2. 1.1. MUSCHII MEMBRULUI SUPERIOR
MUSCHII CARE LEAGA MEMBRUL SUPERIOR DE TRUNCHI
· M. Trapez
· M. Ridicator al scapulei
· M. Romboizi;
· M. Dintat anterior,
· M. Pectoral mic,
· M. Subclavicular,
· M. Marele si micul rotund;
· M. Pectoral mare.
Acesti muschi apartin in cea mai mare parte partilor moi ale peretelui toracic, motiv pentru care
sunt studiati cu acesta.
3. 1.2. MUSCHII PROPRII AI MEMBRULUI SUPERIOR
Dupa origine si insertie se impart astfel (. 71, 72):
Muschi zono-humerali: leaga osul humerus de centura scapulara - M. deltoid
Muschii scapulo-humerali:
- M. subscapular,
- M. supraspinos,
- M. infraspinos,
- M. rotund mare,
- M. rotund mic,
- M. coraco-brahial
4. Muschii scapulo-antebrahiali:
- M. scapulo-radial (M. biceps brahial)
- M. scapulo-ulnar (M. biceps brahial)
Muschii humero-antebrahiali
- M. humero-radiali: M. rotund pronator, M. brahio-radial, supinator
- M. humero-ulnar: M. anconeu
Muschii humero-manuali:
- M. humero-aponevrotic: M. palmar lung
- M. humero-carpieni: M. extensor lung al carpului, extensor lung radial al carpului, flexor ulnar
al carpului, scurt extensor radial al carpului
- M. humero-metacarpian: flexor radial al carpului
- M. humero-falangieni: flexor superficial al degetelor, extensor comun al degetelor, extensor
propriu al degetului mic
5. Muschii antebrachiali:
- M. Patrat pronator
- M. Rotund pronator - fasciculul ulnar
- M. Supinator - fascicul ulnar
Muschii antebrachio-manuali:
- Antebrachio - metacarpieni - adductor lung al policelui
- Antebrachio – falangieni - extensor scurt al policelui, extensor lung al policelui, extensor propriu
al indexului
Muschii mainii:
- M. policelui: scurt abductor, opozant, scurt flexor, abductor al policelui
- M. degetului mic: abductor, opozant, scurt flexor
- M. pielosi: M. palmar scurt
- M. lojii mijlocii: M. lombricali, interososi palmari, M. interososi dorsali.
6. Daca analizam muschii dupa asezarea lor, putem identifica grupe musculare asezate pe fata
anterioara - flexorii, grupe musculare asezate pe fata posterioara - extensorii, grupe musculare
asezate pe fata laterala a antebratului - M. supinatori, grupe musculare asezate pe fata mediala a
antebratului - M. pronatori.
Muschii pronatori si flexori sunt inervati cu precadere de nervul median.
Muschii supinatori si extensori sunt inervati de nervul radial.
Din punct de vedere topografic, M. membrului superior se grupeaza in:
1. M. umarului;
2. M. bratului;
3. M. antebratului;
4. M. mainii
7. 1.3. MUSCHII CARE LEAGA MEMBRUL SUPERIOR DE TRUNCHI
· M. Trapez
· M. Ridicator al scapulei
· M. Romboizi;
· M. Dintat anterior,
· M. Pectoral mic,
· M. Subclavicular,
· M. Marele si micul rotund;
· M. Pectoral mare.
8. MUSCHII CENTURII SCAPULARE- REPREZENTARE SCHEMATICA
A – vedere anterioara
B – vedere posterioara
1. M. Subscapularis
2. M. Pectoralis minor
3. M. Pectoralis major – fasciculele mijlociu si inferior
4. M. Pectoralis major – fasciculul superior
5. M. Subscapularis
6. M. Coracobrachialis
7. M. Serratus anterior
8. M. Rhomboideus Minor
9. M. Rhomboideus major
10. M. Levator scapulae
11. M. Supraspinatus
12. M. Deltoideus
13. M. Infraspintus
14. M. Terres minor
15. M. Terres major
13. Muschii umarului sunt in numar de 6, formand o masa musculara comuna dispusa sub forma unui con
cu baza pe torace si varful spre humerus, acoperind articulatia scapulo-humerala:
1. M. deltoid
2. M. supraspinos
3. M. infraspinos
4. M. rotund mare
5. M. rotund mic
6. M. subscapular
Cu exceptia muschiului deltoid ceilalti 5 muschi formeaza mansonul rotatorilor – formatiune cu
functie deosebita in realizarea stabilitatii umarului.
14. 1.4. M. DELTOID
Este cel mai superficial si mai voluminos dintre muschii umarului, avand o forma triunghiulara.
· Origine:
- pe clavicula (1/2 laterala a marginii anterioare)
- pe acromion (marginea laterala)
- pe spina scapulei (1/2 laterala a marginii inferioare)
· Traiect: De la insertia proximala, fasciculele musculare coboara spre humerus astfel:
- Fasciculul anterior (clavicular)- oblic dinainte-inapoi;
15. fasciculul mijlociu (acromial)- vertical;
- fasciculul posterior (spinal)- oblic dinapoi-inainte.
· Insertie: tuberozitatea deltoidiana („V”-ul deltoidian) a humerusului.
· Inervatie: nervul axilar
· Actiune: Cele trei grupe de fascicule, fac urmatoarele miscari:
- fasciculele anterioare - flexia (antepulsia sau proiectia inainte a bratului);
- fasciculele mijlocii - abductia bratului;
- fasciculele posterioare - proiectia inapoi si rotatia externa a bratului;
- miscarea de abductie a bratului pana la orizontala este realizata prin actiunea sinergica a
celor trei tipuri de fascicule;
- M. deltoid este cel mai important in natatie: in stilul crawl ridica bratul, il roteste si il duce inainte;
16.
17. 1.5. M. SUPRASPINOS
este foarte dezvoltat si la halterofili, datorita importantei lui in miscarea de abductie;
in paralizia M. deltoid (prin afectarea nervului axilar), bratul atarna flasc (moale), umarul este
cazut 'in epolet', iar capsula articulara relaxata, de unde si riscul luxatiilor humerusului in articulatia
scapulo-humerala.
Ocupa fosa supraspinoasa a scapulei (. 73).
· Origine: fosa supraspinoasa. Fibrele sale converg intr-un tendon care trece peste articulatia
scapulo-humerala.
· Insertie: tuberculul mare al humerusului.
· Inervatie: nervul suprascapular
· Actiune:
rotatia externa a bratului (in special cand acesta a fost inainte rotat intern);
adductor al bratului;
tensor al capsulei articulatiei scapulo-humerale, ferind-o sa fie prinsa intre suprafetele articulare
in timpul miscarilor la acest nivel
18. 1.6. M. INFRASPINOS
· Origine: scapula - fosa infraspinoasa (. 74)
· Traiect: Fibrele sale cu directie oblic ascendenta spre lateral, converg intr-un tendon care trece posterior de
articulatia scapulo-humerala.
· Insertie: tuberculul mare al humerusului.
· Inervatie: ram colateral din nervul axilar.
· Actiune:
- rotatia externa a bratului;
- adductor al bratului.
1.7. M. ROTUNDUL MIC
Este situat lateral de M. infraspinos. (. 77)
· Origine: scapula - fata posterioara, in apropierea marginii laterale.
· Traiect: Fibrele sale cu directie oblic ascendenta spre lateral, converg intr-un tendon care trece posterior de
articulatia scapulo-humerala.
· Insertie: tuberculul mare al humerusului.
· Inervatie: ram colateral din nervul axilar.
· Actiune:
- rotatia externa a bratului;
- adductor al bratului.
19.
20. 1.8.
M. ROTUNDUL MARE
Este alungit, voluminos si puternic (. 75, 76).
· Origine: unghiul inferior al scapulei si 1/2 inferioara a marginii laterale scapulare.
· Traiect: Fibrele sale se indreapta in sus, anterior si lateral, fiind terminate printr-un tendon situat
inapoia tendonului M. dorsal mare.
· Insertie: creasta tuberculului mic humeral.
· Inervatie: nervul toracodorsal.
· Actiune: a) cand ia punct fix pe torace este:
.78 Subscapular
- adductor si rotator intern al bratului, intervenind si in miscarea de retropulsie (punerea mainilor
la spate);
b) cand ia punct fix pe humerus: duce scapula in sus si inainte.
Este foarte important in sport, intervenind, in general, in toate miscarile de lovire si aruncare si,
evident, in natatie (crawl) si skifond (retropulsia
bratului).
21.
22. Actiune: a) cand ia punct fix pe torace este:
78 Subscapular
- adductor si rotator intern al bratului, intervenind si in miscarea de retropulsie (punerea mainilor
la spate);
b) cand ia punct fix pe humerus: duce scapula in sus si inainte.
Este foarte important in sport, intervenind, in general, in toate miscarile de lovire si aruncare si,
evident, in natatie (crawl) si skifond (retropulsia
bratului).
23. 9. M. SUBSCAPULAR
Este situat in fosa subscapulara (. 78).
· Origine: fosa subscapulara
· Traiect: Fibrele sale converg lateral intr-un tendon care adera la capsula articulatiei scapulo-
humerale; fata posterioara a muschiului acopera fosa subscapulara in timp ce fata anterioara este
aplicata pe torace formand peretele posterior al axilei.
· Insertie: tuberculul mic al humerusului.
· Inervatie: nervul subscapular.
· Actiune: - rotator intern al bratului;
- adductor al bratului (cand acesta este ridicat);
- tensor al capsulei articulatiei scapulo-humerale.
- Muschiul subscapular participa, in general, la miscarile de lovire si aruncare, precum si la
pendularea bratelor pe langa corp, in mers.
24. 1.10. SINTEZA ACTIUNILOR MUSCHILOR CENTURII SCAPULARE SI BRATULUI
Muschii care realizeaza adductia bratului
M. Rotundul mare,
M. Rotundul mic
M. Subscapular
M. Subspinos
M. Latissimus dorsi – cand miscarea este asociata cu extensie,
M. Marele pectoral – cand miscarea este asociata cu flexie.
25. Muschii care realizeaza abductia bratului
· M. Deltoid – toate fasciculele
· M. Supraspinos – finalizeaza miscarea pana la 900
· Pana la 900
M. Biceps brahial - daca antebratul este in supinatie – capul lung
· Peste 900
– M. Trapez , Ridicator al scapulei, Pectoral mic si Dintat anterior ( rotesc si basculeaza
scapula)
Muschii care realizeaza abductia orizontala a bratului sunt:
· M. Deltoid - fasciculul posterior anterior
· M. Pectoral mare
· M. Subspinos
· M. Romboid
26. Muschii care realizeaza adductia orizontala a bratului sunt:
M. Deltoid - fasciculul anterior
M. Pectoralul mare (principal)
M. Pectoralul mic
M. Bicepsul brahial (secundar)
M. Coracobrahial (secundar)
Muschii. care realizeaza flexia (antepulsia) bratului sunt (peste 1100
este asociata cu rotatie externa a
bratului si cu bascularea scapulei):
M. Deltoid – fasciculul anterior
M. Coracobrahial
M. Biceps brahial
M. Dintat anterior
27. Muschii. care realizeaza rotatia externa sunt:
M. Supraspinos (daca bratul este in rotatie interna maxima)
M. Rotundul mic
M. Subspinos
· M. Deltoidul posterior
Muschii care realizeaza extensia (retropulsia) bratului( se asociaza cu rotatia interna a bratului catre
finalul amplitudinii de miscare):
M. Deltoid – fasciculul posterior
M. Subspinos
M. Triceps brahial – capul lung
M. Latissimus dorsi – (uneori)
28. Muschii care realizeaza rotatia interna a bratului sunt:
· M. Subscapular
· M. Rotundul mare
· M. Latissimus dorsi
· M. Deltoidul anterior
31. 1.11. MUSCHII BRATULUI
Sunt in numar de patru, situati, o parte intr-o loja anterioara, cealalta parte, in loja posterioara
· M. planului superficial: M. biceps brahial;
· M. planului profund: M. Coracobrahial si M. Brahial.
32. 1.12. M. BICEPS BRACHII (BICEPS BRAHIAL)
Se numeste astfel, deoarece, proximal, se insera prin doua tendoane (capete), unul scurt si altul lung.
· Origine:
- capul scurt - pe apofiza coracoida a scapulei;
- capul lung - pe tuberculul supraglenoidian al scapulei.
Capul scurt (situat medial) si capul lung (situat lateral) sunt initial independente, apoi fuzioneaza intr-
un corp muscular comun fusiform, terminat printr-un tendon.
· Insertie: pe tuberozitatea radiusului.
· Inervatie: nervul musculocutanat.
· Actiune: trecand peste doua articulatii (scapulohumerala si articulatia cotului) actioneaza
asupra ambelor, respectiv asupra bratului si antebratului.
- Este flexor al antebratului (cotului). Flexia este completa cu antebratul supinat.
- Este supinator al antebratului cand antebratul este in supinatie.
- Este adductor al bratului prin capul sau scurt.
- Este abductor al umarului, rotator intern si flexor prin capul sau lung.
34. 1.13. M. BRACHIALIS (BRAHIAL)
Este situat in planul profund al lojii anterioare a antebratului, acoperit de muschiul biceps brahial (. 80,
81).
· Origine: pe ½ inferioara a fetelor mediala anterioara si laterala a diafizei humerale, de la 'V'-ul
deltoidian pana la insertia capsulei articulatiei cotului.
· Insertie: pe baza apofizei coronoide a ulnei.
· Inervatie: nervul musculocutanat.
Actiune: realizeaza flexia antebratului pe brat.
35. 1.14. M. CORACOBRACHIALIS (CORACOBRAHIAL)
Este situat medial de capul scurt al muschiului biceps (. 82).
· Origine: pe procesul coracoid al scapulei (printr-un tendon comun cu capul
scurt al muschiului biceps brahial).
· Insertie: pe fata antero-mediala a humerusului (in portiunea mijlocie), deasupra insertiei capului
medial al tricepsului.
· Inervatie: nervul musculocutanat.
· Actiune:
- adductie si flexie a bratului;
- antepulsia (flexia ) bratului - intervenind in pendularea bratelor in timpul mersului.
37. Muschii lojii posterioare
1.15. M. TRICIPITIS BRACHIALIS (TRICEPS BRAHIAL)
Ocupa loja posterioara impreuna cu anconeul, fiind un muschi voluminos (. 83). Are trei capete: lung,
medial si lateral, care se unesc.
· Origine:
- Capul lung: tuberculul infraglenoidal al scapulei.
- Capul lateral: fata posterioara a osului humerus deasupra santului nervului radial.
- Capul medial: fata posterioara a osului humerus sub santul nervului radial.
- Cele trei portiuni coboara si se unesc intr-un tendon comun puternic.
· Insertie: pe olecran.
· Inervatie: nervul radial.
· Actiune: extensor al antebratului pe brat;
- extensor si adductor al bratului cu rotatia in afara, prin capul lung;
- tensor al capsulei articulatiei cotului.
Are o deosebita importanta in sporturi precum boxul, gimnastica, halterele, atletism (aruncarea
discului/ greutati).
Muschiul triceps are o forta considerabila, contractia lui brusca putand determina chiar fracturi de
humerus (fractura aruncatorilor de grenade).
38. 1.16. M. ANCONEU
Este un muschi mic, de forma triunghiulara, situat pe fata laterala a articulatiei cotului (. 84).
· Origine: pe epicondilul lateral al humerusului.
· Insertie: fata laterala a olecranului si putin pe muchia posterioara a ulnei.
· Inervatie: nervul radial.
· Actiune: extensor al antebratului pe brat.
39.
40. MUSCHII ANTEBRATULUI
Muschii antebratului sunt grupati in trei regiuni: anterioara, posterioara si laterala.
Muschii regiunii anterioare
Cuprinde 8 muschi situati in patru planuri:
- planul I: M. rotund pronator, M. flexor radial al carpului, M. palmar lung, M. flexor ulnar al
carpului.
- planul II: M. flexor superficial al degetelor.
- planul III: M. flexor profund al degetelor si muschiul flexor lung al policelui;
- planul IV: M. patrat pronator.
Vom descrie pe rand aceste planuri.
41. 1.17. M. PRONATOR TERRES (ROTUND PRONATOR)
· Origine: epicondilul medial al humerusului (capul humeral) si sub procesul coronoid al ulnei
(capul ulnar) (. 85).
· Insertie: fata laterala a radiusului (regiunea mijlocie).
· Inervatie: nervul median.
· Actiune: flexor al antebratului pe brat si pronator al antebratului si mainii.
42.
43. 1.18.
M. FLEXOR RADIALIS CARPIS (FLEXOR RADIAL AL CARPULUI)
· Origine: epicondilul medial al osului humerus (. 85);
· Insertie: baza metacarpianului II
· Inervatie: nervul median.
· Actiune: flexor al mainii si pronator al antebratului;
- slab flexor al antebratului pe brat.
1.19. M. PALMARIS LONGUS (PALMAR LUNG)
Este inconstant, lipseste in 20% din cazuri (. 86)
· Origine: epicondilul medial al humerusului.
· Insertie: aponevroza palmara
· Inervatie: nervul median.
· Actiune: - tensor al aponevrozei palmare;
- flexor al mainii pe antebrat; scurtarea lui atrofica sau spastica determina retractia aponevrozei
palmare cu flexia degetelor (boala Dupuytren).
44.
45. 1.20. M. FLEXOR ULNARIS CARPIS (FLEXOR ULNAR AL CARPULUI, CUBITALUL ANTERIOR)
Are doua capete de insertie proximala (. 87).
· Origine: - capul humeral - epicondil medial al humerusului,
- capul ulnar - pe olecran
· Insertie: osul pisiform
· Inervatie: nervul ulnar.
· Actiune: flexor si adductor al mainii; supinator.
46.
47. 1.21. M. FLEXOR DIGITIS SUPERFICIALIS (FLEXOR SUPERFICIAL AL DEGETELOR)
Este flexorul miscarilor delicate (. 88).
· Origine:
- capul humero-ulnar- pe epicondilul medial al humerusului si procesul coronoid al ulnei;
- capul radial- pe fata anterioara a radiusului, pe o creasta osoasa situata in 1/3 mijlocie a
osului.
· Insertie: cu cele 4 tendoane (fiecare tendon se bifurca) pe laturile corpurilor falangelor mijlocii
ale degetelor 2,3,4,5.
· Inervatie: nervul median.
· Actiune:
- flexia falangei medii a degetelor II-V;
- flexia degetelor pe mana si a mainii pe antebrat;
- adductor al mainii si al degetelor (apropie degetele departate)
48.
49. 1.22. M. FLEXOR DIGITIS PROFUNDUS (FLEXOR PROFUND AL DEGETELOR)
Este flexorul de forta (. 88)
· Origine:
- apofiza coronoida, pe partea superioara a fetei anterioare si mediale a ulnei si partea
inferioara a muchiei posterioare a ulnei;
· Insertie: prin 4 tendoane, la baza falangei distale- degetele II-V
· Inervatie: este dubla:
- nervul median (portiunea laterala a muschiului);
- nervul ulnar (portiunea mediala a muschiului).
· Actiune:
- flexor al ultimelor 2 falange, al degetelor 2,3,4,5;
- flexor al mainii pe antebrat si adductor al mainii.
50. 1.23. M. FLEXOR POLICIS LONGUS (FLEXOR LUNG AL POLICELUI )
· Origine: fata anterioara a radiusului, pe apofiza coronoida a ulnei si membrana interosoasa;
· Insertie: baza falangei distale a policelui.
· Inervatie: nervul median.
· Actiune:
- flexia falangei distale a policelui;
- flexia policelui si flexia mainii pe antebrat;
- usoara abductie a mainii.
UL IV
1.24. M. PATRAT PRONATOR
· Origine: pe partea mediala a fetei anterioare a ulnei (. 85).
· Insertie: fata anterioara a radiusului.
· Actiune: pronator al antebratului si mainii.
Inervatie: nervul median.
54. MU{CHII BAZINULUI
m. ILIOPSOAS Este alc`tuit din mu[chiul psoas mare, mu[chiul psoas mic [i mu[ch
iliac.
M. PSOAS MARE
Originea este pe fa]a lateral` a corpurilor vertebrelor T12, L1 -
L4 [i pe fe]ele anterioare ale proceselor transverse ale tuturor
vertebrelor lombare.
Inser]ia se face pe trohanterul mic, mpreun` cu tendonul
mu[chiului iliac.
M. PSOAS MIC Originea este pe fe]ele laterale ale
corpurilor vertebrelor T12 - L1.
Inser]ia este pe creasta pectineal` a
pubisului.
M. ILIAC
Originea este n fosa iliac`, pe care o ocup` n
ntregime.
Inser]ia se face pe trohanterul mic, dup` ce s-
a unit n prealabil cu tendonul mu[chiului psoas
mare.
Mu[chiul psoas mare [i mu[chiul iliac
trec pe sub ligamentul inghinal mpreun` cu
nervul femural. Tendoanele lor se unesc [i au
inser]ie comun`.
55. Ac]iunea mu[chiului iliopsoas:
- puternic` flexie a coapsei, c#nd au punct fix pe oasele pelvisului. |n mi[carea
de flexie, mu[chiul iliac reprezint` for]a, iar mu[chiul psoas este lungimea.
- rota]ia lateral` a coapsei [i u[oar` adduc]ie a coapsei; aceast` ac]iune este
secundar`.
- flexia pelvisului [i a coloanei vertebrale, c#nd punctul fix este pe femur.
MU{CHII REGIUNII FESIERE
M. FESIER MARE
Originea este pe:
- fa]a lateral` a aripii osului iliac, posterior de linia fesier` posterioar`;
- p`r]ile laterale ale fe]elor posterioare ale sacrului [i coccisului;
- fascia toraco-lombar`;
- ligamentele sacro-iliace posterioare [i sacrotuberos.
Inser]ia se face pe tractul iliotibial, pe ramura lateral` de bifurca]ie a
liniei aspre [i pe al 3-lea trohanter (tuberozitatea fesier`).
Ac]iune: rotator lateral, adductor [i extensor al coapsei.
Mu[chiul fesier mare este un puternic extensor, av#nd rol important n
men]inerea sta]iunii bipede. |n ortostatism sau n mersul obi[nuit este
inactiv. |n raport cu axul sagital al mi[c`rii de abduc]ie-adduc]ie, fibrele
situate superior de acesta intervin n abduc]ie, iar cele situate inferior
intervin n adduc]ie.
56. M. FESIER MIJLOCIU
Originea este pe:
-3/4 anterioare ale buzei externe a
crestei iliace;
-spina iliac` antero-superioar`;
-fa]a extern` a aripii osului iliac, ntre
liniile fesier` anterioar` [i posterioar`;
-fascia fesier`.
Inser]ia se face pe fa]a lateral` a marelui
trohanter.
Ac]iune:
1. c#nd ia punct fix pe pelvis realizeaz`:
- abduc]ie [i rota]ie medial`, prin
fasciculul anterior;
- abduc]ie [i rota]ie lateral`, prin
fasciculul posterior;
- extensie [i rota]ie lateral`, prin
fasciculul posterior;
- contrac]ia n totalitate realizeaz`
rota]ia medial` [i abduc]ia.
2. c#nd ia punct fix pe femur realizeaz`
men]inerea bazinului n pozi]ie orizontal` sau
nclinarea de partea membrului de sprijin.
57. M. FESIER
MIC
Originea este pe fa]a extern` a aripii osului iliac, ntre
linia fesier` anterioar` [i cea inferioar`.
Inser]ia se face pe marginea anterioar` a trohanterului
mare.
Ac]iune: identic` cu mu[chiul fesier mijlociu.
MU{CHII PELVITROHANTERIENI
sunt situa]i n plan profund , sub m.fesieri m.piriform
m.gemen superior
m.gemen inferior
m.obturator extern
m.obturator intern
m.p`trat femural
58. M. PIRIFORM
Originea este pe fa]a pelvin` a sacrului, lateral de g`urile
sacrate anterioare, pe marea incizur` ischiatic` [i pe
ligamentul sacro-ischiatic.
Inser]ia se face pe v#rful trohanterului mare, printr-un
tendon comun cu cel al mu[chilor gemeni [i mu[chiului
obturator.
Ac]iune: abductor, rotator lateral [i extensor al coapsei.
M.GEMEN SUPERIOR
Originea este pe marginea superioar` [i fa]a extern` a spinei
ischiatice.
Inser]ia se face n fosa trohanteric`, mpreun` cu mu[chiul
obturator intern.
Ac]iune: rotator lateral al coapsei.
M.GEMEN INFERIOR
Originea este pe tuberozitatea ischiatic`.
Inser]ia se face n fosa trohanteric`, mpreun` cu mu[chiul
obturator intern.
Ac]iune: rotator lateral al coapsei.
M.P~TRAT FEMURAL
Originea este pe tuberozitatea ischiatic`.
Inser]ia se face pe femur, sub creasta
intertrohanteric`.
Ac]iune: puternic rotator lateral al coapsei.
M. OBTURATOR
INTERN
Originea este pe conturul g`urii obturate, pe fa]a medial` a membranei obturatorii [i pe fa]a
medial` a coxalului, ntr-o regiune ce corespunde acetabulului.
Inser]ia se face n fosa trohanteric`, la partea ei cea mai superioar`.
59. M. OBTURATOR EXTERN
Originea este realizat` prin 3 fascicule pe fa]a extern` a conturului
osos al g`urii obturate.
Inser]ia se realizeaz` n fosa trohanteric`.
Ac]iune:
- rotator lateral al coapsei;
- men]ine activ capul femural n articula]ia [oldului.
60. Universitatea de vest ,,Vasile Goldis´´ Arad
Referat Anatomie
,,Muschii abdomenului´´
Facultatea de medicina dentara
Lucaci Emanuela
Moga Emanuela
Morandi Francesco
Anul: 1
Grupa: 4
61. Mușchii abdomenului
În funcție de dispoziția lor topografică se pot grupa astfel:
A. Muschii regiunii anterolaterale;
B. Muşchii regiunii posterioare sau lomboiliace;
C. Muşchiul regiunii superioare, diafragma,
D. Muşchii regiunii perineale sau inferioare.
62. A. Muşchii regiunii anterolaterale
Muşchiul drept abdominal este un muschi lat alungit, situat imediat lateral de linia mediană, pe
toată lungimea feței anterioare abdomenului, de la pube până la apendicele xifoid.
• Originea. Are originea pe cartilajele coastelor V - VII şi pe apendicele xifoidgh
• Inserții. inserţia pe marginea superioară a simfizei pubiene. Dreptul abdominal prezintă 3 - 4 lame
tendinoase dispuse transversal care se numesc intersecții tendinoase. Este învelit într-o puternică
teacă fibroasă, teaca dreptului abdominal. Cei doi drepți abdominali sunt separați unul de celălalt pe
linia mediană, printr-un rafeu tendinos, numit linia albă.
• Acțiune. Contracția bilaterală, când ia punct fix pe pube, coboară coastele și flectează toracele pe
bazin, iar dacă punctul fix este pe torace, flectează bazinul spre torace. Are acțiune importantă în
comprimarea viscerelor, contribuind astfel la: defecație, micțiune, vomă, etc.
• Inervație. Este inervat de nervii intercostali 7 - 12.
63. Muşchiul piramidal este un muşchi mic, de formă triunghiulară, cu baza la pube şi vârful la linia albă. Este
conținut în teaca dreptului abdominal şi este nefuncțional.
Muşchiul oblic extern este un muşchi lat, fiind cel mai superficial și cel mai întins dintre muşchii laterali ai
abdomenului.
• Inserții. Are originea pe fețele externe ale coastelor a V-a până la a XII-a, iar inserția printr-o aponevroză
întinsă de la creasta iliacă la marginea anterioară a osului coxal, la pubis şi pe linia albă.
• Actiune. Când ia punct fix pe bazin şi se contractă bilateral flectează toracele pe baziu coboară coastele
intervenind în expirație; contractia unilaterală determină rotirea trunchiului în partea opusă sau înclinarea
laterală de acteași parte. Când ia punct fix pe torace flectează bazinul pe torace și participă la presa
abdominală.
• Inervație. Nervii iliohipogastric, ilioinghinal şi intercostalii inferiori.
64.
65. Muşchiul oblic intern este un muşchi lat, subțire, de formă triunghiulară, situat sub oblicul extern.
• Inserții. Are originea pe ligamentul inghinal, creasta iliacă și fascia toracolombară.
Inserția se face astfel:
fasciculele posterioare, aproape verticale, se inseră pe ultimele trei coaste,
fasciculele mijlocii, se termină pe aponevroza anterioară a oblicului intern, contribuind la formarea tecii
dreptului abdominal şi a liniei albe;
fasciculele anterioare, se inseră pe fața anterioară a simfizei pubiene,marginea superioară a pubelui şi creasta
pectineală.
• Acțiune. În contracție unilaterală este antagonistul oblicului extern de aceeaşi parte şi sinergistul oblicului
extern de partea opusă. În contracție bilaterală este sinergic cu oblicul extern.
• Inervație. Nervii iliohipogastric, ilioinghinal şi intercostalii inferiori.
66. Muşchiul transvers abdominal este un muşchi lat, situat profund față de oblicul intern. Fibrele sale sunt
dispuse transversal față de axul longitudinal al corpului.
• Inserții. Are originea pe ligamentul inghinal, pe creasta iliacă, pe procesele costiforme ale vertebrelor lombare și
pe ultimele şase cartilaje costale. Inserția se face prin aponevroza anterioară a transversului, care se fixează pe
linia albă.
• Acțiune. Comprimă viscerele din cavitatea abdominală şi contribuie la defecație, micțiune, etc.
Coborând coastele, participă la expirația forțată.
• Inervație. Nervii intercostali inferiori, iliohipogastric și ilioinghinal.
67.
68. B. Muşchii regiunii posterioare sau lomboiliace
Muşchiul pătratul lombelor are formă patrulateră şi este situat pe părțile laterale ale coloanei lombare.
• Insertii. Muşchiul este format din trei tipuri de fibre dispuse în două planuri (fibrele iliocostale şi
iliotransverse în plan posterior, iar cele costotransversare în plan anterior):
fibrele iliocostale, cu origine pe creasta iliacă şi ligamentuliliolombar şi merg vertical la coasta a XII-a;
fibrele iliotransverse, prezintă aceeaşi origine, dar se termină pevârful proceselor costiforme ale primelor
patru vertebre lombare;
fibrele costotransversare, se întind de la coasta a XII-a la proceselorcostiforme ale primelor patru vertebre
lombare.
• Acțiune. Când punctul fix este pe bazin, înclină coloana lombară de aceeaşi parte; când punctul fix este pe
torace înclină bazinul pe partea sa. Participă la menținerea trunchiului în rectitudine.
• Inervație. Este inervat de ramurile anterioare ale nervilor lombari I-IV şi nervul subcostal.
69. C. Muşchiul regiunii superioare
Diafragma este o despărțitoare musculoaponevrotică boltită care desparte cavitatea toracică de cavitatea abdominală. Cupola
diafragmei nu este uniformă, prezentând o depresiune centrală corespunzătoare inimii, care o divide în două bolți secundare,
dreaptă şi stângă (cea din dreapta este mai înaltă).
• Inserții. Structural diafragma prezintă două porțiuni:
una centrală, aponevrotică, numită centrul tendinos, este o puternică lamă fibroasă;
una periferică, musculară, având originea pe circumferința inferioarăa toracelui, de unde fibrele musculare, grupate în trei
porțiuni: lombară, costală şi sternală, converg spre centrul tendinos.
• Acțiune. Este cel mai puternic muşchi inspirator. Când se contractă măreşte cavitatea toracică, în direcția celor trei diametre,
astfel: prin contracție centrul tendinos coboară și mărește diametrul vertical, dar în acelaşi timp, coastele sunt ridicate și
sternul împins înainte, crescând diametrele transversal și antero-posterior. Prin contracție intervine şi în importante acte
fiziologice: râs, sughit, căscat și crește presa abdominală favorizând micțiunea, defecația, expulzia fătului din uter. Reprezintă o
barieră ce împiedică organele abdominale să urce în torace sub influenţa presei abdominale.
• Inervație. Este inervat de ramuri ale nervului frenic, care provine din plexul cervical şi ultimele şase perechi de nervi
intercostali.
70. D. Muşchii regiunii perineale sau inferioare
Cavitatea abdominală se termină în partea inferioară a trunchiului în pelvis. Peretele inferior al pelvisului
este reprezentat printr-o formațiune complexă, diafragma pelviperineală, care prezintă două părți:
una situată superior, profund, diafragma pelviană,
una situată inferior, superficial față de prima, numită perineu.
Diafragma pelviană are în alcătuirea ei următorii muşchi:
o muşchiul ridicător anal, formează cea mai mare parte dindiafragma pelviană;
o muşchiul coccigian;
o muşchiul sfincter anal extern.
71. Perineul. Are o formă rombică şi este împărțit în două triunghiuri:
anterior (triunghiul urogenital), prin care străbat organele urogenitale;
posterior (triunghiul anal), prin care trece canalul anal.
Muşchii triunghiului urogenital:
omuşchiul transvers superficial al perineului;
omuschiul transvers profund al perineului;
omuşchiul bulbocavernos;
omuschiul ischiocavernos,
omuşchiul sfincter extern al uretrei.
72. Universitatea de Vest ,,Vasile Goldis´´ Arad
Facultatea de medicina dentara
Lucaci Emanuela
Moga Emanuela
Morandi Francesco
Anul: 1
Grupa: 4
Anatomie LP
,,Muschii bazinului´´
73. Muschii membrului inferior
Muschii bazinului
• Dupa asezarea lor fata de bazin si articulatia coxofemurala se impart
in doua grupe: anterior sau interior si posterior sau exterior
74.
75. Muschii anteriori ai bazinului
Muşchiul iliopsoas este alcătuit din două porțiuni:
1. Muşchiul psoas mare
Inserții. Are originea pe vertebrele T12 şi LI – L4 și pe discurile intervertebrale corespunzătoare; inserția pe
trohanterul mic al femurului.
2. Muşchiul iliac
Inserții. Are originea în fosa iliacă, pe care o căptuşeşte, iar inserția,prin tendonul muşchiul psoas mare, pe trohanterul
mic al femurului.
Acțiune. Iliopsoasul este un flexor al coapsei pe bazin, dacă punctul fix este pe bazin şi coloana vertebrală, sau flectează
bazinul pe coapsă, dacă punctul fix este pe femur.
Inervație. Este inervat de ramuri ale plexului lombar şi colaterale alenervului femural.
Muşchiul psoas mic este rudimentar şi inconstant la om.
Origine: fetele laterale ale ultimelor vertebre toracice si prima lombara.
Insertie: creasta pectinee a pubelui, fara a trece la coapsa
Inervatie: ramuri din plexul lombar
Actiune: este un muschi al centurii, care nu actioneaza asupra articulatiei coxo-femurale
76.
77.
78. Muschii posteriori ai bazinului
Muşchiul gluteu mare este cel mai superficial şi cel mai voluminos muşchi al regiunii, are formă dreptunghiulară.
Inserții. Are originea pe creasta iliacă, părțile laterale ale sacrului şicoccigelui și ligamentul sacrotuberal; inserția
se face pe tractul iliotibial, pe tuberozitatea gluteală şi pe fascia lata.
Acțiune. După cum punctul fix este pe bazin sau pe coapsă, gluteul mare face extensia coapsei pe bazin sau a
bazinului pe coapsă.
Inervație. Este inervat de nervul gluteu inferior din plexul sacrat.
Muşchiul gluteu mijlociu este un muşchi lat, triunghiular, acoperit in parte de gluteul mare.
Inserții. Are originea pe partea superioară a aripii osului iliac și creasta iliacă, iar inserția pe trohanterul mare al
femurului.
Acțiune. Abducția și rotația înăuntru a coapsei, când ia punct fix pebazin; contribuie la menținea poziției
bazinului, când ia punct fix pe femur.
Inervație. Este inervat de nervul gluteu superior din plexul sacrat.
Muschiul gluteu mic este situat sub gluteul mijlociu.
Inserții. Are originea pe aripa osului iliac, sub originea gluteului mijlociu, iar inserția pe trohanterul mare al
femurului.
Acțiune. Are aceleași acțiuni, ca și fesierul mijlociu.
Inervație. Este inervat de nervul gluteu superior din plexul sacrat.
79. Muşchiul tensor al fasciei lata
Inserții. Are originea pe spina iliacă antero-superioară şi se inseră pe tractul iliotibial.
Acțiune. Este flexor şi abductor al coapsei.
Inervație. Este inervat din nervul gluteu superior.
Muşchiul piriform
Inserții. Are originea pe fața anterioară a sacrului și se inseră pe trohanterul mare.
Acțiune. Este rotator extern, abductor şi extensor al coapsei.
Inervație. Printr-o ramură proprie, din plexul sacrat.trohanterul mare
Muşchiul obturator intern
Inserții. Are originea pe periferia osoasă a găurii obturate si membrana obturatoare, iar inserția
printr-un tendon pe trohanterul mare.
Acțiune. Puternic rotator extern al coapsei.
Inervație. Prin nervul obturator intern, din plexul sacrat.
80.
81. Muşchiul gemen superior și muşchiul gemen inferior
Inserții. Cel superior are originea pe spina ischiadică, iar cel inferior pe tuberozitatea ischiadică, iar
inserția se face pe tendonut obturatorului intern.
Acțiune. Acționează împreună cu obturatorul intern.
Inervație. Prin câte o ramură separată din plexul sacrat.
Muşchiul pătrat femoral
Inserții. Are originea pe tuberozitatea ischiadică, iar inserția pe creasta intertrohanteriană.
Acțiune. Puternic rotator extern al coapsei.
Inervație. Din plexul sacrat.
Muşchiul obturator extern
Inserții. Are originea pe fața laterală a cadrului osos al găurii obturate și pe membrana
obturatoare, iar inserția în fosa trohanterica.
Acțiune. Rotator extern al coapsei şi menține capul femural înarticulație.
Inervație. Din nervul obturator.
82. Muschii bratului
Sunt impartiti in muschii regiunii anterioare si muschii regiunii posterioare.
Muschii regiunii anterioare sunt inervati de nervul musculocutan si sunt urmatorii:
muschiul biceps brahial: isi are originea pe procesul coracoid printr-un tendon
comun cu muschiul coracobrahial (capul scurt al muschiului biceps) si pe tuberculul
supraglenoidian al scapulei (capullung al bicepsului). Muschiul biceps este un muschi
flexor care datorita insertiei sale pe tuberozitatea radiala, este si supinator la inceputul
contractiei.
muschiul coracobrahial isi are originea la nivelul procesului coracoid si este un
muschi flexor si adductor al bratului.
muschiul brahial are originea pe marginile si fetele anterioare ale humerusului.
Acesta se isera pe tuberozitatea ulnei si este un muschi flexor al antebratului si tensor al
capsulei cotului.
Muschii regiunii posterioare a bratului sunt inervati de nervul radial si sunt urmatorii:
muschiul triceps brahial: caracteristica lui este ca are trei capete de origine: capul
lung, capul medial si capul lateral. Capul lung are originea la nivelul tuberculului
infraglenoidal, capul lateral are originea la nivelul septului intermuscular lateral iar capul
medial are originea la nivelul septului intermuscular medial. Actiunea muschiului triceps
brahial este de extensie a bratului si antebratului si adductor al bratului, prin intermediul
capului lung.
muschiul anconeu: are originea la nivelul epicondilului lateral si are actiune de
extensie a antebratului.
In structura bratului exista de asemenea si fascia bratului. Aceasta are forma cilindrica si
acopera muschii bratului. Aceasta este situata sub piele si se continua proximal cu fasciile
muschilor pectoral mare, infraspinos si deltoid si cu fascia axilara. Fascia brahiala se insera
distal pe epicondilii humerali si pe olecraniu si apoi se continua inferior cu fascia
antebrahiala.
83. Muschii coapsei
Din punctul de vedere al musculaturii, coapsa este alcatuita din muschi impartiti de septurile
intermusculare lateral, medial si medial si o prelungire a spetului intermuscular in trei grupe
musculare:
a) grupa anterioara
- Muschiul Cvadriceps femural: originea muschiului cvadriceps frmural este reprezentata
de originile celor patru fascicule care il formeaza:
1. Muschiul drept femural are originea la nivelul spinei iliace antero-inferioare (tendonul
direct) si la nivelul suprafetei triunghiulare situate superior de acetabul (prin tendonul
reflectat)
2. Muschiul Vast lateral are originea la nivelul liniei de trifurcatie laterala a liniei aspre, buzei
laterale a liniei aspre, la nivelul fetei anterioare a trohanterului mare si septului
intermuscular lateral
3. Muschiul Vast medial are originea la nivelul buzei mediale a liniei aspre si fetei inferioare
a colului femural
4. Muschiul Vast intermediar are originea la nivelul fetei anterioare a diafizei femurale si
buzei laterale a liniei aspre.
Insertia muschiului cvadriceps femural: tendoanele celor patru fascicule musculare se
unesc formand un tendon unic al muschiului cvadriceps. Acesta se insera pe baza si
marginile rotulei si se continua inferior cu tendonul rotulian pana la insertia de pe
tuberozitatea tibiei.
Actiunea muschiului cvadriceps femural este de extensie a gambei pe coapsa, de flexie a
coapsei pe abdomen si de deplasare inainte a gambei membrului oscilant in mers si fixare
in extensie a gambei membrului de sprijin.
Muschiul cvadriceps femural este inervat de nervul femural.
- Muschiul Tensor al fasciei lata are originea la nivelul crestei iliace, spinei iliace si fasciei
fesiere. Insertia: corpul muscular se continua cu tractul iliotibial care se insera pe condilul
lateral al tibiei. Actiunea muschiului tensor al fasciei lata este de a fixa articulatia
genunchiului inextensie, de flexie a gambei pe coapsa- atata timp cat miscarea a fost
initiata de ceilalti flexori, de abductie si flexie a coapsei si de inclinare a pelvisului de partea
piciorului de sprijin in mers. Muschiul tensor al fasciei lata este inervat de nervul fesier
superior.
- Muschiul Croitor ar originea la nivelul spinei iliace antero-superioare si la nivelul incizurii
subiacente a spinei iliace antero-superioare. Insertia muschiului croitor este la nivelul fetei
mediale a diafizei tibiale, proximal. Tendonul sau, impreuna cu tendoanele muschiului
gracilis si muschiului semitendinos formeaza „laba de gasca”. Actiunea muschiului croitor
este de flexie a coapsei pe abdomen, flexie a gambei pe coapsa, abductie si rotatie laterala
a coapsei si rotatie mediala a coapsei. Muschiul croitor este inervat de nervul femural.
- Muschiul Articular al genunchiului are originea la nivelul fetei anterioare a diafizei
femurale, inferior de originea muschiului vast intermediar. Insertia sa este la nivelul fundului
prelungirii subcvadricipitale a sinovialei genunchiului. Actiunea sa este de retragere a
prelungirii sinovialei in timpul extensiei. Muschiul articular al genunchiului este inervat de
nervul femural.
84. b) grupa mediala
- Muschiul Pectineu are originea la nivelul crestei pectinee, ligamentului pubian superior,
buzei anterioare a santului obturator, fasciei pectinee si la nivelul ligamentului pubofemural.
Insertia muschiului pectineu este la nivelul liniei pectinee. Actiunea sa este de flexie a
coapsei, adductie a coapsei si rotatie laterala a coapsei. Muchiul pectineu este inervat de
nervul femural (ramuri pentru fat anterioara) si de nervul obturator (ramuri pentru fata
posterioara).
- Muschiul Adductor lung are originea la nivelul fetei laterale a ramurii inferioare a
pubisului si insertia la nivelul treimii mijlocii a interstitiului liniei aspre. Actiunea muschiului
adductor lung este de adductie a coapsei si rotatie laterala a coapsei. Este inervat de nervul
obturator si nervul femural.
- Muschiul Adductor mare are originea la nivelul tuberozitatii ischiadice, ramurii inferioare
a pubisului si ramurii inferioare a ischionului. Insertia este la nivelul liniei de trifurcatie
laterala a liniei aspre in patrimea ei superioara, la nivelul interstitiului liniei aspre si
tuberculului adductorului. Actiunea muschiului adductor mare este de adductie a coapsei,
extensie a coapsei, rotatie mediala a coapsei. Muschiul adductor mare este inervat de
nervul obturator.
- Muschiul Adductor scurt are originea la nivelul ramurii inferioare a pubisului, insertia la
nivelul treimii superioare a interstitiului liniei aspre. Actiunea muschiului adductor scurt este
de adductie a coapsei, flexie a coapsei si rotatie laterala a coapsei. Este inervat de nervul
obturator.
- Muschiul gracilis are orginea la nivelul ramurii inferioare a pubisului si insertia la nivelul
fetei mediale a diafizei tibiale prin „laba de gasca”. Actiunea muschiului gracilis este de
adductie a coapsei, flexie a gambei si rotatie mediala a gambei. Muschiul gracilis este
inervat de nervul obturator.
c) grupa posterioara
- Muschiul Biceps femural are originile: capul lung are originea la nivelul tuberozitatii
ischiadice iar capul scurt are originea la nivelul interstitiului liniei aspre in jumatatea
inferioara si la nivelul buzei externe a liniei aspre. Insertia muschiului biceps femural este la
nivelul capului fibulei iar actiunile sale sunt: flexia gambei pe coapsa, rotatia laterala a
gambei atunci cand gamba este flectata si de extensie a coapsei. Este inervat de nervul
ischiadic.
- Muschiul Semitendinos are originea la nivelul tuberozitatii ischiadice si insertia la nivelul
diafizei tibiale, proximal. Participa de asemenea la formarea „labei de gasca”. Actiunea
muschiului semitendinos este de extensie a coapsei, de flexie a gambei, de rotatie mediala
a gambei atunci cand gamba este flectata. Este inervat de nervul ischiadic.
- Muschiul Semimembranos are originea la nivelul tuberozitatii ischiadice iar insertia se
realizeaza prin intermediul a trei fascicule: fasciculul direct la nivelul fetei posterioare a
condilului medial al tibiei, fasciculul orizontal la nivelul fetei anterioare a condilului medial al
tibiei si fasciculul recurent care se desprinde de tendonul muschiului semimembranos si se
insera pe condilul femural lateral; formeaza ligamentul popliteu oblic al articulatiei
genunchiului. Actiunea acestui muschi este de extensie a coapsei, de flexie a gambei si de
rotatie mediala a gambei atunci cand gamba este flectata. Este inervat de nervul ischiadic.
86. Muschii toracelui(Musculi
thoracis)
Muşchii peretelui antero-lateral al toracelui sunt constitui i din
ț
două categorii de muşchi.
A. Mu chii extrinseci
ș , cei care leagă membrul superior de torace,
sunt reprezenta i de: a)
ț un muşchi vertebro humeral: muşchiul
dorsal mare, studiat la muşchii spatelui;
b) muşchii costo-scapulari reprezenta i prin mu chiul dintat
ț ș
anterior i muşchiul pectoral mic;
ș
c) un muşchi toraco-humeral reprezentat de muşchiul marele
pectoral.
B. Muşchii intrinseci sunt forma i din materialul muscular propriu
ț
peretelui i sunt situa i pe acela i plan cu scheletul costal al
ș ț ș
toracelui, pe care se i inseră. Este vorba de muşchii intercostali
ș
externi ce formează stratul extern, muşchii intercostali interni ce
formează planul mijlociu, iar cel de-al treilea plan, cel profund,
subpleural, este reprezentat prin muşchii intercostali intimi, muşchii
subcostali şi muşchiul transvers al toracelui.
88. A. MUŞCHII COMUNI TORACELUI ŞI MEMBRELOR
SUPERIOARE
Numiţi şi muşchii regiunii antero-laterale a
toracelui,sunt: pectoralul mare, sternal, pectoralul
mic şi subclavicularul, aşezaţi pe peretele anterior
al toracelui, şi muş chiul din at anterior
ț , care
ocupă peretele lateral al toracelui. 1. Mu chiul
ș
pectoral mare (M. pectoralis major) este format
din trei fascicule musculare, diferite prin originea
lor.
89. Inser iile se fac în felul următor:
ț
a) fasciculul superior sau clavicular(Pars clavicularis) ia
naştere de pe jumătatea medială a marginii anterioare
a claviculei;
b) fasciculul mijlociu, sternocostal(Pars sternocostalis)
pleacă de pe fa a anterioară a sternului şi de pe
ț
cartilajele primelor şase coaste adevărate;
c)fasciculul abdominal (Pars abdominalis) îşi fixează
fibrele pe teaca dreptului abdominal.De pe această
întinsă suprafa ă de inser ie, cele trei fascicule converg
ț ț
spre un tendon comun, lat de 5 cm, care ia drept inser ie
ț
creasta tuberculului mare a humerusului (inser iile reale
ț
se prelungesc mult mai departe, la capsula articula iei
ț
umărului i la fascia brahială).
ș
90. Raporturi.
Fa a anterioară
ț este acoperită de fascia pectoralului mare, esut celular,
ț
muşchiul platisma şi piele, iar la femei de glanda mamară.
Fa a posterioară
ț acoperă sternul, coastele i spa iile intercostale.
ș ț
Lateral se depărtează de peretele toracic, formând cu pectoralul mic
(care se află posterior lui) peretele anterior al axilei; vine în raport cu
organele con inute aici.
ț
Marginea infero laterală formează marginea anterioară a bazei axilei;
marginea supero-laterală vine în raport cu deltoidul cu care determină
triunghiul deltopectoral sau clavipectoral (Trigonum clavipectorale, Fossa
Mohrenheimi). In aceasta se găseşte vena cefalică, care se varsă în vena
axilară, iar mai profund, o ramură din artera toraco acromială şi un nod
limfatic. Pe viu îi corespunde fosa subclaviculară, ce dispare în caz de luxa ii
ț
ale capului humeral.
Marginea medială vine în raport cu clavicula, sternul, cartilajele costale i
ș
mu chii abdominali
ș . Pe fa a posterioară
ț a tendonului pectoralului mare,
între acesta i biceps, se găseşte o bursă seroasă, numită bursa pectoralului
ș
mare.
91. Ac iune.
ț
Diferă după cum îşi ia punctul fix.
Când ia punct fix pe torace, muşchiul este un puternic
adductor, mai ales când bra ul este dispus orizontal:
ț
el coboară bra ul ridicat. Bra ului atârnat pe păr ile
ț ț ț
laterale ale corpului îi imprimă o mişcare de rota ie
ț
internă, ducându-l i pu in înainte. Prin aceasta face
ș ț
parte din grupa pronatorilor.Când muşchiul are punct
fix pe humerus, intervine în ac iunea de că ărare,
ț ț
ridicând toracele şi odată cu el cor pul. Intervine i în
ș
respira ie ca muşchi inspirator auxiliar. Inerva ie. Din
ț ț
plexul brahial, prin nervii pectoral medial anastomozat
cu nervul pectoral lateral.
92. 2.Muşchiul sternal
2.Muşchiul sternal (M. sternalis) are formă şi
dimensiuni variabile. Poate fi prezent uni- sau
bilateral, sub forma unei fâşii întinse de-a lungul
marginii sternului, pe fascia pectorală. Este inervat
de nervii pectorali, mai rar de intercostali. La
europeni survine în 5% din cazuri.
93. . Muşchiul pectoral mic
(M. pectoralis minor)
. Muşchiul pectoral mic (M. pectoralis minor) este un muşchi
toraco-scapular.Inser ii.
ț
Porne te prin trei digita ii de pe fe ele antero-laterale ale
ș ț ț
coastelor III, IV, V, pu in în afara cartilajelor costale. Fibrele se
ț
îndreaptă în sus şi lateral, unindu-se într-un tendon, care se inseră
pe marginea medială a procesului coracoid al scapulei.
Raporturi.
Fa a anterioară a muşchiului
ț este acoperităde pectoralul mare;
fa a posterioară acoperă medial coas tele, spa iile intercostale şi
ț ț
din atul anterior, iar lateral vine în raport cu organele con inute
ț ț
în axilă. Marginea supero-medială este separată de muşchiul
subclavicular printr-un spa iu ocupat de fascia clavipectorală;
ț
marginea infero-laterală este legată de fascia brahială şi de
pielea regiunii axilare prin ligamentul suspensor al axilei.
94. Ac iune
ț .
Atunci când punctul fix este pe torace trage
procesul coracoid şi coboară umărul în jos i
ș
înainte, fiind sinergist al por iunii ascendente a
ț
trapezului. Participă la mişcarea de basculare a
scapulei. Când punctul fix este pe procesul
coracoid el ridică coastele şi intervine în
inspira ie.Între tendonul pectoralului mic şi
ț
procesul coracoid se găse te bursa pectoralului
ș
mic.Inerva ia. Este dată de nervii pectorali medial
ț
şi lateral din plexul brahial.
95. Muşchiul subclavicular (M.
subclavius).
. Muşchiul subclavicular (M. subclavius). Inser ii
ț .
Se întinde de la prima coastă, la şan ul de pe
ț
mijlocul fe ei inferioare a claviculei
ț
Raporturi.. Este separat de prima coastă prin
vasele subclaviculare şi plexul brahial; e învelit
într-o fascie bine reprezentată, continuată inferior
cu fascia clavipectorală.
Ac iune
ț . Muşchiul coboară clavicula şi cu ea
umărul.El protejează plexul brahial şi vasele
subclaviculare de contactul dur al
osului.Inerva ie. Este dată de nervul subclavicular
ț
din plexul brahial.
96. Muşchiul din at anterior
ț
(M. serratus anterior)
5. Muşchiul din at anterior (M. serratus anterior
ț ) ocupă cea mai mare
parte a regiunii antero-laterale a toracelui, întins fiind de la primele
zece coaste la marginea medială a scapulei.
Inser ii.
ț
Este divizat în trei por iuni:
ț
a) o por iune superioară întinsă de la fa a laterală a primelor două
ț ț
coaste, la unghiul superior al scapulei;
b) b) o por iune mijlocie care ia naştere prin trei digita ii de pe faţa
ț ț
laterală a coastelor II-IV şi se termină pe marginea medială a
scapulei;
c) c) o por iune inferioară cu originea pe fa a laterală a coastelor V-X,
ț ț
prin digita ii încrucişate cu cele ale muşchiului oblic extern; fibrele se
ț
inseră apoi pe unghiul inferior al scapulei.
d) Raporturi. Fa a lui profundă este aşezată pe coaste şi pe spa iile
ț ț
intercostale. Fa a lui superficială formează în por iunea ei superioară
ț ț
peretele medial al axilei; în por iunea inferioară devine subcutanată.
ț
97. Ac iune
ț .
Atunci când ia punctul fix pe torace, trage de scapulă şi o duce înainte
şi lateral, depărtând marginea medială a scapulei de coloana
vertebrală. Prin tonicitatea lui, muşchiul fixează scapula pe torace.
Când muşchiul ia punct fix pe scapulă, ridică coastele i devine muşchi
ș
inspirator prin porţiunea Iª şi a IIª, iar prin porţiunea a Ila este expirator;
predominant însă, este inspirator
.Inerva ia
ț se face din plexul brahial prin nervul to racic lung.Regiunea
axilară sau axila (Regio axillaris). Este o regiune topografică, situată la
partea medială a articula iei scapulohumerale, având forma unei
ț
piramide patrunghiu lare cu vârful în sus i baza în jos. Ea prezintă: un
ș
perete anterior format de muşchii pectorali mare şi mic, subclavi cular i
ș
fasciile lor; peretele posterior este format de fosa subscapulară i de
ș
muşchiul subscapular, iar în partea infe rioară, de mu chii dorsal mare i
ș ș
rotundul mare; peretele medial format de din atul anterior cu coastele şi
ț
spa iile inter costale; peretele lateral format de articula ia umărului;
ț ț
baza priveşte în jos fiind formată din piele şi fascie; iar vârful care
prive te în sus răspunde bazei triunghiului lateral al gâtului.
ș
98. FASCIILE MUŞCHILOR REGIUNII
ANTERO LATERALE A TORACELUI
To i mu chii acestei regiuni sunt acoperi i de câte o fascie;
ț ș ț
acestea se deosebesc între ele prin dezvoltarea şi importan a
ț
lor.
Fascia din atului anterior este fină, aproape celuloasă; ea
ț
acoperă tot muşchiul.
1.Fascia pectoralului mare (Fascia pectoralis) se inseră pe
claviculă şi pe stern, de unde merge lateral acoperind fa a
ț
anterioară a muşchiului.
2. Fascia axilară (Fascia axillaris) este deci continuarea fasciei
pectoralului mare, venind în raport în sus cu con inutul axilei.
ț
99. 3. Fascia subclavicularului acopera muschiul in
intregime, formându-i cu clavicula o lojă
osteofibroasă.
4. Fascia clavi-coraco-axilară se desprinde de pe
fascia subclavicularului şi de pe procesul
coracoid; coboară apoi acoperind spa iul clavi-
ț
pectoral; această primă por iune a ei se numeşte
ț
fascia clavipectorală (Fascia clavi pectoralis).
100. B. MUŞCHII PROPRII AI
TORACELUI
Ei mobilizează coastele şi sunt: intercostalii interni
i externi, ridicătorii coastelor, subcostalii şi
ș
transversul toracelui.
1. Muşchii intercostali (Mm. intercostales). In
fiecare spa iu intercostal sunt câte doi muschi
ț
intercostali care umplu acest spa iu, unind două
ț
coaste între ele. Dupa situa ia lor, sunt numi i
ț ț
externi şi interni.
101. Intercostalii nu ocupă toată lungimea spa iilor
ț
intercostale în care se găsesc, astfel, muşchiul
intercostal extern se intinde de la extremitatea
vertebrala a spa iului intercostal până la
ț
articula ia condrocostală; intercostalul intern se
ț
întinde între unghiul costal şi stern.
Ambii muschi intercostali sunt continua i, cel
ț
extern până la stern si cel intern până la coloana
vertebrală, de către o lamă aponevrotică,
numită membrana intercostală externă, respectiv
membrana intercostală internă (Membrana
intercostalis externa, Membrana intercostalis
interna)
102. Inser ii:
ț
a) Muşchii intercostali externi (Mm. intercostales externi)
se inseră pe buza externă a marginilor a două coaste
vecine. Fasciculele musculare sunt orientate oblic de sus
în jos şi dinapoi înainte.
b) Muşchii intercostali interni (Mm. intercostales interni)
sunt constitui i din fascicule cu direc ie inversă cu a
ț ț
preceden ilor. Inser ia se face în jos pe buza internă a
ț ț
marginii superioare a coastei subiacente; în sus au
dublă inser ie: o parte din fibre se inseră pe buza
ț
externă a şanţului costal de pe marginea inferioară a
coastei supraiacente, iar o altă parte din fibre se inseră
pe buza internă a şan ului; ultimele fibre constituie
ț
muşchii intercostali intimi (Mm, inter costales intimi).
103. Raporturi.
Muşchii iau parte la constituirea peretelui toracic.
Superficial vin în raport cu diferi i muşchi ce se
ț
inseră pe coaste: pectoralul mare şi mic, din atul
ț
anterior, micii din a i; profund vin în raport cu
ț ț
pleura.
Muşchii intercostali cuprinşi într-un spa iu sunt
ț
separa i între ei de esut celular. Între intercostalii
ț ț
interni şi intercostalii intimi trece mănunchiul
vasculo-nervos intercostal. Cele trei organe ale
mănunchiului vasculo-nervos se suprapun în
următoarea ordine: superior vena, la mijloc artera,
infe rior nervul (formula mnemotehnică VAN).
104. Ac iune
ț .
Intercostalii externi sunt inspiratori (ridică tori ai
coastelor); intercostalii interni sunt expiratori
(coborâtori ai coastelor). Ei au un rol important în
constituirea pere ilor toracici; datorită elasticităţii
ț
lor, toracele se poate mări şi micşora.
Inerva ie
ț : este dată de nervii intercostali (ramuri
anterioare ale nervilor spinali toracici).
105. Muşchii ridicători ai coastelor sau muşchii supracostali
(Mm. levatores costarum).
De fiecare parte sunt 12 muşchi mici, situa i îndărătul
ț
intercostalilor externi, întinşi de la procesele transverse
la coaste.Inser ii. Sunt fixa i sus pe vârful proceselor
ț ț
transverse de la C7 la T11; se termină în jos pe fa a
ț
dorsală a coastei subiacente între tuberculul costal şi
unghiul coastei, constituind muşchii ridicători scur i ai
ț
coastelor (Mm. levatores costarum breves). In partea
inferioară a toracelui există patru muşchi analogi
care sar peste coasta subiacentă, inserându-se pe
coasta următoare: sunt muşchii ridicători lungi ai
coastelor (Mm. levatores costarum longi).
106. Raporturi. Acoperă intercostalii externi şi sunt
acoperi i de muşchii spatelui.
ț
Ac iune.
ț Sunt muşchi inspiratori; când se
contractă bilateral participă la extensia coloanei
vertebrale. Inerva ie. Primesc filete laterale ale
ț
ramurilor posterioare ale nervilor cervical VIII şi
toracici I-X.
107. 3. Muşchii subcostali (Mm. subcostales) sunt muşchi
sub iri, situa i în interiorul toracelui, între pleură şi
ț ț
intercostalii interni, în vecinătatea unghiului costal,
unind fe ele mediale ale coastelor.
ț
Inser ii
ț . Se inseră pe fa a medială a unei coaste,
ț
aproape de unghi i apoi pe fa a medială a celei
ș ț
de a IIa sau a IIIa coaste subiacente. Sar deci una
sau două coaste. Oblicitatea fibrelor este
asemănătoare cu cea a intercostalilor interni.
Inerva ie
ț . Din nervii intercostali corespunzători. Sunt
considera i muşchi rudimentari cu valoare
ț
func ională redusă - ar coborî coastele şi astfel ar
ț
avea rol expirator.
108. 4. Muşchiul transvers al toracelui sau triunghiularul sternului (M.
transversus thoracis) ocupă fa a profundă a plastronului sternocostal,
ț
despăr ind nervii i vasele intercostali de pleură.
ț ș
Este omolog cu muşchiul transvers abdominal, prin provenien a lor
ț
comună din pătura musculară primitivă internă a trunchiului.
Inser ii
ț . Este format din cinci fascicule musculare, care au originea pe
fa a posterioară a procesului xifoid i a corpului sternului; de aici,
ț ș
fasciculele diverg i se inseră separat pe marginile inferioare ale
ș
cartilajelor costale II-VI.
Fibrele au, în general, o direc ie oblică, tinzând să devină transversale
ț
în por iunea inferioară, unde se continuă cu fibrele muşchiului
ț
transvers abdominal.
Ac iune
ț . Este un mu chi rudimentar, cu o func ie redusă respiratorie:
ș ț
coboară coastele, având rol expirator. Inerva ia este dată de ramuri
ț
ale intercostalilor II-VI.Fascia toracică (Fascia thoracica) este o lamă
sub ire conjunctivă rezultată din fuzionarea epimisiumului de pe fe ele
ț ț
profunde ale muşchilor proprii ai toracelui.
