Despre vitamine si utilizarea lor

1. VITAMINELE

2. Sunt substanţe organice care, în cantităţi foarte mici, sunt indispensabile
funcţionării normale a organismului (asimilarea şi utilizarea substanţelor
alimentare, procesele de creştere şi refacere a celulelor şi ţesuturilor
organismului, funcţionarea unor enzime etc).
Nu pot fi sintetizate în organism (cu mici excepţii), fiind procurate prin hrană.
Termenul de vitamină a fost folosit pentru prima dată de biochimistul
polonez Casimir Funk în 1912. Vita, în limba latină, înseamnă viață, iar sufixul
-amină este pentru amine; la momentul respectiv se credea că toate
vitaminele sunt amine.

3. ROLUL VITAMINELOR IN ORGANISM
Deşi necesarul total de vitamine este foarte mic (câteva sute de mg/zi),
lipsa sau aportul insuficient de vitamine determină perturbări în
funcţionarea organismului, care conduc la îmbolnăviri.
CARENŢELE vitaminice:
AVITAMINOZE PRIMARE (cauze exogene → lipsa din hrană)
sunt rare
SECUNDARE ( endogene → cauze funcţionale, ca
urmare a unor afecţiuni deja existente)
HIPOVITAMINOZE → induse de reducerea cantităţii de vitamine
din organism datorită unor cauze diverse

4. CLASIFICAREA VITAMINELOR:
HIDROSOLUBILE (solubile în apă)
LIPOSOLUBILE (solubile în grăsimi)
Clasificarea este utilă din punct de vedere nutriţional deoarece
ajută la înţelegerea repartizării vitaminelor în alimente şi a absorbţiei lor în
organism.
Absorbţia vitaminelor liposolubile este legată de prezenţa lipidelor
care le vehiculează, a lipazei pancreatice şi a sărurilor biliare, în timp ce
absorbţia vitaminelor hidrosolubile este condiţionată de prezenţa HCl din
stomac.

5. Vitaminele hidrosolubile nu se depozitează în organism,
surplusul eliminându-se pe cale renală.
Vitaminele liposolubile se depoziteză alături de lipidele din
ficat → reprezintă o rezervă de vitamine, dar capacitate e limitată.
Vitaminele hidrosolubile intervin îndeosebi în procesele
metabolice în care se eliberează energie, iar cele liposolubile
participă mai mult în reacţiile de sinteză a substanţelor proprii
organismului.

6. VITAMINE LIPOSOLUBILE
VITAMINA A
VITAMINA D
VITAMINA E
VITAMINA K

7. ROLUL ÎN
ORGANISM
NECESARUL ZILNIC SURSE
ALIMENTARE
 Intervine în
procesul vederii,
deficienţa
determină
hemeralopia
nocturnă
 Asigură
sănătatea pielii,
părului şi
mucoaselor
 Esenţială în
dezvoltarea
oaselor, dinţilor
şi în reproducere
 unitate internaţională (U.I.)
corespunde la 0,3 g retinol
cristalizat., 0,6 g –caroten sau
1,2 g alţi caroteni.
 Aportul recomandat este de 1250
U.I. retinol sau retinol – echivalent
pentru copii şi 2500 U.I. retinol
pentru adulţi.
 Activitatea se mai poate exprima în
echivalenţi de retinol (RE)
 1 RE = 1 g retinol
 1/3 asigurat de produse care conţin
vitamina A şi 2/3 de produse care
conţin caroten.
Ficat, morcovi,
spanac, pepene
galben, caise, ouă,
unt, margarină,
lapte integral
Vitamina A
Retinolul este de
origine animală, dar
organismul il poate
sintetiza din caroteni.
ß-carotenul este cea
mai importantă sursă
de retinol.
nictalpia

8. CH2OH
CH2OH
1
2
3
4
5
6 7
8
9
10
11
12
13
14
15
CH2OH
1
2
3
4
5
6 7
8
9
10
11
12
13
14
15 CHO
COOH
Vitamina A1
Retinol
(Axeroftol)
Retinal
(Axeroftal)
Acidul retinoic Vitamina A2
3-dehidroretinol
CH2OH
1
2
3
4
5
6 7
8
9
10
11
12
13
15
CH2OH
1
2
3
4
5
6 7
8
9
10
11
12
13
14
15
Neovitamina A

9. -se poate sintetiza din provitamine
-provitamina A poate fi considerată β-carotina, o substanţa din clasa Carotinoide.
Carotinoidele sunt pigmenţi naturali coloraţi, de la galben până la roşu închis, sintetizaţi numai de plante
(frunze: menta, muștar, patrunjel, telina, varza si radăcini: morcov, telină, tomate); au structuri de hidrocarburi,
aldehide sau alcooli
d.p.d.v. chimic, carotinoidele sunt compusi cu 40 de atomi de C cu structură poliizoprenică.
-alcătuite din resturi de izopren aşezate cap-coadă.; culoarea lor datorându-se sistemului cromofor al
dublelor legături conjugate.
-dintre carotinoidele hidrocarburi (C40H56), cele mai importante sunt
15
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
'
-Carotina
Licopina

13. Alimente de origine animală UI/100g aliment
Peşte (în funcţie de specie) 300.000-3.000.000
Ficat de vacă 55.000
Ficat de oaie 15.000
Ficat de pasăre 12.000
Unt 3.000-5.000
Ouă 1100-1200
Brânzeturi 1000-1300
Lapte 100-300
1 UI = 0,3 g retinol cristalizat
1 UI = 0,6 g betacaroten
1 UI = 1,2 g alti caroteni
1 mcg retinol (mcg RE) = 3,3 UI vit A
1 mcg RE de betacaroten = 6 mcg betacaroten
1 mcgRE = 1 mcg retinol = 6 mcg betacaroten

14. Cele mai bune surse
alimentare
g caroteni/100galiment
morcovi 6.000-20.000
sfeclă roşie 7000
spanac 4000
ardei roşii 3840
pepene 3400
mango 1800
rosii 640
ardei verzi 265

15. VITAMINA D SAU CALCIFEROLUL
ROLUL ÎN
ORGANISM
NECESARUL ZILNIC SURSE ALIMENTARE
 Intervine în
formarea şi
menţinerea
sănătăţii oaselor
şi dinţilor, lipsa
cauzează
RAHITISMUL.
 Favorizează
absorbţia şi
utilizarea Ca şi P.
 Activitatea vitaminică D
se exprimă în unităţi
internaţionale (U.I.).
 O unitate internaţională
de vitamină D
echivalează cu 0,025 g
vitamină D2 sau D3.
 Aportul zilnic
recomandat este de 200
U.I. pentru adulţi şi 400
U.I. pentru copii.
 Peştele, uleiul de cod,
ficatul de morun, untul,
gălbenuşul de ou,
smântâna
 Ciupercile şi unele
plante sunt surse bune
de provitamine D.
 Sub acţiunea radiaţiilor
UV, provitaminele D se
transforma în vitamine,
la nivelul pielii.

16. Provitaminele D
sunt compuşi
steroidici care
prin iradiere
conduc la
vitaminele D.

19. Cele mai bune surse
alimentare
Micrograme vitamina
Heringi 22,5
macrou 17,5
somon 12,5
stridii 3
Brânză de vaci 2
ouă 1,75
Cine ajută?
Vitaminele A, C şi E protejează vit D
Cine distruge?
Lipsa expunerii la soare, alimentele prajite

20. ROLUL ÎN
ORGANISM
NECESARUL ZILNIC SURSE ALIMENTARE
 ANTIOXIDANT
biologic puternic
 Menţine
integritatea
membranelor
celulare.
 Participă la buna
funcţionare a
sistemelor
reproducător,
cardiovascular şi
muscular.
 Pentru adult este de
20 – 30 mg.
 Necesităţile zilnice
variază în raport cu
alimentaţia, respectiv
cu conţinutul de acizi
graşi nesaturaţi.
 Tocoferolii sunt
prezenţi în produsele
vegetale, precum
germenii cerealelor,
seminţele oleaginoase şi
uleiurile obţinute din
ele, legumele cu frunze
verzi (spanac, varză)
margarinele fortifiate
 Activitatea biologică a
tocoferolilor scade în
ordinea , , , -
tocoferol.
VITAMINA E SAU TOCOFEROLUL

21. ACTIVITATEA ANTIOXIDANTA
STRUCTURA VITAMINEILOR E

22. Cele mai bune surse
alimentare
Micrograme vitamina
Ulei de porumb nerafinat 53
Seminte de floarea soarelui 52,6
Seminte de arahide 11,5
Seminte de susan 22,7
Germeni de grau 27,5
fasole 7,7
Cine ajută?
Vitaminele C şi seleniul
Cine distruge?
prajirea aportul exagerat de grasimi rafinate sau
procesate

23. ROLUL ÎN
ORGANISM
NECESARUL ZILNIC SURSE ALIMENTARE
 Participă la
procesul de
coagulare a
sângelui
 Menţine
sănătatea
oaselor
 Nevoile de vitamină K la
om sunt greu de stabilit
exact deoarece o cantitate
importantă de vitamină K
este biosintetizată de
microflora intestinală.
 Se consideră că necesarul
adultului, care nu poate
beneficia de sinteza
bacteriană, nu depăşeşte 2
mg/zi.
 Principalele vitamine K
naturale sunt vitamina
K1 (fitochinona) şi
vitamina K2
(menachinona).
 Surse bune: plantele
verzi, precum spanacul,
mazărea verde, fasolea
verde, broccoli,
pătrunjelul.
VITAMINA K - ANTIHEMORAGICĂ

26. Cele mai bune surse
alimentare
Micrograme vitamina
conopida 3600
Varza de Bruxelles 1888
salata 135
varza 125
fasole 290
brocoli 200
leguminoase 260
Cine ajută?
Bacterii intestinale benefice
Cine distruge?
Antibioticele, la sugari, lipsa alimentatiein la san

27. VITAMINE HIDROSOLUBILE
VITAMINA B1 (TIAMINA)
VITAMINA B2 (RIBOFLAVINA)
VITAMINA B3 (PP)
VITAMINA B6 (PIRIDOXINA)
VITAMINA B9 (ACID FOLIC)
VITAMINA B12 (CIANCOBALAMINA)
VITAMINA B5 (AC PANTOTENIC)
VITAMINA C (ACID ASCORBIC)

28. ROLUL ÎN
ORGANISM
NECESARUL ZILNIC SURSE ALIMENTARE
 Parte a TPP,
coenzimă
implicată în
metabolismul
energetic
 Susţine buna
funcţionare a
sistemului
nervos
 Reglează apetitul
 este proporţional cu
consumul glucidelor
 0,5 mg/1000 kcal
 Drojdia de bere,
germenii de grâu,
seminţele de floarea-
soarelui, carnea slabă
de porc şi vită, ficatul,
nucile, cerealele
integrale şi produsele
derivate, mazărea
verde
VITAMINA B1 - TIAMINA, ANEURINA

30. Cele mai bune surse
alimentare
Miligrame vitamina
dovlecei 0,05
sparanghel 0,11
ciuperci 0,1
mazare 0,32
conopida 0,1
fasole 0,55
rosii 0,06
Cine ajută?
Lucrează cu celelalte vitamine din complexul B, cu Mg si Mn
Cine distruge?
Antibioticele, ceaiul, cafeaua, stresul, anticonceptionalele, alcoolul, agentii
alcalini dioxidul de sulf, procesul de gatire

31. ROLUL ÎN
ORGANISM
NECESARUL
ZILNIC
SURSE ALIMENTARE
 Parte a FMN şi
FAD, cofactori
enzimatici implicaţi
în metabolismul
energetic
 Intervine în
procesul normal al
vederii
 Menţine sănătatea
pielii
 este proporţional
cu nivelul energetic
al raţiei
 0,6 mg/1000 kcal
 răspândire largă
 surse bune: drojdia de
bere, ficatul, oul,
carnea, brânza,
cerealele integrale,
legumele cu frunze
verzi (spanac)
VITAMINA B2 - RIBOFLAVINA

34. Cele mai bune surse
alimentare
Miligrame vitamina
ciuperci 0,4
sparanghel 0,12
ciuperci 0,1
macrou 0,3
brocoli 0,3
fasole 0,55
lapte 0,19
Cine ajută?
Lucreaza cu celelalte vitamine din complexul B, cu Se
Cine distruge?
alcoolul, anticonceptionalele, ceaiul,cafeaua, stresul, agentii alcalini
dioxidul de sulf, procesul de gătire

35. ROLUL ÎN ORGANISM NECESARUL ZILNIC SURSE
ALIMENTARE
 precursorul niacinei este
TRIPTOFANUL
 parte a coenzimelor
NAD şi NADP, cu rol
important în
metabolismul energetic
 intervine în menţinerea
sănătăţii sistemului
nervos, a pielii şi a
sistemului digestiv
 1 mg niacină = 60 mg
triptofan
 necesarul de niacină se
raportează la aportul
energetic al raţiei
 6,6 mg echivalenţi de
niacină (EN) la 1000 kcal
 minim 13 mg EN/zi
 răspândire
largă
 surse bune:
germenii de
grîu, carnea
de pasăre şi
vită, ficatul,
pâinea
integrală
VITAMINA B3 – NIACINA, VITAMINA PP SAU NICOTINAMIDA
! absenţa niacinei provoacă boala numită pelagră; PP – pelagro-preventivă

37. VITAMINA B6 – PIRIDOXINĂ, PIRIDOXAL, PIRIDOXAMINĂ
ROLUL ÎN ORGANISM NECESARUL ZILNIC SURSE
ALIMENTARE
 parte a piridoxalfosfatului,
cofactor implicat în
metabolismul aminoacizilor
 ajută transformarea
triptofanului în niacină
 susţine metabolismul
celulei nervoase
 intervine în sinteza
hemoglobinei şi a acidului
ascorbic
 este influenţat de
aportul de P şi L
bogate în AGPN al
raţiei.
 este mai mare când
aportul de P este mai
ridicat şi când cel de
AGPN este mai redus.
 1,5 - 2 mg
piridoxină/zi
 răspândire
largă
 surse bune:
drojdia de
bere, carnea şi
ficatul de vită,
peştele,
cerealele
integrale

40. ROLUL ÎN ORGANISM NECESARUL
ZILNIC
SURSE
ALIMENTARE
 in calitate de coenzimă,
participă la biosinteza
acizilor nucleici
 ajută la formarea
hrmoglobinei
 intervine şi în anemia
pernicioasă, alături de
vitamina B12
 microflora
intestinală
sintetizează acid
folic în cantităţi
mari
 0,4 – 1,0 mg acid
folic
 largă răspândire în
plantele cu frunze
de culoare verde-
închis (spanac),
germeni de grâu,
ficat, leguminoase
VITAMINA B9 – ACID FOLIC, ACID PTEROILGLUTAMIC

41. Acidul
N10-formiltetrahidrofolic,
Funcţie biologică şi întrebuinţări
-forma biologic activă al acidului folic este acidul tetrahidrofolic, obtinut prin reducerea
in organism a acidului folic

42. ROLUL ÎN ORGANISM NECESARUL
ZILNIC
SURSE
ALIMENTARE
 implicată în formarea
globulelor roşii şi a
materialului genetic
 ajută la funcţionarea
sistemului nervos
 lipsa vitaminei B12 induce
anemia pernicioasă -
corelată cu carenţa de
acid folic
 necesarul de
vitamină B12 este
asigurat de
microflora
intestinală, care o
sintetizează, şi prin
consum de produse
de origine animală.
 2-3 g
 ficat, stridii,
carne de crab,
peşte, vită, iaurt
VITAMINA B12 - CIANCOBALAMINA
Ficatul este
organul de
depozitare a
ciancobalaminei

44. ROLUL ÎN
ORGANISM
NECESARUL
ZILNIC
SURSE ALIMENTARE
 parte a coenzimei
A, implicată în
metabolismul
lipidic, proteic,
glucidic
 stimulează
creşterea
 este sintetizat de
microflora
intestinală
 10 – 15 mg sau 4-6
mg pentru 1000
kcal.
 răspândire largă
 surse bune: seminţe
oleaginoase,
leguminoase, ficat,
peşte, carne de vită,
ţelină, germeni de grâu,
pîine integrală
ACIDUL PANTOTENIC – VITAMINA B5

46. ROLUL ÎN ORGANISM NECESARUL
ZILNIC
SURSE
ALIMENTARE
 ANTIOXIDANT BIOLOGIC
 Facilitează absorbţia fierului
şi formarea acidului folic
 Participă la sinteza
colagenului
 Măreşte rezistenţa la infecţii
 Carenţa induce boala numită
SCORBUT
 60 - 80 mg  surse bune:
măceşele,
coacăzele, kiwi,
citricele, ardeii,
legumele cu frunze
verzi
VITAMINA C – ACIDUL ASCORBIC

49. Pentru ca alimentele să-şi păstreze vitaminele în cantitatea cea mai
mare trebuie să se păstreze câteva principii:
•Fructele şi legumele trebuie spălate sub jet de apă, nu prin îmuiere
sau ţinere în apă deoarece vitaminele C şi B trec în apa de spălare
•Laptele nu trebuie păstrat în vase transparente, datorită luminii care
distruge Vit. B2 şi vitamina A.. Se păstrează la rece şi întuneric
•Cartoful se fierbe sau se coace în coaje
•Fructele şi legumele se păstrează la frigider