Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Cauzele bolilor digestive iul 2016

861 views

Published on

Afecţiunile digestive şi cauzele psihoemoţionale

Published in: Healthcare
  • Login to see the comments

Cauzele bolilor digestive iul 2016

  1. 1. Cauzele psihoemoţionale ale bolilor Afecţiunile digestive o prezentare după cartea dlui Dr.Dorin Dragoş – Cauzele psihoemoţionale ale bolilor iulie 2016
  2. 2. Afecţiunile digestive superioare şi emoţiile Zodia care guvernează aceste segmente ale tubului digestiv este Racul, semn de apă, cardinal. În sistemul zodiacal, apa semnifică emoţiile, iar termenul de cardinal semnifică, printre altele, tendinţa de orientare către exterior, către ceilalţi. Aceşti indivizi au o reacţie emoţională (nu una raţională ori afectivă), atunci când interacţionează cu ambianţa. Ei mărturisesc că resimt emoţiile în stomac, fie ca o senzaţie de greutate (atunci când starea interioară este de ataşament, de inerţie, de lipsă de chef), fie de arsură (mânie, tendinţa de a conduce, de a se impune), fie de ghem, înţepătură, balonare (teamă, nesiguranţă). Persoanele de tip Rac sunt foarte legate de noţiunea de domestic şi de familiar - îşi doresc protecţia căminului atmosfera şi siguranţa lui. Au o anumită timiditate faţă de exterior. Mediul le apare ca o luptă, ca o permanentă testare. Pentru digestivul superior, scopul devine un mijloc pentru afirmarea de sine. Gastrita, Duodenita, Ulcerul gastric, Ulcerul duodenal, Hipotonia şi hiposecreţia gastrică, Refluxul gastroesofagian şi esofagita de reflux
  3. 3. Afecţiunile digestive superioare şi emoţiile Reacţia emoţională faţă de exterior poate avea ca substrat fie: ATAŞAMENTUL , inerţia (predominanţă de Apă şi Pământ) MÂNIA, înverşunarea, dorinţa de a domina ( Foc) TEAMA, nesiguranţa, anxietatea (Aer) Exemplu: Ulcerul la persoane iritabile (Foc) Persoanele mânioase, “acide”, sarcastice. Hiperaciditatea şi senzaţia de arsură se poate extinde din regiunea stomacului în sus de-a lungul esofagului, exprimând tendinţa de a respinge cu mânie şi înverşunare... Ulterior va apărea ulcerul acut tipic... Gastrita, Duodenita, Ulcerul gastric, Ulcerul Duodenal, Hipotonia şi hiposecreţia gastrică, Refluxul gastroesofagian şi esofagita de reflux
  4. 4. Afecţiunile digestive superioare şi emoţiile ATAŞAMENTUL , inerţia (predominanţă de Apă şi Pământ) Exemplu: “Stomacul leneş” (Apă,Pământ) Starea de letargie se va răsfrânge şi la asupra planului fizic, inducând hipotonie gastrică, cu un stomac “leneş”, din care alimentele sunt evacuate lent. Apare stază gastrică (diskinezie gastrică hipotonă), stomacul căpătând uneori dimensiuni gigante (stomac în chiuvetă), ce poate coborî până în pelvis. Senzaţiile resimţite sunt de greutate, apăsare, stomac încărcat, uneori cu greaţă şi văr- sături, semnificând starea de respingere faţă de tot ce este nou, străin de structura sa; frecvent asociate cu o stare de somnolenţă, letargie, lipsă de chef. Uneori, senzaţiile de greutate, apăsare, prea plin, sunt resimţite şi la nivelul pieptului şi capului. Gastrita, Duodenita, Ulcerul gastric, Ulcerul Duodenal, Hipotonia şi hiposecreţia gastrică, Refluxul gastroesofagian şi esofagita de reflux
  5. 5. Afecţiunile digestive superioare şi emoţiile Exemplu: “nevroza gastrică”, ulcerul la persoane anxioase (Aer) Sunt persoane neliniştite cu somnul agitat şi întrerupt. Îngrijorarea permanentă se traduce printr-o reacţie anxioasă insinctivă la toate evenimentele exterioare. De cele mai multe ori aceştia vor prezenta tulburări funcţionale (diskinezie gastrică hipertonă), un examen paraclinic de specialitate (radiologic, ecografic sau endoscopic) nedecelând nici un fel de modificări la nivelul mucoasei. Aerul subtil, este cel care dirijează motalitatea tubului digestiv la acest nivel. Tulburarea dinamicii musculare va provoca senzaţii dureroase intense, mai adesea cu caracter colicativ – crampe, cu apariţie neregulată, capricioase, variabile ca durată şi localizare. Stomacul este destins cu gaze şi apasă prin intermediul diafragmei, asupra plămânilor şi a inimii, ceea ce poate provoca senzaţia de lipsă de aer, palpitaţii, etc. Se poate asocia şi o constipaţie cronică (uscăciunea caracteristică tipului Aer) cu o importantă componentă spastică. Gastrita, Duodenita, Ulcerul gastric, Ulcerul Duodenal, Hipotonia şi hiposecreţia gastrică, Refluxul gastroesofagian şi esofagita de reflux
  6. 6. Afecţiuni Esofagiene Epigastrice Duodenale şi Colonice A U T O R I T A T E A INCERTITUDINEAProbleme
  7. 7. Afecţiuni Esofagiene Epigastrice Duodenale A U T O R I T A T E A (A)Probleme cu simptome esofagiene: A este percepută ca un factor constrângător care îi impune lucruri pe care el le respinge, le consideră inacceptabile; simptome epigastrice atipice: individul se simte constrâns de A de a menţine un anumit nivel ridicat de performanţă; simptome epigastrice tipice: priveşte A ca pe un rival, intră în competiţie cu ea; patologie duodenală: A nu mai este nici măcar un posibil rival (se consideră superior ei), ci doar un potenţial obstacol în calea ambiţiilor sale;
  8. 8. Afecţiunile digestive inferioare şi emoţiile Tractul intestinal, cu excepţia porţiunilor terminale ale intestinului gros, se află sub guvernarea zodiei Fecioarei şi, foarte adesea, afecţiunile acestei zone sunt condiţionate de unul dintre principalele defecte ale acestui semn de pământ, şi anume lipsa de încredere în sine. În sens mai larg, se poate vorbi despre întregul complex de tensiuni, frustrări, resentimente, neîmpliniri care privesc munca de zi cu zi, activitatea profesională, mai ales de factură rutinieră, cotidiană, şi mai ales din perspectiva subordonatului, funcţi- onarului, lucrătorului de rând, din marea masă. Aceasta nu înseamnă că o persoană cu funcţii de conducere este exclusă de la astfel de tulburări. Ea devine susceptibilă la probleme intestinale mai ales când apare îndoiala, incertitudinea, ezitarea, când atitudinea dominatoare se clatină, şubrezită sub impactul evenimentelor. Aceste tulburări sunt cel mai frecvent de tip AER. Există şi suferinţe intestinale de tip Foc sau de tip Apă. Preocuparea pentru siguranţa materială (domiciliul şi veniturile) reprezintă o caracteristică generală a pacienţilor cu afecţiuni colonice. Colon iritabil, Enterocolita acută, Dizenteria, Rectocolita ulcerohemoragică, boala Crohn, Hemoroizii, Viermii intestinali
  9. 9. Afecţiunile digestive inferioare şi emoţiile Reacţia emoţională faţă de exterior poate avea ca substrat fie: ATAŞAMENTUL , inerţia (predominanţă de Apă şi Pământ) Constipatul = comoditate, dorinţa de confort şi stabilitate; MÂNIA, înverşunarea, dorinţa de a domina ( Foc) Boli inflamatoare colonice = irascibil, înverşunat; TEAMA, nesiguranţa, anxietatea (Aer) Balonare = nesiguranţă; Colon iritabil = asigurarea stabilităţii materiale are rostul de a-i compensa spaima şi neîncredrea; Diaree = agitaţie, nelinişte, nerăbdare; Colici intestinali = spasm, crispare anxioasă; Cancer colonic = traumă interioară persistentă; Colon iritabil, Enterocolita acută, Dizenteria, Rectocolita ulcerohemoragică, boala Crohn, Hemoroizii, Viermii intestinali
  10. 10. Probleme Afecţiuni Colonice INCERTITUDINEA INTESTINUL GROS „Intestinul gros se intinde de la porţiunea terminală a intestinului subţire pană la orificiul anal. El se divide in următoarele porţiuni: cecul, cu apendicele vermiform; colonul ascendent;colonul transversal; colonul descendent; colonul sigmoid şi rectul. Lungimea totală a intestinului gros este de la 1 pană la 1,5 m. Afecţiuni: “Colon iritabil” – predominanţa Aerului Balonări, dureri intense, migratoare, palpitaţii, respiraţii rapide, insomnie. Episoadele diareice alternând cu perioade de constipaţie de tip spastic, cu scaun fragmentat şi durere. Individ lipsit de încredere în sine când trebuie să realizeze o acţiune importantă, un examen, o apariţie în public... El îşi simte ameninţată baza subzistenţei (locul de muncă, resursele financiare, locuinţa). Anxietatea domină tabloul, asociată cu ipohondrie şi nervozitate. (dar nu irascibilitate – nu este un coleric) Diareea poate apare fie ca o predominenţă a AERULUI – pe fond emoţional. Fie a FOCULUI, cu scaune sângerânde şi febră. Fie (mai rar), sub semnul APĂ/Pământ, cu scaune abundente, dureri abdominale difuze şi tendinţa la inactivitate.
  11. 11. Afecţiunile digestive colonice şi legătura lor cu poziţia şi echilibrul bazinului 1.Dislocare coxală dreaptă – corpul se înclină spre dreapta, piciorul drept pare mai scurt poate duce la o afectare a nervilor parasimpatici, hipofuncții ale ficatului și stomacului, slăbire, diaree, boli ginecologice ș.a. 2.Dislocare coxală stângă – corpul se înclină spre stânga, piciorul stâng pare mai scurt: afectare a nervilor simpatici, hipofuncții ale inimii, plămânilor, adipozitate, răceală, constipație, ș.a. 3.Dislocare coxală mixtă – când există un tip de dislocare coxală iar coloana vertebrală face un “S” pentru a regăsi echilibrul şi a repartiza mai bine greutatea corpului: apetit selectiv, greutate corporală variabilă, constipaţie şi diaree alternativ, simptome generale de tipul 1) şi 2). Idee: Terapia Yumeiho poate rezolva o parte din afecţiunile digestive pe lângă alte beneficii. Întrebare: Poate dislocarea coxală să predispună spre un tipar emoţional?
  12. 12. Afecţiunile digestive colonice HEMOROIZII Sunt o expresie a tensiunii, a preocupării exagerate şi neîntrerupte pentru o anumită problemă, a efortului neîncetat pentru a îndeplinii anumite obiective. Localizarea lor în zona anorectală nu este aleatorie – zona este legată de nivelul bazal al existenţei, de a supravieţui. Este o competiţie a omului cu el însuşi. Reprezintă o rezonanţă a elementului PĂMÂNT nuanţat de FOC. De multe ori se asociază constipaţiei. Pot să apară în condiţii de relaxare a peretelui venos de cauză hormonală (de ex. în sarcină) sau constituţională, când se produce stază în sistemul venos port, legată de afecţiuni hepatice. Tendinţa la conformism şi inerţie se manifestă la nivelul ficatului (prin congestie când predomină APA sau prin fibroză, când predomină PĂMÂNTUL) şi se corelează cu congestia hemoroidală. Hemoroizii exprimă încordarea de a nu permite dărâmarea structurilor de securitate. Ataşamentul faţă de eşafordajul care furnizează stabilitate interioară.
  13. 13. Terapia psihocauzală în afecţiunile digestive Terapeutul va sprijini pacientul în a sesiza nucleul cauzal al tulburărilor sale. În afecţiunile digestive superioare, durerile au ca ax preocuparea pentru AUTORITATE şi IERARHIE (care la unii este o reminiscenţă a atitudinii coercitive, dure a părinţilor). De exemplu, în afecţiunile duodenale, autoritatea este percepută ca lezantă, îl împiedică să-şi atingă scopurile , fără ca el să se simtă dominat sau inferior. În durerile de stomac tipice, cuvintele cheie sunt: competiţia, rivalitatea, performanţa. Iar în afecţiunile esofagiene: autoritatea este văzută coercitiv şi individul o respinge. De exemplu, la pacientul colonic – problema este nevoia de siguranţă.Reacţia lui fundamentală este anxietatea – se simte ameninţat. Starea psihică precede cu ore, zile sau chiar săptămâni, instalarea simptomelor. Este important să-şi conştientizeze problema.
  14. 14. Idei principale Afecţiuni digestive superioare şi inferioare 1 3 Remarcă Cele superioare au drept referinţă ideea de AUTORITATE Trăsăturile de temperament: flegmatic (pământ), melancolic (apă), coleric (foc ) şi sanguin (aer) - sunt predispuse la anumite boli Persoanele cu afecţiuni subdiafragmatice sunt interesate de propria persoană, cele cu probleme supradiafragmatice, sunt interesate de cei din jur. 2 Cele inferioare. CONSTIPATUL = menţinerea securităţii/stabilităţii; DIAREICUL = dobândirea s/s
  15. 15. Fii creativ – Bucură-te de viaţă! Pentru orice cădere e-o căpiţă de fân!
  16. 16. Afecţiuni digestive Surse: Dr.Dorin Dragoş – Cauzele psihoemoţionale ale bolilor ed.Deceneu - 2010 “Tradiţia europeană îşi trage seva din sistemul ayurvedic, fiind prima orară fundamentată de Hipocrates (care, fără îndoială a cunoscut direct textele sau măcar ştiinţa ayurvedică) sub forma celor patru tipuri constituţionale: flegmatic (pământ), melancolic (apă), coleric (foc), sanguin (aer)...” model Maddy Cubix concept Vlad Sofronie ...şi Wikiwand ...urmează două anexe: despre chakre şi despre creierul abdominal...
  17. 17. Olga Ivanova Eliseeva “Secretul tămăduirii” “Aşa cum un râu are un spirit al lui, sistemul digestiv găzduieşte o mare parte din spiritul uman. Acesta reprezintă esenţa sinelui, voinţa şi intuiţia omului.” Surse: Wikiwand,Wikipedia,Pinterest ...
  18. 18. Cum influenţează intestinul funcţionarea creierului? În primul rând, prin producerea unor substanţe numite neurotransmiţători, care acţionează direct asupra creierului. Serotonina, de pildă, este un neurotransmiţător implicat în controlul dispoziţiei şi al comportamentului şi al cărui dezechilibru se poate manifesta prin simptome deosebit de neplăcute pentru pacient şi cei din jurul său, simptome pe care medici şi pacienţii s-au obişnuit să le ţină sub control apelând la medicamente specifice, cum este celebrul Prozac. Or, serotonina este produsă, în proporţie de 95%, de microorganismele din intestin. Odată ce ştim aşa ceva, nu mai pare atât de surprinzătoare ideea că microbiomul ne influenţează starea de spirit şi sănătatea minţii. O altă cale prin care intestinul îşi exercită influenţa asupra creierului este cea prin intermediul nervului vag; anumite substanţe produse în intestin acţionează asupra nervului vag, care transmite semnalele corespunzătoare la creier. Iar creierul, la rândul lui, acţionează asupra intestinului, şi nu numai direct, prin semnale nervoase ori chimice, ci uneori tot prin intermediul microbiomului. microbiom, adică totalitatea de bacterii din și de pe noi care ne însoțește peste tot, indeferent de ceea ce facem... Suprafata intestinala totala este de aproximativ 400m
  19. 19. Faptul că, într-adevăr, comunicarea are loc în ambele sensuri este demonstrat de rezultatele unor studii (realizate pe maimuţe, în 2004, dar şi pe oameni, în 2008), care au indicat că stresul duce lamicşorarea numărului de lactobacili din compoziţia microbiomului intestinal (lactobacilii fiind bacterii benefice pentru sănătatea organismului uman). Iar un alt studiu, din 2011, publicat în Brain, Behavior, and Immunity, arătă că, la şoareci, stresul (provocat prin confruntarea cu şoareci mai agresivi) reduce diversitatea populaţiilor de bacterii din intestin, scade numărul bacteriilor benefice, favorizează inflamaţia la nivel intestinal şi face animalele mai sensibile la infecţii. Molecule numite citokine şi asociate cu inflamaţia, produse în intestin, tulbură biochimia creierului şi îi fac pe oameni mai vulnerabili la depresie şi anxietate. Un cercetător de la Mc Master University, gastroenterologul Premysl Bercik, crede că acest proces ar explica de ce boli gastrointestinale cronice precum maladia Crohn, colita ulcerativă sau sindromul intestinului iritabil sunt asociate, la aproximativ jumătate dintre pacienţi, şi cu anxietate ori chiar depresie. Microbiota intestinal = numarul total de germeni este mai mare decit numarul total de celule al organismului. Microbiomul contine de cel putin 100 de ori mai multe gene decit genomul uman.
  20. 20. De ce este importantă cunoaşterea acestui aspect „bidirecţional” al comunicării creier-intestin? Pentru că astfel se deschide o cale spre noi terapii, care să trateze atât simptomele fizice ale bolilor intestinale, cât şi problemele psihice asociate adesea cu ele. Tratând anxietatea şi depresia cu medicamente spcifice, s-ar putea îmbunătăţi şi starea sistemului digestiv; iar tratând inflamaţia intestinală, s-ar putea îmbunătăţi starea de spirit, rezultatul final fiind ameliorarea stării generale a organismului. Microbiomul intestinal înrâureşte profund, aşadar, dezvoltarea creierului, biochimia sa şi diferite fenomene comportamentale, precum comportamentul emoţional, percepţia durerii, felul în care răspunde creierul la stres. In timpul stresului şi agresiunii mucoasa intestinală devine hipoxică, apar leziunile locale, îşi pierde funcţia de barieră şi se face posibilă translocaţia atât a corpilor bacterieni cât şi a produşilor acestora. '‘simt fluturi in stomac''
  21. 21. Un stuidu întreprins la University College Cork, publicat în 2012 în revista Nature, a urmărit 200 de persoane vârstnice, de-a lungul a a doi ani, constatând că microbiomul lor diferea în funcţie de locul în care trăiau – la ei acasă (unde aveau o alimentaţie mai variată) ori în cămine de bătrâni (unde dieta este, în general, mai puţin diversificată). Felul în care microbiomul reflectă aceste condiţii de viaţă este aşa de precis, încât, analizând doar compoziţia unui microbiom, fără a şti nimic altceva, cercetătorii ajunseseră să poată spune cu precizie dacă persoana respectivă trăia într-un cămin de bătrâni de multă vreme, dacă se mutase acolo recent ori dacă trăia în mijlocul unei comunităţi umane obişnuite. Iar starea microbiomului se reflecta, la rândul ei, în starea de sănătate generală a persoanei respective Surse: http://www.descopera.ro/stiinta/12187423-fiintele-care-traiesc-in-noi-ne-ar-putea-face-mai-inteligenti Poate în viitor, medicii psihiatri vor ajunge să prescrie în mod curent o cură cu bacterii vii ca tratament pentru depresie, anxietate, comportament obsesiv- compulsiv şi alte probleme de sănătate mentală. https://geomarz.wordpress.com/2012/05/18/microbiomul-intestinal/

×