Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Epilepsi appt.

2,352 views

Published on

  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Epilepsi appt.

  1. 1. EPILEPSIA
  2. 2. Definiţie Afecţiune cronică, caracterizată prin recurenţa crizelor Este a doua afecţiune cronică neurologică care aduce pacientul la neurolog (după cefalee) Crizele epileptice sunt fenomene clinice rezultate din hiperexcitabilitatea neuronilor corticali
  3. 3. Definiţia crizelor dpdv electric: – Descărcare bruscă, paroxistică, excesivă şi rapidă a neuronior (Jackson 1983) clinic – Criza epileptică este o modificare stereotipă a stării de conştienţă, comportamentului, funcţiilor motorii, percepţiilor şi senzaţiilor, rezultate din descărcările paroxistice ale neuronilor corticali Epilepsia presupune recurenţa crizelor. O singură criză epileptică nu constituie epilepsie Crize acute simptomatice: crizele care apar în primele 1 – 2 săpt. De la o perturbare metabolică cerebrală.
  4. 4. Istoric Epilepticii erau considerati “posedaţi de către diavol” Frecvent - desconsiderare proprie si izolare sociala Personalitati celebre cu epilepsie: Cezar, Petru cel Mare, Napoleon, Sf. Pavel, Jeanne d’Arc, Martin Luther, Alfred Nobel, Dostoievski, Van Gogh.
  5. 5. Epidemiologie Incidenta epilepsiei (rata anuala a noilor cazuri apărute) / 100.000 locuitori este de 40-70/100.000 locuitori in tarile dezvoltate ajungand la 100-190/100.000 locuitori in tarile aflate in curs de dezvoltare; Prevalenta bolii ~ 1% (50 milioane epileptici in lume) Vârsta incidentei maxime este in primii 10 ani de viata si peste 70 ani
  6. 6. EtiologieDpdv etiologic, epilepsia se poate clasifica astfel: Simptomatica - produsa de o leziune cerebrala cunoscuta, identificabila; Criptogenica - produsa de leziuni ale creierului dobandite (incluzand anomalii de dezvoltare a creierului din perioada prenatala) care nu au fost identificate sau a caror cauza este necunoscuta; majoritatea epilepsiilor partiale apartin acestei categorii; Idiopatica – etiologie necunoscuta, se presupune ca au determinism genetic; in aceasta categorie sunt incluse majoritatea epilepsiilor primar generalizate
  7. 7. Etiologie 60% din epilepsii sunt idiopatice si criptogenice 40% simptomatice, care pot fi: – vasculare(15%): avc ischemic, neurogic, HSA, cavernoame – Etilice (7%) – post-traumatice (3%) – Tumorale (6%) – alte cazuri - degenerative Alzheimer, metabolice, infectioase (8%)
  8. 8. Diagnostic Presupune 3 etape: 1) Diferenţierea crizei epileptice de afecţiuni care mimează criza; 2) Clasificarea tipului de criza sau sindrom epileptic 3) Determinarea etiologiei crizelor
  9. 9. Diagnosticul diferential al crizelor sincope atacul ischemic tranzitor afecţiuni metabolice (hipoglicemia) narcolepsia afecţiuni care produc obstrucţia intermitenta in circulaţia LCR (chiste coloide a ventriculului III) droguri migrene afecţiuni psihiatrice (pseudocrize, atacuri de panica, afecţiuni disociative) ticuri, distonii din coreoatetoză, hemispasm facial, crizele tonice din SM, sindromul picoarelor nelinistite, etc
  10. 10. Clasificarea crizelor epileptice(ILAE-International League Against Epilepsy)
  11. 11. I. Crize parţialeB) simple (fara alterarea stării de conştientă)C) complexe (cu alterarea stării de conştienta)D) cu generalizare secundaraII. Crize generalizateF) convulsiveG) neconvulsive
  12. 12. A) Crizele parţiale simple Cu simptome motorii • jacksoniene motorii • Adversive (capul+globii oculari sunt deviaţi de partea opusa focarului epileptic) Cu simptome senzitive-senzoriale • senzitive jacksoniene, vizuale (fosfene, scotoame, halucinatii), auditive, olfactive, gustative. • autonome • cu simptome psihice
  13. 13. B) Crize parţiale complexe crize parţiale simple urmate de alterarea stării de conştienta crize cu alterarea conştientei de la debut
  14. 14. C) Crize parţiale cu evoluţiespre generalizare secundara
  15. 15. Crize autonome(vegetative) cu manifestări paroxistice vegetative – greaţa – vărsături precedate de dureri abdominale – tahicardie – tahipnee – Midriaza – sialoreeAparţine epilepsiei diencefalice, hipotalamice, insulară, paraventriculară.
  16. 16. B) Crize parţiale complexe (de lobtemporal) sau crize psihomotorii Cele mai frecvente crize ale adultului si cele mai rezistente la tratament Pot fi precedate de aura Durează mai puţin de 3 minute
  17. 17. B) Crize partiale complexe (de lobtemporal) sau crize psihomotorii B1) Crizele psihomotorii Pot prezenta automatisme – gestuale (frecarea mâinilor, masticaţie, deglutiţie, imbricare, etc) – verbale (repeta stereotip aceleaşi cuvinte) Pot prezenta automatisme ambulatorii de lunga durata (ore, zile)- fuga epileptica La revenire pacienţii au amnezia episodului După criză sunt obnubilaţi, confuzi şi adeseori au cefalee postcritica (durata episodului postcritic poate dura minute până la ore)
  18. 18. B) Crize partiale complexe (de lobtemporal) sau crize psihomotorii B2) Crize cu simpomatologie cognitiva Crize dismnezice – Stări de vis “Dreamy states”- fenomene paroxistice cu conştienta păstrata dar obnubilata, după criza, pacientul putând-o descrie detaliat – Pacienţii au deseori un sentiment de straniu, ireal, de “familiaritate”(déjà vu) la trecerea prin locuri straine, sau invers, sentimentul de “înstrăinare” fata de locuri si persoane cunoscute
  19. 19. II. Crize epileptice generalizate(convulsive sau neconvulsive) Absenţe ( tipice & atipice ) Crize mioclonice Crize tonice Crize tonico-clonice Crize atonice Crize neclasificate
  20. 20. II. Crize epileptice generalizate(convulsive sau neconvulsive) Absenţele – “criza minora” (petit mal) – Copii 3-15 ani – Clinic: suspendarea bruscă a funcţiilor psihice, fără convulsii, cu debut şi sfârşit brutal – EEG: descărcări paroxistice generalizate de CVU de 3 cicli/sec
  21. 21. II. Crize epileptice generalizate(convulsive sau neconvulsive) Crizele mioclonice – Scurte contracţii musculare, bruşte, singulare sau grupate – Pot afecta orice grup muscular Crizele clonice – Contracţii ritmice, deplasează segmentul de membru, afectează extremităţile superioare, gâtul ş faţa Crizele tonice – Contracţii pe gurpele musculare extensoare, cu pierderea constienţei Crizele atone – Prăbuşirea bruscă a tonusului muscular
  22. 22. II. Crize epileptice generalizate(convulsive sau neconvulsive) Crizele tonico-clonice (grand mal) – Pierderea bruscă a conştienţei cu cădere – La debut salvă de mioclonii grupate – Strigăt sacadat – Faza tonică 10-20 sec. Are 2 subfaze: – Etapa tonică în flexie – musculatura axială deplasează corpul înainte, deschiderea ochilor cu devierea in sus a GO – Etapa tonică în extensie – deschiderea şi închiderea gurii cu muşcarea limbii, extensia şi adducţia MI; atitudine în opistotonus cu apnee
  23. 23. II. Crize epileptice generalizate(convulsive sau neconvulsive) Crizele tonico-clonice (grand mal) – Faza clonică – 30-60 sec (max 90) – Convulsii violente cu muşcarea limbii NB În faza tonică apar numeroase modificări vegetative care se reduc şi dispar total la începutul fazei clonice (creşte TA, tahicardie, midriază, cianoză, hipersudoraţie, hipersecreţie bronşică) – Postcritic – faza stertoroasă (comatoasă) cu o durată de 2-15 min.
  24. 24. Factori care pot precipita apariţiacrizelor epileptice Deprivarea de somn Sevrajul la alcoolici Flashul TV Unele droguri (care scad pragul convulsionant), pot produce crize: penicilina, isoniazida, aminofilina, theofilina, antidepresivele tricliclice, fenotiazine, insulina, antihistaminicele Infecţii sistemice Traumatisme craniene Menstruaţia (epilepsia catameniala) Deshidratarea Stresul hiperventilatia
  25. 25. Investigaţii in epilepsie Ex. EEG-util, ajuta in diagnosticarea epilepsiilor parţiale/generalizate 50% din pacienţii epileptici au un EEG standard normal Tehnici de activare a “focarelor” (hiperventilatie, deprivarea de somn de somn)
  26. 26. Imagistica cerebrala Esenţiala in diagnosticarea epilepsiei, pentru a evidenţia eventualele leziuni structurale ale creierului care declanşează crize CT, MRI CT se repeta când exista suspiciunea de TU cerebrala, când crizele se intensifica sau devin mai severe(grave)
  27. 27. Tratament DAE ideal – mod de acţiune identificat – farmacocinetica simpla – efecte adverse minime, sa nu interacţioneze cu alte droguri luate concomitent sau cu alte DAE – folosire uşoara de către pacient – Ideala este monoterapia când nu corespund se asociază cu alt drog AE
  28. 28. TratamentAlegerea DAE se face in functie de tipul de criza In crizele partiale-dintre DAE calsice: – fenitoin 300-400mg/zi (RA: hiperplezie gingivală, anemie macrocitară, tulburări cognitive şi de comportament) – PB: 90-250mg/zi (RA: tulburări cognitive şi de comportament, anemii megaloblastice
  29. 29. Tratament – CBZ 600-1200 mg/zi (RA: leucopenie, Tulburari cardiace, exacerbeaza absentele, miocloniile) – DAE noi:  Neurontin - 1200-4200 mg/zi (nu influenţează funcţia cognitiva)  Tiagabim  Vigabatrin
  30. 30. Tratament Crize generalizate (primar sau secundar generalizate) – Valproatul si sarurile sale 10-30 mg/kg/zi (1000-3000 mg/zi)  RA: – Tremor – Hepatotoxic – Ovar polichistic – Teratogen: spina bifida 1-2%
  31. 31. Tratament – LTG (monoterapie sau asociat chiar cu VAL):  25 mg 1-2 sapt.  2x25 mg 3-4 sapt.  Intretinere 50-100 mg in 2 prizeIn asociere cu VAL se reduce doza de LTG la ½.  RA: rash 5-10%
  32. 32. Tratament – Topiramat (Topamax®): terapie adjuvanta in crizelor partiale cu generalizare secundara  200-400 mg/zi adulti se creste progresiv doza cu 25 mg/sapt  RA: tulburari cognitive, de memorie la escaladarea rapida a dozei
  33. 33. Alte terapii SNV (stimularea nervoasa vagala) SUA – 1997: implantarea unui stimulator la nivelul n.X stg – in crizele parţiale (adjuvant la terapia medicamentoasa) – e o metoda scumpa – necesita schimbarea bateriei (reimplant dupa 3-5 ani) dieta ketogenica (la copii) chirurgia epilepsiei (numai crize parţiale, refractare la medicaţie)
  34. 34. Statusul epileptic Crize succesive, durează mai mult de 30 de minute, pacientul nu ajunge sa-si recapete conştienţa intre crize Tratament – spitalizare – eliberarea CR – stabilirea semnelor vitale – perfuzie glucoza 30% (25-50 ml)/100 mg Tiamina – benzodiazepine (Diazepam – 20-40 mg, Lorazepam, Midazolam) – Fenitoin (Fenyridon – 20-30 mg/kg C) - Mai mult de 30 de minute anestezie generala cu Thiopentol, Pentobarbital, Propofol - Acid valproic iv,Rata mortalităţii: - 7% vechii epileptici - pana la 47% de novo

×