semiologia medicala curs

1. Semiologie medicală – curs 3
Tulburările stării de constientă
 primele elemente referitoare la starea psihică a pacientului sunt observate încă din cursul
anamnezei : capacitatea de concentrare, dacă pacientul este orientat temporal,spatial si dacă
cooperează ( dacă vorbeste) ;
 confuzia: lipsa de claritate a gândirii însotită de alterarea functiilor superioare vizând memoria,
atentia si orientarea temporo-spatială
 torpoarea (somnolenta) : este asemănătoare cu faza de inducere a somnului ; bolnavul este
somnolent, vorbeste cu dificultate si monoton(apare în stări febrile si în stările de surmenaj);
 obnubilarea : se caracterizează prin orientare temporo-spatială , bolnavul răspunde greu la
întrebări si sesizează cu dificultate ce se petrece în jurul lui;(în stări toxice/infectioase)
 stupoarea : este caracterizată prin dezorientare temporo-spatială , tulburări de memorie,
*privire în gol*; o pierdere a stării de constientă reversibilă sub actiunea unor stimuli puternici
 coma :
 se caracterizează prin alterarea totală sau partială a stării de constientă, cu afectarea celorlalte
functii ale vietii de relatie si perturbarea mai mult sau mai putin profundă a functiilor vitale
vegetative ( respiratie, circulatie, metabolism);
 coma superficială : se caracterizează prin prezenta unui răspuns partial la stimuli senzoriali;
 coma profundă : se caracterizează prin absenta totală a răspunsului la stimuli ; functiile
vitale desi prezente – pot fi afectate ;
 coma ireversibilă : abolirea totală a functiilor de relatie si a functiilor vitale ;
 sincopa :
 pierdere bruscă si tranzitorie a constientei , de scurtă durată si reversibilă spontan( 3 -5 min.);
 anamneza : circumstantele de aparitie (efort, schimbarea pozitiei, acces de tuse, ortostatism,
alimentatie, administrarea unui medicament ) ; frecventa si durata sincopelor ( izolate,
repetitive, unice) ; simptome asociate ( palpitatii, durere retrosternală, cefalee) ; APP ( boli
cardiace, neurologice, metabolice, digestive, psihiatrice) ; tratamente si mod de administrare
( antihipertensive, vasodilatatoare, sedative, hipnotice);
 sincopa poate apărea brusc sau poate fi precedată de un complex de manifestări desemnnat
prin termenul lipotimie ( stare de rău, astenie, paloare, transpiratii, ameteli, acufene, greată);
b. nu cade brusc la pămant, deci nu se loveste , are timp să-si caute o pozitie convenabilă ;
 în cursul sincopei pacientul este palid , pulsul arterial este slab, rapid, uneori neregulat,
respiratia poate fi superficială ;
Inspectia generală a pacientului
 este metoda fundamentală a oricărui demers diagnostic ;
 la primul contact vizual cu pacientul pot fi evidentiate aspecte precum : atitudinea, mersul,
constitutia, faciesul, mimica, starea de nutritie, coloratia anormală a tegumentului, integritatea
anatomică, aspectul mâinilor, efortul evident de a respira, etc.
Atitudinea :
 desemnează pozitia (postura) spontană adoptată de pacient ca urmare a bolii , în scopul
minimalizării unui anumit tip de suferintă (activă, pasivă si fortată);
 atitudinea activă : pacientul se mobilizează fără dificultate, tonusul muscular prezent ;
-1-

2.  atitudinea pasivă: pacientul este indiferent fată de mediul ambiant , musculatură
flască,hipotonă ; atitudine caracteristică îmbolnăvirilor severe ; antidispneizante ( în vederea
diminuării unor tulburări functionale) sau pozitii antalgice ( diminuarea durerilor) ;
 atitudinea fortată : adoptată de bolnav pt. a diminua unele tulburări functionale ( pozitii
antidispneizante) sau dureri ( pozitii antalgice) ;
 posturi antalgice :
lombosciatică (corpul aplecat spre partea afectată ) ;
pleurită si fracturi costale ( pacientul stă pe partea sănătoasă) ;
colica biliară si renală ( pozitie instabilă, b. caută o pozitie care să amelioreze durerea ) ;
ulcer gastric si duodenal în criză ( pozitie ghemuită cu exercitarea unei presiuni cu pumnul
asupra regiunii dureroase ) ;
 apendicita acută ( membrul inferior drept flectat) ;
 posturi antidispneizante : ( dispneea = dificultatea de respira ):
ortopnee ( pozitia ridicată a toracelui la un unghi de 45⁰ fată de planul patului până la
ridicarea sezândă , ameliorează dispneea – de ex. în insuficienta ventriculară stg.) ;
accesul sever de astm bronsic ( b. stă în pozitie sezândă si se sprijină în mâini) ; pleurezie (
b. stă pe partea bolnavă , se ameliorează astfel respiratia pe partea sănătoasă ) ;
pericardita lichidiană ( cu toracele aplecat înainte ; *semnul rugăciunii mahomedane * =
sprijinit pe coate si genunchi, pozitie genu-pectorală);
 posturi fortate prin contracturi musuclare :
 redoarea cefei ( rezistenta opusă la încercarea examinatorului de a efectua flexia
capului pe trunchi ; în sindromul meningeal ) ;
 torticolisul ( înclinarea laterală a capului însotită de limitarea efectuării unei miscări
– ex. în boli neurologice, otice, musculare ) ;
 tetanos ( opistotonus cu aspect de arc de cerc sau emprostotonus asemănătoare cu
pozitia fătului în uter ) ;
 sindromul meningeal ( capul în extensie , coapsele flectate pe abdomen , gambele
flectate pe gambe );
Tulburări de mers si de echilibru :
 desi mersul este analizat în cadrul ex. obiectiv, anamneza este f. importantă ;
 anamneza vizează : data aparitiei tulburărilor de mers ; modul de debut ( brusc / progresiv);
circumstantele de aparitie , evolutia ( caracter permanent/intermitent) ; prezenta / absenta
unor dureri asociate; APP ( dacă au mai fost cazuri în familie ) / AHC ; trat.medicam.adm.
 testarea mersului : pacientul este invitat să meargă pe o distantă de câtiva metri si să se
întoarcă brusc ; se apreciază pozitia trunchiului, lungimea pasului, balansarea bratelor ;
 testarea echilibrului : pacientul stă în ortostatism cu picioarele apropiate si cu ochii
deschisi, apoi cu ochii închisi ; se compară modul în care îsi mentine echilibrul în ambele
cazuri ;
-2-

3.  tipuri de mers : boli :
legănat de rată miopatii grave
ebrios-pasi nesiguri, ca de om beat intoxicatie cu alcool/barbiturice
cosind ( spastic)-membrul inferior afectat
efectuează pasul printr-o miscare în
semicerc, fără îndoirea genunchiului
hemiplegia spastică
topăit ( inegal ) Coree
stepat ( equin)-pământul este atins cu
vârful apoi cu călcâiul , iar membrul
inferior este azvârlit
paralizia de sciatic popliteu extern
ataxic-gambele depărtate, mers nesigur,
instabil, privirea spre pământ
leziuni cerebeloase
rigid-ezitant, pasi mici, fără ridicarea
picioarelor si capul aplecat înainte
boala Parkinson
schiopătând deformări ale membrelor inferioare
Miscările involuntare :
 sau spontane apar în boli neurologice, metabolice si degenerative ; survin numai în stare de
veghe , cresc la emotii si dispar în timpul somnului ;
 anamneza : data si contextul aparitiei ; evolutia ; simptome asociate ; APP ( hipertiroidie, boli
respiratorii/hepatice/renale) ; consum exagerat de alcool si cafea , fumatul;
 tipuri de miscări involuntare : boli :
Tremurături :
 rapide si fine la nivelul extremitătilor membrelor
superioare
 miscări rare, ritmice si egale la nivelul bărbiei, limbii
si degetelor ; apar în repaus si sunt accentuate de
emotii pozitive / negative; miscările policelui contra
indexului imită actiunea de numărare a banilor ;
 tremor intentional ( care îsi caută tinta ) , amplu si
neregulat
 hipertiroidism ; hipoglicemie;
anxietate ; consum exagerat de
cafea si tutun
 boala Parkinson
 afectări cerebeloase
Asterixis ( flapping tremor) : miscări involuntare,
spasmodice , de flexie-extensie în articulatiile pumnilor
si metacarpofalangiere ( asemănătoare fâlfâitului aripilor
unei păsări )
encefalopatie hepatică sau
respiratorie ; uremie
Miscările coreiforme : involuntare, ample, bruste,
dezordonate, rapide, de scurtă durată, afectând un
membru sau o jumătate a corpului
Coree ; encefalită
Miscările atetozice : spontane, lente, involuntare,
onulatorii, localizate la extremităti ( fată, mâini)
afectări ale nucleilor bazali ai
creierului
-3-

4. Tipuri semiologicede facies
 faciesul arată aspectul caracteristic al fetei, capabil să evoce o boală ;
 tipuri de facies :
 din unele boli endocrine:
acromegalic: arcade sprâncenoase si apofize zigomatice proeminente ; piramidă nazală
mărită si lărgită la bază ; buzele îngrosate , limba mărită de volum ; bose frontale mărite ;
dintii inferiori devin mobili ;
din boala Basedow-Graves: protuzia globilor oculari în afara orbitelor ( exoftalmie
bilaterală ) ; fanta palpebrală lărgită prin spasm retractil al pleoapei superioare face
imposibilă închiderea pleoapelor ; privirea tiroidiană cu expresie de spaimă ; decalaj între
coborârea pleoapei fată de coborârea globului ocular :
hipotiroidian: fante palpebrale înguste; nas trilobat; piele uscată, îngrosată si palidă ; păr
aspru, rar, uscat, friabil ; disparitia treimii externe a sprâncenelor ; buze groase ;
din sindromul Cushing: fata rotundă cu aspect de lună plină ; hirsutism ( pilozitate
topografică de tip masculin la femei); obraj de culoare rosie-violacee; gât scurt si gros;
din boala Addison:aspect cafeniu, bronzat ; uneori zone depigmentate localizate ;
 din unele boli respiratorii :
TBC ( palid cu pometii trandafirii si ochi strălucitori, înfundati în orbite );
astm bronsic (faciesul exprimă teama de sufocare si senzatia de moarte iminentă);
bronsita cronică ( aspect buhăit, cianotic);
 din unele boli cardiace : stenoza mitrală (obraji rosii cu tentă albăstruie);
 în unele boli renale:
sindrom nefrotic ( aspect buhăit, fante palpebrale mici datorită edemului alb, moale si
pufos) ;
faciesul uremic ( initial palid, apoi pământiu,cu descuamare )
 în unele boli digestive :
facies hipocratic ( în peritonite, boli cu deshidratare)( aspect pământiu, obraji subti, privire
pierdută, ochi înfundati în orbite );
ciroza hepatică (coloratie brun-gălbuie, nas efilat, proeminente osoase bine exprimate, păr
uscat si friabil);
 ulcer gastric si duodenal ( carcteristic perioadelor active ale bolii : expresia fetei arată
durerea , fata trasă si încercănată )
 din unele colagenoze:
lupus eritematos ( eruptie eritemato-scuamoasă localizată pe nas si la nivelul pometilor) ;
sclerodermie( aspect de icoană bizantină ; piele groasă , întinsă, lipsită de elasticitate ;
deschiderea gurii se face cu dificultate );
dermatomiozită : eritem violaceu periorbital cu/fără edem
-4-