele au importanta medicala in sensul ca :
au o intepatura veninoasa;
pot sa produca boli;
pot fi vectori ai unor agenti infectiosi de etiologie microbiana, virala, parazitara.
Clasa ARAHNIDA
Cuprinde artropode prevazute cu 4 perechi de membre fiind niste artropode octopode. Ele prezinta
un cefalotorace si un abdomen. Abdomenul este deobicei voluminos si ocupa mai mult de jumatate
din dimensiunea corpului. Din aceasta clasa face parte ordinul ACARIENI.
Ordinul ACARIENI se imparte la randul sau in 2 familii
- familia SARCOPTIDAE;
- familia IXODIDAE.
Familia SARCOPTIDAE : sunt de 2 feluri :
- sarcoptidae psorice ( traiesc in piele )

23. Sarcoptes scabiae care transmite scabia ( raia )
- sarcoptidae detriticole ( traiesc pe resturi alimentare )
Tirogliphus farinae ( in faina )
Gliciphagus cursor ( in dulceturi )
Familia IXODIDAE : cuprinde 2 subfamilii: - Ixodine
- Argasine
Ixodine ( capusele ) prezinta un aparat bucal prevazut cu rostru si hipostom adaptat pentru intepat
si supt. La ixodine acest rostru e situat terminal. Principalele specii :
Ixodes ricinus;
Ripicephalus sanguineus;
Dermacentor andersoni.
Argasine : cu rostru situat subterminal, pe fata ventrala a parazitului. Principalele specii :
Argas persicus;
Ornithodorus.
Capusele pot transmite meningoencefalite ce au uneori evolutie nefavorabila pentru om.

24. 2. Clasa INSECTA
Prezinta cap, torace si abdomen. De la nivelul toracelui pleaca 3 perechi de membre
( hexapode ). Si ele sunt hematofage.
Se clasifica in 4 ordine : 1. Anoplura; 2. Aphaniptera; 3. Hemiptera; 4. Diptera.
Ordinul ANOPLURA cuprinde familia PEDICULIDAE ( paduchi ) din care fac parte :
Pediculus corporis - paduchele de corp;
Pediculus capitis - paduchele de cap;
Phtirius pubis – paduchele lat.
LUCRAREA 6

25. CLASA INSECTA
Prezinta cap, torace si abdomen. De la nivelul toracelui pleaca 3 perechi de membre
( hexapode ). De pe partea dorsala a toracelui pot porni 2 aripi.
Se clasifica in cele 4 ordine : 1. Anoplura; 2. Aphaniptera; 3. Hemiptera; 4. Diptera.
1. Ordinul ANOPLURA (vezi Lucrarea 5).
2. Ordinul DIPTERA: cuprinde insecte care prezinta 2 aripi bine dezvoltate. Se clasifica la randul sau in
2 subordine:
Subordinul Nematocera:
- cuprinde diptere cu antene lungi (12-14 articole)
3 familii prezinta importanta medicala:
a. Fam. Culicidae (tantari). Sunt impartiti in 3 triburi: - culicini (tantarii comuni)
- anophelini (vectori ai malariei)

26. - aedini (tantari de padure tropicala)
b. Fam. Psychodidae: genul Phlebotomus. Sunt vectori ai unor boli: leishmaniozele si febra de 3 zile
(febra papatasi), o afectiune virala.
c. Fam. Simulidae: genul Simulium. Vectori ai unei boli parazitare tropicale (onchocercoza).
Subordinul Brachicera:
- cuprinde diptere cu antene scurte (3-4 articole)
O familie prezinta importanta medicala:
Fam. Muscidae: exista 2 categorii de muscide:
- muscide intepatoare: au aparatul bucal adaptat pentru intepat si supt; ele sunt hematofage
(ex: Glossina, care poate transmite tripanosomioza);
- muscide neintepatoare: au aparatul bucal adaptat pentru lins si supt (ex: Musca Domestica –
cea obisnuita). Sunt vectori mecanici, adica agentii infectiosi (microbi, virusi, paraziti) nu sufera
modificari in corpul vectorului.
Larvele de muscide produc boli numite MIAZE (ex: larva de Hypoderma Bovis). Cele mai frecvente
sunt miazele cutanate, dar mai exista miaze ale plagilor, miaze oculare, miaze ale conductului auditiv
extern, miaze ale foselor nazale etc.

27. 3. Ordinul APHANIPTERA: cuprinde insecte lipsite de aripi, cu abdomenul voluminos, bombat lateral
si care prezinta a treia pereche de membre mult mai dezvoltata ca primele doua perechi, ceea ce
permite deplasarea acestora in salturi (de pe un loc pe altul, de pe o gazda pe alta). Importanta
medicala prezinta familia Pulicidae (pureci), cu doua specii mai importante:
Pulex irritans (purecele omului).
Ctenocephalus canis (purecele cainelui).
Purecii, pe lamga faptul ca inteapa si produc disconfort, sunt si vectori ai ciumei (pestei).
4. Ordinul HEMIPTERA: cuprinde insecte care au resturi de aripi si care au abdomenul foarte
voluminos comparativ cu capul si toracele. Importanta medicala prezinta familia Cimicidae, cu
reprezentantul Cimex Lectularius (plosnita de pat), in sensul ca poate fi vector al ciumei, febrei
recurente, bacilului Koch sau virusului hepatitic B.