1. BOLILE APARATULUI DIGESTIV
SI A GLANDELOR ANEXE
Aparatul digestiv cuprinde : - cavitatea bucala
- esofagul
- stomacul
- intestinul subtire
- intestinul gros
- rectul
Glandele anexe:
• ficat
• pacreas
• splina
Ca semiologie-simptomatologie a aparatului digestiv avem:
- disfagia
-odinofagia
- anorexia
- varsaturile
- constipatia
- diareea
I. Patologia cavitatii bucale
a) Stomatitele – reprezinta inflamatiile mucoasei bucale
Clasificarea lor se face dupa - aspectul leziunii
- aspectul etiologic
1. Stomatita albicans (Margaritarel) este produsa de Candida albicans. Apare la
NN si sugari cu rezistenta antiinfectioasa scazuta (distrofici), dar si la varste mai mari
dupa tratamente cu antibiotice, in SIDA.
Aspect : depozite albe de intindere diferita, pe mucoasa jugala , limba, pilieri uneori si pe
amigdale.
2. Tratatment : glicerina boraxata + stamicin, nistatin local si general, antibiotice nistatin,
stamicin, fluconazol
2. Stomatita aftoasa
Este de origine virotica si se caracterizeaza prin vezicule mici, care se rup si laa o mica
ulceratie superficiala. Sunt localizate in diferite zone ale cavitatii bucale, produc usturimi
si chiar dureri, cu solutie abundenta si marirea ganglionilor submandibulari,uneori si
febra.
Tratament : instilatii cu solutie nomicina, vitamina A
HHC + glicerina boraxata 10%
3. Stomatita ulcero-necrotica
Este produsa de o flora bacteriana fusospirilara pe fondul scaderii de agravare
antiinfectioasa. Apare sub forma unor ulceratii, de intindere variabila avand fundul
murdar – cenusiu, prin necroza, extrem de dureroasa, urat mirositoare, impiedicand
alimentatia, adenopatie satelita, febra ridicata si stare toxico-septica.
Tratament : instilatii bucale de 5-6 ori /zi cu suspensie de nomicina + vit.A + vit.B2 +
HHC ascetat cu glicerina boraxata 10%
Daca bolnavul nu se poate alimenta se vor utiliza perfuzii nutritive endovenoase cu
glucoza 10% si 5% aminoacizi. si lichide.
General : tratament sistemic cu cefalosporina injectabila sau penicilina G i.m.
II. Patologia gastrointestinala
A. Anorexia
Este lipsa completa a poftei de mancare (inapetenta). La sugari NN refuzul sanului si al
biberonului. Exista 2 categorii de anorexie:
a) Anorexia psihogena – in care copilul nu are nici o boala organica. Este conditionata de
anumite stari dezagreabile legate de actul alimentarii, de ambianta in care se ofera mesele
sau capricii repetate.
Tratament : consta in schimbarea mediului in care este servita masa, crearea unei
ambiante placute, diversificarea meniurilor, vitaminoloterapie ( complexul B + vit.C)
peritol sirop . Se vor face investigatii pentru eliminarea unor cauze organice.
b) Anorexia simptomatologica – insoteste majoritatea bolilor. La copii se intalneste in:
3. - toate starile febrile (secretiile digestive fiind scazute )
- infectiile gastrointestinale : - gastroenterita acuta
- enterocolite
- toxiinfectii alimentare
- bolile infectocontagioase : - hepatite virale, acute
- scarlatina
- rujeola
- febra tifoida
- gripa
- bolile respiratorii grave : - laringite obstruante
- bronhopneumonii
- pleurezii
- TBC pulmonar
- insuficienta cardiaca si insuficienta circulatorie periferica (colaps vascular)
- ciroza hepatica si hepatitele cronice agresive
- bolile de sange : anemii de orice fel, leucemii, aplazie medulara
- administrarea unor medicamente : - tetraciclina
- citostatice
In toate situatiile trebuie tratata boala de fond. Alimentatia se face progresiv, fara abuzuri.
B. Varsaturile
Reprezinta evacuarea continutului gastric prin contractii asociate ale musculaturii
stomacului cu cele ale musculaturii abdominale. Pot apare imediat dupa mese sau fara
legatura cu masa. Pot fi precedate de greata.
Clasificarea se poate face astfel :
a) Varsaturi alimentare – sunt frecvente la copiii mici, mai ales la sugarii unde pot exista
2 feluri de cauze alimentare:
- cantitative = depasirea la o masa a capacitatii gastrice a sugarului cu cantitati
mari de alimente
- calitative = administrarea unui aliment care nu corespunde varstei
b)Varsaturi febrile – apar peste valoarea de 38° si se intalneste la sugari si copilul mic.
4. c) Varsaturile din bolile acute ale aparatului digestiv :
- boala diareica acuta – este insotita frecvent de varsaturi
- gastroenteritele acute ale copilului mare
d) Varsaturile din bolile chirugicale acute ale abdomenului si tubului digestiv:
− apendicita acuta
− peritonita generalizata
− ocluzia intestinala
− intestinala a sugarului si colipului mic
− inveginatia intestinala a sugarului
− hernia strangulata
− stenoza hipertrofica congenitala de pilor
e) Varsaturile prin leziuni gastrice sau prin continut gastric inadecvat. Apare in :
- ulcer gastric
- gastrite
Varsaturile cu caracter sanguinolent- se numeste hematemeza
f) Varsaturile in bolile aparatului respirator : bronsite, bronhopneumonii, pneumonii
interstitiale, . La acestea contribuie febra, tusea si inghitirea de sputa
g) Varsaturile in bolile infecto-contagioase in : - hepatita virala acuta
- tusea convulsiva
- scarlatina
- toxiinfectie alimentara.
h) Varsaturile in bolile SNC : - meningite, encefalite
- tumori cerebrale
- edem cerebral acut
- abces cerebral
i) Varsaturi in boli si tulburari metabolice : - coma hepatica
- coma urenica
- coma diabetica
j) Varsaturi in intoxicatii acute accidentale cu ciuperci, alcool, insecticide, substante
caustice
5. k) Varsaturi medicamentoase : enteritromicina , tetraciclina, citostatice
l) Varsaturi psihogene : - la anumite mirosuri
- de mancare, masina, avion
Tratamentul varsaturilor – este in functie de etiologie si simptomatica :
- examen medical complet
- nu se mai dau medicamente pe cale orala
- perfuzii endovenoase pentru reechilibrare hidroelectrolitica
- supozitoare pentru febra
- in cele chirurgicale : interventie de urgenta
- in bolile infectioase : antibioterapia corespunzatoare
- in intoxicatii : eliminarea toxicului prin spalaturi gastrice
- in bolile respiratorii : tratamentul tusei
- in bolile metabolice : tratamentul , perfuzii, hidratare
- in bolile SNC : punctie lombara decompresiva; in edem cerebral acut ( care este
contraindicat in suspiciunea de tumora cerebrala, pericol de angajare in gaura occipitala
si orpirea activitatii centrilor locali bulbari); tratament: fenobarbital, metroclopramid.
C.Constipatia
Consta in rarirea eliminarii scaunelor, ajungand sa fie unul la 48-72h si chiar la intervale
mai mari. Aceasta poate fi :
- habituala – asa s-a obisnuit sa aiba un scaun cat mai rar
- simptomatica – in boli care determina scaderea peristatismului intestinal
- de cauza organica- un obstacol cu modificari importante de structura a intestinului
III.Boala diareica acuta (B.D.A.)
Definitie : B.D.A. reprezinta o malabsorbtie intestinala temporara de apa si electroliti, de
principii alimentare (proteine, glucide, lipide) ce se manifesta prin
- accelerarea transzitului intestinal
6. - evacuarea de scaune frecvente semnificative
- deshidratare, scadere ponderala
Incidenta : B.D.A. este una dintre cele mai frecvente imbolnaviri fiind pe locul secund
dupa afectiunile respiratorii ; se intalneste la toate varstele. Anual se inregistreaza 2
milioane de decese la grupe de varsta 0 – 5 ani; in Romania- mai ales in sezonul cald.
Tabloul clinic : - diaree cu scaun modificat
- cu frecventa ridicata
- scaderea consistentei scaunului
- peristaltismul intestinal
- tulburari ale absorbtiei apei si electrolitilor
Scaunul poate fi : - semilichid
- lichid
- mucos
- mucogrunjos
-mucopurulent
-sanguinolent
Clasificare B.D.A. : simpla - cu <pondere 0 – 5%
medie - < scade 6 – 10%
grava - < scade > 10%
Etiologie – este data de factori : - favorizanti
- determinanti
Factori favorizanti : - prematuri, distrofici
- sugari malnutriti
- alergici
- copii din colectivitati
- alimentatie necorespunzatoare
- folosirea in exces a antibioticelor
- conditii social-economici (saracie)
Factori determinanti - agentii patogeni sunt : - virusi
- bacterii
- paraziti
7. Tabloul clinic : - debutul poate fi brusc, cu scaune frecventemodificate, stagnare
ponderala, agitatie, varsaturi, febra. Scaunele frecvente ajung la 10 – 12 – 20/zi, varsaturi
in jet, miros fetid. Se insoteste de :
- colici abdominale, agitatie
- balonare
- aciditatea scaunelor da eritem fesier
- scadere in greutate
Investigatii de laborator :
* coprocultura ( ex.esential)
* hemoleucograma
* ionograma
Tratamentul B.D.A. – trebuie sa cuprinda 3-4 etape:
1. rehidratarea - pe cale orala
enterala
- cantitatea 50 ml/kg / 24h
- compozitia GELSOL
2. "dieta de tranzitie" cu alimente ce pot reduce diareea : supa de morcovi 30-50%
mucilagii de orez
3. alimentul dietetic este laptele produs industrial ce contine putina sau deloc lactoza
4. tratamentul antiinfectios dupa identificarea germenului si antibiograma
· ampicilina 100mg/kg/zi i.m.
· colimicina10mg/kg/zi
IV.Gastroenterocolita acuta grava
- cu deshidratare > 10%
- frecventa in primul an de viata, cu pierderi hidrosaline echivalente cu >10% din
greutatea corporala, si este considerata urgenta medicala.
Etiologia – este comuna celei bacteriene, mai ales gram negativi, dand de fapt un entero-
septis.
Tabloul clinic :
- varsta : NN sau sugar cu deshidratare > 10% - prin diaree, varsaturi
8. - stare generala alterata, paloare sau cianoza, tegument cu tenta cenusie
- facies caracteristic : imobil, incercanat, fontanela anterioara deprimataglobii oculari
infundati in orbita
- pliul cutanat lipsit de elasticitate, turgoflasc
- acidoza metabolica grava determina: polipnee F.R>60/min
- anorexie accentuata
- buze rosii, uscate
- aparat cardio-vascular = tahicardie puls filiform, extremitati reci, hipotensiune
Aparat renal – oligourie
- SNC: convulsii
Investigatii paraclinice :
a) izolarea agentului patogen, coprocultura, antibiograma
b) hemocultura, urocultura, ex.citobacteriologic LCR
c) parametri biologici : - VSH
- proteina C reactiva
- fibrinogen
- leucocite crescute > 8000m³
Tratament – in conditii de spitalizare
Secventa masurilor terapeutice :
1. tratamentul prin rehidratare parenterala
2. tratament antibioterapic parenterala
3. corectarea modificarilor biolobiceasociate, acidoza, anemie, hipoproteinemie
4. realimentarea
V. Enteropatiile cronice
1. Steatoreea
Se manifesta prin diaree cronica cu scaune bogate in grasime. Sunt voluminoase, culoare
galbuie, consistenta semilichida sau semisolida, miros fad. Bolile care se insotesc de
stetoree se caracterizeaza prin persistenta unei diarei cronice si tulburari de malabsorbtie,
a unor principii alimentare.
9. In aceasta categorie intra:
− fibroza chistica de pancreas (mucoviscidoza)
− celiakia – intoleranta la gliadina ( o proteina din glutemul graului si al secarei)
Alte diarei cronice:
1. Intoleranta congenitala sau dobandita la lactoza sau ,mai rar,la zaharoza- tratament
dietetic
2. Colitele – sunt : - mucomembranoasa
- de fermentatie
- de putrefactie
- ulcerata cu scaune mucosanguinolente
Tratament : dieta
VI Icterele la copil
Icter = simptom care consta in colorarea galbena a tegumentelor si mucoaselor datorita
cresterii bilirubinei plasmatice, urmata de depunerea ei in tesuturi.
A. Icterele in perioada NN - cu bilirubina - neconjugata (Indirecta)
- conjugata (Directa)
1. Icterele neonatale cu bilirubina indirecta ridicata
- icterul fiziologic
- icterul grav hemolitic – datorat incompatibilitatii de RH
- icter hemolitic al NN prin incompatibilitate de grupa sanguina A B O intre mama si
copil
2. Ictere neonatale cu bilirubina directa ridicata
− in hepatita acuta virala cu virus B
− icterul din septicemii
− icterul din boala hepatica a NN
VII. Hepatita cronica la copil
Este urmarea unei hepatite acute virale cu virus B, C, E care poate fi trecut neobservata si
nediagnosticata.
10. Simptomatologie – exista 2 forme de HC :
a) Hepatita cronica persistenta - simptome:
− astenie si indispozitie fizica
− greturi si inapetenta
− balonari postprandiale
− dureri moderate in hipocondrul drept
− hepatomegalie moderata
b) Hepatita cronica agresiva – are manifestari clinice mai intense si evolutie deseori
nefavorabila. Simptome :
− astenie marcata de durata
− sindrom dispeptic manifestat prin anorexie, greturi, varsaturi
− dureri prehepatice de intensitate mare
− hepatomegalie marcanta
− evolutia este spre ciroza hepatica
Probe de laborator :
- TGO TGP valori normale 15-20 U/I
- TGP=GPT valori normale 20-70 U/I
- proba cu Timol 0-5m Mc Lagan este ridicata
- antigenul virusului B este prevazut in hepatita B
Tratamentul hepatitelor cronice
1. evitarea oricaror eforturi fizice, repaus la pat
2. dieta de curatare hepatica
Alimente interzise : - sarea in cantitati mari
- condimente iuti(piper, ardei, usturoi, mustar, boia, varza
acra, muraturi)
- carnea grasa de porcsi derivatele ei (carnati, piftie,salam)
- carne de gasca, rata, miel, vanat
- oua de rata
Alimente permise : - carne slaba de pui, vita (fiarta sau fripta la gratar)
- peste slab
11. - branza de vaci, smantana
- supa de zarzavat
- fructe , cu exceptie : nuci, alune
Tratament medicamentos :
− medicamente hepatoterapice si cu vitamine B, silimarina, Liv 52
− in hepatita cronica agresiva cu virus B – este indicat Interferon 6 luni – 3
inj./saptamana
− in hepatita cronica agresiva cu virus C este indicat Interferon + Ribavirina
VIII. Ciroza hepatica la copil
Se produce prin evolutia nefavorabila a unei hepatite virale cronicizate.
Diagnosticul – se pune - mai multe elemente :
− hepatosplinomegalia este constanta
− semne de hipertensiune postala cu marimea de volum a abdomenului, circulatie
venoasa superficiala, toracvo-abdominala de tip porto-cav, realizand aspectul de
“cap de meduza”
− varice esofagiene
− hemoragii digestive superiore (hematemoza)
− hotarator pentru diagnostic este punctia hepatica biopsica
Evolutia este catreinsuficienta hepatica forma grava -sfarsitul letal Viitorul de astazi:
transplatul hepatic.
IX. Insuficienta hepatica acuta la copil
Insuficienta hepatica acuta
Este un simptom clinic sever, determinat de distrugerea celulelor hepatice cu eliberarea
unor produsi metabolici care perturba functionarea unor sisteme si organe vitale
indeosebi a SNC.
Necroza hapatitelor este pana la 80%.
Tabloul clinic :
12. − sindromul icteric sclero-tegumentar
− sindromul hepatosplenomegalic
− sindromul hemoragic : - hematemeza
- melena
- pete si echimoze
− halena hepatica
− sindrom digestiv : anorexie, meteorism, varsaturi, diaree
− hipotermie
− sindrom neuropsihic : pana la coma hepatica
*stadiul I – euforie (nemotivata) labilitate afectiva, insomnie, confuzie, miscari
involuntare flexie-extensie a degetelor
* stadiul II – tulburari de comportament : agitaie, tipat, dezorientare temporo-spatiala
* stadiul III – agitatie si confizie marcata, vorbire incoerenta, hipoflexie
* stadiul IV – raspunde greu la stimuli durerosi, miscari neordonate, disparitia reflexelor
corneei si pupilare, tulburari de deglutitie, tuse, tulburari cardio-respiratorii severe.
Investigatii paraclinice : - transaminaze
- bilirubimie, proteinemie
- timp protrombina prelungit
- punctie lombara
- EKG
- hemocultura
Tratamentul insuficientei hepatice
Complex :
− sustinerea functiei hepatice
− corectarea tendintei la hemoragii
− echilibrarea functiilor aparatului respirator si cardiovascular
− prevenirea si tratamentul insuficientei renale
− regim alimentar
− hidratare si alimentatie parenterala
13. Parazitoze intestinale
1. Giardoza
Este produsa de un protozoar flagelat denumit Giardia intestinalis. Are habitatul in
duoden si este eliminat in natura sub forma de chist.
Simptome :
− dureri abdominaledifuze
− perioade de diaree urmata uneori de varsaturi
− nervozitate
− foarte rar, icter
Diagnosticul - prin descoperirea chistelor de giardia in scaun la examenul
coproparazitologic.
Tratamentul :
p.o. - Metronidazol
- Fosigyn
- Furazolidon
2. Teniazele
Sunt verminoze produse de viermi lati denumiti popular panglica datorita foemei lor.
Pot fi :
a) Taenia solium – are o lungime de 2-3m si are habitatul in intestinul subtire (se
contamineaza din carnea de porc infestata)
Simptome :
− dureri abdominale difuze
− diaree, anemie
− slabire
Diagnostic : examen coproparazitologic
14. b) Taenia saginata – are o lungime de 3-8m si are habitat in intestinul subtire. Omul se
contamineaza prin consumarea carnii de vita.
Diagnostic – examen coproparazitologic
Tratament : Niclosamid p.o.
c) Taenia echinococcus – traieste in intestinul cainelui, pisicii, oii, caprelor, vitelor
La om produc chiste hidatice cu localizare in diferite organe – ficat, plamani, creier, vase
Tratament : chirurgical pentru extiraparea chistului.
3. Oxiuraza
Este produsa de un nematoid (vierme cilindric) foarte mic, masurand 3-12mm, albicios,
ascutit la ambele capete, cu habitat in partea inbferioara a ileonului.
Simptomatologia :
− prurit anal
− nervozitate
− insomnii
− dureri abdominale
Diagnostic – greu, daca nu sunt reptate analizele in scaun cu ochiul liber
Tratament :
- Nematoctom 75mg/kg/zi in 3 prize/7zile
- Vermox 100mg – doza unica
- masuri igienice : unghii taiate, igiena , igiena lenjeriei
4. Ascaridioza
Este produsa de Ascaris limbricoides – nematid alb, ascutit la ambele capete, lung de 15-
25cm, cu habitat in intestinul subtire. Sunt in numar foarte mare, uneori sub forma de
ghem.
Simptomatologie :
− dureri difuze abdominale
− nervozitate
− slabire, inapetenta, greata, varsaturi
Diagnostic – investigatii de laborator – ex.coproparazitologic
Tratament : Nematoctom, Helmintox, Vermox, Decaris
15. 5. Trichineloza
Este o parazitoza datorata unui nematod foarte mic, are o foarte scurta perioada de viata
in intestin 1-3 saptamani. Dupa aceasta perioada larvele trec in sange si se localizeaza in
muschii striati, inclusiv in miocard, producand tulburari grave. Contaminarea se face prin
consumarea de carne de porc insuficient prelucrata termic.
Simptomatologie :
Faza intestinala este de scurta durata 1-3 saptamani cu greata, varsaturi, diaree. Dupa
localizarea in muschi apare un sindrom febril prelungit, astenie, dureri musculare, edem
al pleoapelor. Pot apare si tulburari cardiace.
Investigatii :
− hipereozinofilie sanguina ajungand la 70-80%
− biopsia musculara cu depistarea larvelor la examenul microscopic.
Profilaxie:
- conditii igienodietetice, starpirea sobolanolor, cainilor vagabonzi
- hranirea porcilor – cu evitarea gunoaielor
- control sanitar veterinar al carnii de porc
- prelucrarea termica corecta
Tratament : Vermox, Mintezol
- in faza musculara : Dietilcarbamazina , Mintezol, Prednison
- analgezice (antiinflamatorii) algocalmin, paracetamol, nurofen
