Documentul descrie metodele de examinare neurologică, punând accent pe evaluarea atitudinilor pacientului, semnelor meningeale și aspectelor legate de motilitate și coordonare. Se detaliază semnele clinice relevante, cum ar fi redoarea de ceafă pentru meningită sau reflexele specifice pentru evaluarea neuromusculară. De asemenea, se subliniază importanța examinării detaliate a echilibrului și coordonării pentru diagnosticarea afecțiunilor neurologice.

1. 1
.NEURO CURS 1 19.02.2014
EXAMINAREA NEUROLOGICA
-examenul neurologic tre’ sa respecte:
-atitudinile particulare ale subiectului
-semnele meningeale
-aspecte legate de motilitate/coordonare/reflexivitate
A. ATITUDINILE PARTICULARE
- se evalueaza la primul contact cu pacientul(inspectie), in pat sau ortostatism
- atitudinea corecta a pacientului cu suferinta neurologica poate sugera de la inceput
diagnosticul; poate sa orienteze organizarea intregului program de recuperare
-exemple de atit. particulare
 Boala Parkinson – pac. in ortostatism are aspectul unui semn de intrebare, cu
corpul anteflectat, cu facies inexpresiv
 Hemiplegia spastica – pacinetul tine membrul superior paralizat cu bratul usor
add, antebratul flectat pe brat in pronatie, degetele flectate peste police care este
puternic add
- Membrul inferior in extensie, de obicei cu piciorul in flexie
plantara si rotatie interna, degetele flectate(uneori cu
exceptia halucelui care poate fi in extensie)
 Discopatiile vertebrale – pacientul adopta atitudini antalgice care imprima
coloanei o scolioza sau flexie ventrala cu inclinare laterala
 Torticolis spasmodic – capul este inclinat lateral, fata rotata de partea opusa,
barbia este ridicata
B. SEMNELE MENINGEALE
 Redoarea de ceafa = rigiditatea si spasmul mulsculaturii cefei + durere la incercarea de
mobilizare voluntara sau pasiva a cefei
-prezenta redorii se cerceteaza cu subiectul in dd, cu membrele inf in extensie;
examinatorul imprima subiectului o miscare de flexie a capului pe torace si in acest caz barbia nu
poate atinge toracele datorita rezistentei la flexia pasiva

2. 2
- apare in : meningita, hemoragii subarahnoidiene, tumora cerebral angajata (ocupa o
mare parte din cutia craniana => impingerea creierului ramas sanatos si, datorita presiunii pe care
o exercita herniaza prin gaura occipitala, ajungand sa comprime bulbul si eventual maduva)
 Semnele care evoca iritatia meningelui
-semnul trepiedului Amoss – la ridicarea in asezat pacientul are teninta sa-si plaseze
mainile in spate presandu-le foarte puternic pentru a-si sustine corpul
-semnele Kernig – K1- cand examinatorul incearca sa faca flexie de coapsa pe sold
(ridicand coapsa de pe planul patului), gamba fiind in extensie, apare flexia involuntara a
genunchiului
- K2 – pacientul in dd, coapsa flectata la 90 la nivelul soldului, incercarea
de a extinde gamba in prelungirea coapsei => durere + limitarea extensiei; se considera
pozitiv daca extensia <135 grade
-semnele Brudzinski – B1 – examinatorul plaseaza o mana sub capul subiectului(dd,
membr inf extinse), flecteaza capul pe pieptul pacientului in tp ce cu cealalta mana
fixeaza sternul pentru a evita ridicarea toracelui => flexia genunchilor
- B2 – flexia pasiva a unei coapse pe abdomen, mai ales cu
genunchiul extins provoaca flexia gambei si coapsei la nivelul celuilalt membru inferior
C.ASPECTE LEGATE DE MOTILITATE
a) Ortostatism
- se urmareste atitudinea pacientului incepand inca din pat
-apoi subiectul este invitat sa se ridice in ortostatism si se noteaza:
- pozitia corpului ca intreg
- pozitia diferitelor segmente ale corpului unele fata de altele
- prezenta tulburarilor de statica vertebrala (cifoze, scolioze, lordoze)
-eventualele asimetrii
-se cere subiectului sa stea in sprijin pe ambele membre inferioare, cu picioarele
apropiate, intai cu ochii deschisi apoi inchisi si se noteaza eventualele deviatii ale
corpului

3. 3
-se cere subiectului sa stea intr-un picior, pe vf, pe calcaie, cu un picior in fata
celuilalt
-I se da un impuls intr-o anumita directie pentru a-l dezechilibra, urmarind daca
are tendinta sa cada pe partea opusa
- I se da un impuls inainte si inapoi urmarind capacitatea lui de redresare
- se urmareste semnul Romberg cu variantele sale:
-varianta vestibulara – se instaleaza lent dupa inchiderea ochilor, subiectul
are tendinta sa cada de partea leziunii; daca se modifica pozitia capului, se modifica si
sensul caderii
- cerebelos – inchiderea ochilor nu influenteaza tulburarile de echilibru
- tabetic – apare imediat dupa inchiderea ochilor
b)Mersul
- se testeaza cu ochii deschisi/inchisi, cerandu-I pacientului sa mearga
inainte/inapoi, in jurul unui scaun, pe vf apoi pe calcaie, de-a lungul unei linii pe podea,
sa mearga tandem (calcaiul exact la vf piciorului din spate), sa mearga inainte si sa se
intoarca rpd la comanda, sa mearga 6-8 pasi inainte apoi inapoi cu ochii inchisi, sa alerge,
sa urce scarile
c) Dreptaci/stangaci
- asimetria utilizarii membrelor se exprima mai ales la nivelul membrelor
superioare
-de obicei asimetria este constienta
-examinarea se face pe baza opiniei subiectului dar si pe baza unor chestionare
standardizate:
 Pentru adulti se foloseste chestionarul din Edinborough care cuprinde 10 activitati:scris,
desen, aruncare, periajul dintilor, taierea cu un cutit(ex:taiatul painii) fara furculita,
utilizarea unei linguri, maturat (pozitia mainilor pe manerul maturii), aprinderea unui
chibrit, taierea cu foarfeca, deschiderea unei cutii.
 Pentru copii se foloseste chestionarul Auzias: aprinderea unui chibrit, introducerea unei
tije intr-o gaura, stergerea cu o radiera, pieptanat, utilizarea unei linguri, lustruirea
pantofilor, turnarea apei dintr-un recipient in altul(transvazare), folosirea unui picurator,
introducerea siretului la pantofi, actionarea unui clopotel

4. 4
D. ASPECTE LEGATE DE COORDONARE
- functia de coordonare se leaga de cerebel
- dpdv al dezvoltarii cerebelul are 3 componente:
- arhicerebel – conexiuni cu caile si nuclei vestibulari
- paleocerebel – conexiuni cu maduva
- neocerebel – conexiuni corticale
 Lezarea arhicerebelului:
-produce ataxia trunchiului =>imposibilitatea mentinerii ortostatismului si
tendinta de a cadea in fata/inapoi
-mers titubant
-dizartrie(tulburari in exprimarea verbala)
-nu exista tulburari de tonus, tremor, nistagmus(miscari involuntare ale
ochilor intr-o anumita directie)
 Lezarea paleocerebelului
-reflexe osteotendinoase exagerate
-tulburari de coordonare/echilibru
 Lezarea neocerebelului
-presupune manifestari homolaterale, apendiculare, distal (intotdeauna
tulburarile se inregistreaza de aceeasi parte cu leziunea, cu predilectie in
periferie)
-tablou clinic: dismetrie, dissinergie, disdiacokinezie, hipotonie, tremor,
refleze osteotendinoase abolite, caderea spre partea leziunii, subiectul nu
poate sta in sprijin numai pe membrul inf afectat, in mers deviaza pe
partea afectata, deviatia spontana a extremitatilor extinse
EXAMINAREA COORDONARII
- incepe cu observarea subiectului; modul in care sta in pat, pe scaun sau in picioare, se plimba,
se imbraca/dezbraca, isi incheie nasturii, isi inoada sireturile, isi scrie numele, bea un pahar cu
apa
a) coordonarea echilibrului
- se evalueaza in repaus, ortostatism si mers

5. 5
 Caracteristicile sindromului cerebelos – in repaus, se cere subiectului sa se ridice
din dd cu mainile incrucisate la piept => in loc sa se sprijine in pat pt a ajuta
inceperea miscarii, membrul inferior pe partea afectata se ridica din planul patului
 Tremurul capului in repaus – ortostatismul este posibil doar daca subiectul isi
departeaza f mult picioarele si se pozitioneaza cu membrele sup in abd 90; in
aceasta pozitie are tendinta sa cada inainte/inapoi sau se produce o latero deviatie
pe partea leziunii OBS: INCHIDEREA OCHILOR NU ACCENTUEAZA
SIMPTOMATOLOGIA
 Proba Garcin Rademaker – pacientul sta cu un picior inaintea celuilalt, picioarele
fiind departate; examinatorul aplica un impuls ianinte in regiunea lombara; in
mod normal pacientul se echilibreaza facand un pas inainte cu piciorul posterior;
in cazulsindromului cerebelos pacientul paseste ianinte cu piciorul sanatos
indifferent daca acesta a fost asezat inainte sau inapoi
 Proba Babinski – in mod normal la aplecareaa pe spate subiectul sanatos flecteaza
progresiv soldurile si genunchii pt a evita caderea =>pacientul cerebelos se
apleaca fara sa flecteze genunchii si cade ca un butuc
- in mers subiectul merge cu baza largita, cu pas hypermetric ( mai lung pe partea bolnava), in
zig-zag si deviaza spre partea bolnava
b) coordonarea neechilibratorie
- se refera la miscarile membrelor
 Membrul superior:
--probele de dismetrie:
 Proba indice nas – membrele departate in plan orizontal, subiectul este rugat sa-si atinga
vf nasului, repetand miscarea de mai multe ori cu fiecare mana, manevra facandu-se la
inceput mai lent, apoi cu viteza mai mare; la inceput cu ochii deschisi apoi inchisi
- exista si variant executarii pe verticala
- la subiectul cerebelos => tremuratura intentional la sfarsitul miscarii+depasirea tintei
(hipermetrie)
 Proba indice indice – ambele member superioare departate la orizontala, subictul trebuie
sa atinga pe linia mediana, in fata privirii vf celor doua degete
- la pacientul cerebelos unirea nu se poate produce

6. 6
- daca leziunea este unilaterala => degetul de pe partea bolnava nu ajunge la linia
mediana, deg de pe partea sanatoasa o depaseste, bratul de pe partea afectata cade usor
=> degetul de partea afectata ajunge sub degetul de pe partea sanatoasa
 Proba sticlei – pacientul tine cu o mana o sticla si cauta sa introduca indexul mainii opuse
pe gatul sticlei; manevra trebuie sa se faca de la o anumita distant si cu o anumita viteza
 Proba apucarii obiectelor – daca ii cerem pacientului sa apuce un anumit obiect, mana
acestuia se deschide exagerat de mult
-- probele de disdiacokinezie:
 Proba marionetelor – I se cere subiectului sa faca miscari rapide si repetate de
pronosupinatie; mainile sunt intinse iar coatele flectate la 90 => in cazul pacientilor
cerebelosi succesiunea miscarilor este lenta, intre pron si sup este o mica pauza, miscarile
sunt sacadate
 Proba moristii – pacientul invaryeste mainile una in jurul celeilalte, in fata corpului din ce
in ce mai repede
 Inchiderea/deschiderea alternative a mainilor
 Proba baterii tactului pe o masa
--probe pt a evidential intarzierea si oprirea miscarilor
 Se cere pacientului sa apuce o bara care se afla in fata sa, cu ambele maini simultan
- varianta ( proba holmes)- examinatorul isi aseaza mainile in mainile pacientului iar
pacientul trebuie sa le stranga cu putere, la comanda => mana de pe partea afectata
ramane in urma
--probe de scris+desen
 I se cere pacientului sa scrie o propozitie sau numele propriu => literele sunt mari si
inegale
 Proba liniilor orizontale – examinatorul figureaza 2 linii paralele, verticale si ii cere
pacientului sa le uneasca prin linii orizontale => pacientul nu pleaca de la prima linie si o
depaseste pe a doua

7. 7
 Membrul inferior
--probe de dismetrie
 Proba calcai genunchi – pacientul in dd cu membrul inf usor abd, I se cere sa aplice
calcaiul pe genunchiul opus => calcaiul ezita sau depaseste tinta iar la revenire gamba se
extinde brusc si piciorul cade in planul patului
 Proba calcai creasta tibiei – I se cere pacientului sa plimbe calcaiul de sus in jos pe
creasta tibiei (rotula-haluce) => subiectul aluneca de o parte si de alta a reliefului osos
--probe de asinergie
 Proba haluce index – subiectul e in dd, examinatorul mentine indexul cam la 60 cm
deasupra patului, subiectul trebuie sa atinga indexul examinatorului cu halucele
 Proba calcai fesa – pacientul in dd indoaie gen in asa fel incat calcaiul sa atinga fesa=>
flexia coapsei pe bazin si subiectul ridica piciorul de pe planul patului, apoi flexia
genunchiului
--probe de disdiacokinezie
 Proba marionetelor la nivelul picioarelor – flexie dorsal/plantar alternative cu viteza din
ce in ce mai mare
--probe de hipotonie
-amplitudinea miscarilor e exagerata
--vorbirea
-sacadata, lenta, uneori explosiva, alteori dizartrica(tulburari de pronuntie)
E.ASPECTE LEGATE DE REFLEXIVITATE
-REFLEXELE OSTEOTENDINOASE (ROT)
 Membrul superior
 Reflexul bicipital – C5, C6
- bratul este relaxat, cu cotul sprijinit in mana examinatorului, antebratul in semiflexie si
usoara pronatie

8. 8
-se loveste direct sau indirect prin intermediul degetului propriu tendonul m biceps =>
contractia m biceps => flexie si usoara supinatie
- inervatia - senzitiva = n.cervicali mijlocii
- motorize = n. musculocutanat C5, C6
 Reflexul tricipital – C6, C7, C8
- bratul este in abd antebratul atarnand in unghi de 90 sau in sprijin la 90 pe cot, sau in
sprijin pe sold
- se percuta tendonul m. triceps imediat deasupra olecranului => extensie
- exista cateodata “raspunsul paradoxal” adica inversarea reflexului tricipital, adica la ac.
manevra se produce flexia antebratului; acest raspuns apare in leziunile medulare C7, C8
-inervatia senzitiva si motorize = n. radial
 Reflexul stilo radial - C5, C6
- antebratul este in semiflexie, semipronatie cu stiloida radiala in sus
-se percuta stiloida radiala=> flexia antebratului si o usoara supinatie prin contractia
lungului supinator(brahio radial) si a bicepsului
 Reflexul cubito pronator
-antebratul este semiflectat si semipronat
-se percuta apofiza cubitala => pronatia antebratului prin contractia pronatorilor (patrat,
rotund)
-inervatia = n. median
 Membrul inferior
 Reflexul rotulian – L2, L3, L4
-pacientul sta asezat pe scaun cu picioarele sprijinite pe podea in pozitie simetrica sau
picior peste picior sau asezat la mg patului cu picioarele atarnate si cu genunchii in afara
patului
- se percuta tendonul rotulian sub marginea inferioara a rotulei => contractia m.
cvadriceps =>extensia genunchiului
- se testeaza intotdeauna bilateral urmarindu-se viteza cu care apare dupa percutia
tendonului precum si amplitudinea extensiei
-manevre de intarire:
-subiectul nu trebuie sa se concentreze pe reflex => este rugat sa-si apuce
varfurile degetelor si sa traga in abd in momentul in care se da comanda
- subiectul apasa puternic cu calcaiele in planul patului
 Reflexul ahilian – L5, S2
-in genunchi pe un scaun cu membrele inferioare in afara sau in dl in pat, sau dd cu
coapsele rotate si abduse si piciorul in usoara dorsiflexie

9. 9
-examinatorul impinge de vf in dorsiflexie(o accentueaza) apasand pe planta si percuta
tendonul ahilian deasupra calcaneului => contractia m. gemeni si solear => flexie
plantara
 Reflexul medio plantar Guillain Barre
-pacientul in dv cu genunchii flectati in unghi drept, se percuta partea mijlocie a talpii
=>flexia piciorului
- REFLEXELE CUTANATE ( RC)
- apar ca raspuns la aplicarea unui stimul/impuls la nivel de piele/mucoasa
A. ABDOMINALE
-subiectul sta in dd, peretele ant. abdominal este relaxat datorita faptului ca pacientul sta cu
coapsa flectata pe bazin, bratele pe langa corp si capul sprijinit pe perna
-in general stimularea se face cu un obiect bont ( bat de chibrit, gamalia unui ac) => in mod
normal apare contractia musculaturii homolaterale a m. abdominali si devierea liniei albe si a
ombilicului de partea spre aria stimulate
- exista 3 tipuri de RC abdominal:
 Superior – excitatia se aplica asupra tegumentului din regiunea supraombilicala, de jos si
in afara spre vf sternului
- a doua varianta – pe linia orizontala din exterior spre medial => in mod normal
ombilicul trebuie sa se deplaseze in sus si in afara spre stimul
-inervatia: n. intercostali D7, D8
 Mijlociu – se stimuleaza orizontal, tegumentul in dreptul ombilicului dinspre in afara spre
medial => in mod normal ombilicul se deplaseaza in afara
- inervatia: n. intercostali T9, T10, T11
 Inferior – se stimuleaza tegumentul, infraombilical, diagonal sau orizontal dinspre afara
spre linia mediana => raspunsul normal este devierea ombilicului in jos si in afara
- inervatia: n. intercost, ilioinghinal, iliohipogastric
OBS : DACA REFLEXELE CUTANATE ABDOMINALE SUNT DIMINUATE SAU
ABSENTE CEL INFERIOR ESTE PRIMUL AFECTAT; ABOLIREA REFLEX CUTANATE
ABD SEMNIFICA O LEZIUNE PIRAMIDALA

10. 10
B. CREMASTERIAN
- depinde de fibre din radacinile L1, L2
- se obtine atingand cu acul, de sus in jos tegumentul regiunii interne superioare a coapsei
- la barbate apare prin contractia m. cremaster, ridicarea homolaterala a testicolului
- acest reflex poate lipsi la batrani, la cei cu variocel, hidrocel ( acumulare seroasa de lichid in
spatial virtual dintre membrane care acopera testicolul si glanda in sine), la persoane care au avut
orhite (inflam. testicolului) sau epididimita si in leziuni piramidale
- depinde de n. ilioinghinal si genitofemural
-REFLEXE PATOLOGICE (RP)
A. RP DE APUCARE FORTATA
- pacinetul e in dl pe partea opusa celei de examinat; in momentul in care examinatorul
stimuleaza tegumentul de pe fata palmara a degetelor se obtine o apucare cu degetele in flexie
- exista mai multe tipuri:
 Simplu – la introducerea degetelor examinatorului in mana subiectului, intre police si
index, apare o usoara flexie (pacientul are tendinta sa stranga degetele examinatorului dar
la comanda el se poate relaxa
 De agatare – daca subiectul e cu degetele in usoara flexie si examinatorul incearca sa
extinda degetele, subiectul flecteaza din nou peste degetele examinatorului
 De perseverenta tonica – daca incepem printr-un reflex de apucare fortata simplu dar
examinatorul incearca sa scoata degetele, forta cu care subiectul strange este din ce in ce
mai mare fara a se putea relaxa la comanda/voluntary
- toate aceste variante sunt normale in primele 2-4 luni dupa nastere si apare pathologic in
leziunile contralaterale ale ariei premotorii
- semne asociate reflexului de apucare fortata:
- fenomenul de perseverare tonica – presupune perseverarea contractiei dupa ce s-a dat o
comanda voluntara
-reflexul de formare a botului
-reflexul de apcare la picior – stimularea plantei la extemitatea anterioara a primului
spatiu interosos determina flexia falangelor degetelor piciorului respective

11. 11
- semne asociate reflexelor patologice:
 Semnul Hoffman – examinatorul tine mana pacientului in usoara dorsiflxie din pumn, cu
cealalta mana apuca intre police si index falanga distal a mediusului pacientului, pe care
o flecteaza puternic, urmand o relaxare brusca, piscand-o practic de unghie
-semnul Hoffman este considerat pozitiv cand la aceasta manevra se
produce flexia si add policelui eventual si flexia indexului
-semnul Hoffman arata o leziune piramidala, dar, uneori, poate fi semn de
hiperexcitabilitate muscular la pacientii spasmofilici
 Semnul Rossolimo la mana – se percuta cu degetul sau ciocanelul de reflexe partea
palmara a articulatiei metacarpofalangiene => in cazul in care semnul este pozitiv se
obtine o flexie a degetelor si eventual supinatia antebratului
- semnifica o leziune piramidala
B. REFLEXE DE EXTENSIE
 Palmo mentonier ( Marinescu Radovici)
- in cazul in care se stimuleaza regiunea tenara a mainii => o contractie de ac
parte a muschiului mentonier (proiectia barbiei in fata) si a orbicularului gurii
- clinic se observa o usoara retractie a comisurii gurii + incretirea barbiei
 Reflexul Babinski
- pacientul are membrele inferioare in extensie cu calcaiele in sprijin pe planul
patului
- reprezinta raspunsul plantar care apare la stimularea partii laterale a plantei si se
manifesta prin dorsiflexia halucelui, semnul evantaiului( rasfirarea degetelor) cu
sau fara flexia dorsala a piciorului, uneori flexia genunchiului si a coapsei
-stimularea se face de la calcai spre articulatiile metatarsofalangiene, atat pe mg
interna cat sip e cea externa; daca raspunsul nu apare, stimularea mg externe se
continua cu stimularea degetelor pe fata plantara ( de la degetul mic spre haluce)
- raspunsul este facilitat prin intoarcerea capului pacientului spre partea opusa sau
prin aplicatie de caldura si este abolit cand genunchiul este flectat
-raspunsul characteristic este dorsiflexia lenta, tonica a halucelui + departarea
degetelor
-apare in prmul rand la persoanele cu leziune piramidala
-mai apare in: somn profund, coma, NN, in tp anesteziei sau dupa o criza epileptic
- daca stimularea se repeat, semnul scade in intensitate si apoi dispare
- exista si un raspuns pseudobabinski care apare la persoane hipersensibile
(hiperextezie plantara) daca stimulul este prea puternic

12. 12
C.REFLEXUL ORBICULARULUI BUZELOR
-percutia buzei superioare =>contractie a orbicularului buzelor=>proiectie inainte a buzelor
(aspectul de a face bot)
-este evident in sindromul pseudobulbar
D.REFLEXE TONICE ALE GATULUI
-in starea de decorticare (legatura intre scoarta cerebrala si restul creierului este intrerupta),
modificarea pozitiei capului in raport cu corpul da nastere unor modificari de tonus si de postura
a membrelor astfel:
 cand capul este intors spre un umar si flectat de partea respectiva se produce o crestere a
tonusului pe extensori de partea in care se intoarce capul si o crestere a tonusului
flexorilor pe partea opusa => membrul superior de partea cefei se contracta si este in
flexie, iar cel de partea mentonului se extinde si devine rigid
 flexie cap + gat => flexia membrului sup + ext membrului inferior
 extensie cap + gat => extensia membrului sup + flexia membrului inferior
 daca se exercita presiune pe vertebra C7 => relaxarea membrelor
E. SEMNUL CHWOSTEK
-se percuta un punct aflat la jumatatea distantei dintre unghiul gurii si arcul zigomatic; in mod
normal nu se intampla nimic
-daca e pozitiv se produce o contractie a hemifetei, semn de tetanie (crize de contracturi
musculare)
-uneori se poate testa si in fata urechii
F. CLONUS
-apare in leziunile piramidale
-este de 2 tipuri:
 patelar – examinatorul prinde rotula intre index si police si o deplaseaza brusc in jos;
gamba trebuie sa fie relaxata, sustinuta pe antebratul examinatorului => apar miscari
ritmice ale rotulei (urca si coboara f rapid)

13. 13
 al piciorului – miscari ritmice ale piciorului (flexie/extensie) dupa intinderea brusca a
tricepsului sural
- examinatorul sprijina gamba cu o mana plasata sub genunchi sau sub
molet (partea posterioara a gambei) si cu cealalta face o dorsiflexie brusca,
rapida mentinand mana pe talpa subiectului
-clonusul poate fi stopat printr-o miscare inversa; in pseudoclonus care apare in bolile psihogene,
aceasta manevra nu stopeaza miscarea piciorului.
CERCETAREA SINCINEZIILOR
- sincineziile apar in leziunile piramidale si sunt miscari combinate care insotesc intr-o anumita
ordine miscarea comandata
- semne sincinetice:
 semnul flexiei combinate a coapsei si trunchiului
- cand pacientul incearca sa se ridice din dd in asezat, coapsa se flecteaza pe bazin, m.inf.
bolnav se ridica deasupra planului patului
- la m. inf. sanatos extensorii fixeaza m. inf. in planul patului (nu se ridica)
 semnul Neri
- cand pacinetul este in ortostatism, la aplecarea trunchiului inainte se flecteaza
genunchiul sincinetic
 semnul Wartenberg
- cand pacientul strange in mana paretic un obiect, apare add, flexia si opozitia policelui
- reflexe patologice in cazul leziunilor medulare:
 miscarea de tripla flexie
- apare in cazul excitatiilor cutanate aplicate la nivelul m.inf.(excitatii nociceptive
dureroase) => f;exia piciorului pe gamba, flexia gambei pe coapsa si flexia coapsei pe
bazin
 -acelasi excitant nociceptiv dureros poate produce uneori reflexul de extensie incrucisata:
la flexia plantar a piciorului si halucelui => la membtul inferior opus extensia coapsei si
genunchiului
 reflexul de masa
- apare la persoanele cu deficient neurologica majora

14. 14
-din cauza difuziunii excitatiei la centrii motori, sfincterieni si vegetative, la ciupirea
tegumentului membrului inferior => trupla flexie a membrelor, mictiune, defecatie si transpiratie
SENSIBILITATEA
- este subiectiva (sub unele aspecte) :
- datele se obtin anamnestic: pacientul spune daca simte amorteli, scaderea sensibilitaii
intr-o anumita zona a corpului; daca simte senzatii de genul furnicaturi, amorteli, constrictive sau
distensie, presiune, greutate
- aceste date trebuie sa fie foarte bine precizate in ceea ce priveste distributia, caracterul,
intensitatea, durata, periodicitatea si dactorii care acc/ diminueaza aspectele respective
- sunt date pe care examinatoul nu le poate evalua obiectiv
- este obiectiva:
-totalitatea elementelor vis-à-vis de care noi avem posibilitate de masurare, cuantificare,
evaluare
- conditii de examinare:
-datele de sensibilitate obiectiva tre’ obtinute la inceputul examinarii
-daca in cursul evaluarii subiectul oboseste, evaluarea se intrerupe si uneori se revine
asupra examinarii pt detalii
-subiectul trebuie sa fie cooperant si constient
- evaluarea se face cu subiectul in dd pe pat, cu cat mai putini factori perturbatori in jur,
temperature de confort, camera izolata fonic, de obicei subiectul sta cu ochii inchisi; examinarea
se face simetric si incepe intotdeauna din zona presupus bolnava in comparative cu cea sanatoasa
- se cerceteaza zonele dureroase, cu atrofii muscular localizate, cu pareze si/sau adectari
de reflexe; deasemenea si zonele pe care sub le aprecieazaca fiind cu tulburari de sensibilitate
IN LEZIUNILE DE NERV PERIFERIC, IN ARIILE CU SENSIBILITATE PIERDUTA
EXISTA SI TULBURARI TROFICE ADICA PIELEA ESTE USCATA, SUDORATIA ESTE
ABSENTA SI APAR TULBURARI TROFICE ALA UNGHIILOR

15. 15
- sensibilitatea este de mai multe tipuri:
1. Sensibilitate superficiala
 tactila
 termica
 dureroasa
Sensibilitatea superficiala tactila:
- se evalueaza in primul rand prin stimulare:
-cu o bucata de vata sau prin atingerea usoara cu varful degetelor
-stimulul este aezat direct pe piele si apoi ridicat ( nu se misca)
- sub I se cere sa spuna daca simte sau nu stimularea, sa arate zona stimulate si daca e
posibil sa spuna natuta stimulului
- discriminarea tactila este capacitatea sub de a aprecia distant de la care 2 stimuli aplicati
simultan pe piele sunt apreciati ca atare
-aceasta masuratoare se face cu compasul Webber si semnifica distanta minima la care 2
excitanti de ac tip aplicati simultan sunt apreciati correct(adica ca 2 excitanti separati)
-aceasta apreciere variaza in functie de starea fiziologica a subiectului:
Ex.:1mm pt limba, 2-3 mm la pulpa degetelor, 4-6 nn pe dosul degetelor, 20mm
pe dosul mainii, aprox 35 mm la coapsa
-evaluarea incepe cu puncte departate, compasul se inchide tot mai mult pana cand incep
sa apara erori de localizare separate a celor 2 puncte
- termolexia (grafoestezia) este capacitatea de recunoastere a literelor si cifrelor scrise pe piele de
catre examinator in tp ce pac tine ochii inchisi
-in cursul acestei examinari literele si cifre se scriu cu un pix inchis respectand
urmatoarele: la pulpa degetelor 1 cm, antebr/gamba 4 cm
-grafanestezia este pierderea capacitatii de recunoastere a cifrelor si literelor
- inatentia senzitiva este pierderea capacitatii de percepere a senzatiilor simultane
- intai trebuie demonstart faptul ca stimulul este perceput pe ambele parti ale corpului: se
stimuleaza 2 regiuni identice, simetrice, de pe cele 2 parti (dr/st) ale corpului cu acelasi tip de
stimul (atingere, intepatura)

16. 16
- stimulul poate fi perceput de catre pac doar pe o sg parte
-stereognozia este capacitatea de percepere a formei si naturii obiectelor prin pipait, capacitatea
de a identifica si recunoaste obiecte doar prin pipait
- presupune perceperea:
- formei – se tesetaza folosind obiecte de forme simple cerc, triunghi, patrat, taiate
sau decupate, din hartie sau plastic, sau obiecte solide de diferite forme geometrice, uneori
tridimensionale cub, piramida, bila
-marimii – obiecte de aceeasi forma cu dimensiuni diferite (monede)
- recunoasterea unor obiecte uzuale( pix, nasture, cheie etc), care se pun in mana
pacientului care sta cu ochii inchisi, iarel prin simpla pipaire trebuie sa le recunoasca; daca pac
are pareza brahiala obiectele sunt miscate de catre examinator peste degetele pacientului
- in cazul patologice se remarca:
-intarziere in identificarea obiectelor
- neindentificarea obiectelor (astereognozie)
-nerecunoasterea formei (amorfognozie)
-nerecunoasterea structurii, texturii materialului (ahilognozie)
-incapcitatea de a denumi obiectul desi recunoaste forma, marimea
-somatognozia este recunoasterea schemei corporale
- in cazuri patologice sub nu-si recunoaste un membru, uneori chiar un hemicorp(
asomatognozie), sau are impresia unui membru in plus si il considera strain – iluzii kinestezice
Sensibilitatea superficiala termica :
- se examineaza cu 2 eprubete pline cu apa (rece :10-15 grade, calda: 40-45 grade)
-suprafata externa a eprubetelor tre’ sa fie uscata
-pac tre’ sa raspunda daca simte cald sau rece si dpdv pathologic putem intalni:
-termoanestezia pentru cald/rece
-izotermognozia – pacientul percepe caldut orice stimul

17. 17
- inversiunea termica – rece e perceput cald si invers
- hiperestezia
Sensibilitatea superficiala dureroasa:
- se testeaza folosind un ac cu gamalie, facandu-se stimulari alternative cu varful si gamalia
acului
-pac e instruit sa raspunda ascutit/bont si sa se refere la intensitatea stimularii in diversele
zone ale corpului; testele facandu-se simetric sub tre’ sa raspunda daca simte la fel
-examinarea dinamica – vf acului se plimba usor pe piele, vertical, sub tre’ sa spuna daca
senzatia se modifica; se pleaca de la partea bolnava spre cea sanatoasa
- daca stimulii sunt aplicati prea aproape sau prea repede ei se pot suma rezultatul fiind eronat
- situatii patologice:
-hipo/hiperalgezia
-analgezia – sub este insensibil la durere
2. Sensibilitatea proprioceptiva
 mioartrokinetica(cea mai importanta)
 vibratorie
 barestezica
 durerea profunda
Sensibilitatea proprioceptiva mioartrokinetica
- reprezinta simtul atitudinilor, miscarii si al pozitiei segmentelor corpului unele fata de altele,
pozitiile membrelor sau ale intregului corp in spatiu
- se misca pasiv un deget de la mana sau de la picior si I se cere pacientului cu ochii inchisi sa
prcizeze care este degetul si de pe ce parte, dirctia de miscare, forta si amplitudinea miscarii
- pathologic se pierde intai simtul pozitiei, apoi al miscarii; apare mai intai la degetele mici, apoi
la police/haluce

18. 18
-variante de examinare:
-i se imprima o anumita pozitie degetului unuei maini si I se cere pac sa execute
voluntary aceasi miscare la mana opusa
-o mana este miscata pasiv intr-o directie oarecare si I se cere sub sa apuce cu cealalta
mana policele sau indexl mainii respective
Sensibilitata proprioceptiva vibratorie:
-este capacitate de a percepe vibratiile pe anumite proeminente osoase
- classic se aplica diapazonul
-aplicatiile se fac pe haluce, maleole, creasta tibiei, spina iliaca anterosuperioara, sacru,
apofizele spinoase, stern, clavicula, prcesele stiloide ale radiusului si cubitusului
- diapazonul se aplica atat in vibratie cat si nevriband, pe proeminentele osoase pentru a
testa daca pacientul percepe vibratiile
-se incepe cu proeminentele osoase distal si se continua in sens proximal atat la membr
inf cat si la cele sup, pentru a determina nivelul la care sunt percepute vibratiile
Barestezia:
- reprezinta simtul aprecierii greutatilor
- barognozia este aprecierea, recunoasterea si diferentierea greutatilor
- este o functie senzoriala cerebral
- se examineaza apasand cu degetul sau cu un obiect bont structurile subcutanate (muschi,
tendoane, nervi); apasarea este ferma, deasemenea se poate apuca si strange intre degete pliul
subcutanat, muschiul sau tendonul – pacientul este intrebat in legatura cu intensitatea si
localizarea presiunii
Durerea profunda:
- se examineaza comprimand cu putere muschi sau tendoane, apasand pe nervii aflati la suprafata
sau apasand globii ocular peste pleoapele lasate

19. 19
- semne patologice :
- semnul lui Abadie – pierderea durerii profunde la comprimarea tendonului lui Ahile
-semnul lui Timel – senzatii de furnicatura in capatul distal al unei extremitati la presinea
pe locul unui nerv interrupt, sectionat
- apaitia acestui semn indica faptul ca nervul a inceput sa se regenereze
- semnul scaunului (Barber) – se produce prin flexia gatului; sub I se cere sa atinga
pieptul cu barbia rapid sis a semnaleze perceptiile pe care le simte
- la unii pacienti, la aceasta manevra apar furnicaturi
inmaini, de-a lungul coloanei vertebrale sau in picioare atunci cand capul este aplecat in fata
- fenomenul e produs de afectarea cailor sensitive in
regiunea cervical mijlocie si poate aparea in scleroza multipla, spondiloza cervical sau leziuni in
maduca cerebral
EVALUAREA LIMBAJULUI SI VORBIRII
- limbajul se refera la comuincarea ideilor si sentimentelor, in tp ce vorbirea reprezinta
exprimarea ideilor si sentimentelor folosind simboluri verbale
I. AFAZIILE
- SUNT TULBURARILE CARE SE CARACTERIZEAZA PRIN PIERDEREA EXPRESIEI
SAU INTELEGERII LIMBAJULUI, CAUZATE DE LEZIUNI CEREBRALE
1. Afazia expresiva :
-reprezinta un deficit al expresiei prin vorbire sau scris
- exista mai multe tipuri de afazii expresive:
a) Afazia expresiva orala sau motorie (dupa Broca) sau verbal (dupa Head)
- bolnavul stie ce vrea sa spuna dar este incapabil sa spuna sau spune incorrect
-nu poate vb spontan
- nu poate sa repete sau sa citeasca correct cu voce tare
- e capabil sa auda sis a inteleaga limbajul vorbit

20. 20
-poate citi in gand sis a inteleaga
-nu poate reproduce ceea ce citeste
-poate sa scrie
- vorbirea automata sic ea emotional e pastrata (ex: cand e nervos poate injura)
- la poligloti ultima limba invatata sau cea care este folosita cel mai putin e prima “uitata”
- grade in afazia motorie :
 disfazia
 palilalia
 afenia
- disfazia – presupune erori usoare in formarea cuvintelor si reducerea vocabularului
- palilalia – este exprimarea recurentiala respective perseverarea unor silabe, cuvinte sau
propozitii; subiectul repeta partea terminala a propozitiei
- afenia – pierderea vorbirii
> afazia motorize trebuie f clar diferentiata de dizartrie:
- este exprimarea imperfect a sunetelor si cuvintelor datorita unor afectiuni care
intereseaza aparatul articulator (palatal moale, limba, buzele)
- poate aparea in: miopatii( lezarea intrinseca a m. articulatori), miastenia gravis
(leziune a jonctiunii neuromusculare), paralizia bulbar, lziunile cerebeloase in care
pronuntia consoanelor este neclara si cadenta vorbirii e intrerupta
> afazia motorie trebuie f clar diferentiata si de anartrie (pierderea capacitatii de a
articula cuvinte), disfonie care poate merge pana la afonie (pierderea fonatiei) –
fenomene datorate unei disfunctii a laringelui, cu toate ca, capacitatea de a articula
cuvinte (functia muschilor si a nervilor) este conservata.
-disfonia este o alterare a calitatii vocii (care devine ragusita), pierderea
volumului vocei sau ambele
- cauzele disfoniei: procese inflamatorii (laringite), fumat, consum cronic
de etanol, mixedem (expresia hipofunctiei tiroidiene), lezarea unor structure nervoase,
leziuni primare ale muschilor (miastenie), leziuni bilateral ale nervului vag (perechea 10
de nervi cranieni)

21. 21
b) Agrafia
-reprezinta inabilitatea de a scrie cuvinte cu litere de mana/tipar in absenta paraliziei
membrului superior
- exista si disgrafia atunci cand subiectul poate copia cuvintele scrise, dar nu poate scrie
spontan sau dupa dictare
2. Afazia receptiva:
- afectari ale capacitatii de intelegere a limbajului scris/vorbit
 afazia receptive vizuala
 afazia receptiva auditiva
a) Afazia receptiva vizuala ( senzoriala vizuala)
- reprezinta incapacitatea de a intelege cuvintele tiparite sau srise in absenta tulburarilor
de vedere
-poate fi determinate de leziuni la mai multe nivele:
- daca se lezeaza aria 17 => orbirea (cecitatea)
- daca se lezeaza aria 18 => agnozia pentru obiecte (cecitate psihica), agnozia
pentru culori (acromatopsie), agnozia pentru fizionomii (prosoagnozie)
- daca se lezeaza aria 19 => se pierde capacitatea de revizualizare, memoria
obiectelor/persoanelor => agnozia vizuo spatial
- ariile 17, 18, 19 sunt ariile colaterale ale ariei principale vizuale
- alexia – pacientul poate vorbi si intelege ce I se spune dar nu intelege cuvintele scrise
b) Afazia receptiva auditiva ( Wernicke sau sensorial auditiva)
- reprezinta incapacitatea subiectului de a intelege semnificatia cuvintelor vorbite in
absenta surditatii
- bolnavul poate auzi/recunoaste vocea dar nu recunoaste cuvintele pe care examinatorul
le pronunta si nu poate repeta ceea ce aude

22. 22
- poate citi, poate vorbi, dar se comporta ca si cum nu isi aude nici propria voce, nefiind
insa constient de acest lucru
- subiectul poate folosi parafazii (jargon afazii) – cuvinte create de el