1. Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi
Facultatea de Medicină
Semiologie Medicala
Curs
Prof. Univ. Dr. George Ioan Pandele
2. SEMIOLOGIE GENERALA
OBIECTUL SI IMPORTANTA SEMIOLOGIEI MEDICALE
Semiologia medicala este disciplina clinica fundamentala – ramura a medicinei interne
– care se ocupa cu descoperirea, descrierea si interpretarea semnificatiei
simptomelor si semnelor bolilor, a insusirii metodologiei examenului clinic si a
interpretarii datelor oferita de explorarea paraclinica.
Notiunile cu care opereaza semiologia medicala sunt:
1. Simptomul – manifestare a bolii perceputa doar de bolnav, avand astfel caracter
subiectiv
2. Semnul – manifestare morbida cu caracter obiectiv, accesibila cunoasterii de catre
medic, bolnav sau anturajul acestuia
3. Sindromul – complex de simptome si semne clinice si/sau de laborator, a caror
grupare e conditionata de anumiti factori specifici cadrului nosologic
3. Tipuri de sindroame:
•Generale
•Localizate
•Mecanice obstructive
•Mecanice de compresiune
•De crestere a presiunii intr-un organ
•Biochimice
•Genetice
•Imunologice (autoagresiune de organ sau sistemica)
•Imagistice
4. Boala – alterarea starii de sanatate, caracterizata prin elemente definitorii
specifice:
• Cauza (etiologia)
• Tablou clinic
• Evolutie
• Complicatii
• Prognostic
• Tratament
4. 5. Diagnosticul – rezultatul parcurgerii unor etape obligatorii: anamneza si examenul
fizic (diagnostic clinic) urmate de examenele paraclinice (diagnostic de laborator)
6. Prognosticul – aprecierea modului de evolutie a bolii in prezent si in viitor, in
functie de caracteristicile acesteia si de tratament
RELATIA MEDIC – BOLNAV
Exista doua tipuri de relatie medic – bolnav:
• Relatia de tip tehnic
• Relatia de tip psihanalitic
5. FOAIA DE OBSERVATIE CLINICA
Foaia de observatie clinica reprezinta dosarul de identitate medicala a bolnavului, avand
tripla semnificatie:
•Document medical
•Document stiintific
•Document medico-legal
Alcatuirea foii de observatie:
•Datele de ordin general sau informative
•Anamneza
•Starea prezenta
•Evolutia bolii
•Epicriza
6. DATELE GENERALE SAU INFORMATIVE
•Varsta
•Sexul – unele boli prezinta ginotropism, altele androtropism
Barbati Femei
Afectiuni respiratorii •Cancerul bronho-pulmonar
•Emfizemul pulmonar
•Bronsita cronica
•Pneumotoraxul spontan
•Silicoza
•Fibroza pulmonara asociata
artritei reumatoide
•Fibroza pulmonara familiala
idiopatica
•Sarcoidoza pulmonara
•Limfoangioleiomiomatoza
•Tromboembolismul pulmonar
Afectiuni cardio-vasculare •Arteriopatiile obliterante
•Anevrismul de aorta
•Poliarterita nodoasa
•Coarctatia de aorta
•Tetralogia Fallot
•Stenoza aortica
•Cordul pulmonar cronic
•Tromboflebita
•Boala Raynaud
•Defectul septal atrial
•Stenoza mitrala
•Hipertensiunea pulmonara
primitiva
•Sindromul crosei de aorta
•Prolapsul de valva mitrala
9. Profesia – exista o legatura de cauzalitate intre unele boli si locul de munca sau specificul
acestuia:
•saturnismul
•silicoza
•antracoza
•bisinoza
•berilioza
•hidrargirismul
•alveolitele alergice extrinseci
•boala de cheson
Domiciliul – locul nasterii, domiciliul anterior si cel prezent
Rasa
10. ANAMNEZA
Reprezinta discutia dirijata a medicului cu bolnavul si urmareste patru rubrici:
- Motivele internarii
- Istoricul bolii actuale
- Antecedentele personale (fiziologice si patologice) si eredocolaterale
- Conditiile de viata si munca
STAREA PREZENTA
Consemneaza datele examenului clinic obiectiv, culese prin metodele
clasice:
Inspectia - Percutia
Palparea - Ascultatia
11. ATITUDINEA SAU POZITIA
•normala (activa sau indiferenta)
•patologica (fortata sau pasiva)
Atitudini fortate caracteristice
•Ortopneea
•Decubitul lateral
•Pozitia genupectorala
•Pozitia in “cocos de pusca”
•Opistotonusul, emprostotonusul, pleurostotonusul si ortotonusul
•Pozitia de “squatting” (ghemuit)
•Pozitia “spectatorului de vitrina”
•Pozitia cu gambele atarnand la marginea patului
•Pozitia in decubit dorsal
•Pozitia aplecat in fata, atitudinea de schior
•Pozitia sezanda, cu trunchiul usor aplecat anterior
•Pozitia cu peretele abdominal imobilizat, lipsit de miscari respiratorii, cu usoara
flexie anterioara a trunchiului si abdomen “de lemn”
•Pozitia fortata cu capul lateroflectat si usor rotat de partea opusa
20. Faciesuri in bolile neurologice
• Faciesul in boala Parkinson – paralizie agitanta
• Faciesul in paralizia faciala (faciesul de Janus)
• Faciesul Hutchinson
• Faciesul in tetanos
• Faciesul in sindromul Claude Bernard Horner
• Faciesul in sindromul Pourfour du Petit
36. Faciesuri in bolile de sange
• Faciesul in icterul hemolitic
• Faciesul in anemia Biermer
• Faciesul in anemia feripriva
• Faciesul in anemia din intoxicatia saturnina
• Faciesul in anemia posthemoragica acuta
• Faciesul in poliglobulia esentiala
Anemia Biermer Faciesul in anemia feripriva – bolile cronice
39. Faciesuri in colagenoze
• Faciesul de “icoana bizantina”
• Faciesul “in vespertillio”
• Faciesul din dermatomiozita
Faciesul de “icoana bizantina”
Faciesul din dermatomiozita
41. Faciesuri in bolile infectioase
• Faciesul “de paiata”
• Faciesul din scarlatina
• Faciesul in luesul congenital
• Faciesul antonin
• Faciesul leonin
Faciesul in luesul congenital
42. Faciesuri intalnite in sindroame genetice
si dismetabolice
• Faciesul “bovin”
• Faciesul de “inger”
• Faciesul de “dog”
• Faciesul din gargoilism sau sindromul Hurler
• Faciesul in sindromul Turner
• Faciesul in trisomia 21 (mongolism)
Sindromul Turner
46. MODIFICARI ALE URECHII
• In malformatii ale tractului uro-genital
• In anomalii genetice – implantare joasa
• Cianoza intensa la frig – boala aglutininelor la rece
• Tofii gutosi
• Pete cenusiu-albastrui – ocronoza
• Santul coronarian
Tofii gutosi
47. MODIFICARI ALE NASULUI
• Nasul “in sea” sau “in picior de marmita”
• Rinofima
Rinofima
Nasul “in sea” sau “in picior de marmita”
48. MODIFICARI ALE BUZELOR
• Buze subtiri, rigide – sclerodermie
• Buze groase
• “Buza de iepure”, “gura de lup”
• Pete lenticulare galbui-maronii – polipoza intestinala
• Angioame reliefate – boala Rendu-Ossler
• Fuliginozitati
• Placi de leucoplazie
49. STATURA (INALTIMEA)
•variaza in functie de varsta, sex, rasa si factori de mediu
•glandele endocrine au un rol important in controlul structurii si dezvoltarii osului
• Nanismul hipofizar
(congenital si dobandit)
• Nanismul tiroidian
(congenital si dobandit)
• Nanismul
corticosuprarenalian
- din sindromul
suprarenometabolic
- din sindromul
suprarenogenital
• Sindromul Turner (feminin)
• Sindromul Noonan
(sindromul Turner masculin)
• Nanismul esential (idiopatic
sau primordial)
• Nanismul MULIBREY
• Nanismul cu senilizare (progeria)
• Nanisme endocrinometabolice
- nanismul asociat diabetului zaharat la
copil (sindromul Mauriac, sindromul
Nobecourt)
- nanismul Laron
• Nanisme de cauza metabolica
- sindroame de malabsorbtie din copilarie
- nanism cardiac
- nanism renal
• Nanismele osoase
- nanismul acondroplazic Parrot
- nanismul rahitic
- nanismul pottic
55. TIPUL CONSTITUTIONAL, HABITUSUL SAU CONSTITUTIA
Tipul constitutional (biotipul) – totalitatea particularitatilor somatice, fiziologice si
psihice ale individului
Clasificarea lui Hipocrat: sanguin, flegmatic, coleric si melancolic
Clasificarea Sigaud si Viola: muscular, respirator, digestiv si cerebral
Clasificarea Kretschemer (1921):
•tipul brevilin sau picnic sau hiperstenic
•tipul longilin, leptosom sau astenic
•tipul proportionat, atletic sau normostenic
Exista o corelatie in ambele sensuri intre tipul constitutional si predispozitiile morbide.
56. GREUTATEA SI STAREA DE NUTRITIE
Formule pentru calculul greutatii ideale:
1. Indicele Broca
T=155-164 cm……GI=T-100
T=165-174 cm……GI=T-105
T=175-185 cm……GI=T-110
2. Formula Lorenz
Barbati: GI=(T-100) - (T-150)/4
Femei: GI=(T-100) - (T-150)/2
3. Formula Societatii de Asigurari Metropolitan S.U.A (MLI)
Barbati: 50+0,75(T-150)+(varsta-20)/4
Femei: 0,9[50+0,75(T-150)+(varsta-20)/4]
57. 4. Indicele masei corporale (IMC)
IMC=G/I (18,5≤IMC≤24,9)
IMC (kg/m2) Categoria de nutritie Corespondenta cu
starile de nutritie clasic
acceptate
<18,5 Subnutrit Denutritie
18,5-24,9 Greutate normala Greutate acceptabila
25-29,9 Suprapondere -
30-34,9 Obezitate Obezitate gr. I
35-39,9 Obezitate severa Obezitate gr. II
≥40 Obezitate morbida Obezitate gr. III
58. Surplusul ponderal peste greutatea ideala se cuantifica in procente si clasifica
obezitatea in trei grade:
• gradul I: usoara (surplus ponderal 20-25%)
• gradul II: medie (surplus ponderal 25-30% )
• gradul III: severa (surplus ponderal >30%)
Indici antropometrici (pentru aprecierea clinica a obezitatii):
• circumferinta abdominala (>102cm la barbati, >88cm la femei =
obezitatea androida)
• indicele abdomino-fesier (IAF = 0,85 la femei si 0,95 la barbati – valori
normale)
• indicele abdominal (IA = 0,5 – valoare normala)
59. Clasificarea dupa indicii antropometrici:
Obezitatea de tip android: circumferinta abdominala >102cm la barbati
>88cm la femei
IAF >0,95 la barbati
>0,85 la femei
IA >0,5
Obezitatea de tip ginoid : IAF <0,95 la barbati
<0,85 la femei
IA <0,5
Sindrom metabolic (NCEP – ATP III)
•Perim. Abd. >102 (b.) si >88 (f)
• TG>150mg/dl
•HDL. Col.<40 mg/dl (b.) si <50 mg/dl (f.)
•TA>=130/85 mmHg
•Glicemie a jeun >=110 mg/dl
Sindrom metabolic – WHO
•IFG/IGT/DZ II si mai mult de 2
criterii din:
• - IAF>0.85(f.) sau >90 (b.) sau
BMI>30
• - TG>=150 mg/dl sau HDL col <40
• - TA>=140/90 mmHg
•Microalbuminuria >=20
micrograme/minut sau
albumina/creatinina >=30 mg/g
60. Clasificarea dupa criteriul patogenic:
•primara
•secundara
Forme particulare de obezitate:
•obezitati segmentare
•obezitati generalizate
Există forme particulare de obezitate ce însotesc sindroamele genetice ca: Laurence-
Bardet-Moon-Bidle, Alström, Prader-Labhardt-Willi, Morgagni-Morell. Aceste
obezităţi îmbrcă caracterul de obezităţi generelizate, paniculul adipos excedentar fiind
repartizat uniform în raport cu segmentele corpului.
Există însă şi obezităţi segmentare, cu caracter regional: paralipodistrofii localizate sau
parţiale. Exemplu: sindromul Launois-Bensaude care realizează obezitate
hiperandroidă sau cu depunere facioscapulară în guler Madelung, sau forme cu
depunere adipoasă predominantă în jumătatea inferioară a corpului.
Lipomatozele realizează excesul de ţesut adipos sub formă de lipoame, cu dispoziţie
simetrică sau asimetrică la nivelul trunchiului şi membrelor.
O formă particulară, datorită durerii care însoţeşte lipomatoza, este boala Dercum.