Dr. Carlos Warter, medic și filozof, explorează teme legate de spiritualitate, nemurire și înțelegerea sinelui în lucrarea sa "Amintirile sufletului". El discută despre experiențe transcendentale și despre impactul acestora asupra conștiinței umane, subliniind importanța integrării aspectelor mentale și spirituale pentru a promova pacea globală. Warter este, de asemenea, activ în domeniul medicinei holistice și al educației, contribuind la conferințe internaționale și publicând lucrări pe teme de sănătate și spiritualitate.

1. CARLOS WARTER
Doctor in medicini, Doctor in filosofie
AMINTIRILE SUFLETULUI
Sry+#{a$j

2. Eu eram incd aici!
Nu mi agteptasem la aga ceva! Dupd ce am vdzut cum uriagul
pdmint se sfirimd gi din el nu mai rdmin decit bolovani, iar bolovanii
se sparg gi din ei se alege doar praful - dupd ce Marele Holocaust
Final, atit de temut gi de atita vreme anticipat, se petrecuse in sfirgit -
am fost sigur cd ultima mea suflare va fi gi sfrrgitul a toate.
$i totugi md aflarn incd aici.
Corpul meu fizic nu era aici. G?ndurile mele obignuite nu erau
nici ele aici 9i nu mai erau nici emotiile mele obignuite. $i totugi eu
eram. Asta ce mai insemna?
$i, mai ales, unde md aflam? Nu exista nici o localizare - nici
urmd de orage, munli, degerturi - nimic familiar. Nimic care sd separe
"aici"-ul de "ne-aici". Nu puteam nici mdcar spune cd md aflu in spaliul
extraterestru - aici nu existau "extra" gi "intra". Nu existau nici un fel de
delimitdri.
Oare chiar fusese necesar sd sdrim in aer pentru a descoperi
cd sintem nemuritori?
lsBN 973- 96003 -2-8 Lei 1950

3. CARLOS WARTER
Doctor in medicini, Doctor in filosofie
AMINTIRILE SUFLETULUI
Traducere de RODICA ALBU
coleclia ARGO
Editura SAGITTARIUS
tAgt, 1994

4. Coperta de ELENA DtMtTRtU
carros *"u"??iigb8b Ltfl? M E M B E RS
(9).pentru q{ilia in timba romAnd
Edirura SAGITTARTUS s.n.t. -
Necutau.lg, ST3A/C, d,tOOO lasi
Tetefax og2_1i _Ce:iC - '-''
Rep rezentanta scriitoru tui C;rtoi'vfirti,,. Tn Rom6 n ia :
Rodica Albu, lagi
PREFATA
Psihoterapeut, scriitor gi susfindtor pu.blic al unei culluritranspersonale
a pdcii si a sinerqie-i plahetare qlobale, cercetdtor al metodelor
alternativb de vind6care si de oFtimizaie umand, Carlos Warter
activeazd cu preponderentld in Chile 9i Statele Unite, tiri al cdror
cetdtehn este,'da'r si in difbrite alte cofuri ale lumii (Arisiria, Olanda,
Spania, Polonia, RcimAnia, Rusia,.Japoiria, lndia, prugugy, Columbia,
Aiqentina, Mexic...), unde orqanizeazd, sponsorizeazd sau susfine
cofigrese,' conferinfe, seminairi pe protiterhe de sdndtate, medicind
holisticd. ecolooie. ameliorarea intelioentei umane. educatie. Conduce
Fundafid lnterialionald de Sdndta"te 'pentru D'ezvoltaie gi Pace.
Fundatia igi bazeazi activitatea pe principiul ci adevdrata senetate
insearfind'inteqrarea armonioasi a' aspectelor mentale, spirituale,
sociale gi a c6lor [inind de rela]ia cu 'mediul inconjurdior'- relatii
definitorii pentru fiinia umand - precum gi pe ideea cd'pacea globald
este expresia unei "inteqritdti luminate" in cadrul cdreia educafia,
economia qi ecologia sinttirilite spre optimizarea calitdtii viefii gi sprd
dezvoltarea valorilor pozitive ca expresii ale unei culturi universale.
A fost distins cu numeroase titluri gi premii, dintre care deosebit de
important este Premiul Pax Mundi 1989 al Academiei Diplomatice Dag
Hamerskiold (Suedia) si titlul de Mesaoer de Pace al Natiunilor Unite
pe 1987.'in aprilie 19'93 a participat la inaugurarea in Japbnia a Crucii
Verzi lnternalionale, orientatd spre "o schimbare globald a valorilor".
Dr. Carlos Warter este autorul a numeroase cdr[i, intre care Hijo del
Universo (poezie, 1982), Unidos en Libertad (1986), Despertar (1987),
El Privileoio de Ser Hombre (1988. best seller). Recuerdos del
Alma/Souf Remembers (1991/1bgz),'Paz en el Gotfo, Manual de
Metafisica, Lo Extraterrestre y la Naturaleza de la Realidad (1992),
Recovery of the Sacred (1994).
intrebdrilor esentiale de tipul "Cine sint eu?", "Care este scopul vietii
omului?", "De ce-md aflu in aceste imprejurdri atit de tulburdtoare?" Dr.
Carlos Warter a incercat sd le rdspundd studiind atit vechile invdldturi
esoterice cu maestrii orientali cit si "instrumentul uman" orin orisma
tehnolooiilor medibale si osiholooice occidentale. Volumdl Arhintirite
Suftetului este expresii materialh a informatiilor primite de scriitorlsBN 973- 96003 -2-8

5. glx[*,f":llFl,"^p.f1l,"j"j^:lf]gtlir" m_urtipre de existenfd. La
5il,;?ff l*;fl f, *,:qiiiitis:r{i{HEss#'dli'"t'""3;f T3'"!3
:l*?lyllgj"'*1""^p:_?kigglii;ri;;:'Fiilj's'i:b'i,ffi iii'bB%:TEcontureazd perspbctiva coiniica 5-r6fitiJ"'"rq
er ' vrrrwru ue ea se
vrzrunea asuora scooutui omrrrrri srrrarrrri,i ll';]:t^pl-.q individualitdlii.yl/_,:lr.y*'dzd perspecuva.cosmtca a relationdrilor Si a i
vrzru nea asupra scopulu i omului, S uf letu lui sld i.ri"r,],,inoue conceplie asupra originii sufeili;I Ji' ft ti-i.
giCreaiorului; precum gr o
R.A.
Se dedicd cu draqoste totala eurilor esentiale ale lui Eliyanand
si Aeterna. ale cdror prez-"enle m-au insotit in miSiune cu mult'inainte
ia ei sd iie numiti booiii rirei de cdtre constiinta comund. $i, de
asemenea. fiintei bevoiate care intruchipeaid llbertatea tota'ld de
exoresie. divinel oartenere din multe calatoiiiintreprinse prin vastitatea
evbtutiei, co-credtiei si infdptuirii atitor acfiuni minunatei impreund in
cadrul naraliunii iosniice a Congtiintei UniVersale.
Totul se intimpld astfel de parcd viata noastrd spirituald ar fi
fduritd din aroint: de riarcd viala subramentald ar fi fduri{d din aur; de
parcd intrea{a viald'spirituald de aici de ioq ar.fi fpq.ritd din vibralie
'arointie, car6 nu bste' rece, ci, pur €i siritplu, lumind, o lumind ce
m-eroe oind la aDocteu. o lumind burd, purd'si intensd, insd in cealaltd,
cea"siprameniatil, existd o bogdtie,' o forld gi o cdldurd cu totul
distincte.
DEDTCATTE
- Mama, din Sri Aurobindo sau Aventura Congtiinlei

6. ... .. Apa.rifia [nei noicivilizalii ne permite sd operim din perspectivd
mufintmenstonata; tn acelagi timp, perceptia sinelui 'nostru
rrormensronat evotueazd cdtre o mai exacta bbngtiinld a marefiei
Fiinfelo.r care..sintem. Aceasta ne ajutd sd constientiiini-iaotui'ia nu
!n-q -tJg-Dgre ,sa ne jucam de-a m.o.artea pentru a iransforma fiecventele
noastre cle lumine in sensul vietii etern-e. Nu mai trebuie sd distruoem
sau sd prelucrdm totul, ci doar'si deschidem supapele eaie in-qeEuid
9 .g{pan9lu.ne mai Tare a, congtienlei gi sd ne identificfm cu
tndivldualitatea noastrd cosmicd.
.. .Structura gi funcliile, relafiile 9i rolurile, genetica si cadrele de
qta.nlqstarg- specitic umane ne ascund de multd vreime mdretia
uprntetor. slntem, ln consecinld, incetul cu incetul reproqramati ca 3d
deveni m traductori/receptori peniru i nformati ire cosmlCe l?re nE dxti nd
congtienla Misiunii noastre divine asupra difdritelor ptanete si unvdrsuri.
. ---***---
Aceastd carte transmisd (channeled - n.tr.) a prins conturul
inilial in gaptesprezece zite, cind dutorur s-a apucit sa <iadittooiitieze
o carte de medicind holisticd la cererea fostului decan 'al unei
prestigioase gcoli medicale din Argentina (care stia cd scriiloiutierceta
gt practtca mat cte mutt tehnologii terapeutice alternative). informatiile
pare au curs guvoi-erau radicat diferite de materialul mediial traoitiofiii
lnca inainte de a fi terminatd, cartea gi-a indeplinit rolul de a-i ihiesni
scriitorului transmutarea vechiului proc'es oe reiotvare a unel piooleme
tridimensionate. Manuscrisur - in engrezd, spre qeoie.oire j;?ii;;afui
-a fost trimis editoriror, dar nu a fosftipaiit,'in ciud;Ebtului di-Eapt6
9p4j cgrg aveau.sd-i urmeze au devehit o'estseiler-uriTn Ameiida'oe
sud. Autorul a trimis manuscrisul prietenilor, din care multi i_au Jcrii
spunindu-i ci. te--a schimbat cursut vielii. Maieriitut-a ioSi tio?rif in
ygls^yle-Tjniota pentru a.fi fotosit in ceicurite de lucru gi semiriarii, iar
reLclL?-,.p.,a[i_cjpan]ilor..a fost gi
-ea .entuziastd. Se fare, Oeii,' cd
mareflatut transmis atinge o profunzime a congtiinfei'in cbre ari toc
7
schimbdri profunde, iar arhetipurile sint transformate. Se mai pare cd
poate activa codurile ADN care deschid calea spre memorie gi spre
identificarea cu Sinele cosmic.
lndrdznim sd sperdm cd este vorba de unul dintre multele
instrumente generate de Spirit care in prezent (1) ii elibereazd pe
oameni, prin rememordri rapide, de dependenla fale de o autoritate
externd, tendinti ce a molegit umanitatea atita vreme; (2) duce pas cu
pas la expansiunea care ii fermitie individului sd-gi recunoascd propria
esentd divind; culmineazd cu (3) co-crearea viziunii addpostite genetic
in fiecare celuld a oricdrei fiinfe de pe aceasti planetd: Raiul pe
Pdmint.
ln aceastd viatd scriitorula avut ocazia sd treacd prin institulii
academice. traditii soir'ituale. medicind si osiholooie: sd stidbatd soaiii
interioare si lumi'exterioare: 6i sA lucrez6 si sd sluiea'scd in multe tuhciii
oficiale si bublice. Si totusi'c'ea mai inaltd'si mai orofundd cdldtorie drn
toate e
-arientura
Spiritului care Sint Eu. Acela,'inspirat de Misiunea
Viefii in sens larg, este pagaportul divin prin care Cel Care Sint Eu
?ntruchioeazd Cohstiinta Universald si cu smerenie imoarte darurile
Creatorului cu tin6, drieten draq si tovards de drurir in aceastd
aventurd. Acum a sbsit timput sd'se'inalte miteria $i sd vind Spiritul,
indiferent de infdligare, rdsd, crez, culoare, profesie, sex, religie,
imprejurdri, ori chiar de origine - fie cd eSti din interiorul pdmintului, de
pe'suilrafaia lui sau din alt"e lumi.
Ne ?ntilnim in Esenta divind si acolo co-credm si ne rearanidm
destinul din aceste lumi pei care le
-strebatem
cu lubiiea divind d lui
Dumnezeu.
INTRODUCERE
ZARKAR
Sedona, Arizona, 11 ianuarie 1992

7. PROLOG
lati-ne, in sfir$it, in punctul culminant al multor incheieri de
cicluri. lstoriile multor, niultor planete, sisteme gi dimensiuni co-operante
- Drecum si ale inf5otuirilcir ce le-au insotit - au rearaniat acum
sp'atiu-timpil. Am tiecut printr-o prdbuslre temporald,' printl-o
reoiqanizAre a istoriei, o transcendere in inteiriorul fantei dimensionale
gi ui salt cdtre urmitoarea spirald a acestor cicluri coincidente -
urmdtoarea initiere.
Stau ih grddina Luminii insotit de familia mea de sus - solia
mea Bhakti-Shadai, Eliyanand, fiul ncistru, gi Aeterna, fiica. Mirosul ile
nectar ce vine dinspre Misticul Trandafir Purpuriu umple eterul, in timp
ce noi ne extindem constiinta ca sd-l cuorindem.
Aceasta este'- din nou - Trib Ra. Dar nu planeta fizic6,
tridimensionald, care a mers pe calea pdmintului/Terrei. Aceasta este
Tria Ra cea etericd, pentadiniensionald, iar de aici putem vedea totul.
Putem veded oeamdna mai densd a planetei noastre rotindu-se
in soatiu. oustiitd de ioate. cu exceotia citbrva suoravieluitori foarte
robr"isti (ih'sensul ci aoroabe isi amihtesc de Sine). Acesffa ne striqd
solicitindu-ne indrumare, neireafi zind cd in con gti i nld multid imensionald
sintem un sinour Soirit
-care
oroanizeazd toate riivelele de densitate
conf orm imao'ri ilor ihdividuale d6spre Realitate.
Putein, de asemenea, da vedem toate fazele pdmintului
simultan: vechile civilizatii (Atlantida, Lemuria, Amazonla, Roma,
Grecia, Egipt, incd prezedte, incd active); pdmintul-aga-cum-era pind
in ultima clipd (frumoasele pdduri verzi; tumultosul ocean albastru;
miezul si suprafata devastate; lupta pentru suprematie dintre marile
puteri; posediuni16 9i deposeddrilei; stdpinii crepusculari luptind pentru
comandd gi dominatie; umanitatea redusd la automate amnezice); 9i
Pdmintul-care-nu-mli-este, afard doar de citeva stinci rotindu-se fdrd
fintd prin Univers, purtind cu ele ciliva supravieluitori robugti,
decoroorati.
' Pitem vedea strelele gi dincolo de ele - prin timp gi dincolo de
timo. orin soatiu si dincolo de soatiu.
fiul nieu, ce suqiacum'in'bratele iubitoare ale mamei, nu poli
incd vorbi in cuirinte, ilar qindurile fale si ale surorii tale imi dint,
desiour. clare. Emiti a6um o intrebare ce strbbate vesmintul meu eteric.
Vrei-sd'stii din cin"e te traoi - de unde ai venit - si 'cum s-au oetrecut
toate cit6 s-au intimolat. Vd voi oovesti bucuros dmindorura.
'
Se. pornim, bar, intr-o chEtorieprin memorie. (Fac sd apard
acum vehiculul meu arointiu. fdcut din materie-enerqie-
transtemDoralitate-soatiu. Bhdkti-Shadai intrd in vehicul cu copiii in
brate; sei a$azd Ei, iriscrisd pe linia scopului Misiunii, agteaptd in
tiniStd.)
' 'Copiii mei, aceasta nu este o poveste de ascultat numai cu urechile
I
ori oentru incintarea ochilor (desi este si asa ceva). Aceasta e o
oovbste ce trebuie trditd - trebuie-incercaii de multe ori, cu pasiune.
$tiu, e ciudatd gi-are.mai multe planuri - darvoi aveliin suflet genele
necesare oentru inteleqerea ei.
Toate fiinfe'le divine pot avea acceq la cheia ADN-ului lor, care,
oe odmint. asa cuin veliinleleqe, a fost disfuncfional pe parcursul unor
lunbi oerioade de crealle. Astfdl memoria a fosilimitate la evenimentele
din"olanul material.'Memoria cosmic6, atunci cind se trezegte,
reorciiecteazd istoria.
' Sinteli pe cale sa trdili multiplu povestea voastrd - 9i cea a
mo$tenirii Fiinfdrii.
' Am cci-creat aceste evenimente $i sintem recunoscdtori pentru
acest dar al creativitifii. Cdci prin gralia ltii Dumnezeu ne putem acorda
cu Sursa.
Bhakti-shadai aprobd din cap cu qratie maiestuoasd. Aga este.
Pe Tria Ra. olaneta etericd, copiii
'apar-nrjmai
cind se unesc doui
Fiinte care dint oerfect inteorate in Sirie. Dacd ati fi copii pdminteni, ar
fi trabuit sd invitati multe, -multe lectii inainte de a ajunge la Fiinfare.
Dar cum voi v-ati ndscut din doi Care Sint, sinteli deja pe deplin
congtienli de Tot. Ceea ce maitrebuie sd invdlali estscum sd exprimali
liber acest lucru.
Copiii mei, uitati-vd acolo: vedeli cum se desfatd prezenlele in
oerfectd armonie si totusi se disting una de alta? Aceasta e Fiinlarea'
Unirea ce existd e rezultatul vremii in care Lumina celei de-a cincea
dimensiuni a coborit asupra intreqii crealii, sfir$ind in separare. A fost
un Droces accelerat ce a avut loc-dupd dfir$itulvremurilcir. S-a produs
maiurizarea olanetelor si au fost declarate incheiate toate
ex6erimentele' anterioare.' lnqineria geneticd si-a incheiat studiul
fezabilitdtii. iar rezultatul a fo--st instalarea Rairilui pe Pdmint ori a
impdrdlieii iui Dumnezeu pe aceastd planetd. Dar n-a fost intotdeauna
asa.
' La inceput a fost armonia, dar fdrd individualizare. Apoi a fost
seDararea. dar {era armonie. Acest al doilea experiment e 9i cadrul in
caie are loc cea mai mare parte a povestii noastre. Era o vreme a
suferintei. abuzului, brutalitatii si amnbzieiin masd. Existau aspirafii 9i
soeranie'si ruqdciune: fiecaie
-epocd
era inlocuitd de o alta' fdrile se
iSordiriizdu. n"otarete 6e sterqeau si se inlocuiau din dorinta de a stabili
noi lrontierd, uitindu-se
-ca
icea-comuniune pe care <i cdutau era
Comuniunea cu propriul lor Spirit gi cd hotarele ieprezentau percepliile
lor limitate, ce trbbdiau indepdrtaie gi extinse in infinitate.
Oimeniiau uitat cine sint gicare le este Scopul, $itotugi, iubifii
mei Elivanand si Aeterna. cind veti vedea ceea ce veti avea de vdzut
si veti 'auzi ce6a ce urn'ieazd sd'auzili, sd fiti iertdtbri, cdci a ierta
fnsea'mni a iubi, a iubi inseamnd a sluii, iar a bluji inseamnd a Fi.
lertati. deci. Bio Bano-ul de oe odmint sitot ceea ce a avut loc
inaintea tui. $l'acea'sta'pentfu ce el a'fost d<jar un vis in interiorul
Congtiintei Universale.

8. CAPITOLULl
ZIUA DE APOI
PARTEA irurir
PERSPECTIVA DIN SPATIUL
EXTRATERESTRU
Hiriind $i tacdnind, radioul revdrsa in eter un $uvoi constant de
voci stridente, lipdtoare, fiecare intrerupind-o pe ceabinainte pentru a
evidentia cd ea este vocea care aduce Stirile, indiferent cit de proaste:
"AstdzL Donald Paoan i-a avertizat oe Cei lgSii ca nu va mai'ingddui
tratared cu indifereild a ultimatumului sdu...
Pagan incS'mai purta intr-un ungher ascuns al sufletului sdu
viziunea falsd a unui imperiu al rdului. "ln cartierul qeneral al Rogiilor,
zgomotele pregdtirilor 'bubuie ameninfdtor prin Eoridoarele de ...
meqatone ale ... Camera Ovald din Casa Palidd respinoe ideea cd ...
incdpacitatea de a,tolera statutul impus de infringered toiala ... dacd nu
se respectd cererile ...
M-am uitat oftind pe fereastra biroului meu, cu vedere spre
golful San Francisco. Totul era haotic - pind $i apa nu mai era pa'rcd
in largul ei, aga cum se rostogolea cu lurie in bdtaia vintului. Toate
zgomotele lansau in eter frica gi nerdbdarea: radioul cu mesaiul privind
sfirSitul lumii, ambarcatiunile'cenusii claxonind furioase. Si tot ce
cupiindea privirea trdda panicd.' Am incercat sd md' calmez
concentrindu-md pe un afig aflat pe perete - fotografia u-nei.pdduri de
arDon sequota una$t, matestuoasa st aproape sacra in ltnistea sa
palpabild, in spalialiiatea sa - dar imediai ochii mi-au alunecdt in jos
spre birou, de unde ma privea sfiddtor un numdr din Time. Pe copeitd,
Pagan gi Popov (stind alituri la convorbirile de "pace") igi aruncau
priviri pline 9q ur4 nedisimulatd, in_ciuda zimbetelor politicoiase de pe
buze. Sub chipurile lor sta scris: "Oare o vom face?"
Drept sd spun, nu gtiam. Cum ajunseserdm aici?
---** *--_
Am mers^prea departe cu cercetarea magindriilor ginu destul
de departe in noi ingine. Am folosit computere ca sd comunicdm, uitind
ce inseamnd comunicarea. Am inlocuit lucrul in sine cu informatii
despre el. Mai curind am suprimat decit am exprimat frica, furia si alfe
asemenea emotii. Am sfirtecat flori ca sd le analizdm functiilrj. Am
incurajat invalidltatea ca apoi sd disecdm cadavrele.
Ne-am transformat noi ingine in magini. Acum eram la
cheremul lor.
Am invadat, penetrat, violat atomul. Am trezit un uriag adormit,

9. 12
dar nu eram pregitili sd-l manevrdm.
"... Paqan averlizeazd sd nu ne ldsdm ameninlati ..' Popov
mobilizeazd toite folle armate ..."
---* * *---
Ceva nu mergea. Nu mergea deloc. Undeva in noi se pierduse
echilibrul. Nu outearn-spune ce anume era: stiam doar, sesizasem, cd
este asa. Cind eram cobil, aveam un siml ... care anume? Ceva despre
Lumini, ceva leqat de liintarea in naturd; ceva... era ceva in legiturd
cu olutiiea? Oridu vorbitul'fdrd cuvinte? Ceva neclar, care se retrdgea
meieu in fata incercdrilor mele de a-laduce in minte, in amintire ... dar
totugi cevalVreun intreg care acum se risipea in fragmente?
--*
* *---
. M-aU tulburat vegtile.proaste de la radio. Trdiam intr-o teroare
cie moarte. in acelasi timo.'insd, imi auzeam constiinta interioard
sounind: "Fii linistit si'cuno'aste-l pe Eu Sint". Ce situhtie'paradoxald!
Poate cd alunec'am in seniliiate prematurd sau imi pieirdeam minlile'
Poate cd nu gtiam pe unde rdtdcesc. Ag fi dat orice sd evit inevitabilul
-sfirsitul a toate.- lubeam insd pdmintul, probabil ca 9i alfii. Deci anihilarea nu
outea avea loc. Tot inai crede'am - si doream- sd cred - cd numai
bunoasterea mai aorofundatd a planetei va schimba lucrurile, va
infrinqb nebunia. Asa se face cd, incercind sd inleleg conexiunile dintre
structlra mental-erirotionald si cea mintald, ani stJdiat 5i am devenit
doctor. Aga gm ajuns sd cercetez minulios structura atomicd 9i
macroexoansrunea structurii planetei si corpul uman care le cuprinde
pe amindoud. incercind sd q'dsesc cohexiuni, incercind^sd inteleg ce
cauzeazd imbolndvirea, c-e produce vindecarea. lncercind sd
tdmdduiesc.
Erau insi atitea de tdmdduit - SIDA, foamete, cancer, crize,
ora$e supraaqlomerate. Elementul uman pornit impotriva lui insugi,
impbtriva'veci"nilor; puterea in^miinile-copiilbr sup-radblali. Zei falgi,.
-
' Da, identifiidrifalse. O lume fdrd conducdtori, spuneau unii, in
care lideriideveneau exponenlii rena$terilor morale, in tiinp ce propriile
lor edificii se dezmembrau.Zeul posebiunii era venerat de cei mai mulli.
Eitratau odmintulintreo ca oe un teren de ioc ce le aparlinea de drept
- oentru h-t situi. inohitT. didtruqe. Astfel am desdvir$it cu totii sleireia
pdmintului. Din adin"curile strudturii coezive (adicd a-pdmintdlui solid)
hm extras elementele nutritive (aur, argint, sol, fier) gi le-am adus la
suprafafd. Astfel pdmintul a ajuns mai pulin solid, iar aerul mai greu.
Astfel gi elementele iegeau din rind. La fel 9i noi.
___*it___
13
La felsi Eu. Ca si multi alfiidin qeneratia mea, mi-am petrecut
viata urmdrind si tratez,-Oar pi d1u4 qr-?m. abitut de ia impuJsul initial
de-a tdmddui, de a intrebi. Relafiile de pe planetd pdreau c6
staqneazd. Mi-aduc aminte ium se'plinqea un prieten: "l-a inceput
mi-5m iubit sotia din toatd inima. Dar ih uliimii citiva ani n-am prea mai
discutat despri; ceva important, ci numai despre unde sd mincdm 9i pe
cine sd vizitim si cu ce ma$ind scoatem cel mai bun kilometraj la suta
de litri de benzind. Si unul 5i altul evitam compania celuilalt - 9i totuqi,
cind ne-am intilnit piima daid, ce scinteierierau intre noi, ce dorintd de
a fi una!"
Md intrista gindul la coborirea noastra in prozaic.
Md intrebarfr ce-mifac prietenii. Erau conectali prin refele, mai
ascultau unii dintre ei radioul? Era aceastd ord finali rirdmentdlin care
incercam cu totii sd aducem sens in toate?
Era ceira in viald care sd-mi fi lipsit, ceva ce ar fi trebuit sd
fac? Mi-am rememorat tinerelea. Avusesem unele neintelegeri cu sora
mea, m-am rdstit la ea gi am hecdjit-o; am avut dispute bu tata cind imi
spunea ce sd fac si rir-am ridicAt impotriva lui; am fost ignorat de
mama gi, in disperarq, i-ap intors^spatele dispreluitor. M-am certat
violent cu prietenii de joacd, m-am inipuns cu colegii, cu profesorii ...
$i pentru ce? Aceasta era viata? Nu exista ceva mai bun, ceva
mai mult?'lmi doream sd-mi^fi dat seama ce mult imi iubeam sora,
mama, tata, sotia, prietenii. imi doream ca toate zilele petrecute la
inceput in confruntdri, iar mai tirziu in inlelegere terapeuticd, sd le fi
petrecut in bucurie.gi voie bund impdrtdgitd. A9 fi dorit.sd le fi spus ce
hult ii iube5c. Dacd planeta se ducea de ripa, nu mai erau ganse sd
le-o spun. lmi doream sd le fi ardtat mai multd dragoste gi sd fiu mai
pufin marcat de mindrie. Avusesem aceastd gansd 9i i-am dat cu
pidiorul. Cu tofii nesocotiserdm gansa noastrd unicd.
. ---***---
"Se spune cd Cei Rogii sint pregdtili. Pagan, care pare perfect
congtient, va pune problema nu prin cuvinte, ci cu ..."
---* * *---
Ce fdcea sotia mea acum? {veam timp sd-ispun cd o iubesc?
Am luat receptorul. lMort - fdqd ton. in pcelasi timp rbdioul incepu sd
bolboroseascd si sd hiriie: "lntii Mai! lntii Mai!" Apoi tdcere. Mi s-a
strins inima, mi3-a uscat gura; Ti-an aruncat.privirile peste golf,gi am
simtit o liniste qrea. de mormint. Aooi. dindu-mi seama cd nevastd-mea
era'departe dd mine, ca gi pririnfii, piietenii, iubitele, casele, peisajele,
ocaziile gi ci era sfirgitul trupului, strrgitul vielii, sfirgit-ulplanetei, sfirgitul
lumil, m-am slnns gnem oe Tnca, ca pe urma sa rzDucnesc rntr-o
flacdrd de furie. PdStram imaginile dindiintru gi din afard, ocrotite de

10. 14
memoria mea. Le-am l6sat slobode, am implodat, am explodat,
iar flacdra era orbitoare
"latd-md, plec,.m-am gindit cu respirafia taiatd.
Am mai vdzut lumini 6a aceea,
dar mai strdlucitoare
inainte
g! m-am gindit."Unde?"
gi apoi n-a mai fost nimic ...
15
Con$tienla mea nu mai era constrinsd de limitdrile pdmintului.
Sufletul mi s-e eliberase de hainele dense, potrivnice (de corpul fizic,
astral, emotional $i mental). Astfel cd eram liber sd-mi arunc privirea
clard, ampl5, catrd experiment, cdtre sala de clasi care fusese pini nu
de mult pdmintul (s[ acum e cunoscut sub numele de. studiu de
fezabilitat'e asupra Marelui Holocaust Final).
Deci unde se oresise?
Ca fiinte am iri'trai uneori in dezacord bu sufletul si, uitind cd
adevirata noastrd identitate este Spiritul, am iegit de sub indrumarea
lui. Din acel punct, tot ce ating.eam evolua inspre rdu, tot mai departe
de cunoasierea sufleteascd.
-lndeodrtindu-ne
atit de mult de Fiinta
noastrd, a'm incercat mai degrabd sa cucerim Misterele decit sd le
respectdm. Ne-am concentrat privirile asupra celor imense ca gi asupra
celor infinitezimale; am pornit cu rachetele prin galaxie gi am venit
echipati cu mostre gi steaguri cu care sd dovedim cd stdpinim
necuno_scutul; pdtrunzind in atom, am cercetat
-secrete
p^e care nu gtiam
cum sd le folosim. Am incercat sd-l violdm pe Dumnezeu, sd
discreditdm Unicul, sd facem de doud parale ispagirea pentru a poseda
prin reducere, prin analizd, prin violenld.
Milenii intreqi am mentinut perspectiva patriarhald,
dominatoare, care excludea posibilitiflte Oe armohizare. Atii berbatiicit
si femeile au fost dominati'de o oe?soectivd care fdcea din noi toti
Semioameni. Uneori femeile se rerioltair, manifestindu-se asemdndtor
cu celelalte iumitdti ale lor, iar alteori bdrbatii abandonau
caracteristicile'proprii pentru a echilibra planeta
-dezechilibratd.
Dumnezeu rdminea, desigur, inaccesibil. Dar noi ne violentam chiar
Sinele propriu. Corpul - instiumentul prin care'sufletul se migcd gi
actioneazi - nu mai era acordat sd primeascd indrumarea Sufletului.
Deiconectat astfel de la Sursd, trupul'a ricogat, pradd terorii, ereind boli
care n-au mai ldsat loc corpurilor pentru o viald normald. (ln acelagi
timp, corpul social a creat acele boli sociale numite ora$e, care n-au
mai ldsai loc oentru viata normald). Activarea constientei. cultivatd de
yoghini timp be mii de'ani- inspir'area Congtienfei Sulteiutui ca mod
lun-damental de comunicare - a lost inlocuitd cu ielele de comunicalie
prin computer.' Astlel ne-insoirati. am ldsat masinile sd facd totul in locul
nostru. in loc sd comuniiam direct, ne-ani plasat mesajele pe discuri.
ln loc sd dansdm impreund, am schimbat dischete pe tema dansului.
in loc sd comunicdni intens - orin cintece. striqdte. urlete de furie si
extaz - ne-am diluat emo[iile piin tehnologib. Te"lefohul, fax-ul, radiouj,
televiziunea - toate acest-ea tiansmiteau mesaiele mai repede decit o
outeau face sentimentele reale. Am invdtat astfel sd rdspundem la
btimuli falsi si ne-am indbusit furia. frica. ti'istetea. Ne-am bbisnuit sd
vedem vidta'ca pe o comede de situatii;'cind du era a$a, ne thinuiam
furia gi duierea'gi ne contorsionam riielile ca sd se
-potriveascd
cu
scenariul.
Cele mai multe scenarii nu erau precis orientate spre
CAPITOLUL 2
SPAT|UL COSMTC
... in afard de mine!
Eu eram incd aici!
- ^ Nu md-agteptasem la aga ceva! Dupd ce am vdzut cum uriasul
pamrnr se slarlma gi din el nu mai rdmin decit bolovani, iar bolova'nii
Fidf ft'?.'Fi,oi$,?"'?"F];ff 13"i,f; :x?f ;sT.i"!3"yit"gfl sli""1,,T
slrrsrt - am tost siour c-e uftima mea suflare va fi gi sfirgitril a toate.' Si totusi fie aftam inCa aici.
-- -
, c.orpul-meu fizic nu era aici. Gindurire mere obisnuite nu erau
nlci ele aici si nu mai erau^nici emofiile mete obignuitd. silotugi eu
eram. Asta cb maiinsemna?
- , $i, mai ales, unae-ia aflam? Nu exista nici o localizare _ nici
ylll? .g,e.9r?!9,-Ty,n{r dgSprturi -.nimic famitiar. Nimic care sd separe-arcr"-ut oe "ne-arci". Nu puteam nici mdcar spune ca md aflu in soatiul
extraterestru - aici nu existau "extra" gi "intrail. Nu existau ni;i un leT'd;
delimitdri.
Ceea ce cunoagte_m noi drept a treia gi a patra dimensiune,
dualitatea in linii mari, dispdruse; gi ni-am trezit fnti-fn dimp uniiicat oei
Lumind,.de neasociat nojiunilor niele mai vecni O-esoie $;t,r:Nu era vorba de spaliu cosmic, ci Oe a5palidiititd. gt Oe
atemporplitate.
lncetul cu incetul_vdlul incepu sd se ridice, amintirile incepurd
sd-revind, iar eu am ?nceput sd vdd cu o claritatb-oesdvfigiia-cb se
intimplase pe pdmint.
odre chiar fusese necesar sd sdrim in aer pentru a descoperi
cd sintem nemuritori?

11. 16
supravietuirea cosmice si evolulia multidimensionald. Cele mai multe
erau pov'egti mdrunte in 6are mdrefia Sufletului trebuia sd cedeze locul
micimii unei naratiunitridimensionale care se credea lntreoul. Credeam
cd, avind o tehnologie la nivelinalt, eram mai evoluali deiit strdmogii.
Credeam ca py^tgp pune pe.disc tot ce trebuia sd gtim. $i cum bdncile
dq date erau atTt de accesibile, am crezut cd nu mai e nevoie sd tinem
mfnte scopul. Destinul nostru.
Uitarea a acoperit astfel planeta. Era o epidemie atit de
rdspinditd, atit de completd, incit aproape toli au uitaf cd uitaserd.
Aceasta era SIDA la nivel fizic, un sindrom in care semnale
autonome se interpuneau in ADN printr-un sistem viral care fdcea
posibil ca oamenii sd-gi distrugi corpprile intr-un ritm accelerat,
nemairecunoscindu-se pe ei insisi ca Ei lnsisi, deoarece se instala o
comandd i minentd de distruoere
-autoimu
n itbid.
Dar mai exista si- o alta formd de SIDA. Aceasta era
Suprimarea Auto-lnstalatd'a Divinului, prin care oameniiincetau sd se
vadd pe eiingigi ca Fiinle Spirituale, uitau totul despre Divinitate gi se
impqrlqaq in
-eiponenfi
ai diferitelor culte,.puncte de vedere gi secte,
supnmrnou-se recrproc tn numeE Domnulut.
Vdzind toate acestea, calitdtile Esentei de oe'uldnetd s-au
intrunit pentru a-l ajuta pe om 3a-gi aduca amiite de pro6lria sa Fiintd.
Din cind in cind acestei calitdti (din oreseald numite"'viituti") fdureau
laolaltd un coro incarnat. Acristi meEaoieri Duneau. intr-o'frinturd de
congtienld, intiebdrile fundam'entale c6lorlAlte corpuri. Unii oameni
puneau€cBstg.intrebdri inimii gi reugeau sd-gi dea s'eama de adevdrul
oespre tdJll|tllitr,*rporat
tua rlumete unui Maestru si o vreme tdsa
mesaie ca ni$te schile pentru lndltarea la o oerspectivd superioard
privintl vial:
-i,r
acedt plan. De c"ele mai multe'ori insd,'oamenii
etichetau aceste mesaie: le pldceau ori nu le pldceau, le odseau
interesante ori absurde, le inreigistrau ori le dddedu h co$.
Orice altceva decit sd [e ia ?n serios.
Un aspect al problemei era acela cd nu stiau sd asculte.
Facultatea ascultdrii fdsese inlocuitd de facultatea traducerii: cind
auzeau ceva diferit de ceea ce gtiau deja, sau il traduceau ca sd se
potriveascd perfect cu ceea ce credeau ei sau neqau cd ar ou.tea fi
adevdrat. Astfel, cristalizind toatd existenta intr-o forrid anume de oind.
au pierdut capacitatea de a pdsi iir afara auzului ori veterii
circumscrise, dfstorsionind Realitdtea si lipsindu-ne astfel de folosirea
corectd a celor sapte nivele de inteleo-ere.
lar fdrd'aieastd intelegerb, c6 viziune limitatd aveau oamenii
asupra
'fllJifl?tt, deoarece in cete din urmd vegmintul carnat se uza,
ei se considerau muritori. E drept, in cursul lstoriei umane, uneld
grupuri de pe planeti au crezut ih conceptul de.nemurire - adice in
existenla atit a Spiritului cit Si a materiei.' Dar ei vedeau Soiritul din
unghiulde vedere al legilor mhteriei, ceea ce a dus uneori la situalii de
17
oroaza. Unii ardeau sau sfisiau carnea - pentru a separa materia de
XbTrTi- tcel;ei. Adaie
-sripuri
greqit intJrumate suslineau pe bund
IiJoiate ii Spiriiut este eiern - OeEi ch strebate 1mpurile - dar omiteau
cdl|uzirea loi de citre Cauza eternd. Or (cum inleleg acum) lnsugl
timpul este o iluzie.""'f l --'In
ai Ooitea rind, deoarece am uitat ca sufletulgi nu materia
este ceea Ce ne tine cu abevdrat in viafi, ne-am trudit gi-ne-am bdtut
oentru bani. oeniru sluibe, pentru pozltii, pentru hrana. Cel care au
ie;niJ tl-ai'elinivet nu'mii'au ce corplii ba hreneascd acum. Lipsili
a; &;6ctut=cL Su1etut, ei au dat o iirtrebuinfare gregitd trupului l9r,
f?-ciirilu-f si vlOreze cu fiecvenlele planuluiin bare-se i{lau, in aqa fel
incit etementele Si-au pierdut ltigdturile electrqvalente 9i covalente, iat
cristalele si-au reluat'forma independenta. ln loc sa-gi loloseasca
6'irdtiiieia'oe un miiioc de decopeiire a Sufletului, oameriii le-au folosit
cl' o6 n-iJte broquri -'oscilind intre fascinalie in fala depolarizdrii.minore
a rhicroioltilorAin sistemele lor nervoase (excitalii) 9i o eputzare a
curentului electric (dePresii).--'-"--'5i toluiilimii?ea ebte intru totul menitd sd-L aducd pe Sfintul
Sfintilor fn noi 6i sd i'nteleaqd intrequl firii noastre!
' Pe oariint. fra"qmentarismu-lera absolut. Pe vremea a ceea Qe,
s-a numit nfiiOoiui Rede, Estul a avut partea lui giVestul partea lui. ln
oublic se ciorovdiau ca ni$te monstri relinuli, dar ln intlmrtate Se
I"iiri6- oeniru'i oroiecta 'cum sa-bi oezvolt'e ldcomia comund. Se
ilii;au AaGi ordtentii teritoriale;
'iar din adincul pdmintului se
;;ilh-oeau aui. aiqint. p'etrot, fier Si dlte aga-numite sr.ibstanle nutritive.
fi';#ttgiJ-iinfroOu's aer'acolci unde tiebuia sd fie mateiie solidd 9i
iiiaterie-soiiOa in aei - Siastfel stratul astral al planetei s-a.umplut de
;a,ii&b ;aie apirtineiu pdmintului. A apdrut'poluarea 9i cu.cit se
laieiu mii muiillitrictii,'cu atit pdmintul devehea mqi uqol gi.aerul
miioieu. iar intrequl ecfiitibru al si'stemului planetar 9i al celui solar se
6niirial pJm5auff ce aerul astral se umfilea cu dioxid de carbon,
monoxid de carbon si alti poluanli, frecventa sa mergea tot mal spre
solid. astfel conducihd ioate undele de comunicalie ce pluteau de
;od'colo - radio, TV, sateliti, ELF (extra-low frequencies - frecvenle
extrem de ioase care schimbau cimpul de forfd electromagnetic al
5linlnini 6i at-animalelor, fdcindu-fe mai susceptibile la btimuldri
electrice mihore) gi aga mai departe.. . .
Pentru 'a' orbintimpina pericolul unei comuniciri eronate,
atributele Oivine ap'gsentei' s-au incorporat, prezentindu-gi mesaj u.l in
multe forme. Dar acest inesai, filtrat prin stratul greoi astral,..a tost
OiJiiisionar o-amenii au fob6it infoimatiile pe-nly a contribui la
ialb-in-Oirea propriilor culte 9i pentru a inc-erca'sd distrugi alte culte'
Ce6a ce se'crebea a fi comunicarc eta de fapt distorsionare mas;va.
AcJasU Oiitolsionare, datoratd aerului astral solid, interfera gi cu razele
;oJmiC6 iare intrau in'atmosfera pdmintului. Razele avgqu Scop dublu:
ie irezeascd umanitatea in vederea conectdrii la spaliul extraterestru
9i sd reechilibreze pdmintul prddat. Dar aerul era prea gros'
2 - Amlntlrlle sufletulul

12. 18
distorsiunile prea mari, lipsa de ascultare, ldcomia, avarilia gi ele prea
mari; mult prea mari erau distorsiunile, omisiunile gi generalizdrile
brutale. Mesajele nu stabileau contactul.
Nu numai cu nivelul pdmintului.
Nivelul pdmintului - aga cum md uit din acest loc la stincile
eterne ce se rostogolesc prin univers cu ciliva supravietuitoridescarnafi
ai MHF, vdd cd uil nou riamint este dejain curi de fcirmare - nu doalr
unul, ci multimiliardele de posibilitdti de intimpldri. Creafia alternativd e
constanld, intotdeauna conlinind urmdtoarea auto-posibilitate...
ln chip multisimultan sint create, generate, manevrate,
direclionate gi distruse civilizaliile pdmintului - greacd, egipteand,
chinezd, romand etc. Nu in perspectiva ingusti prin care le gindeam
nqL gi ca.Dumnezeu (Generare/Actionare gi Direc|.ionare/ Distrugere)
apdrind simultan. Pe pdmint eram obiqnuili sd vedem totul ca forma,
dar aicigreutaiea formei nu-gi are locul. Nu maiavem nevoie sd fdurim
totul dupd propria noastri imagine. Pentru cd acum nu mai existd nici
o imagine. Ceea ce a rdmas este ceea ce Este, ceea ce ?ntotdeauna
a fost in mod evident Sinele fiecdruia - calitatea esenliald necesard
pentru a reconstrui tot ce e formd din nou ori pentru a'nrJ crea deloc
lorma.
Viala gi moartea - noliuni apdsdtoare - nu mai au greutate aici.
Eliberat de masa corporald, imbrdcat doar in vegmintul meu eteric,
intr-un corp de Lumind, acum gtiu cd nu existi distrugere. Pdmintul a
explodat; gi totugi, iatd-md. Formele se schimbd, apar, dispar; esenla
rimine, inviolabild.
Dar chiar a trebuit sd aruncdm planeta in aer pentru a ne
recdpdta Sinele?
CAPITOLUL 3
PtsrcA
"Deci acLtm inteleoi."
Ce-i cu vocea hce6sta? Rdsuna in toatd fiinta mea, rdspindind
valuri-valuri de congtienla, de calm total, binecuviritat. Ascultam. Md
simleam intreg.
- Pentru cd eu sint lntreoul. Eu Sint Tot.
- $i eu? am intrebat, pre5imlind rdspunsulinainte ca vocea sd
mi-l dea.
-$itu egtiTot. Nu-i nici o diferenld. Nu existd nici dualitate, nici
separare.
- Dar...
- Nu te ldsa prins de aparentele fragmentdrii. Nu existd decit
19
Unul, in feluritele sale manifestdri. Aivdzut deia cum oamenii, uitind de
sursd, gi-au produs prapria distrugere pe pdmint. Aga cd tine minte.
Am cugetat asupra ldcomiei, mindriei, furiei, dorinfei, invidiei,
minciunilor, temerilor, indolenlei, avariliei, resentimenteloi, violdrii gi
izoldrii ce caracterizau fiinla uinand. Am cuqetat asuDra faotului cd si
eu insumi, incercind sd fiu
-spiritual
cit trdiam"pe pdmini, retiriusem dodr
o licdrire de amintire - cum bm stat la pindi,'m-hm lupiat ii am lovit ca
sd-mi croiesc drumulin viafd in loc s5'pdtrund in sfintul ldcag al sursei.
$i mi-am spus: "Vreau sd-ini amintesi."
Vocea mi-a pitruns fiinla. O simteam peste tot.
- Ai vdzut ceile ce-ai vdiut pentru-cd ei ti le-am spus. Acum cd
ai aceastd constientd. e bine s-o incoroorezi in'orooria-fi Fiintd.
- $i cuin o Voi face? am intretjat infiorat.
- Vei fi asistat de atributele Esenlei. Ele ili vor da posibilitatea
sd exprimi aceastd con€tienld.
- Dar cum le voi cunoaste? am intrebat.
- Le vei cunoagte, insisid vocea. Sint catitdli ate propriutuitdu
suflet.
- Dar dacd ele sint eu, cum se face cd nu gtiu deja...
- Ai uitat totalitatea Sufletului, spuse vocea ca rdspuns.
Atriputelq Eseplqite vor ajuta sd-!i amintegii Cine Egti. De indatd ceJi
q,p.int9.9ti, polibd integreii acestb calitdli'sufletului'tdu. Iatd dupd ie
un|e?u: aceasta e m$unea.
fpgi totut deveni iar tdcut. Dar tot mai simleam prezenla
atotcuprinzdtoare a Glasului Tdcerii.
- -*
* *---
intotdeauna am.avut un respect profund, sacru, pentru pisici,
aga cum au avut gi mulli al[ii din multe civilizalii de-a lunqul istoriei
umane. Aga ca n--ai fi trebuit
-sd
fiu prea surprins binO s-a arftat Pisica.
Dar am fost surprins.
- Problema raseitale umane, spuse Pisica, nemaiostenindu-se
sd.se prezinte, a fost cd nu a reugit sd inleleagd ce este instrumentul
fizic.
Arn fost luat orin surorindere.
- Cum de-ai'gtiut cd md intereseazd instrumentul tizic? am
intrebat. Am fost doctbr gi vraci, $aman gi preot in multe Vieti 9i in
multe culturi giintotdeaun-a m-au intrigat niisierele sdndtdfii, vinile'carii
gi bolii.
Pisica urmd fdrd intrerupere, ca gi cum rdspunsul era evident.
- Nu numai ca game.pii.au cu.n.o$tinle.limitate desprg qi inpigi
ca Fiinle, dar au cunogtinle limitate chiai si'despre masin4ria in stne.
Ei nu au inleles ce esie eintitatea oeneticd a corpului. '
Rellectind asupra vielii mele celei mai reiente ca doctor, mi-am
amintit cum colegii consideiau cd boala este un simplu fenomen
material, o operafiune tip stimul-rdspuns, problemd-re2olvare, care

13. 20
neaga prezenla Sufletului; eiconsiderau vindecarea drept inqerarea de
substante chimice ori indepdrtarea orqanelor bolnave. Nicdieri nu
aveau i6 vedere, ljcl ei, nici pacienlii lor,"posibilitatea cd boala ar putea
avea o orioine nefizicd.
-'Cniar aga, vibrd Pisica fdrd sd vorbeascd. ASa mi-am dat
seama cd Pisica primea qindurile mele prin frecventa subtild a
reflecJiilor mele astipra subiectului; puteam'vorbi sau nir - totul era
intotdeau na comunicat.
Telepatie! ln momentul in care am congtientizat comunicarea
instantanee, am reugit sd inteleq misterul cdruid imi dedicasem multe
vieli. Cauza reald a tiolii era viziu-nea noastrd fragmentatd despre viafd,
care ne fdcea sd ne focalizdm atenfia doar pe supraviefuire gi'astfel-sd
ne ingrddim vitalitatea. Acest lucrir cauzd. o jeha, uri discbnfort, iar
corpurile noastre intruchipau viziunile noastre fnguste in manifestarea
bolil.
Sd mori, imi spuse Pisica fard cuvinte, nu inseamni sd te
stingi, aga cum credeau gi se temeau oamenii; inseamnd sd mori
pentru o densitate restrins:d a inlelegerii gi sd te nagti pentru o mai
ampld dirnensiune a ei. Astfel cd-viat? nu era o pove-ste cronoloqicd,
secvenfiald, limitatd, ci o intimrjlare cosmibd. Un evenifrent
multiexistent. lat6-md in spafiul coshic fdrd instrumentul fizic, trdind
evenimente impreund cu' Fisica; $i, in acelagi timp, trdiain alte
evenimente, din trecut, evenimente marcate de ceeia ce oamenii
numesc "onoare" si "dezonoare" - care incd se mai oroduceau.
- Da, reacliond Pisica. Aceasta a fost intoideauna tema de
cercetare: ce se intimpld intre evenimente? Totugi educatia ta de pind
acum s-a bazat fn intregime pe explicatii - nu pe spaliile albe dintrri ele.
- Contexte, am replicat. -
- Da, in lipsa unui termen mai adecvat - spatiile albe in care
instrumentulfizic este dizlocat €i poate fi efectiv aioritaL
Nu voiam si vorbesc dbspre instrumentulfizic. Acum cd eram
in sfirgit eliberat de greutatea trupirlui gi de planul fizic, nu mai rivneam
la o asemenea ingrddire. Pdrea cd se-scurbeserd eoni de cind nu mai
aveam trup! Si deodatd m-am gindit la pdmint, care nu mai exista aga
cum mi-l Aminteam eu - gi afi evocat frumuselea pddurilor, in care
Verdele avea toate tonalifdtile de verde: unde'valuirile ocednului se
involburau in lumina lunii; unde deqetele picioarelor mele scormoneau
nisipul cald si briza caldd imi mindiia fat'a. iar eu md odtrundeam de
neslirgitele promisiuni gi pasiuni 5te tin'erbtii, in timp'ce trupul meu
masculin pdtrundea in tlupul voluptuos al - cum o chema? - Agnei, un
inger ca delicatete, animdl ca serizualitate, transmitind simlurilor mele
(in-acest minunai instrument fizic) ceea ce credeani eu cd dra cea mai
incintdtoare pl5cere pe care o poate avea vreodatd o fiinld.
- Da, intr-adevdr, dbservd Pisica, eSti incd ataiat de calea
orgasmului prin activarea lui kundalini, care iu mai este'aici.
Nu outeam sd neo.
Ba mai mult, con{rnuil, de ce crezicd a fost distrusd planeta?
21
Pentru cd ati uikt cu totii echilibrul inteoului - ceea ee numiti voi
'sAndtate' -"si ati ignorat,'in consecintd, ac6rdarea instrumentului fizic.
$i sbunincl acestea, Pisica dispdru.
Se intoarse imediat - intr-o f<irmd atit de uriagd incit eu tot
aveam dimensiunea unui fir de pdr din coada ei.
Am sesizat un sunet profund in mine ?nsumi; $i, pe misurd ce
vibram, mi se amplificau veneralia gi respectul fatd de aceastd Pisic6,
care-gi putea schimba dimensiuhib atit de rapid.- 'indati forma uriagd dispdru 9i Pisica se intoarse la forma
orecedentd.
Da, spuse, reactionind la vibratie. Din cauza acestei credinle
a fost 'medicida" voastr{ un esec. Nu existd ceva care sd se cheme
dimensiune normald. Voi, oainenii, ati redus propriile voastre idei
despre formd la "normal" gi "anormaln,-iar rezultatul a fost o existenld
aodsdtoare. care a cauzat atita anxietate intreoii rase umane.
' Acitm cd m-ai vdzut atit de mare, mZ mai poti respecta gi
asculta?
Nu aveam nici o indoiald cd md aflam aici cu Pisica pentru a
invita o lectie speciald. Mi-am amintit ce imi spusese vocea $i m-am
intrebat dach Pibica era unul din atributele Esenlei care md va invila
reinteorarea. M-as fi outut simti suoerior. soecial. fiind ales oentru
aceasTe invdtdturd. Dar stiam ia tecare Suflet esie undeva/nL este
nicdiqri, interAclionind cu'ci neva/neinteraclionind cu n i meni in propriul
siu fel folositor-.
- Acum privegfe, spuse Pisica, scolind la vedere un cristal
prismatic. Vom incepe sd lucrdm.
$i am cdzut intr-un somn adinc.
CAPITOLUL 4
ACORDAREA INSTRUMENTUI.UI FIZIC
lnstrumentul fizic functiona diferit in vechile culturi primitive,
care isi sincronizau toate activithlile cu luna lunard. Acest lucrd avea un
efect emotional asuora comului.'Dar cind civilizatia a "orooresat" Dind
la punctul'in care obmenii'au stocat informatiile 'vitale'pe tischetb de
calculator, capacitdtile naturale s-au atrofiat. Oamehii au devenit
neglijenli gi oigolio$i "Acum ca avem aceste discuri", gindeau, "nu
trebuie sd mai trdim intormafia." Aga au cdpdtat o falsdlncredere in
sine in privinfa propriilor capacitdti.'
ln felul acesta cunoasteiea a deoenerat in informatie purd.
Aceasti informalie - depozitatd in arhive, iilaccesibild - era rai folositd
9i astfel intreagh spetd umand fu separatd de puterea ei naturald.

14. 22
Aga-zisele civilizafii primitive, care nu foloseau nimic mai sofisticat decit
simpla observalie, erau acordate la procesele naturale orin reolarea
anuhitor funclil ale corpului in rezonanld cu ritmurib hatural"e. Ce
diferitd era sitr.ratia de cea din clioa distru'oerii odmintului...
Decr, dpuse Pisica, scojindu-mfldin btarea reflexivd, vrei sd
incetezi a-! visa viala cu ochii.deschigigi sri fe apuci de invdiat?
- ua, am raspuns umtl.
- Atunci sd incepem
---t**-__
- in teSdturd cu Draoostea, inceou Pisica.
Drago-stea era elembntul iare hrdnea Sufletul oricdrei Fiinte.
Dar in cursul timpului pdmintesc, cei ce aveau autoritate au interiis
exprimarea-ei deschisd, mai ales.in afara unor contexte acceptabile
stabilite de Marele Ordin MoralalVremurilot.
Aceste contexte erau: (1) aspectul matern (un vestioiu din
timpurile primitive); (2) aspectul co.pulativ (necesar pedtru procieare si
recreare); gi (3).aspectul pldcerii (dragdstea fald de.abete acliuni
Tnclreptate spre atingerea unor scopuri p-ldcute.
Existau citiv-a ale$icare debcop'eriserd arta secretd a Relevdrii
Sinelui, a cunoagt'erii, iubirii gi servirii'Sinelui. Ei dddeau acestei arte
aparenla spiritualitdfii, religiei, fenomenelor psihice si invdtdmintelor
transformaf ionale, deoarec-e auto-nu mitii contJucdtori
-ai
M arblu i Ordi n
Moral permiteau uneori ca asemenea'forme sd se practice deschis.
Totugi, deoarece conducdtorii foloseau numai persbectiva materiald
pentru captarea realitSfii, cei pulini Si-au atins.'scoburile doar intr-o'
manieri fragmentat5. A-stfelsehtimeniele erau separhte de ginduri, iar
glndurile de acfiuni. Doar Dragostea adeydratd inqeduia actul Relevarii
Sinelui- angajarea in acfiunea Sinelui (ln acest'ounct m-am qindit la
Agna/Bhakti-Shadai, adeVdrata mea drAqoste. da era sufletul oentru
care am simtit cea mai mare afinitate de--a lunoul vietii.)
- Puterea tovardgului sufletesc, addug5 pisici, 'e o formd incd
minord a Luminii, care elste puterea de reoeierare a vietiiinsdsi.
Foarte recent avudese loc acea' intilnire si ihpreuiare a
noastrd.de pe plajd - urmati de o lungd despdrfire. Ea a eivotuat pind
la punctulin care s-a eliberat de corp si de ihveilisurile sale. deoarece
a fost timp de mai multe vieti o prdct'icantd a diverselor disteme de
iniliere. ale pieilor-rogii. Aqg se face cd, inainte de a se petrece MHF,
ea a lost unul din putinii alegi pentru un zbor de ceircetare intr-d
capsula spalialS, Starplane (avlonul stelar - n.tr.). De acolo a asistat la
distrugerea pdmintului; $ocul a fdcut-o sd uite d6 cunoasterea Esentei.
de continuitatea Fiinfei. Astfel a atras dupi sine straluri-straturi'dei
emofii gi acum plinge-a dupd cei draqi de cbre fusese desodrtitd.
(Nu gtia cdbu, iubitulei, cardiipdstram amintirea in a'dincurile
uufletutur meu,_eram un supravieluitor con$tient al acestui eveniment
transplanetar. Oare cum gi unde ne vom reintilni?)
23
Cum spuneam, pretingii invdldtori ai transcendenlei mdsurau
rezultatele muncii lor spirituale in funcfie de parametrii materiali. Cu
toate acestea, cind for[ele loiale ale intunericului s-au confruntat cu
non$alantd pe tema distrugerii corpurilor de pe pdmint, invdldturile
ace5tor Vinzdtori-de-transcendenfd au sunat ca strigdtele in pustiu.
Valorile umane erau coborite, iar actul Relevdrii Sinelui nu prea avea
prioritate in acele zile de dinaintea pieirii pdmintuluiin fldcdri.
- Atunci, i-am spus Pisicii dupd ce arn primit aceastd porfie de
invdtdturd, spune-mi: be era nepotrivit in felul cum imi bcordam
instrirmeniut tizicz
- Simpla nerdbdare de a gti, rdspunse Pisica, nu vd apropie de
cunoastere. De fapt, nerdbdarea voastrd a fost o barierd care v-a
blocat'accesul la btdpinirea nu numai a celor fizice, dar gi a gtiintei
odcii.
Pace? intrebai surprins. Te referi la acel lucru despre care
discutau si minteau ouvernele olanetei?
-'Nu, dceea"nu era pdce, ci "parceld" - parcele pe care sd le
inSfaci (a$a cum fdceam cind pretindeam porliuni de pdmint); parcele
pe care sd te bazezi mai mult decit pe Spirit. Eivisau pacea adevdratd,
dar se autoinduceau in eroare crezind cd ceea ce trebuia de fapt erau
nigte parcele de pdmint. Astfel au uitat de integritatea planetei,
deoarece propria lor integritate o luase de mult pe un drum gregit.
- Atuhci care est6 sursa pdcii? intrebai.'
- Rdbdare, rdbdare, md sfdtui Pisica. Corpul tdu eteric poartd
incd amprenta obiceiurilor tale defectuoase din viala de pe pdmint,
chiar dacd acum egti "in cer", cum ziceli voi. Va trebui, deci, sdJi
ardtdm Das cu Das arta de a trdi.
'Am oftat recunoscdtor. De citg ori nu mi-a lipsit esenla pdcii!
Cit am tinjit dupd ea!
- Nu eu am sd te invdl aceastd gtiinld, spuse Pisica. Ea nu
poate fi invdlatd de la altcineva, nu exisfd altcineva. Deja gtii cd nu
existd altcineva, addugd. $i dispdru spun?nd: Totulvine din sufletultdu.
Am intrat in panicd. Am strigat:
- Pisico, Pisiio, intoarce-te! Unde egti? Parcd aveaide gind sd
md inveli ceva!
Ah, de ce n-am ascultat? l-am pierdut oare prietenia? Eram
singur in spaliul cosmic? Pieriserd sau dispdruserd cu tofii? Era Pisica
doar un vis? lnnebuneam?
Dar nu mai aveam minte. Corpul mental, corpul fizic, corpul
senzitiv. imaoinatia - toate disodruserd de mult. Dar nici mdcar nu
pytgam spunb "de mult" pentrd cd aici nu exista timp. Aici nu exista
arcr.
- Doar eu sint aici, mi-am $optit. Si valuri-valuri de enerqii
pornird din Esenfd givibrard prin vegmihtul meu eteric (fibra ce unifidd
universul), care radia gi pulsa in toate spafiile, in toate direcliile.
Valurile riiergeau dincolo de infinit. Mi autobontemplam ca creator.
- Da-r Pisica? mi-am zis.

15. 24
Aceasta reapdru in$ta-taneu.
- Ah, ce bucurie! strigai exuberant, bucuros de revenirea pisicii.
Apoi am intrebat sceptic:
- Ce truc mi-hi aolicat?
Am dat rdspuni la propria mea intrebare, reamintindu-mi
metodele dualiste de predare lsti inul-rdspuns. rdsolaid-oedeaosd) :
. - $tiu, md inriefi ceva'cind dispbri, exact'ca aiunci cind'ii-ai
schimbat dimensiunile.
- Da' de unde, replicd Pisica. Simple fenomene! Sinteli mereu
pllni dg el9. |e luali drept "lucruri reale",'ca o bduturd rdcor'itoare pe
planeta pdmint. Afiropo, undes acum bduturite rdcoritoare?
Dacd ag li aVut minte, m-ag fi simfit incurcat. A$a, insd, am
acceplat toate paradoxurile. ln lumea absurditalii erau absurde: aibi nu
erau..ln interacliunea mea cu Pisica, fiecare interacliune se 6aza pe
cea dinainte gi-era aga de completd incit trecea in'valuri-valufl pnn
cqfpulmeu eteric spre infinit. Nu maisimteam nelinistea. Simteam doar
,? Bf;!fiil,l3rrubtile
- greu de definit - ca d ingdduinfd/bucurie'- cum s-o
- -.Pace, rdspunse Pisica. Tocmai aceasta lipseq ga instrumentul
fizic sd fie acordat.'
Pasul care fusese ratat in cursul evoluliei anterioare a
pdmintului era acum urmitorul pas pentru fntreoul univers.
Transmutarea la nivel celular e necesdrd pehtru a inqdduiodtrunderea
Luminiiin sistem gi acordarea instrumenttilui fizic la u-n model maiinalt.
- Mai tii minte masinile? md intrebd oe neasteDtate.
Surprins de schinibarea subiectului,'am rds'puhs totugi :
- Desiour-
. - Aigondus vreodatd o rnagind lurioasd sau una nerdbddtoare
gi indolentd?
- Da -_ginu ajungeam cu una cu doud (engl. with ease - n.tr.)
Llnde voiam sa aiunq.
- Te imtiotnvea (enol. dis+ase - n.tr.. nu?
Nu vdzusem niciodaE lucrurile in felul'icesta.
- Dacd aveai o ma€ind bolnavd, fn final o inlocuiai. nu? Chiar
dacd-li pldc.ga culoarea, modelul sau'kilometrajut. poat6 cd vreun
prieten ti-o fi spus: "Nu cumva sd conduci ma$ind aceea - e un pericol
pentru tine, pentru pasageri si pentru alte masini,, - mai ales. ddduoZ
Pisica, dacd n-aiinidtat hiciefraltd sd sofezi. Maidevreme sau maitiriiu
ai scos.mq1lnq bolndvd din circulatiei. Acum ce crezi, dacd i-aifivorbit
maginii, aili fdcut-o sd se schimbe?
- Nu, bineinleles cd nu, am rdspuns.
Ei uite cd nu-i chiar aqa! i-ai fi'putut vorbi in asa fet incit s-ar
fi putut declanga o acliune, a'de exemplu sd-i repari sau Cniai sa-i
inlocuiegti pompa de'ulei. Uneori vorbiiul intr-o manierd sdndtoasd
cletermind acliunea; $i totu'i, nu aia se intimpla pe Ddmint. Acolo
ct1.vi1ttglg giaitpierdui le rpQlt inlelesut pentru .cid oeimehi ca tine gi-au.
uitat Sinele. Dar dac-i uleiul eira muidar ori benzina proastd, mar
25
devreme sau mai tirziu masina s-ar fi defectat iar. Nu-i aga?
- Treci la subiect, rird repezii. Ce au toate astea de-a face cu
noi?
- Poftim, iar bati cimpil Te afli la un nivel mai subtil, intr-o
formd mai putin 6motionlatd, dar tot nerdbddtor. Percepliile realitdliitale
iii{hmiiiire:i reoi6zent{iitoi- diaio--iiiiate ate vidtii. uitdte bn ae
irascibil esti incd.' Dd-ti seama cit de multe nu se pot invdla cind egti
in toane itroastq Nu'vezi cd in timp ce-li vorbesc nu md aFte$ se.
aiuna undeva? in aceastd lume in'care- timpul nu existd, iu invoci
iondxistentut gi te minli in privinla ta insuli ieducind viala la formd.
Reline cd acest loc este nicdieri, acum.
' Si Pisica disodru voit.
Dar de data'aceasta Stiam cd o pot rechema cind doresc. Aga
cd, in loc sd fac acest lucru, am privit in iur.
---***--
Toate notiunile despre mine insumi ca despre ceva ce credeam
cd sint eu s-au dus. lntinzTndu-mi, am ocupat tot spaliul gi am vdzut
instantaneu din mai multe puncte dimensionale. Dintr-un punct puteam
vedea cum continua viata'pe pdmint a$a cum se desfd$urase inainte
de bombi, ca si cum tbtdl ai fi fost doar un vis. Dintl-un alt punct
Duteam vedea brimii oionieri care au venit pe pdmint ca vizitatori.
Gindindu-se ce bHcut'era sd fii intr-un nou plan 9i dorind s5-9i asigure
existenta oe odirint. ei s-au inchis intr-o forind ciistalizatd, numite mai
tiziu uindnitate. Ac'est cristal il linea pe fiecare intemnitat vreme de
eoni; visau la stelele de unde veniserd'gifiureau povegti, mituri, religii
si siiinte Dentru a se proiecta din noir in spaliirl de-schis. $i toate
icdsteh ihcd se mai'intimplau ln timp ce eu md intind-eam in
imensitatea Sinelui meu.
Vastitatea domeniului posibilitiilii devenea adevdratul sens al
orezentei Sinelui. Am vdzut-o be Aqna-pe nava sa - ea nu md vedea
bi totusl isi amintea de intilnirea noa-stre, care ne-a marcat vielile de pe
bamini aiit Oe pozitiv (deoarece toate intilnirile modificd permanenta
intilnirilor noastie cu Sihele). ln aceastd vastitate a universului deschis
vedeam deoootrivi miriaddle de posibilitiiti de actiuni care nu mi se
ofereau nuniai mie, ci tuturor ceilor care'le vedeau. M-am eliberat
oentru a fi Ceea Ce sint Totul si Toate cele ce fin de reduclia
ieexpandatd a acestui masiv punit de vedere prin Toate cele din
cosrios, care Sint tot Eu.'Concentrindu-md
ca sd pot acfiorta, i-am cerut Pisicii:
- Te roo. intoarce-te.vl
^
Aparu, rrzlnd-din toate inima. M-am raliat la mdretia reveldrii
acestei olirme si m-am oornit si eu pe ris.
r Ei, acum seirids, ce aveai de gind sd-mi spui despre
tdmdduire si desore arta medicinii? Ce era
-acel
ceva pe care nol al
infelegeam'ca aiare gi despre care ziceam ci "nu merge bine" pe

16. 26
pimint?
ar.tr tost separata de mine gi poseda rdspunsul de care ed eram liosit.
mFam dat seama cd eu eram Tot si Fiecare - inclusiv prezenta pisicii
- gj c4, in singurdtatea Spiritului," aveam nevoie
-de'pisiC8-pentru
rerEctarea srnetui. Aga ca qrn. pus mai multe intrebdri la rind, iar
rdspunsurile au venit
-crin
spaliut in care emanalia i[56a'[rin'lirpur
meu eteric.
Pisica adduqd doar:
- lntrebdrild gi rdspunsurite sint ca doud fele are aceteiagi
monede.
Mi-am amintit cum vindecasem pe pdmint. Si am oftat.
lit,lrii"d.I.l?j,y"'iBliS?,i3'35.H1fi F8l?;mAi""rl-:l','*",ntmnrclooata nu sr-au Derceput corect corpurile. gi irici nu gi-au iespectat
sufletele. Desiour.'in cele oin uim{s-riGiete erau uitate, iar trupulile
decdQeau. N iciodati s utretui n-a rost tb-riiioe;;i d;#r:;"r*birE r"."posibild viafa.
,Vielile erau.sacrificate pentru dorari gi nici o naliune nu ruase
rn carcutcombustibitutdragostei ca parte din buget. ffuse cheltuia nici
yn bal pe de,zv6;16rea senTimentetoiprin cire SiGiriili-;'Jo;ie iubi
rupuflte, astret ca cete doua sd fie integrate, iar viala sd fie trditd ca o
unitate,
",,"o".Sif,fi?f
E!',T.y,i
qsratffi ?ft $i'll,ll,iil,.l ?,lii's,.?iTl"X#:materialitaliiinsdgi.---***---
Cum se aiulsqse aici? Am hotdrit sd fac o trecere
retrospectiva in revi6td gi sa;itu. sf6iiur'heu era o naratiune care,
atunci cind avea sd fie
-tetedifuzatf
'catre un
-pa.inf
Ji'6ijf inca
g1!g1ent, sd.poatd f ace. ca sinete vai Tna rii't oamefi iloi ig-di ;nb-rir izeze
Fq3ft??i1i::i!t'd,fi i!,ttf, t?egat?tii"s,*'"""'Jt:{:$t*rtirn roata exDertenta noastrd gi sd dea alt curs evenimentelor
-oe
pe
pdmintul pej care'am trdit.
cum sd 'odsegti starea de spirit a intregurui gi sd stingi
combustibilut imprEiurdiiior?
- --
- Dar d'acd toate sint scrise gi adevdrate inainte de a seintimpla, la ce bun efortul?
' N-ai prefera ca povestea sd se desfdgo4re? intrebd pisica.
-. Mi-am'cercetat sriJreiui$i a; vtiuiiinigte. rn adincur sinerui se
afla un gtglp armonios proiecrat'pentiu picl. d$ ;eT_;iliis"illllcii,- ua' pnerene. E timpur sd ne odihnim gi sd ne rdsdm viefire sdse desfdgoarei.
CAPITOLUL 5
CONSILIUL CELOR DOISPREZECE
l
Cu trilioane de ani in urmd fusesem intr-o situalie
asemdndtoare.
Undeva in miilocul Utopiei (care acum e aici), intr-un loc numit
Sursd (care. duod
'cite stiri, iricd mai existd), Consiliul celor
Doispre)ece's-a intrunit inti-o gedinfd pentru a hotdri sfit'gitul pdcii
universale. Eram si eu la sedintd.
Timp de drai mulfi eoni domnise o mare armonie, iar relelele
universale orofitaserd de acest lucru.
Aohruse insd o oroblemd: eqalitatea in care trdiau toate
elementelb incepuse sd steargd trdsdtuiile distinctive - era tot mai greu
sd orecizezicind ce este. Si cim toate fiintele erau la fel, n-au mai avut
nevoie sd simtd si astfel s'-au stins sentimentele.
Doar mobilitatea diferentia un element de altul $i aceastd
victorie se obtinuse cu pretul unoi rdzboaie de lungi duratd. Tratatele
care le-au urftat au fdcut din doisprezece indivizi singurele fiinfe reale
resoonsabile de toate rasele side ioate formele de viald. Acegtioameni
real simteau nevoile tuturor belorlati si lsi trdiau viata in pace.
Prin "toate formele de viatd''inieleg numeroa-sele forme vii de-a
lunoulcreatiei. Toate folosesc diverse corburi pentru deplasare; totu$i,
isi dot pdrd"sivehiculele cind doresc si se pot cirfunda in'Unic(itate). Pe
o?mini aceastd Unicitate se numest-e Dumnezeu, Esenta sau Divinul;
ijar de fapt este Unicitatea Fdrd Nume - nimeni altcineva nu-l poate
aduce dubd sine cind El Este. Acest puls al unitdlii 9i simplitafii viefii -
pe care cjamenii si l-au reamintit ca ''paradis" 9i pe care religiile l-au
idealizat ca stadiu-stabil de ne-conflict, ne-cre$tere Si ne-decddere - era
controlat de Alianfa lntergalacticd, care, in dimens-iunile de mai tirziu,
a devenit confederatie
Asadar, in sedinta aceea, stadiul static al universului deveni
evident oehtru noi tcjti si ne-am dat seama ci perioada de consolidare
trebuia bd se incheie.'Liosa de armonie si frhqmentarismul fuseserd
create oentru a incuraia dezvoltarea: fricliu-nea inimiior avea sd
promoveze individualitatea; starea de conflict avea'sd suprime amintirile
desore adevdrata identitate.
' De acolo rn-am restrins intr-un "vehicul spalial" - un corp
arqintiu non-fizic care mi-a permis sd md materializez in hiperspaliu 9i
dincolo de el. (Mai tirziu, pe pdmint, mi-am descoperit afinitatea cu
pisicile de culohre argintie.) Am trecut pe tingi stele gi prin galaxii,
luind forma teritoriiloistrdbdtute, ca un came'leon cosmic. Am atins
puncte de concentrare care in final m-au propulsat in sistemul solar al

17. 28
pdmintulu[ ("sistemul celor doudsprezece planete", dupd cum formu lase
consiliul). lnainte de a cobori pe pimint, din nava mea argintie de luptd
am distrus populafii pentru a crea un bloc magnetic care sd separe o
lume de alta. Acest bloc a gters anumite amintiri din mintile locuitorilor
sistemului cu doudsprezelre.. planete: amintirea. viefli 'din
.ceruri gi
amintirea faptului cd era posibil sd redescoperi viata.-ln schimb, i-am
inapoiat fiec'drui individ rebponsabititatea pentru inte'rnalizarea Es'enlei,
chiar dacd oper:a autonom in viald. Apoi intr-un anume punct vehiculul
s-a dezinteorat. iar eu am aiuns sd fac oarte din oooulatia de oe
pdmint; in d'cel'moment a fodt determinatd incarnareain niiriaOe be
intruchipdri.
---***---
Nu tE preface cd inlelegi aceste aventuri in care ai pornit,
spuse Pisica, inirerupindu-mitirul-amintirilor. Aceastd aventurh e un
intreg. Ascultd pur $i simplu farmecul acestui proces. Dacd ai tdi ar fi
reugit sd facd acesi lucru, ar fi fost dumnezei pe pdmint.
- Vrei sd spui cd inci mai existd o $ansd pentru noi toli? am
intrebat nerdbddtoi, in ciuda faptului cd nu frai erdm pe pdminf.
Pisica nu rdspunse, dai dispdru din nou. Simgbzrrir cd-mi pierd
direcfia vielii. $i totil$i, despddindu-md de viata irdminteand, am
ingdduit, ba chihr am salutat,-aphrilia stdrii de cohfuzie. Pentru prima
oard puteam cu adevdrat acceDta misterul nestiutului - al revelatiei.
Dacd'ar fi sd gtiu, tiparul s-ar revela in felirl sdu specific. f,tr-ag
descoperi totul dintr-od'ata, ci pas cu pas, eveniment duph eveniment.
Dupd cite stiam, exista'un simtdmint al sperahtei instilat in
adevdralul broces de trezire cosmicd, chiar si pe iubitul ineu pdmint.
Bucuria lndllariiin I
_umind
gi a transmutaliei eia'b solulie viabild pentru
mrsruneqPe care paream sa mt-o asum pe vect.
Hlstca reaparu.
29
alcdtuit impreund un corp tocmai ca sd poatd cali!?ri prin diverse
Z"i{iilti 65 o Tenectare- i si netui - ca' imdginali4 lui DLlmnezeu"'
"-"-""" iiaie i{cei Ci, itiici crna acestehtitkti esentiale au pdtruns
in diverie'frAiiin car6 fcirtele le oOiigau sd apail in ceiea ce s:a numit
';;r;;ir&i;;;: eie ii coiitiuit in siitem meianic - cam ca o magind'
asa cum ti-am mai exPlicat.-'- --"ilisiCl'se
iraiS aCum ca un pisoiag pentru a e1p[ca in termeni
simoli ceea ce prezentiseinir-o maiiera alii de co-mplexd, adicd faptul
;A [;umite eieinente ale Esenlei se consolideazdin corpuri pentru a
cdldtoriin cosmos.
- Exact. souse oisoiasul. iti muttumesc cd md inveli limba ta'
isi relui dimensiuneaanterioarS, dupd care continua:
-'Vezi tu, datoritd registrului dq vibrqliit-p.oli intg.rPret4 plo-pr11
ta reactie ta cdle comunicEte de mine. Astfe_l, eu ili -vorb.esc
de.
ionstrubtia vehiculului, iar reactia ta - chiar dacd nu exis6 nH clrpul!.
li'iiii-ifntiieoite ae bte pe aibi - este aceea cd vezi o pisic7. 9ar gll
'de fapt cti sini eu? Orie vorba doar de propria ta asoctere Cte.rcrma(
-dritii'neoirmerii:
sa fie Pisica doar'o proieclie a propriei mele
imaqinatii?
' '- Reoret. sDusei.
Pisic"a rdplicd:'--Sla
nu-inai-spuivreodatd cd regr*i. CereJi doar.scuze' Cel
C e E sti f u i i lre O u ie'n inioCe ii h n ired. lild rtu rise gte-1i ig n o ra nl a. in
Sifr,frTXX|3ai,f"l::{iil?:f ,:,;!7li!lftL??XWif flii;8:&Z?{${
iiiiia,i'dinii-:i;io;te reiuirite - Esti.'gidrice adjebtly.aifotosi ca sQ tp
JiZirii ii imin ituratiiafei-fateietoi riinlei ta[e- Fii atent ce cuvinte
i;t;;:;:"ti moi [eiliiiiil{reiliate. Din lericire, d9 aici este usor sd
dizotvifiecventdle slabe de pe inveligul eteric inainte ca ete sa aDa
ireii, eieit dd airata, remodelator, dsuprg Sufletului tdu'
-'iti'"iinlestiTina aiaispaiut pdntru prima datd gi ai rdmas de
unul sinaur?
: Rdice Unul? am intrebat.
-' iiict.- ACea' u nl iciii{{ ioptegitoarq q Topte, acet
-U
n u t-in-
Toate. pot iiZ- orice Toria idi niciu'na,'Lq fel, gi .tu. Ig qcgasyd Lumind
cire- esti. invocarea'-oiiAiA-viOratii ili ingdduie sd iei orice formd.
ftJ aiii' L iii in{ { t u oiiii'--s i 6;iiaia,'u n d6va, departe, o ve i vedea I i
tu ca lubire.'- *'--i;ih
acedstd Lumind au trbit umanoizii, degi nu gtiau de ea'
Existau siinia oam'eii Ci Corpiri Compuse care relineau cunggtinlgl.e-
orivitoare t'a puterea Esentbi. Acegtia au incercat sa descnna
Til,ii"6i:red7 rtiio:iiioriaP'ae Lu mii d, degi n-7u reugit intotdeauna'
"
'-'-'-trii-ilminte'arn erZu tliviqatorii. Acdgtiaincercaserd.sd-iinvele
pe oameni cum sd-gi dep6gea5cd limitele autoimpuse. l-am cerul
L,...
Prsrcil:
CAPITOLUL 6
TOTUL 9t F|ECE LUCRU
- Vehiculul de care-li vorbeam, incepu Pisica, aga-zisul corp'omenesc
fizic, este un transpiorlor cu care s-ait identificat ffintele umane
pe parcursul vietilor. Deoarece au crezut cd sint acest com-. s-au leoat'de'
el intr-o manierd amdsitoare si "despdrlitoare", idr nu ,iitru
'de'
el intr-o mpnierd amdgitoare gi "de
"IJnicitatea sineigeticd' a sfiiitelor lbr. De litfiile Esentei au - Soune-mitotul.
M-a coplegit bogdlia de
despdrlitoare", iar nL!
)e fapt, cafitrtib Esen
informa$i in interconectarea lor.

18. 30
:JJ5:|J?fi,i;13S",1'S"l'tt'"?3ff tfi
{-?de.apreciereiubitoare^rala.de
sii
-
n i ci i,riii5 ii E#.tu- ;; "
E
"
;iiilil'! jlf.lta"tf'
E [fi
gfi
,f, Ji "
j!,3:
Doisprezecel si tqiu.s!. nu erivdi6"'t*
".""
iubire-recunosr
gare-o giia-ni'oi.'i"ti'iiiiird'r"ili.r"uxiuIfi
91_repqi pe pa.rcurs-u1t,ll5i,,EiEra mal curind ca si cum ma atfiml'rii?ezenla.intregului univers, darcu incd o adduoirei cu o 'ffmi;iirlitS'qg1_" interacliona intr-un modbt?nd, dar ferm,-iar aceJt tuiiiilaiSi'iisioi ra desfdgu rarea misteru r uiacestei aventuri. Aceasta mi:a permTs- c-a ir cere- din urmd sd fiuconEtienr de inteoritate - nu nunial iiN"oca piii;irru;,6ir"'o""pr"aceasta, dar si fiin?ca ma oeoarasii",iiil-riri", o" iiirioirEiJirolionar_
I:1^tlu-a-cu care
"ru^r,9gq,l5i
pa-rti'tiiLii, tot acet c-eva adunat taotatdrn ceea ce se nume?,,preocdparea mea [entru,supravietrire;i;aceiitet ii'i"ioli""iri'permitba ii il;uli 9i efectiv sa a'uo;ip1L1?ft:
Aceasta ?mi rdspunse de parc' auzise refrecliire mere rostite cuglas tare:
dispare;,?hn#i"vdr' cind cuvintete rti vi17
Qin centrut Fiinlei. tate,
vorba de^inteniia oJ'[",f,fofJi# :;A,S;Z::i
i; ;;yte'c'iiLri eiie
Ascutta.
"oljjllflligi_ca, gi eu Sint,.-ca O!tine _.F!-prin Fiin
?:i,,i{lt,e;,irs,Ii;ltxz:,:aet"#ii!,}sli,.'i'[q.U1[ jLoedte
",fr{:rt,i;:i'iinrg'rutfrrrXtff*fffifUmai mutti oameni s:ai digiiivdt a6'ii ibi,ticipa in finat ra corpurire rorcuinsuf
{;^og1:,EiitrtL;i;'Ewx;;;"fi ;;;i;i';6;ri;x;'
- Comozi d9_gt laQi .anlinte de. vremea dinainte de aintroduce consitiut rragmentareaj ei'iiiiiite-ti ci4;;;6ni;"rEa'7iqiuni,d e " fr u m u s e te a,' co n qilinle ij,e m iriiii ii el[,b ir" 4 S u fte tu t u i, d e p a c e a di njur! sund a"paradis.' i.i?..oii iojiit"'"ii iii" tih.nit Fiinlete alu uitat de
i;::i',?';A?!,a"! fli';;'':t;ffil{tinf[:,,i*i;;;'t"i'iiiiiliaitriii;r;-a,- pr Durrerete. progreseazd? intrebai surprins.- Desiour. e.roqe"gur ae- rariidre- nu are sfirgit. Dar nu vom
?:"{lE::Z:::,'ffr:_plii-ni,itiiiii:;;tt;,;,e,;i;i;;tt-int)*sat,,"---::i6;#;st,;z1ii,{.iffiuz"^prix;i"':{i;1f#{s#{f
;,'o,o",.
H.#lJtjfi Lft lll1,,lfi ,:udiriiroitdinii-'r
j,iirs'io;i;ffi iil;"nu.exisie
- Ciudate, oaradoxuri,..nu? Dar aduJi aminte de caracterul
?{#!{€,ij"tr19!u{tr;!!",,:tj{xrvi;,a!n,r;if::r"2,:;xaevarca re, ia2 u ti a; ;i;, ; u aii;te: A;iidii ifia' i, trd pi.in ao
^ "
n n ii dtffl,F,p utem vedga toate'epoCite,
-"ioijiii,'
ir"ii,':5;';fi fi "$unerir-;a-ri;ffi '";i;#,"Zgi:{""ijl!i,lfrl#:r;.
31
Aooi mi-am rdsouns raoid sinour:
Spatiir. Pe tine te -percep acolo, iar pe mine aici, gi mai
percep gi bucdlile de piatrd pe care mai cdldtoresc probabil citeva nave
terestre care au au supravieluit.
- lncotro? intrebd Pisica.
- Nu gtiu, dar totugi stelele se afld de jur imprejurul nostru; 9i
unde se afld ele dacd nu ih spatiu?
lnstantaneu totul se intuhecd. Nu mai era nici o Pisicd; nici eu
nu mai eram; nu mai erau nici pietre, nici stele, nimic. Tdcerea era
totald.
$i a9a a rdmas.
Am oierdut simtdmintul existentei Sinelui. Si cu toate acestea
Existam. Totul era neinigcat, static, fird imagine. Era intuneric, iar
intunericul Era; si Eu Eram.
Am auzit un sunet, o muzici ce venea dinspre Suflet $i sunetul
mi absorbi. Nu era nimic de spus despre sunetul acesta - era Spirit,
ori eu devenisem Spirit. Sunetul umplea intunericul Si nu exista nici o
distinctie intre sun=et gi non-sunet. Sunetul era, deci, thcere.
La fel Eram si Eu.
Sunetul era ticere, iar tdcerea era intuneric. Darintunericul era
Totul. Deci nu exista nici un non:intuneric, iar totul apdrea ca Lumind.
lar Lumina era atit de ciudatd gi atit de atotpdtrunzdtobre incit nu exista
nibi un fel de non-lumind.
Deci Eu eram Lumini.
Lumina era sunet gi tdcere gi eu eram toate acestea 9i in
acelagi timp nu eram deoarece nu exi'sta nimic care si nu fiu eu.
Nici o distinctie.
Nu exista alt& nemiscare in afard de Spirit, dar nu exista nici
miqcare. Nu exista decit Ceea Ce Exista. Doar Ceea Ce Este este, iar
Ceea Ce Nu Este nu este gi in acelagi timp Este. Pentru cd numai
Este-itatea existd; dar cum nici o Este-itate nu existd, tot ceea ce poate
fi numit Este nu fusese, deci nu s-a mai intimplat nici o intimplaie...
Evenimentul era lN CURS.
Si tdcerea Era iar.
fac.ea- umplea Totul gi pulsa in aga fel incit totul era Fiinld.
Ce le face pe Fiinle sd'Fie?
Sinoura cauzd - ori scop - este a Fi.
lar i'n sunetul tdcerii, acbastd Plenitudine a Luminii, in mijlocul
pustiei o Voce roste_gte colgtalla melodie, eterna harpi pulsatorie, prin
tot ceea ce va lua formd: Eu Sint - Sint - Sint.
$i nimic altceva decit...
Ticerea Fi-inlei
eterna rdsufldre a viefii

19. 32
33
cuvintele continue ale muzicii
sunetele perene ale dragostei.
$i rdsuflarea
imDreoneazi sufletul
hs he-he
He heu eu Sint eu Sint
Eusint, Eusint, Eusint
Spre Viafi Viald Via|6
si mai mult misterul.Y' "'-' "'-
urii-aao atunci cind ti-ai dat-o gifu, replicd Pisica' AduJi
aminte de vremea cind nu exista nici 'eu' nibi 't,t" - cind toate lucrunle
au disodrut si s-au contopit cu Totul.
pdi. asa a fost'- atunci c?nd se manifesta Unicitqtea, nu mai
existam nicl bu'nicl piiica. ASaOar nu-i nici o- diferenld intre mine 9i
tine? Am pus intrebarea anticlpind rdspunsul "Desigur"
-'Nu-i asa. Eu sint pisicd, iar tu e€ti om' Cu toate acestea, tn
esentd. existd doar un Slne, rdspunse insd Pisica.
:-bir cine trdieste ih Esenld? Credeam cd episodul acela cu
Unicitateali tate d'in
-Sine
- Sinetei meu, Sin-ele tdu - un singur Sine,
Sineie. b-ar. desiqur, aceasta era o idee pdminteand
--'elsa-eii-iilnp ce se intimptd aga. Dar acum Sufletul tdu,
care este'a'c6p-eit ae copit eteric, 9i'Sufleiul meu, care este acoperit
de corput me'u eteric, ne'ingdduie dcest dialog
' - Vreau sd stiu sioulr: cum pot avea toate acestea'/
- L;-i aeli, ras6unse Pisica. Prezenla lor in congtienla ta
reprezintd o funclie a Vohtei tale divine''--'--".- vointa/Unle est'e? am intrebatin acord cu lntegritatea mea,
care Se nuirei cu Dragostea ce o simleam cind md contopeam cu
Divinul.
Fiintare. Ete tiansceia ipiiiul si timput, unesc lubireq gi Vointa' $i
acim cd stii acest lucru, bgii pregdtit sd faci cuno,tinla 8i cu cetetatrc
atribute ale Esentei.
Nu vointS umand, ci Divind...
AJabai'iiti ce
-oromisese
vocea - cd atributele esenlei vor
apdrea 6fiana aiute st exprim starea de a fi congtient.de. Vttyt'-r-'-- ---Dar
maiintii sd-filac acest dar, spuse Pi5ica gi-mi intinse o
bucatd de Lumind solidd.
- Ce-i asta? am vrut sd stiu.
- Ae puieZ spilte tttq egir - dar, pentru ca leclia de azi sd-pi
atinsd'?l!,!;f;"
lf,f'€^X?.'i,1ff'=voinrd - n.tr.) - ca in "wiiliam"?
- Nu, hu - Voiita 6a in "Sinele'tdu"-
Fornra vointei stimdna cu ceea ce pdmintenii numeau un cristal
de cuart piramidal dublu-prismatic.--'A,
da, "cristal"!
Si. in iiiT; celnvocam cuvintul, cristalulincepu sd vibreze, iar
Lumina de care cj continea incepu sd iradieze in spaliu.
; Mullumesc, tlar ce funblie are?
in iiirip ce irisiituL emited un curcubeu din sine insugi, Pisica
rdsounse:
Tot ce vreitu.
nm 6rjvit intens spre Vointa mea - si, din nou, aqa cum nu mi
se maiihi;fiaid OJmutt'e ori, ani vdzut pdmintul. Dar Am mai vizut
qisieTete gi?irurite, supravietuitorii de pe roci, plinsetul Agnei, nava
CAPITOLUL 7
votNTA
Url gliu cit md voi fi scdldat in ptenitudinea S]nelui. Bucuria
pyr3 a .
Fihldrii - pagnica ei Plenitudine, tinigtea vocii tdcerii 9i
atotcuprinzatoarea expansiune a Luminii albe - m-a cuorins. asa cum
Fi gq.gnjuprlng-g, fdrd.a face distinclii. Apoi dinduntrut pteiituOinii
u.nrcfialil ljunetutur, am ales un punct de vedere si am devenit una cu
el. Astfel Plenitudinea deveniviziune; era Totul, eram eu. De mai multe
ori mi-am f6cut f'sinele" - adic{punciul meu dei vedere-- sd seixtindipind a dispdrut, fuzionind cu ihtregul. Curind.am invataic-um-sa:nii
. rede_scopdr, sau sd-mi creez - Sinele. $i in acea plenitudine, Tot Ceea
Ce Era bra si al meu.
- lntluziune totatd. sDuse pisica.
Au reapirut stelelb $i soarele; au reapdrut si bucdtile de rocd
gg-purt?I. pasagerii.prin qalaxie; 9i odatd_cu'ele, ai reapdiu_t intregul
spaliu. "giJgtu.$i.sin-t yegryicl, constatai. .Md intreb cum hga."
- Cind (te) intrebi, ti se rdspunde.
- . . -Acum aparilia Pisicii mi-erA clard Si situalia era chiar hazlie _
sa dar, an mljlocul cosmosului, de un animal cuno-scut de pe pdmint.
.- {i-ap.integt! c7re era animatul cet mai rdspindit'pe'indgimite
de la Machu Pichu, in Peru, printre piramidele din'Egipt $i in foiumit
roman?
_!-:^- - ;_?1,
pislcq, intr-adevdr. De la inceputulvremurilor temporale,
ptsica a.fost un animal sacru pentru piminieni. A$a se explicd de iei
399_r!^allbJ.l,-gg9$igl care fti-a fobt trimis ca'sa:mi-deilviisesg
propria-mi Existenld mi se infiligd in ceea ce pentru mine era o masca
sacra.
- Da-li jos masca, poruncii, cu convingerea cd replica va mdri
3 - Amintlrile sufletulul

20. 34 35
in favoarea cdldtoriei prin lume. F-uncliona ca un tampon intre ambiliile
lui Paqan $i cele ale'Rogiilor 9i a ccintribuit cu adevdrat la incetarea
Rdzboiului'Rece.
- OK, spusei in cele din urm5. Sint gata sd invdl despre
acordarea instrumentului fizic.
- Nu incd, dragd prietene, replicd Pisica. Cdldtoria in care epti
pe cale sd porndsti e-uia foarte luhgd. Poate cdJi amintePti ce s-a
'iitimplat cit'triliodne de aniitt urmd, -dar
nu ai o cuitoagtere completd
a ceba ce este inmagazinat in memoria Sufletutui tdtt. lm11t99leJi. c,a
esti Soirit ce a trdit v-esnic si a inregistrat totulin arhivele Sufletului. ln
chzut'in care corpurfle niental, ffzic si emolio{ial vor folosi aceste
iniormatii pentru a:€i realiza unicul lor scop funcia'nerrial, iar Scopul real
at Vietii ebte uitat, Esenta nu se va mai manifesta ca etare. Acest lucru
i-a iitimptat de htitea 6ri si in atitea civilizaliiincit de data aceasta ili
decodifiidm intreaul ADN'astfelincit sd funbtioneze. De data aceasta
trebuie sd ne asidurdm cd porti cu tine destuld Esenld ca sd nuJi uiti
din nou Sinele iitimp ce riavighezi pe drumul-vielii-
- Dar am desiuli Esen[d, am declarat. De fapt, credeam cd sint
in intreoime Esentd.
" - Siour ci estL rdsounse prompt Pisica, dar tot a$a sint €i toate
celetatte. $ialde Phgan, ii Cei Rogii) 9i Pasto.rul Na.r1iQ49r^.fi-aduci
aminte de'oamenii &re se mincau'unfi pe aftii - canibalii? $i ei erau
fisenld. Aga a fost gi bomba atomicd gi cbi care gi-o aruncau unii altora
tn cap.' - inseamnd cd Esenta nu e suficientd? rostii rar.
- Ba da, este. Dar'ttna-te la Voinld - nu te-ai bucunt sd vd
intitniti Si in hcetaqi timp sd vezi Es6n1a, Sinele propriu gi, de
asenienba. puterea Lu mi nii?
Tineam cristalulin mina dreaptd $i md uitam la el. lmi zimbea
si-mi pdtiundea in vegmintul eteric. "tvla riei auzi dacd md vei pri": ca
oe Sinele tdu". imi spuse calm.
Si din'cristdl apdru o fiintd robustd, cu pdrul blond gi faia
bronzatd. ce-si manifest'a puterile iumite pe pdmint masculinitate.
- VoiA mr:s (=enql. Will I Am - n.tr.). Sint Sinele tdu piintrupez
puterea Voinlei. Voibgtebrice vreigiva fi. Sint calitatea Eseitei numitd
Voin[a de Viald.
' Mi-am dorit orezenla Aqnei. Vibratia dorinlei mele l-a alertat pe
Voiarnis {in oriqinal.ioc de cuvin'te: William - numei propriu; Will-l-Am =
Sint-Voinia - nir.) gi a activat puterea Vointei pentrl a qea o formd de
oind de foc a orezentei sale.
-- lat-o,-reacliond Voinla la vederea Agnei. O privii - dar ea
oarea ca nu ma vecie.
De ce nu spune ceva? intrebai intorcindu-md spre Pisicd.
- Pentru cd iu-i aici. Ea este o functie holograficd manifestatd
a catitdtii esentiale a Voinlei tale, asa cum au fos{ intotdeauna toate
manifeitdrite rbalitdlilor la'toate nivelele de exigtenld, inclusiv cqg pg
care o trdiegti acuin in acest moment de realinieTe la cod, addugd
spatiald algintie gi toate vietile mele de oe odmint.
.^..., ^^._-^lllqagq
istorie esie aici! am eixclbmat. Totut este peste tot,
totut petrecindu-se simultan intr-un mozaic liziclmelafizic oe evbnimentd
secvenlialg ale vibraliilor existente in toatd acea-nlmicnicie.
-
- rn acest cristal, observd pisica, poti sd pdstrezi acel ceva oe
care-l consideri Sine.le tdu - toate eveniitentbte pe iiiTe:ii ioe-n:tiiiEit
fl "ar.?
li-qu i.mpgvarat sufretut, fdcindu-te-sa-iti ciniEiiiae rrot.
t-unctia cristatutui este Voinla sufletului, un atribui at Esentbi. poti ia-_:t
1,_91,?f!Plo:e_9ypgnlru_catatgri! gi p.g.7tru invdtdturd gi, in itcetagitiip,
sa ,t ueea ge Esti Fi se nu b identifici cu nirhic din'ceea ce a'r putea
fi izolat de lntreo'.
- Adicd"oot cdldtorj ?n orice spaliu cu acest cristal? $i nu va
trebui sd md despart de el?
El este vo.inta ta. Dar incd n-a venit timput cdrdtoriitor. Mai
trebuie sd.invgli muttei despre navigalie, spuse ieih-pilrcil"""'
-,Navtgala, repetai ca un ecou, amintindu_mi de numeroasele
Tormure oe^transport pe care le dezvoltaserdm pe pdmint: de la cai si
oarcr cu vlste la vapoare cu aburi gi la magini,'avioane, vehicul'e
spaliale - Apoi q avuf toc MHF si s-a dfirsit cu fral'e.
-
- Da, cta, rosti rdbddtoare pisica. Ai uitat ciohl biteva.
- Ce anumg, qm reaclionat neOunreiit, lubmarjilele? Nu,
bicicletele. Nu - ba da - baloanefe. Nu. nu stiu.
- Cu toatd experienla ta, ai uiiat din nou corpul, spuse pisica
pe un ton grav.
^
Corpul- da, desigur! pisica incercase sd_mi spund chiar de la
pnma tntttntre de acordarea instrumentului fizic. Din nou mi_arn adus
aminte de tot ceea ce oamenii numeau tennobqie, ioiie iiele'lucruri
de care ne convinserserd haruc.inalirte trioimerr-sioiiale iL-tilia gi ;Lj
care ne identificaserim complet: cele materiale.
- - -
Adevdratele .invdfdturi veniserd in tiecut de la Maestrii care
;c:1,:gli*:9jd c_atitdlile.Esenfei..Dar agu-m, tmago --Arimijil;'jsiniiiei
ratsfrcatoare - a crislalizat aceste invd{atuii, ciildva vii, in form"a unor
^slilgme
structura!9. gefii acestor sistenie erau a:Esi pe'viltiji' i'ara sa
rnlereaga,ca predicau concepte pe care Maegtrii te traiseri electiv.
un asemenea rege ares, care s--a autointiturat pastorur
tAsilla:"'djjy;u','L'*t*,,'#i**'ii,*ti{*g+s,rlltnvalatunte. IJar, asemenea multor altor oameni, aiunsese sd fie coruot
de mecanizarea tumii. Aga a ajuns sd uite intr_b buna masuri scooli
domniei sate gi .sd se ahgajele in actitini Ciinou#'?i'iff6;;iffi;ro^ne.,Aceste acliuni erau.atit de depart-e de sursd incit oric"are oin cei
care-r urmau.avea oosibilitatea de a-i uzurpa tronul. Acest lucru s-a
intfmptat mienii in' gir gi aitrir-tof silriiula}Gi ;€;dG-ia"di,ga:lii
materiale.
o ive rse rJ93lT1,U?Xfl$,1?,{IB1:1ff i3i ?$,3f,ll3l:l.lTp,ig,ll1y,lyTl3&!l

21. 36
Pis.ica pentru cititorul care ar lua aminte la aceste cuvinte. prin vointd
po.! g'eajil vedea, qar ca oamenii sd Fie de-adevdratelea trebuie sd fie
u-n.
!lu,p4 cum poli
-vedea uitinduie in cristal, Agna, acolo in nava
spalnra rn care aivdzut-o ultima oard, are un dor iosiatgic de viald gl,
deci. de cei draoi..
.voiamis"se intoarse in cristar. $i totugi gtiam ci mai aveau sd
se manifeste si altele.
,^..,,,_-^9,,9[9c-f, spuse Pisica. Te descurci binigor. fine minte, noi
tnvalam gttin@ pecii,.pax scientia; vrem sd ne asigurdm cd atunci'ci;d
uer.il pregailI sa nawgnezi, n-o ve_i pierde din nou.-pQntru a nu o pierde
ntctoct-ata, e impoftant.sd stabilizezi fiecare pas.
-ln
viala ta be vor
!!!i!:pt1,fj_?lt2g!!iil ate Esentei, aaiii ntF-ui ii,d mliite,iai
""
pe
pamtnL d pnn eteruri.
q,p,t""[&,i"",J'[rryS'i:i$',VnS,iilE{rTlf ii,lf:if ,"7,"i;{Ji:i:
,i:Z:i,frifl{J?, etementut de fod a apdrutgi toTuji ni a riitZicii a r6st
A-cest moment era diferit de cerin care am privit drept intr-un
punct oriin cristalul unde erau depozitate toate.Erjun...-'-'' "
numeam noi de obicei oinouiii'
- Ceea ce nufieali.vgigipQuri. nu..erau ginduri adevdrate, ci
t"gfr fr7'4flli,?S,iq,rfifi,f|i,!iir;ngii,;i"{{i1iii!li:iiBydha, Mah.omed, Krisftna? in ultima insi;;fi,'M;;;te n-oi6{a"uii rinat
,qaT::;:',;y,'::i,!;:':t%9,{,fl
s"[:ri:,;g[,;l!fr#tntr;i:]zituzdimensiuni gi s-_ar fi dizorvat in tumiia-avift'bar
":i'iiiiir6ri"i
riri"pentru c2ng pdmi4t exista aceastd identificari Cu giidit. --''
Reflectam in tdcere.
- si acum ar.fi bine.sd fie din nou Totur-un-ul. pisica dispdru
intr-o cripd, iar odatd cu precaief 6i'bi6rere'tdpefirb'glioli" ."reintoarserd in Spirit.
37
acest tip de vorbitor "autoritate". in timp, asemenea autoriteli
^au
OGtoisidnat caoacitatea de a invoca - nu rhai puteau crea prin c-uvint;
ou-teiu Ooir-ctimpara timp in care sd-gi facd numdrulvorbit. Astfel cei
A;; avAu mai multi banideveneau vorbitori gi, prin urmare, autoritdti.
Sinoura sursd de putere de atunci era valuta forte.
-"'"- -Padn.
un conOucdtor al lumii, pdrea sd fie un bun vorbitor, dar de
faot era Odar un difuzor pentru un cimp energetic ocult care,.din alte
OiFrensiuni, era mai ales'interesat sd distragd congtiinla maselor de la
oescnuere'a cdtre adevdrata Realitate. cee6 ce seexBrima in fapt prin
el erau conceptele de supravieluire, materialism, obiecte.gi legafea
Sufletului, caie, supuse prinlului valutei,. aveau o-ytQlg..oe slne
stdtitoare. Aceste concepte aveau prioritate asupra Filnlarll umane.
Dar conducdtorul nu era nicidecuni diferit de populalia peste care
domnea - Pdoinismul era reliqia vremii, foda conducdtoare.
Ori d6 cite ori oamenii aveau o clasd conducdtoare, ii alegeau
de obicei sd conducd pe "cei mai buni" - infelegind prin aceasta-pe cei
care erau cei mai dezvoltati in conformitate cu valorile vremil. iii cum
nu existau nigte valori care'sd-i inspire, cei mai rdi erau numifi "cei mai
buni".
Unele tdri erau oline de oameni miniosi care respingeau cu
furie pe oricine"ar fi fost'ales de mase. (Prea pltin igi dddeau seama
cd
,,aleqerea', se fdcea nu numai prin votare, ci giirrin-emanalii psihice.
Condu6erea reflecta si se potrivea cu starea propriilor supugi, iar
acestia. nefiind constienti. iiihvinuiau pe predecesori'pentru propria lor
nefeiriciie debusolalS. In acest fel puteau mentine lipsa totald de
resoonsabilitate pentru calitatea guveindrii.) Acegti oameni igi alegeau
dictatorii care mdiapoi reflectau furia pe care populalia o resimlea lala
de ea insdsi din cairza folosirii torturii, represiunii 9i pedepsei.
Pehtru cele mai multe dintre clasele domlnante ale planetei,
trecea dreot un lucru depdsit sd consideri senzatiile ca avind vreo
valoare; mbnetarismul era c'ea mai concretd form6 de simfire. "Este
imoortaht sd rostesti adevdrul", spunea conducdtorul intr-una din
predicile sale, "iar piofetul care promite iertarea pdcatelor, progresul 9i
baMarea poaita nuinele de bani - profitul e Puterea Supremd, iar ingerii
sdi sint armele. Ca urmare, vom-lua alocatiile pentru hrand, sdndtatp,
invitdturd $i locuinle ca sd pldtim tributul nostrd fald de Dumnezeu." ln
felul'acestd, taxele'au cresiut pentru a sponsoriza asemenea credinle,
ldsind un iritreq qrup de oamdni fdrd addpost, bdtrini 9i bolnavi, lipsifi
de posibilitili niaferi'ale in asa-zisele tdri dezvoltate (problema aceasta
soiiale nici iru se mai pune-a in asa-numitele lumi.subdezvoltate).
Desi odrerile desore Paqdn erau impdrtite, actiunile lui au fost
duse oind lA caodt. Ceva'mai m[lte arme aici, ieva mbipuline dincolo
- situdtia (vdzuth din afara cimpului qravitational) era absuidd. Evolua
insore' dibtruoere. Erau implhntatd oindlri abdsdtoare legate de
sudrevietuiredtrupurilor, iar rbzultatula-cestor aciiuni a fost o pbpulalie
neincrezhtoare ce trdia scdldatd in fricd.
Pagan triumfa, iar magina de rdzboi se instala in fiecare col| al
ir
CAPITOLUL 8
DIN NOU ISTORIE PAN,IINTEATA
oamenii d'e pe pdmint crezusera c5 cer ce vorbea murt ge oanume temd gtia mai mirtt decit attii gi asa iu ijuis lE-n-u]neistu pe

22. 38
lumii "pentru-protecfie". impotriva cui? md gindeam. (Mai tirziu toate
rocarete oe razbot au tost dezamorsate gi redistribuite'printre nafiunile
mai sdrace ale lumii din grija fald de frrititarii netoioditi c-aie'buteau
rdmine fi rd tucru. ) oa men ii cbnsiderau aceastd acli u ne fie inqioiitoale
(drn cauza riscului anihildrii), fie triumfdtoare (din cauzd cd r6prezenta
puterea asupra altora).
^_=.,-,llljf'ji_gg1e
o considerau. un risc igi petreceau viafa dupd gratii
^-
graornr zootogice pentru oameni - pentrubd indrdzneau sa voibeasca
rn carrtate de transmitdtori de altfel de cunostinte decit cele din
realitatea curent5, cuno'scute drept adeverut ptan6iaiiusotutj. b-in cino
tn ctnd.erau vizitaJi de reprezentanli ai refelelor de comunicatii, care le
Ill.:11l9?tInSglg?,j,1 lume gi-i prezedtau ca pe nigte exprinenli ai
neDunter, traoant ori chiar ai unui ootimism hilar.
"Cum de vorbesc aga? Nu gtiu ce-i lumea reald? intrebau
poljligtii lui Pagan. "Ei repreiintd rdtll, vor sd stopezJnrasuiite oe
?pglalg! HIa:lgt g,e reactiva vechea tradjlie a vindtoiii de vrdjitoare, iar
carre strrgrt gradtnite_ zoologice s-au umplut de disidenli. Estui si VeStul
fl1u_e3-t'-ec?{e
grdd,inite lui; gi, curios lucru, fiecare inteimniga s<iiul opus
oe oamexr. Dtstdenlii din Vest erau cetdfeni obisnuili in dst si invers.
.. Pastorului.Navigator ii pldcea sd-spuni ia totisihtem'la fel. Ne
aveftiza asupra etectelor negative ale activitdtii nubleare si se ruoa
pentru pace. Dar tot et imprumuta (cu dobindd) valutd forte investitorilor
9919 prJ.,$l{cgau ?l[aqe1t.- focoase, rachet'e Scud, patriot, Exocet,
gy'p.?,l9,yirage,, Mtc, 82, bombe H 9i atte arme _ care nu prea era
trebutnctos pentru promovarea pdcii. -
Pe mdsurd
"?:"p^qf .Ui^fgO3n^in_ainra.in Vest, patriarhii Rogii
avansau in Est. Cei Rogii proveneau*dintr-o speta Oe cbnduCatoii care
dominau Estut de murta vreme t-a sup15fdp,-iceasia-oomin-aie
incepuse numai de la Marele Rdzboi; oar,'in fond, eiieJiezJnlau cea
mar. m.are gagcA dg pe pdmint, de sute de ani. lsi schimbaserd doar
srmootunte unet religii austere cu alta gi, dupd ie au dominat multd
vreme rn Est, se extindeau acum qi in Vbst. Cei din vest se extindeau
gi ei spre est,..nordicii spre sud gi viceversa- puiiniooaiiu oolervat ca
extraplanetarii.se {egtelptau inc'et, dar sigur, siincepeau sa oeiCitieze
cocunre genetce. El se deschideau spre o identitatb care (,,in cele din
u.lm?., cum. ziceau bancherii din dorheniul investiliilor cirid isi fortau
clienlii .s+.y_ite prezentut) avea sd se dovedeasia i ii singrni s;trjli6
etern viabild.
A.cegti Patriarhi erau pe cale de disparitie, asa cd, in vederea
retnlnertflt ststemului lor rigid, au decretat de-schiderea'comerciald.
Poare ge ac-eea au eguat in tet',e oin uimi i''nfIu.;;i; vd;iici6ii""tit oe
nesdndtoasd
,- . Populafia lor incepea sd se inchine razeut Banurui si sd cadd
praoa. lnluentetor cutturale din lumea lui paqan - ieans. broouri si
llggg!.,1?gan ilii credeau cd .aceastd mogtenird v-a peSrpetu'a amYntire'a
9ly'jll?{e_r lol - ei n-aveau nimic de oferii care sd se compare cu Taj
Manal sau cu motorul cu aburi. pe misuri ce generatiitd mailnere
39
I
erau absorbite de valorile vestului, ele reprezentau. o Smeninlare pentru
ionduciitorii rigizi, care . pe vremea aceea i$i. tolos-e-a-u
l1t^e-rul
inventivitate detare erau in stare pentru a stringe..tocoase 9l materlale
si oentru a face reclamd produselor de piafd 9i alimentare'
5 I ultima conferinld'"de pace" dintre Est 9i vest se desta.$urase
""m
asa. Zaoorov spule:
;iCe-ar fi sd inlrerupem toate- canalele de
I6lilriY&tG-F;tri, liiinosri id nu mai fie cbntaminali de gindurile
voastre?"Jntie timp preqiteii re[ele psihotronice alternatlve cu care sa
o6i1"OirO"iJ ;;eib 5 ui6e vesti|e. (5e descoperi se.de cu ri nd cd r azele
oe oirtiCufb electomaqnetice puteau sd intre ih spaliul aerian al unui.alt
orub si sd schimbe m6dul de a gindi aloamenilor.dggPre er 1n9r$^l 9r.lfi
letLil icesta sd-i facd sd uite slructura Modelului Divin dln el lnslgl.
'p";i;i;;ilotomeluseserd denumite "tulbur{ri mintale", dar mai tirziu
comoortamentul aberant a devenit normd. ln acele vremurl, nlcl o
;;?tT[irru;Ji"ei vato-are, iacivenea de pe buze 9i nu din inimd 9i,
beci, nu avea o integritate semnificativd.)
Aceasta a fosf-cohierinta in care Estul 9i Vestul, dindu-gi
seama cd rezervele materiale erau limitate, au hotdrit sa.Scape unul de
litui. Ceeate nua inleles nici una din pa(i a fost faptul cd nu puteau
exista una fdrd alta.""'-* -
Asa G-'tace cd la conferinla la nivel inalt Popov a. ridicat
orobtema''iloOltitEiiioi Oe-convietuiie pagnicd, in timp ce, de .fapt,
l-;iJ11t,on| c.iniraiiul. paoan accepia cu irn zimbet, ccea ce a dts la un
il#iig;ili ffitr" mi"r+naiiivdlutei- cola 9i blugiiconstituiau.in mod
lirfi6"iii".l;;";e
-'ei
etTcheiau drept "doveli puiernice". Valuta forte
outea fi reinvestitd pentru a duce la P.P.
ir.p.-ul a;niina-miniea fiecdrui producitor. lnitialele veneau de
la Prooram be pioOuctie, dar insemnaiu de fapt Pr6iectul Pa!'3l1oi9'
iiroeiaiivut Je, Oaza erb:
'"Distrugeli
toatd concurenla! Mobilizati toate
iJ[Jiet pieoatiti-vd sd atacati in-ap?rare!" lar valoarea din subtext era:
;6iia 'eu
niJtipiivietuiesc,'atunci nici ei sd nu supravietuiascd."
---- -Pomoaiea-pulerii
eia requld infailibild - P.P.
Cu niuttiiniinainte de donferinfd, avusese loc un eveniment
nrin care-riai-mitii uaiuieiincepusera sd frofite de puterea lor. Fiul lui
isn*lejifnalcuf Oin Abraham $i Hagar, dbud personaje_care au creat
iiii'dE"iitrne miioia intre rst 3i ve50 h notarit sd aducd inapoi aurul
i"iiu"'O?oe ipfnarie Oe Oin<izauri gi au ridicat valoarea. petrolului.
F p'.U. (Fohele'Paoaniste Unite) au aplicat principiul lacomiel, c_are se
b}ibE le'qi aie-iemporalitetii'gi grhvitaliei gi
'au
decretat:."Tot ce
irE-oii5-ra-iueti-si OJcaie riveii frevoie'nu iruteli avea - dar, luali
;fi;i;, treiiE'si aveli.n Rceasta dubla.obligajie i--a dus pe oameni la
OispJ#re 5i s-au supirs - dddeau totul ca sd oblind "ce nu puteau
avea".
Acestea erau zilele in care a fost programatd _originala
condamnare la moarte cdreia i-au spus "criza de energle". ue atunc,l
incolo. totul a avut un drum descendent. oamenii au ultat cum sa
i"ir-tJje'iuisedbe energie din interiorul Fiinlei insegi sau mdcar din

23. 40
5ilfifiS'.ij llHi l,=i:5.SF'"??3r''?3'"1?;fr%?g?,81[:
ceea ce nu se putee
pi"u"r,Ttffi iTila8[,#!?ilfd€[",pi3tillg%?at,FgTt3[,fjil
ry.Sl"d'a5"Ey,::!,:'i:',v,;,ilIff '#f,te''l*id+"n;ir:"":ii+
i,,fl i",pJBigLl; jii3?S"l"d;1-uirivdt'd;iiieteiiio*ii[i;d"jf Binioe
^^-_, _ _9_or1flictut .pdrda a,^fi numai intre Eslgi. Vest, dar, simultan, uncongromerat numit t.?,t.-(Fq,lgdtorut oe-pirtere-ihtJil"ft;;il
"u
o
ilyl1u?i?ii[!'3JTs,matlir"*n jji:lr::rffi m::,t:
F"ll:',iift li,iisft ,,1,'..€:fJtrl,s:
jjs'st:1;s;'#,,m:n:tul:
r ntre procedeere patriarhiror Rogii si cete
-ire
ed6;ii' ild;d6'.''"
41
Dar atit in Est cit si in Vest, toatd lumea urmdrea pe toati
lumea. Astfel, prin birfd gi int-rigi, se intdrea Proiectul Paranoid. Condilia
Pdmintului erd tristd; dei aici $i consecinlele triste.
in tot acest timo Paslorul Navio-ator a tot cildtorit si a vindut
adeziuni la ideea de Dumnezeu - acela5i Dumnezeu in nuniele cdruia
triburi, natiuni gi indivizi au ucis, au furdt credinfele altora gi au ars gi
inrobit truburi c'e au refuzat sd fie inchise ori sd tidiascd ing:un anume
loc doar <ja sd serveascd marile religii ale Bisericismului. ln acest fel,
el si-a violat orooriile orincioii. O sinourd fortd ascendentd a urmat
cal6a Spiritutrii si's-a devotdt cregterii-maximd - $i acest grup mic igi
avea baza de operatiiin fiecare formd de viatd a universului. Era doar
o actiune resriirsd,
-dar qermenii se dezvolld acum, pe mdsurd ce
avan'sdm in aceastd deco-dificare structurala a Sinelui.
'
Aooi mai era gi chestiunea leqatd de controlul min[ilor. Dupdvin droa rea de vrdj itoarii, i ule irei cdnffaTd -m;'l'
ili;ilii ; i,ilxor m i n i_
ifi lP8:i,,luillltl;-".ffi
'Shll,lil;.V*r:tiii;ift
Gddi.?'lii;gi";-
Ac'este miniimperlii$ qn-eilu Bisericismere, cdci se afrau subincidenla leoii scutirii db taxe'. pciiiJireieata tor a fost incerCarea dea se in:vdta unii oe gifii ceei
"JiLc;J'dintre
ei mai avea incd deinvdfat - se treiadca inlr-olumJialiG:se rase posedat de ea, chiar
Fftlfr di!,lfi?fi ,,'r,:;Fj?{yff
,il^"rJ5r,!si!'def;g?t?rr5[1ii""$reguti.-Totut sfirgi in izolard; ooii Jiiiii'slJivaloarea realS a unt
,Tsffi h;,.rrs"'"s jl]fl lluifl#hhllh"jlri",ii'Tl#,3l?il
i' p.,n"I .'Jr'3t"'"tiiqii,ilfi
!':lg:! i :t|jfiI, : ?,
gt?Tl8.i8f ,",n",Ef,
,ii:l j
hasidifi, sufiti, tran'sformaloii'or?J,i.ir-""ri'i'o'i.';'l'l:ejlll: +1:.
oameni ptin-i de or"'JflThfltSlfrmtsi asa maibelart6. toii.erau
c red ea u bi n
"ei
i n il : ba ; Gid'ib""J ffi i
"%,?ff["
1fi1,,4 ;,il,fl : l,u;
ilfd:1.'i'.13: i fvssf 1'sl'.1"riffi H #lifl
a u ii li
n s sa Tie dili; d ;l ; ;
"ridichii" - adicd rosii
chipnep^otrivi.imbhts;1il{#i1P,#i!!?},f,ii[?lt'iff #'J!}3Ht"",1
rn ceararta oarte a rumii situafia era asemdnitoare. Din cind ingind cite un estic tfniea dupa liilii-Sltoii
nl"3:g**p';*;1'.ft,;$**rur$tri.;,t1,'!tr;ffi
CAPITOLUL 9
DARURT PRETTOASE DE LA CRTSTAL
Am ascultat cristalul, care acum emana constant o vibralie
inspre straturile exterioare ale vegmintului meu eteric. Aceasti vibraiie
suda cam aga "Voia mi-s, Voiamis, Voiamis, Voiamis..."
- Sd nu te obsedeze puterea voinlei^tale, mi sfitui Pisica.
Voiamis e un aspect minor, degi important, al lntreguluitdu.
. Eram complet debusolat, dar gi coplegit. lntegritatea pe care o
percepusem - imersiunea esentiild a Sineluiin Tot --nu aved atribute,
iar amestecul de lumind $i intdneric, sunet $i tdcdre se implineau ca
lntreq. Dar cind isi fdcu Voiamis simtiti oreZenta. as fi zis bd nu mai
incAfle nimeni. Plindtatea era atit de frrare incit frri-arir perceput Sinele
ca lntreg. Pisica spuse:--
S-ar pdrba cd te rapoflezi ta bijuterii. imi amintegti de ceea ce
cereau grecii pentru oblinerea lntregului. Fiecare calitate era zeificatd;
doar aga puteau ei sd ne asculte. Asa cd am sd-Ii dau un sac de
pietre. Sirit foarte pretioase. Mai tirziu,'la timpul potrfvit, poil se b scoti'din
sac, sd te puifn cfmputtdu sisdde:viicahfatea Esenlei iareii placi.
Cind le vei aiea in tine pe toa'te dintr-odatd, vei devehi be-yoit-'to-full,
fii-tu-deplin.
- Be-you-to-full (pronunfia aproximeazd cuvintul beautiful =
frumos - n.tr.) - ce-i asta? intrebai, cdci nu 'mai auzisem vreun
"be-au-ti-ful" rostit asa. BeauMull.
- Am sd-tidrdt, spusil Pisica. Dar mai intii trebuie sd stii cd
fiecare calitate eite lumind. Miscd cristalul si-ai sd vezi - cdci aieastd
Lumind albd a cristalului are ii ea toate Luminile.
Am invirtit cristalul in miini si - sd vezi si sf, nu crezi - din el
ligni o razd verde-albdstruie. Mai erdu qi alte lumini, dar aceastd razd

24. 42
se separe $i apdru ca o bijuterie sctipitoare. Din ea iegi o Fiinla ce
odrea'femeie ca formd. dar siqur era db orioine divind. nti omeneiscd.
Cine egti, pr6tioasdintrupare? inirebai.
- Sint frumusetea ta, rosti in timp ce iSi mdrea dimensiunile
pind la umplerea intregjului firmament. Pdiul ei era albastru-verzui, iar
haloul sdu era lumind albastrd. Ardta asemenea unei imense zine
angelice, inconiuratd de pulbere aurie $iinvdluindu-ne pe toli.- - Md itoli aprecia? intrebe. Bra[ele mete s-hu dischis sd
zboare.
- Da, am rdspuns gi m-am indllat in zbor ca sd fiu mai aproape
de fata ei. Da, cu ad'evdrai
- Aceastd frumusele este de fapt propria ta frumusefe, tot aga
cum Voiamis este vointa,'spuse Pisiia.' Cihd vei afta deip're todte
,Hi?!f
,r"t_ff!,f.i,
nu vei mdi intinde mina dupd ea. Vei fi:tu-deptin.
Be-you-to-full - iatd ce voise intotdeauna sd spund: Plindtate!
Oamenii ac-eia de pe pdmint care erau impliniti erau frumogi gi in
satisfaclia lor ave,ad destule care si-i umple. Ei'se distinqeau'dd cei
a$Atfjr;*retty.lntotdeauna
am gtiut cd estetica inqp3mna rnai mult
-.Q.grgc!, reacliond Pisica. Plindtatea fiinlei gi va ingddui sd
naviohezi fdrd riscuri.- - Sint frumuselea ta, adduqd Frumuselea; si sinf aici ca sd
fimin gi sd te bucuri'de mine. R{mase intr-uh glob de acvamarin
iniuntrirl vggmintului meu eteric.
-_.lmi ardli gi imi dai atitea lucruri prefioase, spusei
recunoscator"
- Sint ate tale - gi tocmai recunogtinla ta face posibit ca magia
acesiei lumi sd continue. Fdrd ea, totul se bierde. Esie tocmai ce s-a
intimpiat pe pdmint: oamenii au tot tuat Ae bune anumite stdri de
Iucruri, ceea ce a degenerat in amintiri fdrd viald. Le-au coiectionat in
van, ca pe cristale, pietre gi pietre pretioase, dind valoare monetard
valgrii . reqlg gi numind
-piosperitate
acea coleclie de obiecte
colecliona.b.ile,Iridimensionale, p:entru a le cornpara cu'cantitdlile altora,
reoeilntna Dogapa ca matene.
- Gralia e ceea ce ne leagd. Aici sint doar prin Gratie. Gralia
ta este folosiiea Voinlei tale pent"ru a mullumi Sinetui tdu, brin miie,
pentru Ceea Ce Egfr, conchise Pisica. qi dispdru iar, ldsindu-me sinqur.
Dar cie dala aceasta eram in iomp'ania plenitudinii sinouriTdlii
meie. Frumusefe.a-gi Voinla, in pretioaselei lor foime esenliale,"pluteau
in corpul meu.-Uitihdu-m6 la ciistat sl la aur. am orooao'at o'uncid in
zona gindurilor mele-. Apdru o floare
"-
un Trandafii PdrpIriu.
- Acesta e Spirit, spuse Pisica.
Am zimbit in timp cb magina universului mistic se autoprezenta
ca roua proaspdti a Trandafirului Purpuriu. Mirosulinainta cdtre mine
in timp ce imi deschideam inima cdtre el. Si cu cit o deschideam mai
mult, cu atit acesta cregtea - deodatd intregul univers fu un Trandafir
43
Purouriu cu oicdturi verzi-albdstrui de frumusele pe petale 9i vapori
distilati care ftodelau undele sufletului meu - intreaga migcare a tuturor
lucrurilor.
Am auzit€ufletul cintind:
Extatic siml al Sinelui,
iubitd floare a vietii
printre Planetele de Piatrd,
amintegte-ne cine sintem.
Extatic miros al vielii
puterea crealiei
irrin voinld acum rnanifestatd
rn ceea de Sint.
Puterea crealiei este o functie a Voinlei 9i Frumuselii, am
reflectat. Atunci Pisicd apdru instantaneu 9i rosti:'- - - -- Ei bine, se parci cd nu te pot ldsa de-tot sin.gu.r' TPg.i concluzii
prea ugor gi prea-rapid. Ce-ar fi sd te bucuri pur 9i simplu de ceea ce
e orezent acum?- r - -
Am inspirat adinc. Floarea dispdru gi toate acestea pentru cd
Eu Sint.
CAPITOLUL 1O
ALTE DARURI ALE CRISTALULUI
l-am spus Pisicii:
- n soiit momentul sd reinvdt pierduta artd a navigaliei.
Ceivechi o numeau ciberneticd, de$i pe vremea celor dln urma
ziJe ale pim:intului aceasta degenerase in ni$te simple mecanisme de
feedback.
- Si de ce. md roo. crezi cd esti pregetiQ intrebd Pisica'
- Fentru c'a incedSa pricep cum'seJace c5, dacd nu avem o
inteleoere clard a ceea ie siritem hoi ca Fiinle divine, transcendente,
cdiitatlle Esentei - fie c6-ivorba de Vointd, de'Frumusete oride altele -
au
-O6arG-nhtura
psihologicd. A9q 6e explica.de-ce pe pdmint
oimenlior-te iiosea'flacdra" Vietii.'scinteia Fiintei era as'cunsd (ne
impresionau in inod fals termeni prost folosili ca frumuselea ori vointa)'
fiirid oresit interoretatd prin Orisma formelor fizice de care devenisera
ioii OEob'nilenfi in acete'ultirire zile, fie in forma modeldrii corpului prin
re'oimdri de inlometare si exercitii lipsite de noimd, fie in cea a voinlel
de"a controla minlile gibestinele nbastre fdri alt scop mai inalt decit

25. 44
intrelinerea aparatului trup-minte. Nu puteam deveni intreoi adunindp_drfile. tntegritatea insem-ria sii iai;iet. ffiii;il.,Hii""i'UJiE'i" o" ."cred cd sistemele medicale ale pdmintului nu prooui iezurtatele
scontate. Atunci nu gtiam, dar acuni rdspunsul este-simptu: sanatateinu poate sd existe clecit in lnteqritate. iar tntegritatea 5sG tunciia-oe
cunoagtere a sufreturui. Dacd nir ai a'ceastd c"unoiileiJ'Ji iu'
9ii#tdF.3pT,iil'i., pofi sd inveli cu adevdrat sd-conddci
"",1?"1,131care este truout viu, instrumentut fizic. pofi doar inoeptini-aiiiijni
mecan ice,. in iare n q se gasegie
-n
icio.jiia' idbuEiiiu'n Jf,Eiit".,".
yeli"d.ei!!':if ff,F":;,i:l"Jf ,eT',U?[fr?nfj,lil,::ai"[i"H:F:l;"i:
tdmdduitor de minti bri de truouri. ' -
Ani si ani. bl:l^"-.y'rygla1
9S
pe_pqni.n!^s-au bazat pe credinta
gi-lr!p_{ _e -singuiut
tucru care conteAzd'. Maitlziu, i-i?diri'ut si o
g?igcarg cunoagtere a minlii, dar aceasta a fost gregil interpreiiTa biept
comportament individual.
ln cea mai recentd viald a mea fusesem medic. rnteresur
pentru celcqlare.q Suftetutui m-d dus catre meOicina;' im-vrui'sa-mi
lil''3ilrl,t$"i:'"'J"fl ',ir,#f A'#t:";"ii""Jl"1"i,ge$r,a'-"?,#J1d
plindtatea {e gine gisd operezicu oistincgiil;l6ai;Je d'il5,..iLi;;ffi;ale Fiintdrii. si toiugi, ih cdutdrire rnei6 oe Fi
-par"i;i-i;ti;i
paieiftlqnq,"i",t, afit estdt clt 9i Vestul aveiu exptica[ii pentru ,,cdderea
omurur" (care Dentru mine insemna p-ieiderea- 'lntegritSlii- pn.n
Ilgg^lgt1*l.g_,Tg."-le! elnriCiriei n:a laiut d"&t ia ffibTd spetaumana oe nostaroie -. nu se putea dovedi de fel cum se piodusese
939="1"-".?!a,c_dr6venirea eraimpos,oirilroturpa-rii'ibjin#o"Jistorie
pJ;f, .r%Bi'BE",Ef,
ff "
ti rn p u I u i. N i me n i n u pa re5 ia oescd eer.6"i{y g i3
nlGaiuJnti;;u#i'ti:fr E1ii?ll"r?"rs,ill}"rungs,l*lr,,'..ltt'.l[
o istorie a timpurui care se apro'pie- muii'de'lni6rbddidi'"q'rooara
non rin eard,. m u rtidimension"r4, aai ilm€;;
-jo,i.'iorjib''Ji'iEE"3t"
"rudoar o te^orie strdlucitd gi nimi6 mai mult.
-
studiul sistemelor viza explicarea compozifiei 9i funcliiior
organelor; unii vedeau .corpul. exc.lirsiv ca matdrie,'atiil'ca"un'joc
flltrjTqlintre marerie gi enbgie. riecare taotiE'iii-tliti'il iJ"rlrta
"u
$i.Ei8!id!3fi u?8lio"J3;3fi ,5i.?ll?L!1i1ffi,?.iifr IJfl f flii;*6#S'{Sratau acresea ca oe nigte
^instrumente ilentiu coniloiui-borpuritoi
t-"1lil?:f,ff#El{%,;ti,s:ifiai?l'.%s,1,,'"uiitl'f,J5fi '#tirngtgt adevarut). Aga s-au pierdut calitdtile Esentei. -'--'- r
racutsa-0fi?r133"1?H*tii;i:t*|,?S#iig?P
cd ieea ce ne lipsea ne-a
;b6;6r*",;dt.ili'J"?n"eiactivateo""r,"nffi it8[]lf f %3ll',t?JSi]$J;
B?TF,lil3'"""tTt?'"",fi''f"tp#il,XTlH,."*.{iJiipli:laa*lYrt:
45
seama sinelui. $i igi etalau aceste calitdli cu mindrie 9i cu un aer
orotector.r' - -- ---
- Corect, dar nu cumva iudeci prematur, numai pe.b^aza.citorva
atribute? Uai tii minte sdcuteiul pe'care li l-am ddruit? Ai cdutat
induntru ca sd'descoperi ce contine-a?
- Sdculetul -'a, Oa. Unde e? intrebai mirat.
- Acoto hnde se qdsesc toate - in cristal'
Am inceput sd fr6c cristalul; 9i in timp ce-l lustruiam, Voia md
oofti induntru.
- Cum oot sd md micsorez la dimensiunea ta? am intrebat.
Cristaldl a zimbit 9i s-b fdcut atit de mare incit a cuprins toate
oalaxiile.
Exoresiile dimensionale ale mdrimii sint de o asemenea
naturd incit. desi par sd dezudtuie o anumitd ierarhie, ceea ce e mare
iiiio aimeitsiuhd poate fi imperceptibilin altq. Te-ai obignuit cu cele
trei dimensiuni ate' lumii tale.'Aici a'i vdzut-o pe a patra, prin timp; pe a
cincea. orin spatiu: pe a sasea, in Unicitate (Oneness); pe a gaptea ln
orooria'a eiein"divind, nedivizatd si compozitd; 9i pe a opta, in
'aoieoatete Suftdtutuide Grup, unde milioane de entit{liaclioneazd prin
c/eaiie ca o unitdte operaiionald de muncd, acea muncd ce duce
dincblo de dincoto. AI gl4p1s1.t plan este prima bazd Qe lansare pentiu
sineraie. adduod Pisica.
" 'Si
iatd chiar in fata mea (in ceea ce se numeqte in prezent o
aliniere nbtogrdfica, omnidimensiohald, pluridireclionald, nonentropi;;ai
toate obiectele create existente, precum 9i cele inca neglnolte' s'd
;mistau; in aliniere oerfectd spre un scop stiut-numai de ele, coexisti,rc
in dCetasi timo cu foate nivelele. Era acei non plus ultra - jocuri dc
artiticii sinet-gi-lumind simultane. Era mai spectaculos decit aq f; visai
vreodatd.
Pe un ecran oiqantic ca o mandala sau tanka cosmicd ln s,lii
tibetan din care eman?U boddhisattvas $i buddhas de toate mdrii'nii;'*,
activinOg-mi amintirile leqate de intilnirilei mele pe riposatul pdrn?nt .:i-l
Dalai Lama, vedeam in-adincime Sinele mgu 9i p^e acelea c&if .irt
ndsteau. crdsteau si mureau si se nd$teau din n-ou in toate fotr'"l€'l; ,,i
timburilei. siniultan in toate luririle - in'interiorul cristalului nurnit Vi:., ,i
me'a (mvWill) si al minqiialbastre-verzui numitd Fiumuselea rnea i:"''r
geauiv)'- toatd intercoiectate, existind simultan fdrd ca-totugi t;u ;c
influerit'eze recioroc sau sd se amestece unele cu altele. Fiecaie
eiemeit resoect'a hotdrirea pe care o lua oricare alt element in pl'cp' 'a
sa desfd$urare temporald.'Totul era menlinut in perfectd ordine - o
ordine oei care nu o'puteam concepe sau inlelege - ordinea viziunii
tuminatb a unui diam'ant perfect. Rbflexia fiecdrel falete perpetua ia
infinit reoroducerea acestei scene.
'M-am intors in prooriu-mi cimp eteric.
- Niciodatd nu vei'gti de undb apare o noud surprizd, spuse
Pisica izbucnind in ris.
in vegmintul meu eteric apdru un diamant perfect, ce plutea

26. 46
impreund cu cristalulgi cu globulalbastru-verzui 9i reflecta Lumina albd
a Claritdtii. J s
- Urmeazd aceastd reflexie, spuse pisica.
lS? am.gi fdcut gi am fos't iondus cdtre o tumind atbastrd
pranlng orn .mljrocut cregtetului capului meu. Acolo - induntrul-capurur", eu etertc -,am gdsit sursa.acestei raze albdstrii: o micd perld
albastrd. Am zimbit la ve'berea unui^om-maiin vi?st5.
'
- Sint esenta Sinelui ldu inletepi gi ma-iumesc Augustus.
Zg!:! 22o:y rg
3 111i
u r.o r a cli u n ito r ca ie a i' a|i u i't6
":.'
A i iia ;i i3e ;ii s;i
3{i,3r?fffi!,"10'3i}"ei
am ieftat, am invdtat ce era de invdlat ei ain
,,,!! -,! .Ani g.i ani am.vorbi.t prin profelii de pe pdmint si din atte tumi.
unrr otnte cet care-mi ascultau cuvintele imi a.drhirau mai ates luntgiiea
bdrbii sau incercau ia:ili iplEit iiiiiiurite o-rierid'",i'"i'poi sa
Vqcorpe gi sd scoatd prqfituli 4e pe'irma-pif6iino;;h;te,Tonaino
biserid stipuse tesitor 'vatutei.
Pulini iu rodi cif ;;' ;_;:;' ;izit cu
adevdrat. cu umitiitd-te impiolsarta aiiuui,i,eitiu cla ieiicE"am a-lispune e m.ai vechi'decit tiiipul
itt;", ,ffii!!,#!;'0,"i83ii,",i,t?,'','JilX';3"4f!!'if;l';l{if,';,Y:,i,",3
sau rnrcieclre. rn asemenea cazuri trebuie sd ma hutoactiv'ez.'
L1a r' c red e- m d; ip i fir trg z. asc u r tdto ru r, co nti n ud. *ta-u-d e a s up rain.serytu.i. d.e tq cregteiut Caiituj 1q;-:' a';;i ;eia'ceZraia-aZ"""r,er""
structurii sferoidate a oaseto'r cind niinzi Oralete'tateratlfi6iiiTiestacu
bralel e 9l:E,lll.gi1"^ u rec hea i n teriol rS, leiiii; d u:;e ;JH iSiJ pa c i i.
tnreepctunea carg sint a fost dintotdeauna, aparline tutiror gi
a ramas aldturi de om. Dar surzenia t-a fac.il sa'-91-adiiia'"iiop;rilriljudecdtor.^Aga se face.cd nu mii iieli'p'ianeta.
- tmt Dan ar:t de-cunoscut, Augustus. $i totugi gtiu cd gtii maimulte decit ag purea eu infeieqeli.eoilaiX.
Sint Sinele. tdu.,' duba cum sint gi Esenla care Sint. Darcatitalite m9te s-ar putea d'ezvotta iiiiai ciiidarii-ih'diuii|"oiiii,cotete
ff"qfiff:fr,iE5;3'trsg; jtiiJ;2;:":zt*;;r:lnw;il:ii't:,2
pe deasupra"
$tiu cd te simli.re-cun.o.scdtor gi bogat; orice fiinja umand, nun u m a i t u-, a re ace ste fa titali g i ih ia- a t tE t e.
-xoa'
c8'i& i"'i{i" ii'FL o i, d
"ce a apdrut suferinta?
Pisica interveni:
; lvlisteyl, it;bite Suftet, abia urmeazd a fi dezvdtuit.
M-am inirebat: g.i-au imaginat vreodatd conouciiorii, reqii sauch ia r m i I ionarii oos ibir itdtea de a" f i iiL' a-d J"dai #l;ti?'"cil
'.n1%
ii
"uincercat intotdeauna sa poseoe oiamiitS,"dur, perre, cristare. si iate-me
,?:lldylle- ?e. toatg inti-un toc in ;r;mateiia nii
-eiidiir''rilLcoro
unoe nu are importanfd, acolo intotdeauna ESTE.
A trebuit sd mor ca sd md nasc din nou? lsus aga a spus, darlurnea s-a gindit ra moarte ca ta o-inesiiine care-1,,r??J ii.-,i. rraai
A-
exista si oosibilitatea unei morti mintuitoare - o trecere prin tunelui
dintre diniensitrni "pentru a-gi afirma maiestatea Sinelui. Maiestatea?
Poaie cd vechii regi'erau gtiutori - cdci se incoronau cu pietre
oretioase.
tJnele din gindurile acestea se propagau prir, loate tlarurile. pe
care le-am primit,"formind un fel de
'corbana
r'egald: cristalul Voia
sustinea Fruhusetea acvamarinului, iar in indllimi slrdlucea diamantul,
odstrind in adinc inteleapta perld albastrA.
Din ce-i ficut iacute[ui ce conline acestte daruri prelioase?
am intrebat-o oe Pisicd.
- Ai pittea spune gi "conline", dar, pr,
ai putea folo:siin loc 'reveld' sau "dezvaitie".
pentru scopul tdu
- Vdluri?
- Da, deoarece le percepi numai atunci cind egti Cel Ce Egti;
numai atunci aDar oentru tine. E ca un consiliu, pricepi?
- Asad'ar nbi toti avern Tot $i ne acopeiim cu vdluri Sineie 9i
toate atribuiele prin felul in care ne fratdm Sinele gi ne tot spunern ci
sintem.". ideea pe care o avem despre Sine.
- Dacd'ili tratezi Sinelq ca pe un.trup (aga a fos!.iryrelnytd.
dinamica suprevieluirii pe pdmint, cdci toli erau preocupali doar sd-gi
Iind trupurilb in f[tnctie), tot ceea ce eite subtil este pur 9i simpltt
'acoperit
de vdl. Dabd' reac|ia corpurilor creazd fricliuni in mediu,
sdiutelut va fi atcdtuit din simtdmiite; in acest caz tot ceea ce esfc
subtil,-dar se afld dincoto de simtdminte, devine acoperit de vdluri"
A! vdzut ce pot face gindurile - ai adus-o pe Agna fdrd viala
din ea gi de aceea gi Esenla ei a fost ascunsd pentru ttne.-
Cum termin? Pisica de vorbit, am gi replicat:
- Asa este. Adevdrul vdzut la fiecaie nivel prezintd un nivel al
realitdlii in sine. Menlinut in contextul simldmintelor, se aral,i intr-o
formd squ alta...
ln timp ce vorbeam, din inima mea ligni in spiraid un diarnant
in oot colturi. Pisica sDUSe:
-'Aceastd biliterie verde este Adevdrui. ili aduce armonie giJi
deschide porlile lubirii.
Androoinia iesi din smarald si orinse olas.
- Sintioate gbnurile. Dau viiat'itate sdminlei Domnului gi doar
prin mine poate curge lubirea"
Dau vitatitate inimii bdrbatutui,
feminitdtii din fiece bdrbat,
dau vitalitate mascul in itdlii
gi o intronez in fiece femeie.
O lumind verde se imprdgtie in jur gi congtientizd prezenla
Rozei Purourii. Androoinia stdtea in lumini. iar smaraldul se instaia in
centrul inimii mele eteiice. Apiru aurul,asemenea metalului pdmintesc,
dar cald, gi spuse:

27. 48
Sint, I u.birea, cjtre intreline Adevdrul,
infldcdreazd Fru m usetba.
activeazd Puterea.
insdmi4teq4d adeidrata inletepciune,
rdspindind Lumind.
lar Pisica scoase pietrere prefioase care mai rdmdseserd in
sac: safirul cu reftexe auriidt Siguranlei; safirut ahastru aidompiiiuniij
sabia argintie a Autenticitdlii $i pralut stetar al iertarii. 5i adestea -
r mpreuna.cu cfl statut voia, Frumuselea acvamarind, diamantul claritetii.
pgll? Fl9l"!^giq
n ii, smara tdu I Adevdru I ui, Roza- pu?pu iie
-l
Spiritu'uitl
aurut uragostet - tormau cele unsprezece calitdti eientiale.
^_,_.._,-:,lat-o
gipe a doudsprezecea, exclamii Pisica fhcindu_se rogie
ca rubrnut - un rogu purpuriu, singeriu - gi continuind sd vorbeasca:
Sint Sinete tdu,
dar al Puterii pure,
, natura animald.
I nteme iere.a dp d.epdvirgitd pu ritate
a puterii gi migcdrii * j.-
produce rubiiul care Sint Eu
pentru tine.
haro-ur u?,ii,"111i,T3t: 15,:ii3'i,i{'+:;, !?'H,?/61,,tT3J&:i"#fiu'fi:'".,"
. Acum eram singur cu toate aceste pdrti - si totusinu drau odrti.
ci daruri folositoare de naturd divind. nm siintit'ct ;feid un-;ri"td;pentru a define expresia Sufletuluimeu. gitotuq'iacunistiam ca-am un
pneten pe vecie - nu doar unul, ci intregll con-siliu de boisprezece!
CAPITOLUL 11
PLANURI DE 1NTRUPARE
in cursul intilnirilor anterioare.cu spiritul incepusem sd gindesc;
qi.p_rinaceastd gindire devenjse posibitd b^noua drrhfiaiune ; Fii;l;'il
Augustus, care stitea in p-erla albastrd a Inlelepciunii, rupse tdcerea
p9!Iy-,1=ap9lea tn rala cimputui meu eteric. $i degi toate calititile
.5:17!l,el g991y.qu-t_e1e_!e-cgtttiSind, mi-am dat seamd cd nu potiavea
vlala tn moo pEnar tara sa fli intr-un corD.
.V^rei sd sp.uj yn corp fizic, spube Augustus. pentru cd din
momentut {n care ai intrat in relalie ctt noi, corpul eteric a inceput sd
49
se umole. iar aindurite tate au devenit cimpul mental al expresiei
Sinetui. Acum fi-ai creat chiar Si o minte a ta, mai intii prin puterea
Vointei. iar apdi ca aiutor din partea noastrd, a tuturor.
' '
Frumuseteainterveni'in numele meu:
- Are in iedere un corp senzorial - acela prin care sd se poatd
conecta oentru a-si imaqina (imagine-in-actiune) fizicul'
'- i
F iz i c u t "'€ i "s efiz o rii I u l "'n u ex i std !1 I ip s a im ag in i I o1'.9ome ntd
oe dreot cuvint Androqinia intr-o manierd e'xtrem d-e echilibrati 9i
irrecisi. Aceastd divind-calitate a androginiei era tocmai elementul pe
Tire iianeta avea sd-l primeascd cdtre-sfirgitltl existentei ei. Pdmintul
Mam'd se echilibrd cu Spiritul Tatd, €i a€a planeta aiunse anclrogtna,.
dind si primind cu fortd si sensibilitate intr-o manierd paradoxal
irioiioisa. Doar cu imlagiialia pozitivl poli.stabili cit de grosier gi de
senin vrei sd fie nivelulin care se b phsezi.
Eu, martor tecut in acest spectacol, eram uluit; imi pdrea cd
destinul aVea sd-mi fie controlat de voinfa acestor fo(e 9i nu de
orooria-mi vointd. Dar mai apoi mi-am amintit cd eu le chemasem
hcc'eptinO sd liri Eu insumi, iar'acest lucru implica deschiderea citre un
contihuqA Deveni in locul unui static A Fi..
infelegerea acestui lucru mil-a readus pe Voiamis, care spuse
umil:
Te roo sd md instruiesti in legdturd cu ceea ce vrei. Toate
catitdtite Esent6i sint aici ca sd te sdrueascd in mereu-ma!-ampla
coi-Crbare a eioluliei. Singurul care incd nu gi-a dat seama de acest
lucru estitu.
'Eram obisnuit s4 primesc'instructiuni de la Pisicd, aga ci am
striqat-o - dar ea bra acolo, zimbind tuturor posibilitdtilor 9i gtiind (mai
bin6 decit mine) cd aleqerea directiei cdldtoriei depindea de mine. h
ceea Ce se cheimd scribrea scenaiiului prin care vehiculele urmeazd,
Olnii-o
-dlmensiune
intr-alta, traseele pe care au fost inscrise in
orealabil.
' Diamantul isi fdcu si el simtitd prezenta, iar lumina lui punea
in evidentd outerea Ue a stil Gindul'era'o expr6sie puternicd a Sinelui
meu, iar idbvdrata creativitate se manifesta'prin abeastd libertate de
expresie.
Md aflam in lata instanlei Sufletului meu; imi lipsea doar un
sim! al identitdliicu Sinble. Nu ch n-ag. fi fost prezent, dar imi scdpa o
anume mlreasma tn care sd infloreasch opliunile mele (corecte squ nu,
rezonabile sau nu) pentru tot ceea ce erh-mai inalt gi mai bun. Toate
se inldlisau ca urid'e concentrice in cimpul meu, dar ceea ce dddea
sens iniieoului erau lnte'lritatea si mireabma de care am pomenit.
siiata cd aodrutin nou Roza Purpurie, care spuse;
! Sint vehiiutul conexiunii interioaie...Sint eternd., sint Spiritul.
insusi si activatorul mesaielor dinlduntru. Fdrd nectarul meu, insegi
candtitb esentiate ate Sinelui, Sufletul insu$i gi tot ce existd se
Jeiiiemnreazh. insuftetita med Lumind purpuiie fransmutd izoldrile in
intreg. Mirosul meu cheamd acea iubire numita lubire Spirituald,in care
4 - Amintklte suftetutul

28. 50
respirdm cu totii in,voie. coeziunea - iatd ceJiaduc, spuse - $i toatecalitdlile Ei atributere se retiiirl'irimir?asma proaspdtd a rubirii princare toate sint interconectate.
Prinse contui'cea.maicrard fornrd.de gind gitoate caritdtire se
1ti11q1a
in sparete ei O ctipi*aiil&i"ril.;,t.de vastitatea dimenslunitor
;3!?frq{:fifi ,,",';qXill[^"i"*,'*[r*f;jlJirtj:f ,?i;i:in€oarurr peltru cd sint eu a$a Oe speciatZ;pisica reacliond c'u so-ori6taie_:
- E o intrebare nepotriiild,-'ie inaica nagterea unui arter eoo
E:,3:[S:J{#,hlf
?{,3':r"",tf"Z;Zf;Ef,;Zii;Z!#i;,:_*ii:;:F:n na€tere un sistem.. iqgeJatcir at niiii -veneiii,ie,""iir6ii ," ,"a u toin t reIin e s i i mp i e dlc a 4,r1 niea i'a
"
ii iL ta i a"ii"ilih i rZii iJ.,,'- Mintea ddevdratd? am intre-Oit, reOuJta ,miiir-ia'- Da, Ego-ut adevdrat _ ei sintltt;lffsi;iafl n.tr.)
p,",
"
n 1J 83,ft
gi
lS : t $frSffiIl:'#SJ: # " :
g
o{:;
# *i,, I i * bl
.f
"m*:lucrare. Arn sods:
- Atunci fie ca.Toate si existe in ordinea pe,bdre o proclamiu n ive rsu t. Acceor tu ncli i ie- si'ielT,n"Gai"pi cu u m i r i nld mi ref ia. pri mesc
;fi .jiJ ?li1?
to.ate ve'om i;Gi.; r' ;#;;vsenzoriat, inentar,,iDic _
ei sd
$i m-am trezitpunindu-mi vegmintere tuturor rumiror ?n ceea cese numegte prezenfa Domnului. -'"""
,qm urcat o scard de Lumind pind am simfit prezenfa unui tronsisantic. rn fara rronurui,-ci-rn-imJn"s"iiid"i;il:';5'xiiIlJ'Fiiiil"r"
o"Lumind - Erohim - ce coritirm;; ;;6 h."oiE'bra1e are acestui canderabru.Acoto, pe tronur o" tuginS, ;tei";"Fi;ra Eterna de rumind aurieorbitoare - srrdvechiut eqir.rt,rTilir[liirapuriroi, i..6i,iriri li6 lngeri$i a rh anqh et i care cinta u
-;,Atelu
ii, iiqtib'r';',bgii ;ihi; ?;;;i.J:M-am indrrat
-u
umitinligiEr"tl),onat o cripd cu Fiinta carestdtea pe tron si. cind s Ji"timi:td't #".#ir.ru,^r, airJt-ooaia,pentrutotdeauna cd Eu insumi, ca gitoii cJ"Ulg si;L;r,.ir*ri3.?cceptd
llyiEiig,-gtgm,. s?nt ,9i v'oiTi 'nrei5u"6' Jntit"t" cristicd,'pirrtdtor deLumrna pentru toate rirmire, Unsur cerul care este suib?tui*ii.G i n d u ri r e se, i n vo *i u ia u I n I u rii r it rp, r, i r,i. ii r,' i,#
"".
t rin o, - rcu putere provenitd qinjo.1te__oing*ip b fijesera iosiiiii ui6Jd"ta, n,numai de Sinele meu, cj gi odtntegritaiea Creajiel."".'."
y,vvwc
Era atit de fascinbni!a tle'ci [iin*toate acestea incit stiam cdmd i nteqrasem in mod co n $iient'pllitir'i.ii"i,
"i"ii'"rin
lb'i' iiii ns r,."probabilitate a sursei - ta tdt-oe-'tSJii,ilni'i" atunci cind imi.dedusemseama cd md conecrasem cu pisca ia;''p,i,t;;;i;li"iiipilllrl8i.o
",conEtientizat visur oranetar-de
"
r'"li-in6ajal pq pamifii sa' i"nua1a,nsinguri lectia Totalitalii. Mintea- ir-rgir;'oun inainte gi un duoa _ ocons_truclie- cu totu I m6can icl'iri #;Yil;" ;?ntr-oasbcieA';;;;;Fe,rriiiliba;"fi ?,ffi fl1';"t"9'.f;ef p#:
51
un film de evenimente merqinite de formd 9i spaliu.
Experimentul era ii curs. L-am ch-emat pe Voiamis pentru a
verifica daid oot controla evenimentele.
yA3#5 '.hlii"^. iar tu te intrebi dacd ai controt! controtut t-ai
creat printrlun aind, numai cd acum te-ai speriat de propriaJi crealie.
- Nici uh oind nu-ti poate afecta vreodatd lnteqritatea Sufletului
- dar trebuie sd v"eghezi idupra evoluliei lui. Conptiinla greallei lgtplicQ
resoonsabilitate ddplind. Oribe pdtrunde in sinele-mehtal se desfdgoard
Aii'coto ae ftlinte si se transforind in Materie dacd i se ingdduie. Std in
iiuiterea Mintii, iiditerent cit de uriagd pare. Acesta e un domeniu
'aproape^infiitit
deoarece e doar Crealie.
in timp ce imFspunea toate aiestea, Voiamis imi ardtd in cristal
extensia Mintii.
Era 'imensd! Apr<.,ape pini la totalitatea planului mental, o
cdldtorie de milioane de ani-tuinind; dar era conlinutd in mireasma
Rozei Purpurii, i'contindtorul spiritual mai mare decit mintea" 9i deci
stdpin al ei.
Am insistat:
- Acest lucru este foarte important pentru cd alunci cind eram
oe odmint multi credeau cd mintea e Dumnezeu. ll numeam pe
bumnezeu "mihtea universald" gi, adrnirindu-i virtulile, pierdeam
controlul ca oameni.
Musulmanii strioau cd Dumnezeu e mai mare - Allah Hu Akbar
- plasind crealia in conlextul Atotputernicului.
lJn dsemenea control, rd6punse Augustus, n-a fost considerat
niciodatd ca tinind de Suftet. Corburile 5i sbnzaliile, cu imaginile lor
intermediare, erau vdzute ca Sine'5i erau sus|inite de forme-de gind,
care cristalizau tot ce era viatd inir-o manierk rigidd si in manifestdri
care seDarau mereu instrumeintele umane unul de altul. Oamenii n-au
aftat nibiodatd cd acea cristalizare in care erau fixali era forma de
controla unuiglnd unic - congtiinla colectivd a umanitdtii, din care nu
exista scdoare.
- Ivltiie din formele de control se invdlau, dar cele mai multe
erau leeate de formete de posesiune a oamenilor. Pe pdmint sclavia 9i
asuprir'ea corpurilor constituia un mod de a fi, addugd Androginia.
lnterveni Pisica:
- Si- inutil sd mai spun - corpurile acelea erau marcate precum
automobil'ele vechidupd mlulte acciilente. Erau bune doar de ingrdgat
pdmintulin cimitire.' Sufletele au fost orinse in caocana acestor forme cristalizate.
Fird sd gtie cine sint, igi abandonau trupu.rile prin-fenomenul numit
moarte, dar continuau si-gi imagineze cd'sint pe pdmint. Apoi fie cd
erau tirili intr-o altd reincdrnare-din cauza vreunui pdcat sau a unei
obsesii,lie cd pluteau mai departe prin tdrimul imaginaliei (un vegmint
mai qrosier, mai ios de linia veismint'elor ce acoperdEsehla)'gi incercau
sd c6ntroleze uri alt corp. Astfel se putea intimpla ca ei sd posede un

29. 52
corp..de la.un nivel descarnat 9i sd-l domine fdrd sd le oese cui ii
aparlrnea. Aceste entitalicvadridimensionale sau demoni, cdm li se mai
spune,,erau.uneori form-e ale senzaliilor sau gindurilor baie iCiionau ca
semnaj de interferenfd, emanino b frecvei'1a care bloc-a-t-r'aismisia
Luminii.
,,.,._^^-lr,Ule_f.grs-gqnq singuratice ti s-au deschis gi au servit drept
oruzoare Denrru cicturi incomplete ale fiinldrii. CcjnStienta acestbr
entitdfi se inanifesra prin sinere-gllot;i pioad;a iiii"fi6i,"tii.
, Fe pamrnt crtrsem ceva riteraturd despre stafii si zombi. Nu
tuasem existenla lor in serios. urmdrisem, in sctiimb, tetetd poiiiicieniloi
91q_lintrepasdm: "Cine i-o ti oiri;inoi; rrrir pu,iiijm"ihi6i6dJJ,j,li o" n,
yggglu cd, dacd. igi ptasau vatutete iri dosui irisiitimJnieror de
ii{i,f#'"1""#il'tn"n1'l':335,?'i'Nfi JiB3.f;r,p-"1?3,1,.1?"88ffi 3a
oamen i n u conta ;-doar ideorogia tpt lv"d i rnportinta. aci riTniSr"geam
i#, j,e':lq5ruql,fl,,ftHf^"g:";"i,".i.:"Jfi fld}dg'*kjxtlffi {s3
care parea opus direcliilor lor.
Zond mentarului. era organizati sub dominan_t-a,citorva forme
$,?fl{?,liii:Tr"{fl a"fl ,i.?sJ,fi '.1csi",","#,f AlSt=;''fl Lr:'ffsfi ["€ornre acestea erau gravitatea (o stare mai grosierd strdbatino eieric[U,
schimbul (schimbul"de impulduri-ilie-cauzeazd un,,a da,, si un ,,a
pliTl'l gi timpurlcaracierui'secvenrriiir-Jcr'un'ilb?1.-rjaioiffuXii trai"uprin aceste torme de gind cu funclii de reglare Ca'sicumii i i;5ij;I,,,Fil'i;i"ii'""-ii"""'.i !a b ;fiiG;e 6iq pgo.gp'sir in mod ,"'?t,]"s'
oensitat8Jil"l"lElf#:':tf ?,f,";'3',"#fl Hldi,,i'f; $l"SlJlgln,:l::inceputuri.re ei srfreituiire- (;-iir.d iirii"ioEriie)
-il;dft;"';vitate;
schimburile, chre se-rndsurad in 6ani, taceau ofn
"'arutl?um"nezeurschimbului; gi cup oamenii. uitape.i de srfr"t,
"i"riJ'"jiui"erau
maimaridecit onri.:i" in aoest fet cai;lftiG ese,itJ;;iliBl; d;il...ilE" p,in
aceste forme de oind decit aiurici cino 'erau iu aoe,ia?Jt trel5 g;
intrupate.
- ln acest fel, cdutarea lui Dumnezeu, a vltulii, a integritdlii, atranscendenle,i si asa mn, depdfte aeieiea o caumre a Adevdruluiintr-a zond' ir' caie se cuiosrea numii- iaiiiiii"ri4r,',Z"rprru
Lyqlr1f:-4eqcury_tg -_chiaiuaCi si:ai cinoscut ci;dv;ii;';te - n_ai
avea nici Q
putere farq fig-zq.lurpurte, tot aia oieiiriaiiii6i"a nicic Aansd le q se.regdsi fdrd tniegritaiea Slnetui Spirniai.-
Am tntetes. Nu era de mirare cd pisica spusese cd nu sint
ffi !?tG1l1*%T6itttu11*il'".:e.#i:";lh:lxr:$g#'.'l?intr-o.manierd care ?mpieoici ricces-urli-i"oe"*;i;iri;AietIia."irr",
"r"de mirare cd, si cind irorbeau oe-sanatate gFbgra,"F"d;il ji: ilpt invedere cd 1 +
-,
= Z il loc sq peiceap!-cir"a"Oeviiii fiildgi. - '"
- Ca tumea si funclioheze eia ne,voie G';;';iibdie a exista
53
distinct, a-toate-cuprinzitor - cel pufin a-toate-cuprinzdtor in ce privegte
revelarea structurii, spusei cu glas tare.-
- Ei iici aita' nu-i desiut, interveni Pisica. Aveali nevoie 9i de
Marele Hdlocaust Final. E aproape ca gi cum MHF era ultima voadra
iinii de- a asculta Ei de d inlelege:corypgrtqnlentul vos.tru d.e.qe.
bemint era asa de'... uituc si reactiv incit influenla educaliei 9i
'elementele psiholoqice ale drdgostei trebuiau tdmdduite inainte de a
-oiiea
ieAda- vesriintut senzo"rial. Oamenii de pe pdmint sesizau
'iimtamintete, ddr rareori simteau cu adevdrat. Abia prin puterea
Suftetitii p,tt iegi simldmintete"ta iveald gi numai a$a se poate produce
insufletirea."'---'-' -Ei- desiour. adduqd Roza, von lolosi memoria vielii tale ca
o structurd ae cA"rifi6at Apbi, de indatd ce aivedea-o clar, am putea
-oioai
iiiplAa iietii tate.'Atinci MHF ar putea insemna Mersul Hristic
'at Fiintei olri supraiietuirea spirituald a visului.
-" "'.r-Duoa
bare Roza Purpurie isi strinse petalele 9i se indlld -
rdspindind in jur mireasma-i violetd - spre bralele Frumuselii. Minunat
loc de odihnd.
CAPITOLUL 12
CELE SAPTE ROTI INFERIOARE Sl
CELE CINCI ROTI SUPERIOARE
Exista oe odmint un loc de odihnd minunat, unde universurile
se extindeau unui intr-altul ca imbrdligarea a doud entitSli ce se
iOan-Oiinlseie una atteia qi admirau liecare atit aseminarea cit gi
unicitatea din cealaltd.
Viata de oe odmint avea aspectele ei romantice 9i cele mai
multe actiurii si reactiuni erau condu'se de un element numit simfire.
ACest eleimenf fusese uneori cauza rdzboaielor - 9i de multe ori cauza
Oorrniei Oe a tiin viatd. Eiena din Troia, Marie Anioinette, Cleopatra gi
ifited aite femei au precipiiai conflicte intense stirnite de sentimente'
Simleam nevoia' sd descopdr cum se produseserd toate
acestea.
Mi-am convocat consiliul 9i am nominalizat lnlelepciunea.
Auoustus se infStisd de indatd.-e- - Cind - si dacd - vei pdtrunde in domeniul simtirii, spuse, se-
vor stirni iniuri'puternice gi' pacea de care te buciri acum va fi
ameninlatd.
'Dar restul echipeiimi sprijini cererea (era vorba de un amestec
de interes $i curiozitatei, aga cd Augusus continua:
- Fiinla, care e''acoperitd dd vegmintui eteric, creeazd ginduri

30. 54
prin vginld. Acestea, d,atoritd intenliitor suftetutui, se pun in miscare.
q?rcrl2o_e,lergte. c'incr aceastd e.nergig, care emand ilinspre sittet, e
pusa tn mryca.re,
^creeazd
explozia de forld numitd emotiej.
, trmoltte..tn sne transcend ceea ce incearcd sd ekprime sufletul
catre domeniulfizic. La rindullor, ele reflead gindurile siastfel Creeaie
2 :n?g,i!:: J ry? qle 2 co n st ru,i e Iie in str u m ei tit i ie n {ru 2 it n i6 -i
i a s ie t
co ntrorcaza comportamentu L
- Fascinant! am excramat. Gindurire se reflecti pe ere insere
in imagini gi .astfer ri creeazd pranur iltrlvimaqi;a;.',{da;r cind
uuTrerut se adreseazd trupului, se folosegte emotib ca limbai. cind isi
vorbegte. siegi, fotosegte'simboturi si foime. oii aCJea im6ra-tisi're'a
gnversutur seamana atit de mult cu iocul indrdoostililor. E o moddtitate
lflIg'Jt%1.":;igitaffi |#ruff.*JBr,xg.,",n;sa;;;l;d;i;' - l-Uginl?legind ce eiste instrumbntut uman, spuse pisica.
- Atunci a venit Jnomentul sd-mi explici.
'- '
-^fprogpe. Maiintii sd ne simlim tmpreuna.
^ Vt rl rmp ce m-am centrat in Suflet, Spiritul se extinse orin
Ic?a P.ufpurie inspre lntegritatea ptanuritor. Umptir lVtlmea plna iiliriiia
9r oe arcr am lnletes cd eram in eter gi eterul bra in Mint'e, vintea in
simfire, iar simtiiea in imaoine.
perectS:!ffi g*si",.frH:ili'tsls"?'"".s",lili,?,i,:E,H{}:'3,ff
:?lii,:meu - Eu sint - amprifica fo4q ,og strdiu-cire-a ;iistarurlii v;inii;;frumoasei tubiri aurii, a smar'atouiui-iamaouitor ii-Aoei"aruir, .,
"p{nutui, simbor.ar forfei.. insd rumina arnaitia-iroeti" a'l;i;"i;irilii Ipsr gea care mi-a permis-sd accept splenoparea aceste'i panorame
:p:9j9fq9qs_9-
'ce mare sint!" am. spus gi am simlit gi am vezut $i am
lg_sl1ar. vr ro?u$i ce puline lucruri gtiusem despr"e suftetul meti cita
"vlg!ne.am
ra.rt p9 lerre tridimensionatd (pe pdmint, adicd), unde imi
rnaDusrsem stmtemintele sinelui qi nu md'girideam niciodat'i la gioria
Vielii.'crezuseni cd sint ooar un tiupiiiJ r"eadionl ia-c66i'idie arain rirediut meu. Ce viziune iimitrta tvu;eier.nl
$i o mai ai. atitg.vremg cit ili raportezi Sinete ta trup, md
intrerupsePisica. Trateazd tuciirieli rdu'liirmitor: o iigii7 iiJ patru
roli, co rp u t^ a re gapte. p ru s cin c i rad a ru ri in aim e isi in'iii ii'efatism i ce.
- Am vazut multe corpuri, dar n-am v6zut niciodatd rotif
A??:!e|"lif,:ffifrl::S';3"i;83,':Il"one':;'f:;'ng{ii.:1":;,,';Zg
?ylglyt sa poaE ceEtori prin densitdlile materiei, dar cind.rotite iir!"!91!?l aza .carect, cgrpltrlte..cr.ed in-automatismul tor Si viseAzd cE
snt noepenctente de Suflet. Hai sd4i ardt rotile.
. . _Ce.a.de-a-gaptea e ca un radio; e in'contact cu Esenta si orin
ep tnra g, ,ese lntreaga viald. Este in dreptul crestetutui cdofjtii.
geqqypr^a,ca.un to.tus cu o mie de petale. siturile craniutui resoird di
?ptltrut^tnsugt respira h nqgtere sau atunci cind Fiinta incepe sd tie de
roros. tn ttecare noapte, in timpul aga-zisului somh, se detageazd gi
55
cdtdtoreste sore alte planete, ldsind trupul in urmd. De acolo sint
aCtiiate'celeialte cinci chakr6 si, in funbtie de cit lucreazd fiecare,
raiiaiit iau si eiinde in sistbmul solai, in galaxie, in univers, in
metaunivers ori in Marele Soare Central. Aici, in acest Mare Ra
Ceitiit. se altd simtdmintut cet mai autentic al sursei Spiritului gi
intreouisistem se deisfdsoard in sens invers, spre casd'
" Cea de-a sased roatd se afld imediat iub a €aptea. Vine prin
diamant - face sd functioneze magina gi-i direclioneaid mersul. Drumul
e tuminat de doud turhini de fiecare parte - aiestea se numesc "ochi".
Aminteste4i sunetul din niiilocul tdcerii, ltiprgyie. lrytegritdtii.
Aceea esfe a cincea roatd, prin carei se poate rosti Adevdrul'
Cu toate acestea,' Adevdrul loale€te intr'a patra roatd-
lmunitatea, in sensul cel mai autentic, se a'fld in inima sacralitdtii:
timusul re'cunoaste ce apartine corpultti 5i ce nu, ce este strdin de
acesta. Aici e toiut unde barhenii au deviati functionind amplu in partea
de ios a rotilor. dar oarecum deconectati de partea de sus.
-- '- - -
Cdte t'rei roti de ios ingdduie Vdinlei $i Puterii 9i Vielii sd curgd
si rdsound de activitatea in pfanul material.
' t Seminlele corputui, animate de Roza Purpurie, curg pri7
mijlocul roliior'de jos gi in aceasta rezidd puterea de a te migca 9i de
a fi pe pdmint.
' ' in sfirgit, conchise_ Pisica, in iurul acxtei axe se structureaza
tot ceea ce esie necesar: Creierul, as6menea unuicomputer uriag, fiind.
in iistem transductor de enerqie bentru a treia dimensiitne, conebteazd
iotut; inima pune totut in clrcitalie; oasele sustin motorul' Dar in
orinciaaltrebuie sd stii cd toate acestea tin numai o vreme.
- iti mai amintegti de procesul de imbdtrinire, de degenerare?
intrebd Arigustus. A fobt dat'oamenitor pentfu ca acePtia. sd aibd in
ateiiie ceda ce nu se schimbd. €i totugi ei uitd cu totif' Fiecare roatd
are
'o
orovenientd diferitd...
- ...s/ dd aceea, cornpletd Pisica, o parte din munca omului pe
odmint conite in a se aduna, a se acorda'si a functiona.
Ori de cite ori un ceitru uitd cd e canal, funbtioneazd numaiin
relatie cu prooria sa istorie. Sd presupunem, de exemplu, cd inima uitd
cd ie aftd acblo pentru Acle'vdi gi debi pentru Suflet gi cd decide sd se
ieiare. Atincitijate iubirne i;i irite gi iristelile propilsate de epolii ny
sei mai curdld - dimpotriva, se impoimolesi. Astfel persoana aiunge sd
se comDortb nu ca fiind iii prezent, ci ca si cum ar fi inlepenitd in ce
-oiiieste
reactia ta propriite ientimeitte. CiniC fiecare roatd ipi ioacd rolul
'indeiendent: totul se'intepeneste in memoria fiecdreia in p271".
' - R6marcabil! iefilicai. trtu-i de mirare cd teoriile psihiatrice
desore minte au oarecare sens.
' - intr-adevdr, spuse Augustus, foarte rar interuine mintea ca
atare in viatla omului.'Conflictul Qste'creat mai ales de caracterul
iniomite{di experienlei parliale. in plus, fiecare Suflet surprinde,.pri4
toate corpurile sale, zone cu un caracter incomplet pe care dore7le sp
te cunodscd €i sd le clarifice de-a lungul vielii. Din pdcate, clt e in

31. 56
carne,,,ftE:,TR,i",z:,#t:o1,trfi
ffisT,l?,lxs,Wiiv,,aliir?g
uneori au limitat-o r
sd acorde vreo atel
,m;f*Fii;il,tafi#i;pi:fi^#:dlf;Fifi;m,gt#"#:nu judecd. ori ite
-cild,oriiia;;ii,:;i,mentdm cauzatitatea acetei
't':f[i:,{ii:[#i?;2#,Fi:#iv,:fi{,ivssnds'liix
- Ce com'ptexe obvi-ri ioatA;A-siii
de simpruii"n;"i6# mg cgftl'd.am in uni,ii?i,ST"ur"rlliisicii'
Era atit
' prostii. reactiond voiamis. Nil z-eloc idhiie*". De fapt,acum nici nu existd- crtci iuiiiiiii'cire gi'iipiiiidii. e' u'
$i:Bx;eJh.it#,dxtx,#=:il,5":;gttt;t$:Tfii*,?i#*"Jls- lntr-adevdr,_-s_puse
.
pisica, ia1 ngi gi clt tine sintemindispensabiri pentru,6redrea-ei aii'iiu.'barr.inginte-de-aceasta, este
l?Fffllflffi
#'?{trW:'ff"inciti€i:oiiii"piiiJit'iit^oa
Affi ff :Tf ,":i'iffif ii:e'ry$?{"'r'iY,?H'i#:liff'd,t{{U,i:U
mdpori'ise,uai"!.l.llfi e?1"'lgi#fi'S?J,;tit"'g'.'Jiditortca
t*is^a; ouiei siiontri'6i,I" rl'i,'?'iii"i'.#;a ri,Tri'.li
"""dii,lt'"'Xi,
ts,i
' in acel moment am invltai r{acnra ,
qu_teli ;ffi i',fi ["!l ifr lHilfil$:Rr".Ets'?i,y-ff ,'3:":E ylJ'"J
asemenea muncd?',
yi{;i,,i,r*#;"F;fffi#iTitr{i:,ir;xilW!:i;i}
cristatutt'til%T5fil
a$ing I m-am uitat cdtre Voiamis. Mi-a inminat
ipiiidiq,'-cieiail"1';'i€fi lil;?,'E5Sfl !,?iSJ".-ry-lgt'!'ipinllpe'nauaa propriei Frumuseti
gl,y,?ff
:'"usiueo8iip'"ffiilli"f l","*ilH.'fi
"'l,i#3iFi:ttl;i
""u^dEltunr,t#"#W,ii*ri;#!,:#i["fi!,F,s,ff
i:,#
I3!"y'i"€iii,f:fr2,: ,
necazuri gi vor incer
vefnrce.
57
Povestea era atit de circulari incit nu mai $tiam dacd incd mi
aflam pe pdmint gi visasem. toate acestea 9ri t%te_ el?q 19ey?l,a!9:
Povestea j2erea sd se fi repetat pe parcursul a mulli, mulli eoni..Toli cei
din olanuiile materiale aVeau o saga proprie $i totugi
aserirendtoare. Big Bang-ul inceputului (o1! pgqtq ql
vremurile lui Paoan] soatiu-l cosmic:'iubirea Sufletului; Unite
ori poate al sfirgitului?);
ufletului; Unitatea a Toate;
'$i
btrfti t;ite-6rau
oate al sfirsitului?):
vremurile lui Paoan: spatiul cosmic;
soatiul fdrd timol timDirl ldrd soatiu
:p:t#'liri,ll!ry'
timpirt l6rd spatiu.- erau oare toate adevdrate ori abia
aveau sd vind?
Auoustus md smulse din qinduri.
- E timoul sdilri desdvirsesti invdldtura si sd exersezi
Dragostea. i1ijipsegte iiletegerea bcisesiuniii dar vei primi curind o
nnere sumara.- Androoinia adduo5:
- De-a"cum inainie insd, pentru a tine minte, petrece mai multd
vreme in deplind consonantd cu Spiritul, in care nu existd timp iar
soatiul nu e cunoscut.
- Devino lJnitatea in linigtea Sinelui, md sfdtui Frumusefea. $i
te roo sd tii mereu minte Cine Esti.
- -'Da, mereu si in toate lelurile, spuse Pisica. E singurul mod
in care ne pittem uni'cu tine. Cind uiti de calitdlile Esentei,lrebuie sd
agteptdm pind-fi reamintegti, aga cdieminem fn agteptarea prezenlei
tale.
- Nu vd puteli aduce aminte de mine? am intrebat.
Zmbird cu totii.
- Relaxeazd-ie, spuse Yoia. Dupd MHF nu mai e chiar nimic
de care $d te temi.
CAPITOLUL 13
REZONANTA
Astfel, pentru ca omul sd devind o fiintd omeneascd,
instrumentul fizii trebuia acordat cu respiralia cosmicd. Abram deveni
Abra-ham, Bram deveni Brahman etc. Aceasti acordare reprezenta
simola exoerientd initiali a rezonantei - vibratia unui instrument fizic
curitat. in cons<inanth cu celelalte corouri sifobalizat.oe Sinele Suflet.
Oric6 firrmd de ener'qie care a interfeiat cu aceastd r'ezonantd amina
procesul-de formare-a unitdJii, iar toate acliunile derivate din. aceste
imoreondri seoarau membrii- rasei umane in loc sd-i adune laolaltd.
Srinetiltinsugi'avea propriul tempo, propriile ritmuri de invilare; gi, prin
calitdtile Esehlei, crea situatii ce pdreau qreu de depdsit dacd individul
nu inlelegea ch angajamentul sdu inilial era de a se'identifica cu Sinele

32. 58
gi de a rdmine focalizat pe procesul de desfdgurare a vietii sale.
Din aceasrd perspectivd, MHF insemnase eliminarea corpurilor.
Omul s-a instrdinat atit de mult de sine insu$i incit nu mai putba nici
vedea nici auzi gi astfel nu mai era posibild n'ici o vindecare]
Vindecarea - da! gindii. Singurul mod de a vindeca cu adevdrat
era si aduci toate in consonanld c-u sinele gi nu si aplici tratamente
din care fdceam noi-pe.pdmini. gtiinfele mbdicate uiiasere Comp6t
noli u n i le de rezonanfd' gi f ir nclionaderd'mecanlc in cu riui- u iti metor sute
d9 ?.lli de viala pe pdmint. Chiar pi premisa fundamentald de la baza
stuclrlorpra separatd in doud: "colp" contra "minte,'.
lnldturarea organelor - niutilarea vehicolului cind apdreau
excrescenle - era o practicd obiqnuitd si astfel mai-marii valutbi forte
invadara domeniul medical. Nu le-a trecut niciodatd prin minte ce toate
excrescenlele excesive (cancerul) se produceau atuhci cind rezonanta
corpului iegea din consonantd.. Mai mult decit atit. se ionora tot'al
existenla celorlalte corpuri- emolional, mental, eteric bi cele'Ialte. Dacd
crneva te aborda teoretic, acea perosa:rd era etichetate ca povestitor
sau filosof;dacd cineva le abordh in cadrulAdevdrului, acea'oersoand
era etichetatd drept mistic; iar dacd cineva aclionaconform ctj viziunei
s.9,. _acqla se afla in pericolul de a i'i in6uiat in- locuri destinate
.d_igiOgnljlgr {inchisori dau spitate} pentru ca sistemut prioiitar at
rgnoranlei sa nu lie cumva ameniniat.
Pe mdsurd ce erau supriinate enerqiile vietii, se dezvoltau
excrescpnlele..trupul.ui gi fanteziile dezldnfui[e, deveinind energii de
temut..opliunile spirituale erau estompate de stiri fizice, emoti:onale
sau mintale gi se fdceau tot felul de legdminte numai intiu spn'jinirea
acelor sldri. "
ln acest feloamenii s-au instrdinat complet cle Sinele lor divin.
$tim cu toliice acfiune a avut loc - evitarea reciprocd, asternerea uitarii
peste faptul cd Sufletul se reflecta in trupuri Si'apdrdre'a alter-eoo-ului
de.cdtre comportamentele bizar de "ndrmale".'oamenii au r6strins
lolyl^egq9 ,!!l* tq suprav_iefuirea. punctu.tui de.vedere.dinspre un corp
rncurat ln lorma cristalizatd. Acesta era drumul normal al r,jietii.
Pe mdsurd ce se pierdea puterea de a discerne Adevdrul,
aceasta era inlocuitd de cunbagterea' a ce e bine $i ce e reu. "Bine'i eid
tot ce corespundea punctului de vedere curent; irdu,' era tot ceea ce
il contrazicea. Mai tTrziu s-a format qi un sistem legal prin care legile
celor de la putere aveau prioritate a$upra suoraviet"uirii'iaiei.
-
. Descarnafii din a patra dimehsiune - ori'chiar punctele de
vedere de acolo (care erau sentirnente sau qinduriin formd maoneticd)
- creau structuri de reflectare in planul ast"ral, de unde se aoEtari-dti
pdmint gi de viziunea lor despre'bine gi rdu.
'Nu
mai av-e-au ii'Ces ta
lumea Ta!gna.l.a, da.r, in Jorrya unor ehtitdli, incd mai aveau control
asupra alcdtuirii lumilor. De fapt, aveau o"dsemenea inttuenti-incii
rntreagapopulalie se comporta dupd dorinla lor.
Flnlete umane se rugau (con$tient sau nu) la forme astrale: si
asffel au devenit sclavii proprlei imagiria]ii. Acfionau ca fiinfe fdra sufltit
59
si functionau ca ni$te roboti umanoizi, abandonind nu numai intreaga
iesoon'iaOititate fat'd de eiinsisi, ci $i orice interes de a descoperi cine
sin[ii care le estdSursa. Cr'edeau be sint fdcuti din carne, cd undeva
ivtja'u un
-suttei
si cd existau cdi de gdsire a Sufletului (dar.de obicei
ie-creOea-Ca ac'easta se intimpld dirpi moartea trupului, iar. atunci
numai dacd oamenii s-au comportat in felul prescris de -tormele-imagin!
din astral). Aceste Structuri de reprezentare erau apoi txate ln culte 9l
citiva aiunoeau sd domine masele.-' -- - Ac"esie forme de viald - aceste lmagini (lmagos in original -
n.tr.t -caie f-ormau un strat qr6s in planul astril erdu suJlete rebele fdrd
Corduri. gte controtau cohducerea pdmintului qi toate incercdrile
Sufletelor mesaqeri care au venit in timp sd-i invete pe oameni cum
sd-si recistioe li[ertatea au fost rapid convertite in simpla adorare a
unoir lmajin'r. Acesta era cel mai inalt nivel pe care il putea concepe
mintea umand.
neiioii. filosofii si invdtdtori pretuiti erau astfel cristalizali intr-o
imaoine torrfiata de miirtea o'am*nilor'de pe pdmint; 9i cum urmagii
cultiVau aceastd.imaoine, si ei erau desprin$ide Adevdr. Toate cal,itdfile
eientel - smaraldul, iuOiridt, diamantul gi ce'lelalte - au devenit simboluri
ate ufror vaiori trecdte, bun6 de colecti<jnat sau lezaurizal: giuvaierurile
nu mai erau asociate cu valoarea s-ubstanliald a Sinelui, ci doar cu
manifestarea materiala, sctlmpetea 9i Strilucirea. Dragostea
Coliiunea vitan a Sufletelor - era consideratd doar "un sentiment";
oooutatiite umane isi mdsurau satisfaclia prin sentimentele care le
Stipindau Si, in cete'din urmd, prin obieciele'pe care le achizilionau. ln
uiiiFt-insiahta. lucrurile. obiiectele inaniniate, erau cele- care le
Oeterminau s6nsul existehtei. $tiinfele 9i instituliile de-invdfimint se
dedicau clasificdrii corpurilor in funclie de ceea ce le pldcea acestora,
de;At ce iimteau, ce posedau, cum se lelalionau 9i be fdceau. Astfel
nituia omului 'se ciefin'ea in rairort cu aceste variabile, cu aceastd
identificare osihosociocu lturald.
tsnerota otn planul emotional, inchisd in conjunc[ia fizico-
astrald, fEcea"ca fiecaie individ nd'scut pe pdmint sd-gi uite orlginea; iar
frica d6 a mintiin orivinta Sinelui (incldzirid $i forme intermediare cum
ar fi minciuna'din brqoliiJ, pldcere'sau supdr-are) convertise Dragostea
in forme nesdndtod'se cje relalionare. Astfel, co.rpurile .care nu se
armonizau incercau si se schimbe unele pe altele pfln raznoale'
neputind vreodatd concepe cd singura schimbare posibili era sd se
dezvolte si sd cuorindd Totul.
Asadar. besi Paqan si Patriarhii Rogii qi Pastorul Navigator
odreau cd nu de inieleq-din cuvinte, in fapt-lucrau impreund pentru
hcelasi lucru - oentru dilerite expresii ale lmaginilor. Fie cd ie numeau
iOreaitan ori l'stinqa", "rdzboi'r sau "pace"l umanoizii erau total
indifeienti unii fatd ile altii.
Auoustu3 conchise:
- Fceasta era starea de lucruri in preaima numdrdtorii finale,
la sfirgitul celui de-al doilea mileniu al unei anume ere'

33. 60
desc rie re t?3 :,9: Bi I', ff',"l?, ;ti JlgrST ff,?.,is,S-
a i i n td ri t c u a cea ste
- Da. oe odmint -estb
autonomid:' di;'unghiut de vedere als u n et u t u i. co ro ur ir'e m e n ta te g i ;m;t ;,;;;'E' sr i i riiXi iJii ZZ u" ie s m in t ea te S in e tu i. Cfn d S u ft et ii 6a Eio re si'ei'i6'i, r;:rii ;;';iiire ; ; Z ;;
t:ttti:'r":,1'tt*b",K:zzn:te{tiii,#Jr{f:,fr:ti:f f"3,,*:lWLfipe pdmint - sd iiueli gi ji1l'.-.illio'iii ta voinld. Deci autonomiainseamn.d".Fi sd funcli6ndzi ii moa'i;i;;;aiZi Voliia.-""'
*"''
Mr-am reamintit de scopur consiriurui ceror Doisprezece:
lllt-glg^primutrdzboicosmic,FiiG6iiaisbiEiniiiibn"e"lUirintr-oarmonre ca aceea a uneicoloniide corati. nga a toslcieailazo<iiui'cisd individuatizeze fiecgre riinle oln uniiibrd in-a$J'ter-inciili t" pedeplin. congtientd de. Suftet. trirai-marii ihi;;;;lcl,ffi 'il'#;;:?
i":AlFl[flift ihU'[r*ll'#ill[,..tr'""l;l;s:st'r"".$iaclionau ca obstacore in carea irumindrii num'ai peniru a-ifitelip,;i;fi
lll,',?3;Jji3.,'drfirii.
Rdzboiur servea in urti'H-ih6iiliiE iiili,]i'li" p"""
Au_gustus continui: *;..,
- cind oamenii s-au desprins de vehicotete ror gi au inretes, insfirsit, acest tucru. au pui iniiifnii-Jodiei pe.cale n-o;iii-im'i?i sa n-oqui, gi.grymg 'Cine'Sint eu ae mi i6-arata rezonanta a Toate?,,.
4 g e q s t q in tre b a re crg 9 7 z Q s ep a ra re tnji e c i eip' iii ii i,''ti i" njt'
" " ",
t
"blocind accesut minlii ta inir{oitcoifiiil'
Gete de Maegtri cu" congtiinJE cre dimensiunea a cinceaincepurd sd coboare 9is4 intlucnilieidirniuteie'iliur-.t'it rl s
timplriior ire'itii"ii!t'"'mln'i'i'i6rlliiie? diinurui de rezonanr. ;X,f;itH]chiar in rimo ce inteoat oJc{irarn eu-dsi ciii'dferit 9i despeciat, attora ti se ;ireoa ;E;t;.cJ6$'iuirul
Pisica adddgd:
- Aceastd iitrgpgr,e arogantd-creeazd orgoriu gi fixeazd arterggo-u.l in izorare- De aceea omili-rdra:irup gt-a proiectat constit
4; dn
;;. A;';i;6, ;;,g V';b ;;;'y :
ifiifni,iL a a s t
1
a td s i a d e v e i i t'ilf" #al sinelui, cu comDortament autcinom-pi iu, putgre'ai ioitrdi'asupra
""3!Egl,li f;lif"i!1,!:,
esirei oniii i:i' ,'ipia; W;uiibl-ii6TioLre: iar
;im;ii;;ii'i;;ui;;";l;f;,p:f,T!!f p"r,*:.efil;xiliii.iiii|ioi,aie
Andiogynos o intreiuplJ:
- Dar acest comportdment ntl e-qa de fapt autonom _ in planutastral, aceste entitdli nu au nee tje Einet.
- Exact! conchise oisica.
.- Bineinteres!,am ihtervenit: cum poate pardesiur sd aibd vreoidee despre cel 'care-l
boartli
-
-,_-. , - Nu.poate, rdspulse pisica. Qe q,ceea. dg qfide zile viala dinpran ut mate riat aratd a$a cu m' arata. Dii,paraesi, r;'i6it6' Jri,'i"it" rncontrot in mdsura in cdre nu se iad pi drtril-FZ'bafrvii"^86":ibror",
61
a fost nuniit "motivalie neoativd' si el a generat un proces creator numit
'distrugere". As1a eli seindnat pe pdhint. Lipsa'hranei sufletegti l-a
imoins oe om la uitare.
Asa este! exclamai amintindu-mi de Pagan. $i el, care se
simtea atit de ddruit muncii sale... de-ar fi stiut cd eia doar o marionetd
de-A lmaoinii. de-a lui lmaoo. Unii oamenicare fuseserd sub influenta
lui lmaoo"si-du dat in celetin urmd seama de vanitatea lor, dupd ciie
o prdb[sirb nervoasd; alfii, insd, s-au prdbu$it complet gi au dibpdrut.
Se doveidea ci in ultimd instanfd era inutil-sd-i servegti pe Maegtrii
Creousculari. ln final, totul s-a-prdbusit si a dispdrut. latd cum au
inldturat cu totii autenticitatea din.vietile lor. Autenticitatea era inamicul
oublic numdru'l unu. orin toate acestelorme. Bisericismulii ardea pe cei
butentici; pe altii ii'impugca, ii droga, ii hdcuia bucdti-bucdli bau ii
inchidea.
- Autenticitate! am afirmat. I nfdtiseaz5-mi-te!
$i sabia de argint a Autenticitdlii-se manifestd inainte-mi gi se
preschimbd intr-o FiintE frumoasd qi ptiternicd. Mi se adresd:
Eu sint ceea ce, chiar in iea maiintunecatd dintre nopli, este
prezent prin toate lumile. Cind Frumusetea e uitatd, ii iau eu forma;
'cind
Adbvdrul este inlocuit, devin Adevdr. Cind Puterea se duce, eu
sint aceea; cfnd doarme lnlelepciunea, eu sint treazd. Eu sint aici ca
sd seruesc pentru cd eu sint tu. Eu sint Una cu tine. Altddatd veneam
in visele tdle in forma unor cuvinte ale constiintei ori in vorbire, in
exprimdri etice oriin minciuni atunci cind se alunbca pe lingd adevdr.
l4situalii false md reflectam pe fala ta. Am locuit in inimile oamenilor
plnd in-ultima clipd gi am pus in evidenld o altd calitate, pe care acum
trebuie sd o cunosti.
Atunci ss ivi un praf stelar gi o voce incepu sd vorbeascd
asemenea unei oloi de stele:
- Sint'leftarea. Sint acliunea finatd p Dragostei. $i te iert
pentru indoielile pe care le-ai avut in Sinea ta. Ui aduc aminte cd acele
indoieli apdreau numai cind uitai de instanla asupra cdreia prezidezi.
Pentru iine voi desfereca prezenta acestei calitdli a Esentei.
C reativ itAte, infdliseazdle !
ln roba m-ea etericd apdru o femeie frumoasi cu o aureolS de
lumind aulie. Aceasta imi spuse;
- lntotdeauna am fost gata la chemarea ta. Cheamd-md gi md
voi manifesla
- Slntem cu adevdrat o echipd, spuse Voiamis. $i pe mdsurd
ce incepeau sd apard aceste noi c-alitdfi ale Esenfei, imi'reveneam
treptat din surprizd.
lntrd apoi cu un zimbet in scend Bucuria cea de culoarea
portocalei. Am recunoscut-o gi am intimpinat seria atributelor din
cimpul meu care se manifestau. Am inleles de ce unii musulmani de
pe ilamint spuseserd cd pacea va verii atunci cind toate numele lui
Dumnezpu - toate atributele Esentei - vor cinta laolaltd.
lnvdtam ceea ce Pisica iini promisese cd voi invdfa - gtiinla

34. 62
pecii $i risipirea vdlurilor ignoranlei de dinaintea cdldtoriei mele spre...
ce? Aventura propriei mele viefi constituia urmdtoare viziune din drumul
meu. Cind avea sd se desfdgo-are toatd aceastd cdldtorie nu gtiam, dar
eram purtat de credintd, aga incit puteam merge mai depart-e.
Eram rnultumit.
$tiam, totugi, cd surprizele abia.Llrmau sd vind.
culeoind flori. l-am simtit Frumusetea; cit despre Lumina ei, era
enor"me. Era booati in p'rivinta calitdtilor Esentei. lrnaginalia ei nu era
o clie spie iluzionare,'ci o rlnealtd irentru creatie; sentimentele sale
ourtau dbar frumusetea qindurilor sale. Aflase, inaine de Ml-tF, ca nu
bonta dacd viala ei"pe Scea planetd va mai continua sau nu;.avea
i*ii:Oere Oeotiia in braqosted fatd de Dumnezeu gi in fiecare zi cind
se ruoa si bej ourifica stiS cd se irirplinea Vrerea divind.
-- '-'J-'
0inO iruput luiLakshmi a ajirns la maturitate, inima sa era purd;
Senzualiiatea i 'se revirsa din biele, dar nu era vorba de pofta
iuoetaat. Era atit de frumoasd, aiit de plind de Sine, atit de iubitoare
iniiiam oeiiecuf ore in sir abs6rbit in ciistal, privind-o. 9i totugi, degi
ii simfearh, iivedeam giiiintuiam toate calitdlile esenfiale, nu-i puteam
vedea fata.- Stia cd MHF va duce la unul din cele doud sfirgituri ale tuturor
olaneteldr astrale. Va deveni o stea ce radiazd Lumind fie din cauza
l. - ., ^
tlumtnant tn masa Prtn itnp:itizia constiinlei ce o transfo.rmd in particula
Oe AOevai, fie a dxploziei in masd. Aiesta era riscul ttuclear. De la
OistanU ioiut se trahsforma in Lumind. Ritmul universului se mdrea
meieu'si- in aceste conditii, nu exista de fapt decit un singur drqT'. .
'l nluu-ma, Pisicd,'ii cerui. Dar nu'era nimic de fbcut' $i nici
Androovnos nu intrezdrea nimic.
"'M-am indreotat cdtre perld pentru lntelepciune 9i ea mi-a spus:
- Pe mdsurd ce veiinvdla'sd recun'o7ti calitdlite Sinelui, le vei
odsiin Lakshmi.r-- "
ttJrnai cd eu voiam s-q intilnesc. Zile in gir-am tinjit dupd o
asemenea orietend pretioasi. ln ciuda vastitdfii Sufietului meu 9i.a
cunoasteiii Vietii, tot'mdi tinleam dupd compan-ie. Aceastd c-omp-anie
trebuia sd devjnd valcarea vietii mele' Am plins 9i pe masura ce
curoeau lacrimile. se cristalizau in lacuri.-- e-' Dar tot nir-i puteam vedea fa1a. M-am rugat 9i am plins 9i am
ris: dar Lakshmi rdmase aceea$i.
Auqustus, intelepciune! strigai. lar el rdspunse:
- Ac"eastd tiniire'- acest imbuls care se contureazd - este
aambustibililDragostbi. Acesta ili vd permite sd fuzionezi cu noi cind
vei fi oata Dentru pentru munca de nawgarcr'
ACum,6xclamd Roza Purpuri6, uitd-te cum lubirea aprinde
Sufletut, cet iaie migcd ceea ce e static in migcarea eternd a vietii.
Comoasiunea sDuse:
: ntte?litatia eite'un mod de a centra.gravitalia lum.ii materiale.
Cind esti in toiul acela, poli sd treci prirltr-un anumi.t proces de
cunoasiere. un atribut at Sulteiului meu - simli pentru altii, iar dragostea
de Sirie-se'Aiie iii aepane intr-un alt Sihti. Fiinle.le umane au fost
deteriorate de lipsa Compasiunii; ele s-au acuzat recproc ca rc'arpasa.
mai mult de ele insele decit de altii, dar adevdrul este cd atunci Cind
iti pasd de tine, poli avea intr-adevdr griia de a$i!,.''' r----
C-e Oiterit e'ra totul de ceea ce Simtisem ultima oard pe pdmint!
Acolo trdisem ca o piatre, invdlasem sd md restring, sd-mi limitez
oo
CAPITOLUL 14
PE DRUM
inainte de MHF, umanoizii crezuserd cd pdmintul era o planetd
pe care viala aparuse intr-o formd izolatd. Animalele Si oamenii erau
considerate vii, dar celelalte forme erau privite drepi inanimate iar
pimintul e_ra considerat drept singura
'planetd
c'are avea viafd
"inteligentd" - viata din alte planete g-i dimensiuni ale universulul era
"fictiv5".
in conformitate cu acest fel de a fi, centrat peom si pe planeta
sa,-congtiinfa putin6tdlii prevala, iar lupta pentru sripravietuire b ajuns
si fie mbdu:l de existehtd cel mai obisnuit.'La sfirsitlt eoobii lui paoan
aceastd notiune invadAse toate asrjectele vietii'umane: familiile-se
destrdmau,lar bdrbatii si femeile se buplau nu dornind dinsore Sine ci
dinspre activitdfile cehtiate pe trup/eqo ale cdrhii. Acestea
'se
afirmau
sub diferite flamuri ale "libertdtii" - iar liecare formd "eliberatd" si fiecare
stil de viatd concura cu cele care urmau. Comportamentul era bontrolat
de.entitdli din planul astrai, forme de gind gi'energii mai modeste, iar.
violenta,^atit inlerioard cit si exterioaril distiuqea Structurile vietii.
I n mijlocu I acestei coruptii a materiei, cjteva Fiinle ilustre'ven ird
pe pdmint pentru a-l ajuta pe om sd se cunoascd. Se numeau
Navigatori gi-i invdlau pe oameni ce se afla dincolo de forma fizicd.
Fiecare comunitate care atrigea un Navigator era binecuvintatd. Ei
predau despre diferite modurite existenldtare duceau la distrugerea
formelor lui'lmaoo.
Cea mii rdspinditd invdtdturd era meditatia. Aceasta le
permitea oamenilor s5-9i focalize2e gindurile qi, prin respiralie, sd
depdgeascd limitele forrirei corporale.-Dar cu cit s'e deschidedu'mai
multe comunitdli.in [a!a puterii Luminii, cu atit urnanoizii nelumina[i
incercau mai aprig sd suprime aceste comunitdfi. Pufini au reupit
intr-adevdr sd culeagd roadele muncii.
Lakshmi era o astfel de persoand. De-a lunoul vietilor el
invdfase sd cunoascd Adevirul; Si prin acest Adevdr trdiS in paie. gra
tindrd, dar inleleaptd, iar in trup bdrta semintele Vielii cosmi'ce.
Gum mi uitam in cristalul Vointei mdle - cristalul lui Voiamis -
am vdzut-o pe Lakshmi jucindu-se, mingiind animale, udind plante gi

35. 64
sinele. Pind atunci nu mai gtiusem acest lucru 9i acum m-a cuprins o
adevdratd furie din cauza abeasta.
- Minunat, exclamd Augustus. Te-a invdlat teclia umitinfei. De
aceea egti a-c47p qici. Vq4i ti, umanoizii apreciau humai cbea ce
cfede?u ei cd "le place" giigi construiau un rhod de a trdi limitindu_se
doar la aceasE formd ingustd de apreciere. ,,Bine
sau rdu,,, "corect sau
gr?Fit','pozitiv sau negdtiv,' - aceite dihotomii (care erau'reiteCtiilite
Iut tmag.o) le dir-ijau vielile. Experienla ta ca fiatrd vie nu a fost nici
Duna, nrct rea - in timp.ce cltnlineai in tine Sinele tdu adevdrat, ili mai
Qitilnd.dlti?i rdnile gindirii. giaga te-ai etiberat de toateiietii{dii rotile
venrcotutui.Eu, ce.eq ge liq p.ermis sd te eliberezi astdzipb tine ins:uli.
- A, te referi la Stabilizarea constientei. am comelntat.
. - fixact, reac[iond Compasiuned. Sabiitizarea Sinetii, care se
poate realiza numaiTn planul fizic. Aleqerea modului in car'e-are loc
aceasta e te un parametru al istoriei personale a fiecdruia.
- D^ar Fiinfa care am fost pe phm?nt era atit de brutald - Ru era
i1?Er1igt|"6tffi3:t:'
a m a rs u me n tat' a m i n ti n d u - m i d e ce I e m a i rece n te
Nu-i chiar aga, spuse Augustus. Adu-li amlnte ce acest lucru
U pZrn,-":.":i?Ji cg este Comfiasiune?, f?i4 d;;;re-;;i7i piiitstmp nrcMata Dragostea pe care o ai pentru Lakshmi.
- Btne, dar am crezut cd toatd lumea primegte acum, dupd
MHF, aceeagi leclie ca gi mine.
- Qd, toqid lumda gare gi-a completat viala pe pdmint.
- Cum si-au comoletat-o?
- Fiind'tot ce po1i.ti..pg..pdmint -..cel mai bun, cel mai rdu,
bi nele, rdu I gi toate acele' defii,, rti i' ate m inti L
, l-q1n mullumit Compasiirnii.pentrd cuni m-a stujit in viatd 9i mi-
am slobozit gindurile in vidul cosmib.
- Ci{ a tinut suferinla? Tntrebd Androgynos.
- Pind [-am pus punct. Spunind aceaEta, am cercetat cristalul.
u-e gqta aceas-ta, am vdzut fiinlele care nu-gi completaserd ciclul
pamrntean. se lntorceau in lumi asemdndtoare-pdmintului pentru a-gi
continua ciclul sinelui. Alfii mergeau in zone astrale, e-motr'onaie sau
me.ntale, iar ciliva dintre ei se in-dreptau spre tinuturiie etei6e. Dar toti
9"911?lltr
Suflete, erau aici in. a cincea dimen'siune gi mai sus, bucu'_
rindu-se cle lnteqritatea Sinelui.
..x_^^, ,-^?!p".dyy ye4i nu s-a reatizat nimic distrugind ptaneta. S-au
varsat, inse, multe, multe lacrimr, spuse pisica.
,..__.. -_- Ait"^, interveni Voiam.is, Pagan face acum din nou acelagi
lucru pe pdmintul acela din Calea Lactee.
. ..
- La. fel gi Cei Rogii, a4dugai privind. parcd masina eternd a
spalru-ilmputut se tot repeta... Dar a$ vrea sd stiu ce cadt eu aici.
Toate calitdlile esenfiale, ac6rdate, rddpunserd deodati:
- Va trebui sd-ncepio rasd nou-noutd. Credeam cd n_ai sd ne
intrebi! Qg-ndatQ ce4i tennini antrename,i{it ini-ite vien ioili*.M-am gindit la Agna, stirnit de dorintd. M-am giridit gi la atta...
65
din trecut. oare? Sau era vorba de viitoarea uniune .extatige - Bhakti-
Shaa;I;n kruiaridi dulci, ce merg direct la inimd? Cele doud ginduri
au intrat in echilibru, iar eu am rdmas neutru.-
Sentimentul'pentru Lakshmi reveni gi aga am invdlat ce este
Speranla. Speranta era:
O lume a odcii
o lume a dragostei
un orag de aur
stelele deasupra.
Exista o melodie care se potrivea acestor cuvinte; 9i m-am
extins si rii-im Oescni5 in aripile lubirii universale. $i m-am toi rotit in
spirald, fuzionind cu lntegritatea Sufletului.
O mare pace
o mare iespiralie,
claritatea scoPului
odrea adevdratd
he data aceasta
Pdrea adevdratd.
Am vdzut lumea Draqostei $i am strigat cdtre cerc. Siguranta
intrd in sistemut meu, care dcum ejra din nou lntegritatea corpurilor
inbte; gi-im simgit cum incepe sd pdtrundd respiralia in instrumentul
tizic.
- Da, insuflarea. Aceasta este^adevdrala meditatie. E.greu s'o
oredai doar'prin activarea corpului. Intregul Spirit, Spiritul tdu Sfint,
'trebuie sd-gi'ia rdspunderea di; a urni pedeplin impdrdlia, spuse una
din voci.
Semdna cu pornirea unei magini noi. Doar cd de data aceasta
masinA era oe deolin constientd.
' Era'calea'gca Sinelui.
Activarea'rotilor mi-a sensibilizat Sinele. gtiam cd marea
aventurd era oe cale-sd inceaPd.
Eram'complet in aced plindtate a Unicului. $i totusi nu gtiam
de ce eventuala intilnire cu Lakshmi md emoliona atit de mult'
inluitetirea mea gi insufletirea ei aveau sd md aitiveze in urmdtorul
eoisod al vietii.-r.-- - -Simtbam
clar cd am o misiune de indeplinit' $i pentru aceastd
misiune mi d-au dat intelepciunea, frumusefea,'luminA $i voinla - Vo!a;
eram stanat in mireabmd Rozei Purpurii, cea care definea dmaraldul
AOevaiuiui ca mdrturie a AutenticitSfii, Compasiunii,. lertdrii $ a
celorlalte calitdti ale Esenfei; iar eu purtam vegmintele oe torla Ql
activam rotile abestui vehicbl, atit de asemdndtor cu trupul meu, l-nsa
in-Luminaf (en-Liohtened, n.tr.).
$tidm caldegivebnile imaginide pe pdmint au dispdrut 9is-au
5 - Amlntirile sutletului

36. 66
distrus total, existau miriade de _rumi as_emdndtoare, cu oameniasemdndtori, prin care era animai suireiuibIffii:Hl;i J[ J|i,r, n,oamenii aveair sufret, ci sufretut-aveiirameni. trb'idi'ci["e?a oefd-cur nuputea fi aceebsi cu-cei-od;Eci,Te ii'i;trsli5Jipy6 ErE
"r",asemdndtoare.
Eram at?t de.entr-rrzia.smat gi prin de viafd incit n-am observatdisparilia stelelor, sorilor, luniioi.
-
'' r"" -.'
Pisica spuse:
- Din nou hiperspaliu. Md intreb unde vom ateriza.
PARTEA A DOUA
PE PLANETA TRIA RA

37. CAPITOLUL 1
SE NA9TE BAIAT
Lakshmi ii spuse lui Arcanus:
- Te iubesc atit de mult. Aceaste noapte cu tine, iubitul meu
sof, a fost divind.
- Draga mea, rdspunse Arcanus, simt cd in noaptea asta am
conceput un copil.
- Spqr-gd fie aga. Te-am agteptat mii gi mii de ani! Tu egti
destinat sd-mi fii ceea cb este soarele pentru pdhint.
- lar tu, draga mea, tovardgd a sufletului meu. Te iubesc, te
iubesc, te iubesc!
__-***___
f;.F
in timp ce corpurile acestea se zvircoleu impreund - cind
sperma lui Arcanus pdtrundea in ovulul lui Lakshmi - mi-am dat seama
ch dintr-a cincea diniensiune incepeam sd-miasum rdspunderea pentru
crearea corpului meu fizic tridimensional. Nu m-am asteptat niiiodate
si. reiau intregul ciclu - dar, desigur, pentru a intra ih materie nu
existau scurtdturi!
- Ba da, existd, spuse Pisica. Ai puted sd merqi pe picioarele
tale in loc sd te strecoii tiri€, cum se' face de obi6eii, dar atunci
perioada de invdlare ar fi difeiitd de cea care urmeazd sd o ai!
Am recunoscut-o oe Lakshmi cea din alte timouri. cind md
indrdgostisem de calitdtile eiesenliale, dar nu putusem sh-ivaO chipul.
Acum o vedeam - gi acela avea sd fie chipul celei pe care aveam s-o
numesc mama "mea". Eram preqdtit sd iniru in ciclul obisnuit de noud
luni pentru a devenifiintd umand-pe Tria Ra, un loc ce seinena mult cu
pdmintul ca for.mi, niVel de energie gi comportament. gi totugi mi
aflam la trei milioane de ani lumind de'fosta olanetd Terrd.
Am inreqistrat in Sinele meu toate irititnirile dintre odrintii mei
si la sfirsitul celoinoud luni as fi putut scrie o carte! Rotile ccjrouldi meu
aflat deburind in curs de forinaie cunogteau frimintdrea, indiferenla,
extazul, chinul, bucuria, inconStient'a si pldcerea 'in modLri
multisenzoriale. Primeam amprentd mirbsurilor.'sunetelor. imaoinilor -
nu numai in fiecare moment succesiv, ci qi pentiu intregul $ir de'situalii
- giinfelegeam pe pqplin. cd num.ai din 'cduza Spiritu[ui c'are eram $i
pentru. cd eram protejat de calitdlile esenfiale nu m-am uitat pe mine
lnsumr.
69
Pentru alli copii, tipic era sd uite cine sint, identificindu-se
comptet tJ'ut!"?iiii iiJfii gifiuri ile corpulu i lor. Pind se dddea dru mul
iiJn idulu iOin
-OrinOil
i,- piot6cioiu I recpibnt .care era pintecele matern,
H;ilr]' ;;;' c6ja ;ihil;;t' istorie-. Aceaste istorie era in general atit
&''fiil;it oe'Imagi;i"$';m;iii iricii, ooata ndsculi, c^opiil nu-gi mai
;;";;i;dr*3in;te ;i"# ibiieii tot-restui viefii ori de cite ori situaliile
i.iib-,itiirT'i.a-eiiu iestimlrrate. inceste zbate'ri nu erau tratate.drept
UilfiIil&iriurire, Ci iiJpt o'chestiune de suoravietuire.) Fiecare
eveniment ," ,rpr,ru i'itr$hlniera unic-a, astfetincit oii de bi.te.ori in
;i€T:;i1'!",i.;"U[rffi ,t..ji|SJffi-dfi glilT,?,t$S,!ffi ."JX"3?,b3:
$ ft; ;" fi '
r, ; cj i J il ;a- ia m e nii n d's u p rav i eJ u i
Lg*- P^" i g:e a' d oa r
cariiunBffi
H'3{31',fJ3,li"'".?:%EBL[ifi f iffi?3',Tl,TnB[i,rincare
aveam sEliavrghei, n-aveam sd-fiu eu copilul acela'
_-_*t*---
Bum, bum, buml Ritmul cardiac al lui Lakshmi se intensificd.
'$i
Oe inOatiieijn{iiciiitii iir'iiiCepui salmi.preseze corpul,-mi-am pierdut
ffi; s'ifi;t ecliiiioiilii,'1. utriiioil-mi-am zib in sind, inVocind virtutea de
f, H.*yilhlet:#ffi $:liginti[r#",3l,Uiltuii$#.?,f; f3$ilili' ill iitiiT"-pd;iii .fi ;tu fui si iiecare celirla a acestu i n-ou sistpm pe
care tocmai
"r".
pg'6"te dE-finiiebuinlez resimlea profund efectele
Dresiunii.t'""'"""it, e de mirare ce entitatile reincarnate aveau o problemd cu
riOertatea'ilnTr-"o""'t'ii,E itiiifiiiinp',irig inviia corput capcariele materiei.
H5*'i*y*":raHiE"',[f;
i","'"f
i"3;Tll?:i"iifl i'ii,qf;X.'l:fi [9!
b';;;rri"";firi"1isriiii sJirTtl iai oin m'nne a ieeit un zgomot ciyga!, qe
!,i5,itiiE''
l'bl;ali' A;ll'p;i caci si mteam pr6siu nea-sch imbdri i de la
iiJnio'il?"iAicdtids"imlTmliratiga-mt'mg.cti bucurie: 'E bdiat, e bdiat!"
biii biipa dce;;;m 6Sinumii Baat' Aveam de-acum o noud
identitatJSioricine se referea la mine folosea acest nume. -
d_da;8,;;guia conducia care |uc,ra pentru aceastd entitate
nou crea-td'iuGCoh6ilitfOrusc, ldsindu-md sb md descurc pe cont
orooriu. Nimdnui nri-i'pisi ce'taceam cind mi se tdia cordonul
bmbilicat.
'"'""'--A, privit_o pe Lakshmiinfald pentru prima datd. ochii ei mari
imi intoari#h"'prif'reJ i'u alila diiiloste incit mi--qu redesteplat
liliiiniiiiiii tot cb simGem pentru ea.-Geamdnd a sufletului meu, nu
md tii minte?"'- "' "'-"5eamdnd
leit cu tine, spuse cdtre Arcanus' A fost-Brima
oalmd OatE-inOiviOuaiitalii mele. Cum-poqte f! atit. de .proasti
fnileiia,i.'l'ru J ; J ;nai ;e ri u m i -a vdz ut Si n e le,
ro |tfi %T3'rs51l t,f ""T#ptiiut sa compare un bdielel nou-ndscut t

38. 70
caz, cum poate areta oricare Unul la-fel cu oricare alt Unul? Ce lipsd
de respect se manifesta, pe aceastd planetd! Totugi ardta aga'de
grozav din alte dimensiuni..
M-a luat la pieptul..ei; o -substanld albd, viscoasd, in stare
lichidd a inceput sd-rhi curgd pe git. Am iriceput da tuSesC-'
.,__-_..; Pl99t_s_u_99, ce. minunat! exclamd ea, mai-mdi sd-mi spargd
timpanul. gi-i pl.ace laptele meu, mai addugd.
. Ce mai primiie in aceastd noud -stare
materiald, qindii. Md
tentd sd adorm, sd-mi uit sinele si sd md las purtat de mi'sc?rile vietii
umane, convins cd orice inceput are si un sfirdit si cd timorll este doii
relativ. Dar Augustus imi reaininti cine Eram'gi'ce aveam oe invalai
atcr.
- Dar,e ca 9i cum ag fi retrogradat in clasa ?ntii, md plinsei.
.. : l:lq imi-rd-spu.nse,'clasa zero. Adu-liaminte intotdbauna de
integritate! Cerc inchis!
Am reflectat in privinJa preliosului episod petrecut pe pemint in
trecut 9i, dupd ce am'dep{gii aieste moinente, am iertat'pe toata
lumea. Am judecat lumea lui Pagan; m-am zbdtut, am strioat bi iar am
Judecat; dar de data aceasta am vizut cd existenta aceaSta i'n lumea
materiala ii, incuraiea4e p? bebelugi sd plece iriredlat dupd sosire,
uitindu-gi-sinele, uitind sd invele A Fi - gi'sa producd sursd Vietii- sei
grege.a cd e gregeala pdrinlilor. Dar problemd era existenla maferiali
tnsa$t. I se_ spune "intrarea in lagdrul cizmei,' 9i are
-ca
obiectiv
menlinerea scopului pind vine din nou momentul rebrutdrii. Md coolesi
sponta.n,starea .de iertare., iar.prezenla Compasiunii era atii de
puternicd incit mi-au curs citeva lacrimi.
-^Copilagulplinge. l-o fifoame, spuse tatdl meu. $i md trezii iar
cu srnul tn gura.
Ginteam in sinea mea: "pe-aici n-au'obiceiul sd se Tntrebe ce
doregte o Fiinld?" Pisica, aflatd in preajmd, ridea. Mi se aOreda:
- Acum prind contur real calitdtile Esenlei. Acum incepe
aventura.
CAPITOLUL 2
t,J
pRtMA SARBATORTRE A ZtLEt DE NA$TERE
Pentru mine era un mister de ce a trebuit sd md nasc iar
pgntru. o existenld de tip pdmintean gi nu puteam mdcar sd-mi intreb
pannlil despre asta. tn cursul primelor luni de vieluire in acest
instrument tizic, "Bdiat" nu jnvdiase inci graiul artiiulat. Desiqur,
Lakshmi, .Arcan us -gi
cu mine inlelegeam deopbtrive limbai ul s uf letflu ii
dar sufletul era atit de bine asbun5 constieniei ror incit ei credeau cd
integritatea Sinelui lor se reflecta in ceda cri se ingeiegea-piin ;nigie
71
oameni normali, de treabd", cu momentele, apucdturile.gi gindurile lor
bune 9i rele. Standarde tipice pentru dimensiunea a treia.
. ---t**---
Era orima aniversare a zilei de na$tere a corpului meu. Mama
9i tata, uncni Si hatqgi verigori gi prieterii. s-au. adunat in jurul unei
mese man, m-au crupif d e obiaz gim'-au sdrbdtorit pentru ce eram "qgq
de mare,,. Nu stiau mai nimic despre adevaratele mele dlmenslunl 9l
nici aliiOesorti Cine si Ce Eram. LaXshmi gi Arcanus erau plini de
mindrie. Cei Ooi erauhiste oameni drdguti. Dar Lakshmi de acum nu
se comoorta ca cea pe iare o vdzusem-ld nivelul Sufletului.
-- -- 'Cd-ciut eu'la masa aceasta? m-am intrebat in timp ce-i
cercetam pe ioti cu privirea, cdutind sd descopdr mdcar o entitate reald
iic-oriltiehta ife Sihe. Privirea mi-a zdbovit'pe un om mai in virstd.
Avea tiCniilnistrisi printre ridurile fetei am d'esluqit un zimbetplin de
itiaooate. in timb c6 ne oriveam in ocfii, Spiritul sdu imi vorbi: "Sint cel
ce-de numesie L-eu, ial pe Tria Ra sint tdrtel lui Lakshmi. Ar veni cd{i
iiniUuniC- Sint ceei ce se numegte un om bdtrin 9i am venit aici ca
sd-ti dau un dar de aniversare."--' --lnia un cadou. mi qindii dezamiqit, uitindu-md la ursuletii,
mingile, iepuragii, hdinulele $i pantofiorii imprdgtiali pe pat - incd un
cadou!
I Da, este darul devotamentului:'rdsgunse- L-eg.
" Devotament? Cam cum aratd asta?'am intrebat.
" Aiate Ca limoezimea ochilor mei strdlucind de lumind. Ca
tdcerea zimbetului tdul Ca armonia inimii mele, ca atingerea virstei
inaintate in acest plan in sdndtate gi pace..Mai presus de toate, pentru
mine e oracticarea ruqdciuniicdtre'Dbmnul-Dumnezeul meu de trei ori
oe zi. fdrd sd tin conide ploaie, arsild sau zdpadd"'
' " Ruohciune." Curvintul mi-'a-sunat cuhoscut de demult. "Asta
insemnd sd-l"rooi ceva De Dumnezeu?"
r Nu, in-felul aiesta se roagd trupurile. Sufletul preamdregte,
orin anoaiar'e, mdretia Spiritului. -$i pbntru a echilibra aroganla
bunoastErii. il humestb Durhnezeu, Sbiritulin toatd mdrefia sa'"
' " DumnezeLi, a, da," am reaciionat. "Ciclurile infinitei Generdri,
Operdri si Distruqeri'univeisale; pe drept gi cu ingdduinld urmate de
lndurare. Ordine bi Fiintare Directd."
i'Asa estb. nurirai cd aici s-a exteriorizat in forme, astfel incit
cei ce nu cuhosc lnieoritatea sd nu devind aroqantiin sinea lor.*Auzind
de douS ori cuvintul
raroqanl5", am solicitat mai multe informalii. Dar
cei de la oetrecere ne-aujntierupt conversalia.
- Acum o si-icintdm "multi anitrdiasbd", spuse tata, iar mama
a ous inaintea mea un nou fel de-mincare, cu doud lumindri'
O luminare pentru acum $i una pentru anql care vine.
lluminare in viitor, am reflectat pentru mine. lntr-e timp energia
temperale a sunetelor se revdrsa dinspie ceilalti, care sdv?rgeau pur 9i

39. 72
sim.plu.ritualurile gi migcirile obligatorii. De fapt de mine le pdsa prea
pulin gi asta imi convehea - dar 16r le scdpau bomplet aceste aspecte.
Una din mdtugi spuse:
$tifi, e pdcaicd-nu se poate $i el bucura de petrecerea asta
frumoasd - e atit de mic Ai tgate senlimentete lui siht atit de pufin
dezvoltate incit n-are cum se inteleaod.
Prostii! am reacfionat pd tacfte. Ea nici mdcar nu-i constientd
de prezenla corpului ei emoficinal; deci tot ce spune sint doar v'orne.-
Pe fondul comentdriilor mele igi faiu aparilia in camerd
uompastunea gt spuse:
- Leclia numdrtJl unu a acestei zile aniversare este sd md aiin
preajmd cind vezi Si auzi lucruri dintr-astea.
- Aceastd biatd femeie, addugd lertarea, trebuie ieftatd pe toc
pentru cd nu gtie ce face.
L-eu md privi adinc in ochi si incuviinti:
"Aceasta'se cheamd aroganla - ceea'ce ati ficut Si tu si ea.
Fdrd sd gtie, vorbegte despre tindca si cum te-ar iunoasid sili-'ar sti
sentimentele gi sinbte. gi apoi tu - faie compasiune (adcd'uifind de
cunoaqterea.plini de_dragoste a Uniculuiin Toate gi a sinelui tair) - o
juderi.la rindultdu. chiaidacd ai crezut cd gtii cd burmezeul la care
te rogi era gi D_ymnezeq din viziunea ei, cum aceasta contrasta cu
plgp-rlap congtiinfd,de Sine,
-ai
evaluat expresia ei drept falsd. Cam
pultna dev-oliune.fald de adevdr," addugd L-eu.
- rocmat de aceea este bunicutul tdu aici. adduod el cu olas
ttrq.Si md sdrutd pe obraji gi deveni as'tfet parte iin-pticatr in actuToe
saroatonre. Mt-am adus aminte cum pe pdmint bisfinasii americani il
numeau..pQ.Qumnezeu "Bunicul Mare'Spirit,' - 6e nimeritd a tost
rnrerventta tut tntr-un asemenea moment!
___***__-
- Ciudatd seard, imi ziceam i-n gind in timp ce md dezbrdcau gi
md culcau. Musafirii se strinseseri in "camera
od zi La Jh mii oiscutd,
:,i..9p9.t9,_ sd,sporovdiasci. Cum soarete gg;a ipunea,-t_-6u s-a
scuzat gi s-a retras in altd camerd pentru ruodciune.
Mi-am ldsat trupul intins pe! pat 9i, a6troproiectindu-mi Sinete,
m-am dus. sd privesc. Era atit de absorbit oe
^lqaciunelncii
nu m-a
observat. l-am vazut cql%.- se numea.religie. Erd bazatd pe 613 leoi,
unele dintre ele asemdndtoare cu cele i6ce porunc' pe care nrild
respectau _oamenii pe pdmint gi, de asem'enea, cu atiete. mai
99lpj9Te: tsamitia sa it considera fncdtugat de retigie. lntr-un fet bga gi
era, oar nu cum credeau ei. Unele inchisori pot-fi cdmine pentiu b
y,p[", Sj,j?] p!-a:_ul 9E cdm i n e pot f i in c h iso ri.' pe niru e r e ii ialiilio riio oaza qe tansare pentru supravietuire in acest olan.
. ln teritoriul limitrof dintre bteric si sufrdt, o oqlindd cosmicd
reflectd totut. cind o Fiinld, aftatd in protdiuioe-iii,ntniiii, cait6lza o
imagine fugard a spiritului'sdu gi it humeite Duffi;eu, 'el-Erdde
ca
73
e Sinele oropriu. (Acest lucru este adevdrat cind privegti.de deasupra
ostinzir;ff
'":'S18,'l['#,f $:g?i,'Y?!,iP#?"1fl11""ii,1'"?E[J11."srindd;
*H'-'lii"ffi 5i";}ii"{i'lffJ:El,:n'B"JIlli"?":',Elt1?u,i"*P|i3]'.l".3
i|,ili."'i; "id;: ;ilb1ffi ;6guii si direclii de u-rmat. Acbstea se
|ilili, ;;r}"t[' relilil om u I efuvat,'aga curir. im i spgsese L-eu adesea,
;i6 ca;;;sie fortre eiiJia peniiu 'a conline in'vdlatura - numai cd
ineori reliqiile considerd forma mai importanta oeclt lelul''
_"'co?J, r iiz]cir'eouie sa se corif ormeze, spus"e L-eu. la sfirgitu I
ruqiciunii,
-cind
imi observd pre-zenla' Dacd nu, se- de":qgrega'
iiJfiiiii.iu 6ii6 un moo Oe a-i oa fornia, addugd el 9i md invdld cum
sd md roq.es '|rrs'ili"rn intors privirea spre patul pe care se afla culcat trupul
nex"?.1i;;r-z::'li*::,'g:ttta,"&litf ll,ff ru?[i:l#o#"'+1:"'3
;;i;;;';iloitatlg' 3i ;A beaie toi pe Tria Ra existau experli care
oil1ffi 'Jt;;ii;6" FentJu-i-i-ajuta'pe oameni si se uneascd cu
iesoiralig}n
resoiratie trupur isi reamintea siegi mereu:
,,Eu sint, eu
sint, eu iilii, f-u-slirit,'Eudin[Euiint-" Qi,cum numele se tot repeta, l-am
adoptat
ilf 'slj' Ylfi? il i["d"t"y""'ili k"i me r e a n ive rsd ri, am a u zit
aoevaraiulirimE pi-niiu tiuput meu. Fe mdsuri ce am devenit."ir?g"ill
d6 icesiluctu, tiupui miT-t relaxat 9i mai profund, iar L-eu in
;;;njfiifsitum 'era iiinqt'ent dJ cd se peirecuse. "Binecuvintat fii,
bt"ijn'""!'iniftijuiui rJniridrs, care ai legat acum trupul acesta de
5 JtT"ir i"J"si"irF ii lii"eaita
-s-a
a n-gaiat sE- t o ri e nteze ri rem e de n oud
ani.
Prin usa deschisd, apdrurd mama, tata 9i citiva mu.safir.i dornici
sd vadd ilr;6-g-6lfi"gt;'"iligera9ul"..Nicinu bdnui'au cit de adevdratd
"1"'iti''1"+i
ioi. fiiipul r.neu 6g rdsuci 9i incepu sd pling5, deranjat de
lumina ce se strecura Prln u$a.
--S+rlSiimiSo'oatina, convenird ei, incongtienli 99 faptul cd
in timp cJlruptrfmeu ;; odihhei, eu ma bllam fn toiald stare de
veohe.--v"-' - Sufletul nu doarme niciodatd, spuse L-eu'
oi ririireu treouie Ja-t lntrooubi ile Dumnezeu in .convefgli.e:
se olinse nu1 sau-mai-mare, 'iun om de gtiinti', care credea numai ln
ceeia ce
-a
f osi,Y,?
lli sil' ,t?iL"f il-.sl 3sH3[jj,PJ:'Ti3io"
"
u n
"
s p i ritu r
este cel caid peimite 6onversaliei sd se desfdgoare'
---***---
-N-arfimomentulsdmaiavemuncopil?intrebd.Arcanusin
timp ce se unea cu mama.

40. 74
- Nu stiu. dar am sentimentur cd spiritur ?mprinegte acest rucru,
replicd ea in bucuria extatiia-a ctiririiutuil
75
abia i-l mai zdream. Ea nici atit...
Cit despre tata (care, caz destul de interesant, delinea
experienta Surdei Esentei sale), era cu totul prins in capcana
subravieiuiriiin aceastd l[rme, in cate, ca si pe pdmint, nu era loc de
cohstienid spirituald. Tot ca pe pdmint, he cufundaserdm intr-o
civilizatiei dominant masculind in chre esenla naturii androgine era
ascunde si se credea cd trupurile'masculine'sint unici produddtori de
valori mat'eriale si spirituale, i'ar valorile dominafiei mentale gi fizice erau
bine intipdrite in-siStemul emisferei stinqi. Logica, puterea, linearitatea,
coerenta erau valori care puneau in umbrd rebeptivitatea, sensibilitatea
si cuno'asterea intuitivd chiar si in trupurile feminine, care se striduiau
se fie ta lel de masculin accebtate ca si contrapdrlile lor.
Eraziua orimei aniver'sdri a surioarei mele cind L-eu mi-a vorbit
de notiunea circulard a invdldrii: in relalia mea cu Amada nu existau
nici invdtdtor nici elev. Eu o ihvdtam sd mearod: ea md invdta cum s-o
invdt sd mearod. Ea invdta sd m'earod siin adeiasi timo invdta cum sd
md ihvefe s-o-"nvd!. in fe[]t acesta affiinitoi 9i invdiam g'i predAm. Acest
lucru m--a fdcut sd intreb:
- Buniculb, tu faci ruqdciunea sau rugdciunea te face pe tine?
- latd, inti-adevdr, d intrebare seridasd, rdspunse L-eu. lar
asemenea intrebare meritd un rdspuns in spiritul^adevirului.. E vorba
de un proces de co-creare gi in acest fel intregul univers se
organizeiazd pe sine holografic, cugrinzind simultan toate perspectivele.
CAPITOLUL 3
gcoALA
- Doamne-Dumnezeule, femeia aceasta este iar gravidd, spusebroasca.
l1t * ri dddea semn6 de are$t;il*pin't#EirY. - "'"''
- uee'/ excramai. Acum pot auzi-$icum vorbesc broastere? Darcu oamenii_tot nu pot vorbi. Ce inseamn'e igravidt,i-
^^-: - Reprezint fertiritatea, spuse broasda. Veiavea un frate sau osora.
Privii insore Lakshmi. intr-insa nu inc.epuse incd diferenlierea
?l9,j9r1l1 fl, _tb-tyel,
i1 bnip oai;;;m ; ud;I,- uinori&-' liel sora,Amada, era deia acoro. Dinduntrur pintecerui en'ergiliilgi.ijiiiecare
FcJiune. plqpozqnrii AoN-uirii ei oifi ute^ir mamer erau activati
todte cetetatiei-JJnliiroiribfiimiie:"in"ii'ni1i" de srructurir" siilf;rlui:Amada era. un sufret ve,chi. ce av..e_a cunoagtere de sine. optase pentru
venirea aici pentru a md ajuta s-a iQv-al $iiisrsrin-'rr,l]sii["]*iJ"rtra.Viitoarea mea surioara uimfsa-miiG iniesiru.'Ac.jiiiieii prima eimisiune in plan material.
. Pe mdsurd ce.-sqlcina mamei avansa, Arnacia gi cu mine ne_am
I'iylit_9,1"_ggturd stabird. Ea m-a nsai iil p,atifia:;I;trr,'ntl'Euea sa
yllq.pril,!?_$tere carnatd, deoarece nu voib ca trupugoruGii;;;isd fie
ilbidili[3ip_?"pf '?il'#i;'"3ft ,i'fr8i,"|i,,0l,%1*',?l$r"T3,T*t
decompresivd, .ceea ce diminueazd aminiiiea'stresurui respeciiv.
operatiire cezariene erau lusiitic;b-;in eilniii"e"'veoereobstetric de toi ferur de motive prau=ibG';i scuze constiente.
Nimdnui nu i-ar fi dat prin mlnie sa arbi ff;#;;'.;'i,iEntarea 9ialegerea divind.
cum odrintii mei nu-gi. aduceau aminte cd esenla fetitei erat:!.:t:!: 1I u!q: I :tl. ;, a.u n u riiito t i n oa d?roca-
-e
rioiidu?i. F"e i tru caaceasra era Drima eimisiune in. plan material, ta inc6p'ui ?nG1a cu
lylll^qt:ytaie. Eu, care nu_mai 'e_.iim iugar,'am iultlo t6mitet inpnmrre; rar ea, cu vechimea Sufletului ei m5 in_ciruma cum s-o ihvd1.
"
. - tnteresantecombinatie, comentaieu.'cenil;i#Er"ni.l,
"r"un ingerpdzitor. La fer era giiioia mei - ciigi
"ii'peliiiju"Ja]"'"Oare nu totisintem?
'at.ut$JJl?Tf lf e'ffi iHruP3'i:T, jlslg?flS,J?:?iifi!'B,fif
lrl?jifl
Viata oe Tria Ra mi se odrea la fel de lipsitd de consistenld ca
iin oricare'alid oarte din olanril material. Nemdroinirea temporali era
oar o ng[u.ne; zile.le de n'agtere indicau..rind Pgijnq efectul unuian.-
FAri;ti i mei iniepe;irlla'iJ pilctis6isba. lat<sn mi tinpf ou pa
o leqdturd rorhanticd, Arcanus venea acasd preocupat de problemele
zilei. Viata pdrea gtearsd. Dacd nu erau sora mea 9i bunicul, tot timpulzilei. Viala pdrea gtearsd. Dacd nu erau sora mea 9i bunicul, tot timpul
mi l-as fioetrecut-cufundat in Esentele Sufletului.
-
' iilr-o zi Pisica igi fdcu din nbu aparilia. linu sd-mi aminteascd:
- lntr-o zi ai sd merqi la scoald.
- lar? a fost primul treu iespuns, deoarece [ineam bine minte
cum fusese pe pdmint.
- O'sd-ti placd, replicd Pisica. temele sint altele gi s-ar putea
sd inveti sd odiebti Sufletul citorva dintre prietenii tdi.
'Scoila nil m-a atras. Vdzind conditionarea mentald a familiei
mele. invdtasem sd md las manioulat si sd manioulez pe calea
dovezilor d6 afectiune. Tata spunea'adesed: "Poartd-te frumcis gi ai sd
te ooti uita la teleivizor oind ti'rziu." Unchiul Richard sounea: "D'ac5-mi
dai uh ouoic. am sd-ti bau o ordiituricd." Md tratau db oarcd eu eram
prdjiturica' - 'gocnindri-ma
-(dih-
dr.ggogte), jryOingindu-rira 1in Ol_uma).
tnstactndu-ma {mat-mat sa ma sltstel st nztno oe - st tmoreuna cu -
mine. Eram vtrit intr-un fel de_'dragjoste .ciudatd,'.negjativd.. Deq,!
invdtasem limbaiul Sufletului. oe Tria Ra totul era fdcut sd se oetreacd
prin limbajut em6liitor. Mama ii gatea tatei felurile de mincare pe care

41. 76
le voia acesta atita timp cit el se tinea de spdlat vasele - toate acestea
in numele "schimbului". Dar scfiimbul se'baza pe gantaj emopon-ai
camuflat, care le trdgea in ios sentimentele. Conttnuirid aib iite in srr.
flgg_Elg {e_grr1o91i]9:1syg{matvoiogia. gi i-a impiedicat sd'fie pe-deriiiri
!encr!. lot ce puteam tace era sd-mi petrec nnulte ore in rirqdciune
?ndreptatd cdtre Domnul-Dumnezeuluniversal al lui L-eu pentr"u a md
salva gi.a-mi aminti cine sint. ln acest context, gcoala nu firezenta nici
o atractie.'Cind a sosit prima zi de Scoald, am intrat fdrd sd md uit mdcar
q qqta inapoi. Mama era uimitd iE pot curma leodturile atit de brusc.
O iubeam mai mult decit era ea in sfare si intele-aqi (pentru cd nu se
iubea indeajuns.pg sine); .dar acum obiectivll ceitra'l era sCoala. $cum eram o entitate multidimensionald constientd, cel putin'inlduntrll
cunoagterii interioare, irnivenea usor si md detadez.
, De fapt copiii erau toli la'fel - se strddulau din rdsputeri sd
clemonstreze cd sint solidari uhul cu altul.
. , Toti-copiii speriali s-au adunat lalotaltd, in timp ce o profesoard
speriata, ea insdgi neiegitd din copildrie, incerca se n'e indobtrineze cu
litere gi numere. r-:r ^
Simbolurile acestea il:dv€ou nici un sens. Se chemau "litere',,
iar mai tirziu "cuvinte" 9i "propozifii". Nu md prea interesiu. oeniru cd
le puteam citicu ugurinfd cimpurit6 aurice, cebace imi;ei;h& si stiu
gq gra pe tabla. oarecum surprinzdtor, maioritatea cobiilor cam toi in
telul acesta gtiau lucrurile. Profesorii insd ni rdspldtead capacitatea de
a sesiza intregul gi nici qunoagterea esentei acelor comunicdri oe care
voiau sa ni b transmitd. ln schlmb creau p-edepse pentru "rdsodnsul oe
g-nlqitgigi-!1$ogau cu biti.de informatie micul'ere-.noa6tre cieiere tirirn
F placea sa.le numeasci). Desigur, cbpiiise bompldceau in adopt'area
acesret rermrnoto. gil, ln tel ul acesta adoptind in gusli mea drept cal'e spre
cunoagtere. Muti dintre ei renunfau la'conStieita de Sine bentru a se
racorda ta regutile $i reolementdiile orei de clasd.
M-am hotdiit sd joc cinstit 9i am inceput sd invdt buvintele in
loc sd le inteleg pur gi simpru auric.'ca sd md- iusiitic, mi:am-dieit un
scop: Amacla ar putea avea nevoie de aiutor la
-anul,
iar eu i l-as outea
da. lncurajat de gindul acesta, mi-am blocat parliai capacitate'a'de a
vedea aurele.
- Sacrificiu inutil, dragd prietene, spuse Auqustus. Acum e
momentu_l.devoliunii, aga cunfte-:a invdtai bitnicut aiiae2ite. --
^ $i.dintr-odatd am descoperit valoarea ruqdciunii. Devotiunea
rnsemna gr concentrare -.iar concentrarea putea fi folositd pentru a te
rocatrza ln materiatitate gi de aici puteai sd'inveli realitdlile curente gi
capcanele lor.
Androqvnos interveni:
- -
-flti!
Cd egt! aigi ca sd inveli fdrd sd-ti fotosesti puterite. Nu e
frumos sdpdtrunzi in domeniut privdt at cuiva'iaia-ii iti6i' 66eit ia.
Lrar cum pot ei solicita ajutorul dacd nici mdcar nu gtiu cd au
77
cimP auric?ada
repricd:
- ttiamintestilirm comunicam inainte de a avea 9i eu un trup?
- Da, de laSuflet la Suflet'. . . .
- si:itunci OJce sa nu faci la fel 9i cu allii? -
- Dar ei nu gtiu cd au Suflet 9i atu-nci cum sa rasounoai
- ln schimb fr;ti-i. V;te$ie-c'u Suttetul,pq !a-c^t1t9,'iar
din buze
sDune niimai Ceea ' ce estd - necesar'.. "lubegte-J .1! ,-t-Egere'
blnecuvinteazd-i gi preamdregte-iin suveranitatea si marela lor.
- Aceasta seaniana d ceea ce numesc ei "ielafie dedublati".
- Lil-fr-di^t, ot'iTnot" Ft""qrPa cum numesc ei lucrurile? N-ai
vdzut cum SJoesclrca ounicul tauz $lumi L-eu'
'---' --_'binl,
Oiitoiialumea in fam.ilie te considerd ciudat, am spus.
Aooi m-am scuzat rePede:
:%i,'liliL|.;lelliuzi-ma, dar aga e - toli cred cd egtidoar un
evlavios trdsnit.-''-' ---'An. itins ei oare vreodatd cu gindul dragostea lor' ori
draoostea mea pentrl'eiZ iise L-eu. Le daubcazia sd Vorbeascd, dar
cincl vor-nesc ed, md adresez Sufletului.
Frumuselea interveni:
- bar ti es[lduiei interveni Frumusetea '. Acum insd e
momentutsdJ?"",{3f
i?tii|,,3':i^::"iif
'ffi
j".ii"aff a'?;*uiasdinvd-!
simboluriiJii sensut lor din minte, dar trebuia 9i .3 ;44 raportez la
fiecare persoand ca Sine 9i sd descopar ln el Aoevarul lor'
'- Catalist - asta sint' comental.
:[8?'&vlffi Eiif aff hT"isJgl{t$fi ;o,"propriuilorsufl et,am
Drotestat.v'!vrverqb
Nici n_aiputea,imi rdspunse siguranta. Qufletul^lor este cel
"#f"!?u':i',{n,T,lull"xl',1;el:rng:"731:i:'el-,'i3fr ';:!,"'u
aai; ei pot doar sd ia. Pe aici nu existd nimic de care sa at nevoe.
-:'o. -boamnb.
exitamii. Deci ori egti manipulat. de iubirea
neoativdsitbci Otipa vbia ei ori de lubire 9i uimezi calea ei' Dar calea
mda care"este? carea rubirii
Calea lubir[!,
' f,,',filllffi;gt*n*
Mereu a fost gieste.
Un sunet de ticere
sloQo{
eu, lnlma mea.
De fapt e

42. 78
chiar pe dos.
Nu-i cum soun ei -
$i totusi reflectia
fnseamnd acelasi lucru
gi totugi nu.
lubesc draoostea de iubire
si iubesc minqiierile caldurii
Merg pe un diilm ce dirce cdtre mine,
undS'Sinele gi Eu sintem una.
Singurul mod adevdrat de-a Fi
e si curg spre iubirea de tine
sd curg dinspre speranla de tine
spre ve$nrcre.
lluzie divind e aceasti lume,
fruct oprit al viefii.
E nevoie de curaj pentru a Fi, .
gi a uni traseul cildtoriei.
Un timp al puterii, al fortei de-a iubi,
ce merge dinspre cap spre pdmint,
poate inflori doar intru gratia divind,
iar Dumnezeu gi Eu ne contopim.
CAPITOLUL 4
rAmAouInEA LUI ARcANUS
M-am pornit in tdcere sd-l descopdr pe Arcanus'- uimitoarea
lui imensitate gi bogdlie. Sufletul tatdlui meu era deconectat de
constienta sa printr-un blocaiin dreptul celei de-a treia roti a vehicolului
seu. At?t-in ac'eastd viafd cit'gi in altele, nevoia de a aVe-a putere qi
control asupra a ceea ie era'in jurul siu (crezindu-se un tet de cauza
unicd) l-a fdcut sd-gi blocheze sensibilitatea pe rolile superioare. Cu
toate. acestea, a reugit s^-o atragd pe mama. Frumusetea Sufletului lui
LaKSnmr era mereu rn crmpul sau etenc.
?eoarece tatdl meu nu stia cum s5-si diqere viata, aoaratul sdu
digestiv-pancreatic era blocat, cbe3 cp gdus la iln ulceigasfric. A9a se
fabe ci d fost nevoit sd stea acasd sdptdmini intreqi si a6est lucru mr-a
creat ocazia divind a aprofunddrii cercetdrii. Mi se'peirmitea sd stau cu
7g
tata numai pe Derioe
I eo dtu rd c I a rh s i co n t, ilB J,T31l?;,,1 t ;:iro"TlH',
"ff
:i 5:,3"iJ1,?1i,, 3
si-triirile sale.'deoarece Sufletul sdu (ca'de altfel toate Sufletele)
pdstreaza in fisier totul pentru totdeaund. Am descoperit cd, in cazul
tatdlui meu, priicipalul atribut al Esenfei era Memoria'Cosmicd - de aici
si numele' Arcanus. Arcanus^era
-arhivarul
tuturor documentelor
ikashice (arhiva universului). ln aceastd calitate si-a folosit qresit
Duterea diiuloind informatii m'ediumilor de nivel ios dti pe pdmint.Ei du
lolosit aceste-inlormalii pdntru a detine controlulasuprb uhor trupuri, in
felul acesta impiedicihd autonomiagi cultivind disensiunile, rdzboiul 9i
vdtdmarea familiei.
Din cauzd cd a dezvdluit aceste informafii, Sufletul i s-a
ascuns, iar el a trebuit sd-gi cigtige existenfa pentru infrelinerea fa-miliei.
Cu toaie acestea, timpul'supirn-erii sale lA iondiliondri"era pe sfirgite,
iar au aveam un rol ebenlial in a determina incheierea lui.
latd cum s-au pet'recut lucrurile: [ntr-o zi, cind aveam gase ani,
iar el ardta durere si iritare, l-am intrebat:
- Ce leqdtdrd avem noi doi?
- Evideit, o legdturd fizicd: sint tatdl tdu, egti fiul meu, rdspunse
prompt.
- De aceea te doare, i-am spus gi am plecat.
- Bdiat, bdiatul meu! Iipi in tirma-mea. Dar eu eram pe drumul
spre gcoald
- Copilul acesta este foarte neascultdtor, bombdni Arcanus.
Trebuie pedeipsit! Sint bolnav, il chem gi el nu rdspunde.
AmaOa urmdrise sfio6 scena dintr-un colt'al camerei. Etericd
cum era, rareori vorbea mai mult gi igi petrecea o bund parte din timp
in alte dimensiuni, fiind prea pulin afeclatd de imprejurdrile cotidiene.
Nu se certa si nu se plihqea'niciodatd. Cei din planul acesta nu prea
inteleqeau cd ticerea, solnnul sau meditatia nu inseamnd inactivitate,
ci'ac;i"une profundd in'multe alte zone ale congtiinlei.. De aceea pdrinlii
mei o ducbau adesea la doctori, care nu-i gdseau nimic.
Acum, urmdrind reaclia'lui ArcanuS, se apropie de el intr-un
mod oarecum neobisnuit si-i spuse:
- Tatd, nimeni nti are doar o legdturd fizicd. lti vorbesc rar
pentru cd oari atit de adincit in muncf si actiunile thle si atit de
imoovdrat de viatd. Dar acum cd esti bolnav si-vulnerabil, Sintem ctl
totii aoroaoe de tine ca sd te aiutdni sd vezi cit te iubirn.
- 'Sigur, sigur cd da, idspunse ignorind cuvintele. $i eu vd
iubesc.
- Nu, nu ne iubegti! replici Amada cu o voce atit de fermi 9i
outernicd incit a fdcut-o oe Lakshmi sd intre imediat in camerd.
Ce se-ntimoEaici? intrebd ea pe nerdsufiate.
- Sint educai de copii, rdspunse'Arcanus dezgustat. Probabil
le-a venit vremea sd se rizbune,
- Da. iiexolicd Amada. dar nu in felulde care li-este tie teamd.
in toti anii a6egtid ne-ai dat mincare, addpost gi imtirdcdminte. Deci

43. 80
crezi ce noi sintem corourile noastre si. evident. la fel oindesti si desore
tine. Acest lucru este
'si
nu este ade'vlrat. Truburile -noastie
3int Obar
vehiculele pentru a liinla pe aceastd ptan'etd - dar noi sintem
individualitatea insdsi. lndividualitatea insemnd existenla in dualitate
divind, existenfd paiadoxald nedivizatd, unitate nedivizhtd. Din afari
aceste doud cdi apar ca o dualitate - trup $i minte, draqoste Si urd, bine
g.i .r{u, drept gi.nbdrept g! aga mai depa'rte. $l
'acea"std
aparenia Oe
dublu, de di-vinitate sau ilualitate, dacd o cercetezi cu mai multa sau
mai pulind Lumind, veivedea cd e un atribut aldimensiunilor a treig gi
a patra-. Dar Cine Sintem Noi se afld la ioncliunea dintre cele doua sr
aieasta se produce prin tunelul de Luinind, care afirmd identitate'a
noa$re c_e-gi arg baza in a cincea dimensiune gi mai sus. Acolo se
gisegte dodr unitate.
- Lakshmi, spuse Arcanus, acum li se predd in scoald filosofia
dstora mici? Linda, continud intorcindu-se^cdtr'e Amada, sint inorijorat
Si";r.yr?i
faci prietehi 9i nu te joci destul. intotdeauna di... aseilrenea
- Amada rdspunse cu inocentd:
- Da, cind bint in prezenla belor care nu le au. ta fel face gi
Eusint.
- linda, li-am mai spus, il cheamd Bdiat, insistd Arcanus.
- lmi pare rdu, dar pe mine md chemd Amada, deSitu numesti
corpul meu Linda. Amada i:ste un nume angelic, ca $i nuinele fratefui
meu, spuse cu tristete Amada Si se uitd la peretii pe care-i construise
Arcanus. (Numele se dd de cdtre pdrinli pei Tria Ra. Acest lucru este
atit de important incit ferneile trebuie sd-l'poarte pind la cdsdtorie, iar
bdrbalii toatd viata. Deci, spunindu-mi mie insumi mai curind "Eusint"
decit Bdiat, am jlgnit cupluL)
Amada iegi din cameri. ^
Lakshmi pdrea epuizatd. li mdrturisi solului:
- Nu stiu, draqd, dar de cind esti la pat, am niste vise tare
curioase. Md VAd frurioasd, pe o paiiste, buiurindu-md'de soare si
culegind flori. Corpul mi-e trarispareint-gi md simt ugoard gi purd. Apoi,
c?nd-m6 trezesc,'sint atit de diferite de ce eram'in vis'idc?t povara
zilelor md apasd si md sldbeste.
- Ei, nu, dcum o iei Si tu tazna, ca si copiiitdi! spuse Arcanus
amdrit. Se oare cd durerea rhea de stomaciifaie sioe ceilalti sd intre
in crizd.. Poftim, imi-pare rdu cd sint bolnav. Lucrirrile se ddsfdgoard
mai putin lin cind siht eu acasd. Mi simt ca un mdoar cdruia- i se
Tngdduie numai sd munceascd. Am ridicat casa asta SI am mobilat-o,
am intretinut-o si vd intretin si pe tine si pe copii - si bind am si eu o
datd nerToie sd-md folos-esi de propria'mea'casd, toatd lumea se
plinge. Poate ar trebui sa ma duc'la Spital sf ia vdlispe voitoti?icl
.r Nu md interpreta uresit. Te iubesi. striod LakShmidiso-eratd.
Asa si era j altfef cum ar fi outlt tEi cu asa de'outind
comunicare? Aga gindeam in timp.ce rhe intorceam dei la gccia6 gi
citeam in cimptil alric ce se intTmjllase.
81
---*a*---
Totusi eliberarea tuturor acestor simtdminte a fdcut ca a treia
roatd a tatei,'cea solard, si inceapd sd se mi-gte mai lin, mai echilibrat.
Ca urmare, roata a inceput sd genereze mal multd energie in centrul
resoectiv. Aceastd enerciie a crdat mai multd vitalitate - sT deci a fdcut
ca binoele. activitatea ndrvoasd, circulatia si sindtatea sd se orienteze
sore oioariele afectate din abdomen.
' "Doctorii ii ddduserd antiacizi gi analgezice pentru a-i atenua
durerea. Amada gi cu mine i-am administrat putind durere - atit cit sd
devind mai con$tlent de existenla.
lnvocintl Vointa, am ceicetat cristalul. ln el am vazut sute de
soitale (numele oentru-clddirile acelea in care cei bolnavi zdceau in pat
inanusihdu-si siinptomele $iin care doctorii erau urmali de negufdtbrii
de drbguri bare-i invilau cum si curme durerea). l-am spus lui
Voiamis:
- Md voi face doctor, dar altfel de doctor - tdmdduitor al
Sufletului. Pentru cd, in definitiv, ceea ce vindecd trupul este refacerea
capacitdlii Sufletului de a pitrunde 9i a trezi la viald fiecare parte a
Sinelui.
- Ai orins ideea. souse Pisica. Acordarea instrumentului fizic.
Mi-am pdrdsit iorbul gi m-am teleportat in camera tatei. l-am
vorbit de la Suflet la Suflet: "lubite Maestre, merifi un corp sdndtos. Ji-
ai folosit truDul oentru a fi de folos. Trezeste-te la adevdrata-ti mdiestrie
gi indreaptS-te'spre zonele care dor. Cum b vei atinge, se vor gi
vindeca, atit in corpul fizic, cit gi in imagine, simfire gi gind. Acesta este
momentul potrivit pentru intilnirea tutror Maegtrilor pentru a-gi lua dintru
inceput rispunderea pentru crearea realitdtilor lor, ca mai apoi sd
transforme Tria Ra in lume a Lurninii eterice-aga cum ii e dat sh fie.
Meroisicerceteazd erorile dintr-a treia roatd. Toate actele tale
nocive din fredut sint acu.m !ertg!e, iar^p.rin aceatd ie-rtare ili-suslii
Sinele. Te iubesc, te suslin, te binecuvintez. ln trup sint fiul-tdu, in
Suflet sint oqlinda ta. lartd-te, deci, pentru cele trecute 9i tdmdduiegte{i
rana intr-o c'Iioe."
Sufleiul lui Arcanus se extinse in cimpul eteric ai gdsi o linie de
putere in formd de cfistal care radia inspre fizic, locali2ind durerea.
Energia se extinse pdtrunzind in codul genetic ai pulverizd durerea.
- Md adresai cristalului:
- Voiamis, poli s-o faci?
- Da, dacd md suslii cu dragostea ta,imi rdspunse.
- Asa sd fie, am spus.
- Aga..este, -inginh .Arcanus. Cristalul se sparse 9i bucatile
plutitoarg igi eliberard energiile de vindecare.
lgi fdcu aparilia gi Roza Purpurie, care in-Lurnine partea
corpului care fusese blocatd gi aga Arcanus fu tdmdduit.corpului care fusese blocat' Revenind la SineleRevenind la Sinele meu, am constatat cd operatia durase mai
pulin de o secundi de pe Tria Ra. "Ooo," exclamai.
6 - Arnlnllrlle sufletulul

44. sint vindecdtori dinlduntrul lor.
82
- Da, spuse Pisica , acordarea- in.strumentului fizic e un fapt'
Tot discUtdm deispre aceasta incd de cind a fos! eu-acuat pdmintul.
ln clioa abeea mi-am amintit cd pe pdmint fusesem medic - o
viafd intreagh am cercetat cdile de vintlec'are. $i, iatd, acum le-am
odsit.
' Auoustus comentd:
- t{iCi o aCtiuie ni e fdcutd degeaba in acest univers. Ce nu
finatizezi intr-un tric, aiungi sd impline$ti in alt loc. Aceste lucruri ar
trebui oredate ca sd divin7 cunosiinle obisnuite in vietile oamenilor. Ei
cred cd e vorba numai de durere'si trdiesc anxietdtea momentului.
Cred cd totul s-a sfirgit in loc sd inleleagd cd viala continud '9i cd 9i ei
au un cuvint de snus in aceastd miscare.
- Eiconsiderd viata tabu gi iitd sa tdiascd, spuse Androgynos.
- Ved, vdd ce ani de fdcut aici! Viziunea prinse contur - eram
aici ca sd trezesc Sufletele in timp ce invdtam sd operez in domeniul
fizic; eram aici ca sd intru in legSturd cu ceilalli ca Sine gi ca si nu
qonfund Sinele cu trupul, minted ori simlirea. Mai aveam
-de
invdtat.
(incd nu aveam noud'ani.) Md adresai Voinlei, lui Voiamis:
Acest lucru se poate efectiv infdptui, pentru cd toate fiinfele
CAPITOLUL 5
tNrTrAT DE ELFI
Lakshmi isi dedicase intreaqa viatd sqtului $i copiilor, lSsind
deoparte (dupd cum vedea acum) prdpria rirogtehire spirituald. lar cind
i-a mirturisit'solului visul ei de frumusele, reaclia lui a fecut-o sa se
simtd anormald.
ln toate qalaxia exista obiceiul, in planul material, de a se
reprima congtiinta"a tot ce nu linea de'materie. Energia Fiinldrii era
inohesuitd in truouri si oroducea comoortamente care erau acceptate
da"cd erau confoim rdoulitor si neqate dacd nu erau. Aceste requli de
reprimare erau numit6 "stabltirea-timitelor"; intr-atit prevala lip=sa de
incredere incit oamenii credeau cdldrd aceste reguli toli s-ar comporta
ca niste animale. Si chiar asa era.' Pe planetd Tria Ra la fel ca gi pe pdmint in vremea lui Pagan,
se petreceau lucruriasemdndtoare. Cum nimeni nu voia sd le accepte
existenta, nimeni nu-gi asuma rdspunderea, aga cd Big Brother stabilea
leqile. Oamenii doar dddeau drumulin fiecare dimineatd la instrumentul
de"programare - care pe pdmint se numea televizor: gi li se ardta pe
aceasti cale felul in care sd-si trdiascd viata.
^ Rdprimarea venea gi-dinduntru. Oamenii spuneau de obicei:
"lmi oare idu/N-am vruVMi-e rusine/Md simt vinovat" si altele din
acela'si reqistru. Ori,-dacd nu, spuieau: "Nu fi prosVnebunltimpiUaiurit"
Si aSa maideparte. ln ansamblu, mesajul era "Nu Fi".
ln corisecinld umanitatea - insu$indu-gi sirguincios mesajul- nu
Era.
lar in seara aceea, Lakshmi, in disperarea ei, voia si nu mai
Fie deloc. Ce-ar fi sd iau pastilele astea 9i sd mor? se gindi. Nu mai
sint feric^itd gi-s sdtuld de iocul dsta.
in tiinp ce Lakshriri fdcea speculafii in jurul acestei idei, sund
telefonul. Era hevoie de ea acasd la'bunicirl. Copiilor nu li s-a dat voie
sd intre. Amada si cu mine a trebuit sd rdminem alSturi. Dar noi ne-am
linut de miinile "astrale
si ne-am autoproiectat in camera lui L-eu.
Formidabilul nostru bunicisi binecuvinta copiii si rudele.
- Voi pregdti drumul. Nu te voi ldsa'aici-prea mult timp, spuse
cdtre sofia sa. Apbi igi inchise ochii fizici gi plecd.
Trupul avea in el enerqii care au h'ai circulat o vreme, dar el
s-a dus - aiit Oe sus cd nici iu-l nrai puteam vedea. l-au ingropar
rdmdgilele gi viafa gi-a continuat cursul. Solia gi fiica l-au plins. Pe
Lakshmi a afectat-o cel mai tare absenta lui.
Cum L-eu gicu mine deveniserdm prietenibuni, citeva zile mai
- Asa este. adduod L-eu. care asistase la aceasti conversalie
cu Sufletul, humai 6d ei ii"cred pd medici. Prin urmare vei fi gi tu medlc.
Am un nume in olus oentru tihe: Hakim Eusint. Hakim e functia ta -
inseamnd vindecbtor. bhiar dacd funcfia ti se pare speciald, fii modest,
cdci sinourul vindecdtor autentic este Dumnezeu.
'- Cum iti imaqinezi acest lucru? intrebd Amada, care tocmai se
strecurasq in cdmera"mea in stilul ei obignuit, pe tdcute.
- inchipuie-li o retea, spuse t-eu; Si hai inchipuie-ti fiecare
punct de intretiiere. Fdrd belelalte puncte nd existi releaua. E ca 9i o
hie de puncte de Lumind. lntegritatea spafiuluiin care se afld releaua
e Dumriezeu. $i atunci, se maipoate cineva gindidoar la Sinele-sdu?
- Binefnteles cd nu, am replicat amindoi deodatd.
Aqa am'ajuns sd ne inter'esdm tot mai mult de starea tatei.
Voinfa sedizA acedt lucru gi spuse:
- Pdi, uitati-vd la el.
Ne-am uit-art cum cristalulii amplifica dimensiunile. Arcanus nu
mai avea dureri. Dormea in pat, iar pe lald avea cel mai pagnic zimbet
pe care l-am vdzut vreodatd la el. ln jurul capului i se roteau lumini
albdstrii de bucurie ourd.
Acum putedm sd ne bucurdm de prezenla tatei. lar el putea
descoperi unicitatea impreund cu copiii lui
___** *---
in camera de aldturi, Lakshmi, negtiind de transformarea lui
Arcanus, vdrsa lacrimi sdrate gi amare.

45. B4
tirziu rn-a contactat. Mesajul era simplu: "Totul este adevdrat. Ne e
teamd sd credem cu adevdrat ceea ce credem cd este adevdrat."
Am descoperit cu uimire cd triise in credinfd gi numai in
credinfd toatd viala. De fapt, Sufletul sdu comunicase cu al meu incd
de pe vremea cind eram foarte mic.
Venise inapoi ca sd-midemonstieze, mie gi luiinsugi, cd religia
are efect - in unele cazuri. Atit eu cit gi Amada cind am intrat in planul
material ne cuno$team Sinele. L-eu a ajuns la aceastd cunoagtere
rugindu-se toata viala gi a plecat cunoscindu-gi Sinele. Md bucuram
pe"ntru el 9i pentru'tofi cei' care se roagd. P'uterea rugdciunii este
transtormatoare.
Am inceput sd md rog pentru ca tata sd-gi pdstreze sdndtatea.
Rugdciunile mele umpleau camera cu ginduri care formau o energie
supierioard materiei gi astfel stabitizau tdmdduirea Sufletului tatei.
Curind tata era iar activ gi fdcea jogging.
---* * *---
intr-o dimineafd, in timp ce tata alerga pe stra.dd iar eu stdteam
lingd un copac, am auzit vocea unui omule! mic de tot:
Salut, sint elf .gi vieluiesc intr-un regn diferit de al tdu. .lntgleg
cd te intereseazd problemele de sdndtate - aivrea sd vii cu mine?
Desigur, mi-am zis, de ce nu? M-a invitat printr-o ugd, care
ardta ca o cripdturd in scoarla unui copac.
- lntrd in cristal, spuse Voinfa.
Fdcind acest lucru, am proiectat literalmente un Eusint nu mai
mare decit o furnicd, cu toate nivele Fiintdrii.comprimate, iar diamantul
de pe frunte lumina calea. Elful m-a apucat de mind gi am intrat in
copac. ^
. ln congtiinfa de masd de pe Tria Ra se credea numai ceea ce
se vedea, se mirosea sau se percepea printr-un alt sim!. Acest lucru ii
impiedeca pe oameni sd simtd intens. Dar bucuria pe care am trdit-o
eu in noua formd a fost imensd!
Elful se prezentd ca prieten.
- Sd-mi spui Agape, se recomandd. lmi spuse cd era un deva.
Devasii aoartineau unui reon asemdndtor cu inoerii. numai cd trdiau
aici. de ohm?nt si interactio"neau cu reonul veoeial. in care isi aveau
casble (ium se ihtimplas6 9i cu noi cincl ne coi'struiam case de lemn).
Ca deva, ajunsese la integrare deplind..
- Vezi, spuse ef, oamenii cred cd sint trupuri, ceea ce
impiedicd simldmintele sd vind ciinspre Suflet. Aga-zigii oameni luminati,
ca tine, cred cd sint Suflet - dar, degi igi trateazd trupul ca un
instrument, .il trateazd separat de.Suflet. Tu crezi cd vrei sd devii
doctor, vindecdtor; dar pind vei ajunge sd-fi cunogti Ei saji iubegti
Sinele pe deplin, veifaci distinclii care nuTiVor permite sdJf folosegti
olobal caoacitdtile.
" ,Ag dori sd-l cunogti pe Herb (herlc = plantd medicinald - n.tr.),
85
regele Regnului Devic. Te-ar putea ajuta sd inlelegi de ce plantele
medicinale sint remedii miraculoase.
Ne-am plimbat printre frunze, prin mugchi gi tunele din coaja
copacului gi am vdzut cele mai exaltante reflexii de culori la aceastd
dimensiune. Simfeam viala mai bine ca niciodatd gi eram atit de mic
incit nimic nu md putea vdtdma. Pe mdsurd ce mergeam, ne fdceam
tot mai mici, pind devenirdm microscopici. Cu cit aveah dimensiuni mai
mici, cu atit perc^epeam mai bine detaliile vietii. Mi-am. amintit de
vremea cind eram in spaliul cosmic, cind Pisica igi mdrea 9i igi micaora
dimensiunile. Ce pldcut era sd fii mic!
ln timp ce mergeam, tovardgul meu de drum imi vorbea. latd
ce-mi spuge Agape:
- ln planul acesta material, oamenilor li se dd posibilitatea de
a fi creatori. Dar in loc de a crea sentimentul supranatural (pentru ei)
al Dragostei, e! creeazd, pe calea expeimentului, ynle nenaturale.
Toate acestea inseamnd muncd excesivd pentru noi. Aceste unde au
modificatin chip drastic cimpul electromagnetic al pdmintului, fapt care
a afectat toatd materia acestuia. Tu gindegtica gi oamenii de gtiinld de
pe planeta pdmint - crezi cd lumina strdbate rapid spaliile - dar noile
descoperiri vor ardta cd viteza unei pafticule este mai mare decit cea
a luminii. Am trdit cu falsa impresie'cdin-Luminarea Bste tot ce putem
obtine mai inalt. Acum, pe Tria Ra, unde/particule haotice umplu
atmosfera, iar noi trdim intr-un nor de freanenle radio, TV, sonice gi alte
ELF care sint prea mici pentru a fi vdzute chiar gi cu al treilea ochi.
Pentru cd nu pot fi vdzute, oamenii cred cd ele nu existd. Aga se face
cd - ah, dar uite-l pe Herb!
- Continud, Agape, spuse regele, examinindu-md din cap pind
in picioare.
Agape continud:
- 7$a se face cd simldmintele nu pot fi simlite. Astfel toate
acliunile omului au scopul sd-l facd sd se simtd elinsugi ca Sine.
- Da, aga esfe, spuse Herb - o mic5 fiinld maiestuoasd pe care
n-o puteam eticheta ca floare, insectd sau gnom. Ca rdspuns la gindul
meu, aoauga:
- Forma mea nu conteazd din cauza multiplelor trdsdturi
mimetice pe care le etalez. $i eu sint Suflet, ca gi tine, gi mai sint gi
acest corp. Pentru cd am ridicat frecvenla corpului meu la maximum,
este una cu Sufletul meu. Aga corpul meu nu mai este un instrument
gi nici Sufletul nu-i mai este vizitiu. Sintem unul gi acelagi lucru gi aga
e tot regnul vegetal.
- Deci-regnul vegetal este mal evoluat decit cel uman? am
plin de respect si aduc?ndu-mi aminte ce mA invdtaserdinvdlaserdintrebat plin de iespect-gi aduc?ndu-mi aminte ce
profesorii la gcoald.
Evbluat nu este doar o abstradiune atunci cind cineva este
lntreg. $i fotugi a fost nevoie de mult timp pentru evolulie. Avem grijd
de plante pentru cd sint vindecdtori pertecliin toate ocaziile. De fapt,
laboratoarele voastre au luat seminle gi plante gi au incercat sd

46. 86
mimeze efectele noastre, d?r qu ng pot sintetiza. Aga stau lucrurile in
lumea ta. Esti doctor. din cite lnteleo.
- Nu, am rhspuns, acirm ?m doar zece ani. Dar vreau sd
devin.
ln clipa agee.a, am cizut singur in capcand, ce ironie! latd-md,
eu, Eusint, dincolo de timp gi spa[iu-, incercind sd md identific cu un
bdiefel de zece ani.
- Nu mai $tiu cine sint, am admis.
- Cinstit din paftea ta, reaclione Herb. Irne minte, in lumea ta
aroganla primeazd,'iar a Sti Si a ni Sti sint asemdnetoari.
Te invit sd priveiti aici: Spiti cd vrei sd te faci vindecdtor si
acgapla justifiql Scopu!iigtiitalg. Fdrd aceasta te vei simfi incornptcit,
gol. lli spun cd tu tei-ai ndscht in materie din nou nu peitru a ddveii
medic sau vindecdtor, ci un iubitor al Spiritului. Acest lucru este
deasupra gi dincolo de Dumnezeu insu€i. Foti veni sd stai ta noi ori de
cite orivrei Si sd inveti sd fii un iubitor-al Siielui tdu.
Simieam Dragoste - pentru mine, pentru Herb, pentru Aqape -
la iubeam-sentimentul de Dragoste. Nu exista altd rdbplatd iilalara
Drag-ostei insdgi;gi cum se impunea o anumitd linie de'cbmportament,
am fuzionat cu Dragostea $i m-am legat sd menfin ace'astd stare
continuu.
- Ai gijd, spuse Agape, aici e mai u€or sd simti asa. Maiintii
pentru cd sintem mai mici decit particulele ienaturale'caie se afld in
,riifilelectric.
Apoi, pentru cd vibrdm la unison cu cimputmagnetic at
M-am despdrfit de devagi cu recunogtinld - gi cu regret.
CAP]TOLUL 6
PUTEREA StMTtR[
Ori de cite ori puteam, md intorceam la copacul unde md
agtepta Agape. Viefile rirele paralele se desfdsurau tn echilibru. De
tlecare data cind reveneam la forma gi dimensiunile obisnuite. aduceam
cu mine mai multd dragoste de $inie. Aceastd draqo'ste stiabetet in
toate p^roblemele de comunicare. lmi iubeam sinele-atit de tare inCit 9i
tata a inceput sd se iubeascd oe Sine.
Lakshmi insd se simlea tgt instrdinatd. Acum era o f iintd atit de
sensibild cd rareori o infelegeam.lntr-o zi l-am intrebat pe Herb d-espre
ea.
- Frumoaseitale.mame ii plqc-e.sd silntd; c.a toli oamenii de pe
aici. Problema este cd eivor sd s'imtd bucurie gi drag6ste giiiatd, dir
emoliile.le sint attt de blocate incit igi fotosesc'ener{iite eriolioiaie-ia
87
sd creeze drame pentru ei ingigi Prin dramd reu7esc sd simtd - gi
astfelSufletulse simte pe sine, dupd ce a creat drama. Drama aceasta
este rezultatul conditiondrilor.
Oamenii siit astfel rdnili gi i!1friryi, dar.congtiinla de masd ii
fmpiedicd sd vadd cd ei au creat-o. $i atunciigi rdnesc aproapele.
- Ce pot face pentru ea? am intrebat cu seriozitate. E mama
mea in trup. $i poate gi in Suflet.
- Cui-ii pasd? intrebd Herb. Dacd vrei sd faci mai mult pentru
ea, fd mai mult pentru tine insuti.
- Adica?
- Mereu vrei sd 'vindeci', sd "fii de folos" gi sd "faci". Oare nu
gtii cd ai venit aici sd treci examenul pentru tine insuli? Tu Bi creat
toate acestea pentru a simtL Ai Fost, Esti gi Vei Fi! Cunogti lntregul,
frumuselea, Slava, inlelepiiunea Ei dttele dsemenea. Dar'Tria Ra"ni
este pdmintul, nici stelele, nici Totul,- e locul unde trebuie sd simti. Ti-
ai creat etericul, iarin el, prin vointd, gindul. Gindul s-a miscat-€i
a simtit o imadine, iar iit epti infr-iti trup, comptet. Ceeb ce:Ii
tipseite este aininiirea laptului cd tu ai cr66t totui.
- $tiu, gtiu, gtiu, reaclionai, simfindu-md iritat gi mut.
- Grozav, sim|i ceva. Cu cit ili vei simli mai^tare simldmintele,
cu atit ili vei simti mAi bine corpul, far cind dcest lntreo cdre esti va
umple ii iltregln;e cgrpul, vei fi ba noi, o Fiinld integratdl Fiecare'parte
a carpulur va devent we.
- lar tu stii, stii, stii md inqinard ironic Aqape si Herb impreund.
$tii cd ai'fdcitt-o. Dar$tii gi de ce? ddiuga apoi Heirb, mai
blind.
Augustus stitea mut; Androgynos se uita in altd parte;
Frumuseled'zimbea; lertarea be inclin"a'; Pisica se intindea Ouba uri
fluture.
- Nu, imi spuserd, nu cduta aiutor. Nici chiar Dumnezeu nu te
va ajuia acum. Ti, creatorul, ai creat toate acestea dintr-un anume
motiv. Acelasi motiv din care a apdrut pacea: acelasi motiv din care
s-a d izo lvat' C o n s i I i u I ce I o r D o isp reiece : ace t a$ i'm ot i v...
- Ca sd te simfi pe tine irisuli, o, Doamn6! Pofi vedea in alfii
doar ceea ce existd in tlne. Poti simti in altii numai ceea-ce este in tine.
Herb incepu sd cinte:"
Flori, adieri, roze, mingiieri,
valuii, ciocdiri, tuite, iibiri
'
totul se grupeazd laolaltd
ca o oglindd pentru a fi adoratd.
E Sinele in adorare,
in simfdmintul de creare,
in perechea sexuald a Sinelui,
in Globalitatea elfului.

47. 8B
Acum e vrernea sd integrezi
Ceea ce-n ore tu creezi;
acum e vrernea sd te nasti,
dind drumul patimii din ghimpe.
Curind teisprezece ani vei numdra,
Emoliile, dragostea, furia vor fi
altcumva,^
dar dacd lntregul il vei fi sesizat
vei fi un Suflet cu adevdrat.
Ca Suflet in truP
te. Poli intiri
ceas de ceas
$i zi de zi,
fortele tiimdduitoare din tine
nu-vor mai fi doar o toand ce-li vine;
influentele-ntunecate din afard
nu vor'mai 3vea putere iard. {:i'>
lar cind termind de cintat, am fost sigur cd puterile plantelor
fuseserd descdtugate gi ci lumea nu va mai fi niciodatd aceeagi.
CAPITOLULT ..
PUMA
- De ce egti aga de emolionat? intrebd Mama cind am intrat in
orddind,
E primdvard, rdspunse Tata in locul meu, iar miine Bdiat va
imolini treisorezece ani. E iimoul sd se initieze intr-ale vietii.
' Arc'anus igi pdrdsise blu;Oa de la
-orag,
iar acum igi petrecea
zible in tihnd ih 'qrddina n<iastrd de zArzaval, care, datoritd
cunostinlelor sale intr--ale finantelor, a devenit nu numai un mod extrem
de olScul de oetrecere a timDillui, ci si o afacere infloritoare.
' - Pe Vremuri, continui el, tlnerii erau dugi in jungld gi invdfali
sd vineze. Apoiigi luau o nevastd 9i din momentul acela aveau propria
lor viatd.
- $i ce trebuiau sd facd fetele de treisprezece ani? intrebd
Amada. Desi avea numai doisprezece ani, ardta ca de cinsprezece.
Toti bdietiidin cartier voiau sd-mi fie orieteni numai ca sd-i las sd intre
in basa Amadei. O fetifa adorabild, care avea deja ciclu 9i putea fi
89
consideratd femdie.
Numai Lakshmi nu se simtea bine. Tot se mai temea cd ar
outea fi nebuni. Aceasta se intiinpla pentru cd se retinea se-gi
ijeschidd congtiinta fatd de ea insdgi'. Amada 9i cu min.e ne. dddeam
foarte bine seam-a de acest lucru, dar nu volam sa dam Duzna ln
ddloauiei interior dacd nu ne invita. Stiam ci va veni timpulcind se va
JJiifiOe:' i6eram-ca:si va putea line in echilibru cele doui lumi.
takshmi
'noia
in jurna[:^"Md'simt gjroazniq, V-dd.tot timpuJ prezenla
tatdlui. dar nu-l ooi auzi. lmi pare cijncearcd si-mi transmitd un mesaj
- dar siiu cd e mort. Cum e posibil acest lucru? Probabilfiindcd nu l-am
iuOit deituL Acum md simt vinovatd, ca 9i cum mi-ar exploda mintea."
Pentru mine, de la intilnirea cu"Herb, Agape'9i devagi, cele
doud lumi deveniserd cu adevirat una. Mi-am petrecut multe ceasuri
plimOinOu-md prin pddure, bucurindu-md de' mirosul pinilor .9i-.al
bucatiptitor Si dbsfdtihdu-md cu propria mea crea[ie. Linigtea.pidurilor
imi deschid-eel inima gi mai mult citre contemplarea crealiel ql am
inceout sd-mi observ sentimentele pentru a reline ceea ce-ml placea
iit-ic. tOeea de a deveni vindecdtor cedase locul intii celei de a iubi.
Nu-ml puneam pred multe intrebiri: pur gisimplu md bucuram de mine
insumi, de Sinele meu.
Intre timo. Tria Ra se apropia de momentul unui mare rdzboi
intre locuitorii sdi - cam ca rizboiul'de pe pdmint, numai cd era vorba
Od armiment electronic. lntentia era de'a cbntrola congtiinta masei prin
modificarea lunqimilor de undl din cimpurild aurice. Puterea lui lmago,
domn alzoneia"strale - o entitate descarnatd care n-a invdfat niciodatd
ia simta dragostea pe pdmint - ajuns-ese-.pe Tria Ra. Pe mdsurd ce
intram in pub"ertate, incepeam sd ind ingrijorez.
___***---
Tot colindind prin pdduriin forma $idimensiunile mele naturale,
am inceout sd md 'pun'in leqdturd cu animalele gi cu plantele.
Reorezefitau un tip interesant dE existentd - experienlA simldmintelor
olutea intotdeaund in aer. Cu cit md cufundam mai adinc in pddure, cu
btit ma odseam mai aproape de pericol. Uneori mergeam singur cu
cortul, alieori mergeani cu bolegii'de gcoald. Dar intotdeauna aveam
aieecisi aventurd -"cu cit trdiam
-mai
int'ens pericolul $i teama legatd de
supravieluirea trupului, cu atit simleam mai multd emotie. . -. . .-- ' Tntr-o noapte,'stat-eiam cg priettinii mei JoeTeen giJim Kid lingd un
coDac. cind s-a stins focul. Tn intunericul noptii (nu erau nici lund, nici
iteiie,
'Ooar
nori) apdrurd doar la doi paqi'de noi doi ochi ca nilte
felindre. cam cd ai'pisicii. l-am vdzut toti deodate 9i am inghelat. Cu
inima OhtinO, cu pielea udd de transpirdlie, m-am uitat lnteh,s Ia liara
lCeasta mar6 si dintr-un salt am aiuns pe o cracd, urmat imediat de cei
Ooi iovarasi aj mei. Dacd ar fi'ezitdt fie gi numai doud secunde,
corourile loi ar fi fost zqiriate rdu.
Am petrecut todtd noaptea in copac, speriali gi complet rdvdgiti.

48. 90
Puma agtepta rdbddtoare, fiind extrem de atentd la fiecare frunzi care
cddea din copacul nostru. Mi-am dat seama cd liara aceasta imensd
ne-ar fi putut minca pe toti - 9i, in trdirea momentului, tot corpul imi
vibrd. Eram pe deplin acolo, ih fiecare celuld, chiar gi in testiiule (in
acea parte a corpului consideratd de obicei zoni interzisa). Ma
simleam ca un tigru sau ca un leopard - nu exista nici un gind, doar
concentrare totala.
Cind rdsdri soarele, aparu partenerul pumei. Au urlat, au
zgrepldnat gi s-au jucat impreun5..La.un moment dat,.Jo.e se migcd
ugor pe cracd; pumele se oprirf din joacd gi ne urmdrird pe deplin
congtiente de prezenfa noastri. ln fine, s-au lntors cu spatele la noi gi
s-au lmpreunat.
Spectacolul mi-a dat un fior dramatic, gocant, minunat. Ro{ile
mele inferioare incepurd si se involbureze, iar propria mea sexualitate
se degteptd in prezenfa acestor animale - aceste f[are total ndinhibate,
neprefdcute, puternice, complet agresive Oi totuSi tandre.
Pe mdsurd ce le urmdieam (fbcalizihdu-md pe proteclia
Sinelui), intreaga fiinfa-mi era inundatd d'e o stare de extAz.
Pisica se prezentd in cimpul meu.
- Md tii minte, spuse. Acum stii de ce am v€f,fr la tine ca forld.
in forma aceasta? Cenfrele de ios sie trezesc cind esti cu adevdrai ih
corp. Este un pas vital spre intbqrare; urmdreste miscdrile animalelor.
Ob'servd cd tcit ce vezi,'simti siSareizioride2aoredzi Ia attii creezi tu
|nsuli-.ca reflegta.re a sentfm6ntdlor-tale, ca sd le poli manifesta. Nu lile reprima - ori, dacd o faci, reprimd reprimarea!
'
Simleam cum zona de la pintece oind la stinohie avea viatd
independentld. Pulsa, bdtea gi danba in propriul ei ritmi. gtiam cd siht
nemuritoS'u..
cit mai aveam de stat in copac?'
- Fd4e pisicd, spuse Pisica.
Am rdmas perplex. Dar din adincul mdruintaielor mele, am
slobozit un urlet. Am urlat atit de tare incit Jim Ei Joe furd gocali gi
speriafi, gindindu-se cd devenisem un fel O" "o6ipisicd". Urldtul meu
era atit de profund cd ar fi putut fi produs de o sutd de lei. Pumele
fugird de fribd.
Pgate cd aceasta era initierea de care pomenise tatdl meu -
bitdlia Jiarei. Am inceput sd rid de Jim Si de Job si m-am coborit din
copac. lncd se mai holbau la mine ingrozili. Ca sd-i-calm ez am inceput
sd'fac glume, spunindu-le cd-l vdzuSembe Tarzan care urla cam'tot
aga. Dar urletul me.u fusese prea autentic. Prietenii meiimi erau acum
ex-prieteni. Dar niciei nu mai erau copiisau adolescenti. Nu exista nici
o modalitate de a trece peste aceastd intimplare
---t**--- t
- Pe unde-ai umblat? md intrebd Amada la intoarcere. Ardtica
o fiard silbaticS!
91
intotdeauna mi se pdruse adorabild, dar acum pentru prima
datd o vedeam mai mult ca o femeie voluptuoasd decit ca sine eteric.
Am anuntat-o:
-'Sint o fiard gi curind voi avea femeia mea. lii minte ce-a
spus Tata.
Amada percepu instantaneu aventura de peste noapte.
Murmuru[ trezit in trupul meu ajunse pina la ea gi incepu gi ea sd
oulseze. lmi souse:
- gigrl simt. Acum ne-am pierdut inocenta puritate. Ne simtim
sexul. lar cer oe oe atct sDun ca asta e rau.
- Amadq, cum poate fi rdu daci tot ce este Creafie simte gi
face acest lucru?
- Oare un asemenea simldmint nu inibugd expresia Sufletului?
intrebd.
l-am ardtat oroanele mele oenitale si i-am cerut sd le pipdie.
Neindoielnic i-a pldcut] dar era totu-gi timide. M-am intrebat daci toli
frafii gi surorile sb jucau unul cu simidmintele celuilalt.
Auoustus imi sooti la ureche:
- Fii cuminte'-'tas-o sd descopere aceste lucruri in afara
cercului familiei. Tie, prietene, itiva apdrea ocazia curind.
---***---
Md obseda viziunea copuldrii. Rememoram energia pumelor -
ce dans perfect, ce echilibru desdvirsit, atit de complet. Vedeam actul
imperecherii in tot procesul crealiei. Toate gi toli se impreunau unul cu
altul. Sd suprimi imperecherea ar insemna sd suprimi Unitatea dati de
Dumnezeu. Dualitatea era sursa acestei suprimdri, care permitea
proqramelor reolate de masini si conducd lumea.
Consili[l Celor Ddisprezece fusese indreptdfit sd dizolve
aparenta armonie linistitd din galaxie pentru a aduce in prim plan
nianifestarea electricd'a frecdrii drin emotie. Prin aceasta Dumnezeu se
putea simfi pe Sine in fiecare act, devenind astfel mai curind un
participant activ decit un simplu observator gi perfect congtient de
crealia Sa.
ln timp ce md jucam cu organele genitale, sperma - seminlele
yielii- erau acblo. M-arfi uitat la prifrra meiejaculare'giam percepui cu
Sin-ele meu global intreaga minune a Viefiiin-prezenta acestor sehinle.
Cat6qoric. nu dra vorba de nici uh odcai! Si tot asa cum
Creatorul nu bonsiderd cd reproducerea creatdare e uh pdcat,'nici eu
nu inlelegeam de ce oameniio trateazd astfel. Deoarecd lmago era o
entitate descarnatd, era lipsitd de posibilitatea unui act sexuaL Atunci
a implantat in imaqinalia oamenilor ideea cd trupurile se deoradau.
Aces'ta era modul sEu de a se rdzbuna. lar oamenii, neinteleqin-d acest
lucru, igi considerau trupurile drept entitdti perverse, pdcdtoase.
Era acesta sinqurul motiv de
-a trai intr-un trup? Acum
inlelegeam ceea ce nu inlelesesem niciodatd pe pdmint: tiragostea,

49. 92
fluidulextrem al simfirii, avea dreptulde a Fi plenar gi de a se exprima
olenar oe toate cdile Sineluivrerrsr tin'iEi"E3';;;;:-in care am vdzut clar de ce simldmintele
erau atit de importante, nu implinisem incd paisprezece ani.
CAPITOLUL 8
LUMINA
Eram in vacanti cu familia pe o plaid frumoasd $i participam
activ la viata normald de fiecare zi, dansihd'cu fete, dar fAiEr sd fierd
niciodatd o-ersoectiva divinititii Sinelui meu. De cite ori imi aminteam
de impereicheiea pumelor, mise trczea dorinta. Dacd aceastd dorinfd
nu era lascivd, erA in schimb intru totul prezeinte in trup 9i imi vitaliza
astfel toate actiunile.
intr-o 2i fdceam olonidri in mare cind veni un'delfin si incepu
sd inoate pe acolo. Pinh atunci vdzusem delfini numai in fotogralii:
tru muieief, aceitu i mamltei in marime natu rald m-a u lu it. Delf i nu llibra
intr-un sbectru electromagnetic care era tradus instantaneu in limbaj de
indatd cb aiunoea la crei6rut meu. latd ce-mi spunea:
- iliveidomoti patima dacd veiinvdta s)o foloselti cum trebuie.
Tu crezi ck e numai pbntru femeie. Aga gi este - in parte'dar de fapt
e pentru Dumnezeu.
Patima? am intrebat surprins. Ce are de-a face patima cu
Dumnezeu?
Delfinul rdsounse oe loc:
Patima esie combustibitut creativitdlii. Sperma ta conline forld
divind - pentru pldcere, pentru viatd; €i, de fiecare datd cind este
eliberatd. aDare Lumina. are cautd inteleoerea. De fiecare datd
sperma it obosibititate a Sinetui si a Vietii."Acim, ta tinerete, o folose$ti
pentru distrhclie, Dar maitirziu iii vei dd seama cd scopufei este de h4
crea De fiul tdu.
' - Fiul meu? am intrebat surprins. Bine, dar nu pot avea un fiu -
sint incd adolescent.
- Ba poli, dar nuJ vei avea deocamdatd. Voi, oamenii, a1i
invdlat sd aveliOopiidupd ritmurile lumesti, nu dupd cele naturale, tot
afr cum mincali dpd cbas gi nu vd odihi,iliin funbsie de stele. Aici, pe
Tlia fa, ati uitat din nou esenla traiului autentic; gi de aceea veli
cilsparea.
Vai, Doamne, am reaclionat, retrdind multe din sentimentele
pe care le avusesem pe pdmiht. lar un holocaust?! Cum poate fi
impiedicat?
93
- tubindu-vd mai presus de orice, replicd delfinul'
- Dar cum outem' realiza acest lucru?
- fui' iiiifoi6-sa-t-iaiizati toli' Dacd reugegte chial 9i. numai
unul din zece, vibralia Dragostbi ii c.uprinde..9i pe-celaty no-ua'.
lndiferent ce simt, sentimentele le vor fi neutralizat.e. ! ca.9t c!.ry I
riJica radiotransmitdtoare in diferite puncte de pe Tria Ha on.ca fl cum
'
;i'f;c; ;;;w ;;iii a' in aile riie p y n cte 9l e p ta i ele i,, s,9
-P
g
?l1;tgb
i t i o
reieibrii clare oamenii ia se aiite trimilindu-gigindyri d'e Lumind albd,
't;l;';{;;i';;;iaii oeieiice cai6 sa coitracarbzb vibratiite prg/use de
'iiiii" 6,,iiii;"im-pr;;; Ae pieia si de atte forle asupia minlii .omutui'
beschiderea inirhii neutrafizeazd forla intunecata a negauvtnyt.
Tdcu o cliPd, apoi spuse:
- Citimi ftlia li saiistacua- vino diseard pe plaid'
far-.din-a'Oiniuiite oceanului, izbucni o'Lumind de .lubire
nepurtdt&re-be Tmigtni creinO o unde care.croia.cdrare pe fundul
oiSanului. Am inotat"cu aceasta Lumind pind la mal'
----"- : bt i torta piiitiviati, imi explicd. sint in luptd cu lm.ago, cdci
acum e-ibi6itil-;e iiii ca doresc sd trezesc elementele
fr-eiiiiatiatoare d6 pe- phrtetq
-ioaitla pentru a contracara fo$ele
'
iZiimei oit- caie iatsla imaqi natie le-a imp'us a sup ra oame n i lor'.
"iilio uitdi-p|tnliu lii e. pan ul astrat, pg 9
are toati,tu mea i t
consideii' re,at, dsie- doir o qgalie a .lgrinlelor Teimpli,-te ,al9
uianitatii. De'aceea forta mea il pbate distruge pe lm7gq ca fl pe
entilatitd astrale care incitarcd sd domine aceastd lume Fi .cele care vor
i'eii.'Si panntilela ta fet; dar pirya pi..Pag7n cu ai lui s-ar fi putut
schimba dacd primeau provocarea.lubnt mete'
sint cbea ce aE puieie riinletor de-a tu.ngut rlielii, iqr totul in
viata brTiie-iiea{iiniie'- ei creeaie merett, chidr gi afunci cind n-o
stirt. nsa cd siin uttimele lor momente sint cu ei'
"""' ' ''-tiinl aJ creiit ch iint Dumnezeu, dar de fapt .silt.doar un umil
seruitor at Domnului. Sint ceea ce s-a numit foQa Sptntulut'.
cind sufletul se qinde€te la o crealie, acelglncl se de^ptaseaza
in ntanut-eiiotnnai, iir"Coipi1 ac1ionea2d. Eu'intervin in stadiul
'iit{rfi'eiii^/ itifi{re-'siniaifnf pi vizuatizare, gtergind btocaiete 9i
nermitind aparitia manifestdrii.
'"""''"'b;fildorie sa ra convocat - aceasta este diferenla dintre mine
si tmaoiEtviie ii preia controtul; eu vin cind sint chemat.^Ag putea
iid-i aiut pe oamehi'sd-Sitransforme toate uzinele nucleare tn muzee,
iialti n:cSisAit in iociri ae joacd, dacd omenirea ar putea pur 9i simplu
concepe lucrurile si in felul acesta'--"-----.Gindire
bozitivd? am intrebat-o pe aceastd Forla'.
- Ni-tochai veni rdspunsul. M'ai curind un vehicul pentru
afirmarea aitenticd a vielii.-in
ic-easta irei6nta nu sesizam altd lmagine decit rotirea
lubirii-si-Luminii in iurul ei inseSi. Am urmdrit-o fascinat'
'--" " '' Am remariat $i o femeie frumoasd ce stetea mai deoparte' pe
niSip. Era cam de virsia mea, inalti 9i bronzatd, cu pdr negru, lung 9l

50. 94
drept care se mi$ca fin, dar imbietor.
Cum liar ptd'cea sd fii cu ea? intrebd Fola intrerupindu-mi
oindurile.
- Aoleu, se pare cd se gtie tot ce gindesc Ai ce spun, dar nu de
catre sem9nil mer, oamenil.
- lntregul univers e mereu in ascultare. Numai oamenii nu-gi
dau seama de-acest lucru. Ti se dd orice veicere. Dacd manifestarda
cere timp, aceasta se intimpld numai pentru cd oamenii rareori cer
direct - cererile lor sint filtrate prin alte lucruri pe care le doresc.
Oamenii se roagd pentru ceva. Dar se afld sub influenla lui lmago, aga
cd in loc sd facd o rugdciune care sd meargd la Esenla a ceea ce vor,
ei o invdluie in toatdcelelalte lucruri pe c-are le doresc. De aceea te
capdtd maiintii pe toate acestea.' Atunci sentimentele. dau fiapoi. iq fala a ceea ce este simlit
acum ca nechemat, iar aceste sentimente in ricogeu incep sd agreseze
Sinele. Lise spune emotii neqative. Furia, frica, tristetea, frustrarea pe
care le trdiesi oamenii fn mod obignuit sint emolii reflectate, aruncfnd
inapoi imaginile ce se afld intre scopurile avute de noi in vedere gi
obitacotetd din drum. N-ai obseruat' cd niciodatd nu ne infuriem.fe
oameni ori situalii de care nu ne pasd gi nici nu ne Lolristdm din cauza
lor? Energia, atunci cind este pusd in migcare gi apoi este opritd de
imagini false, nu mai atinge destinatia; aga ajungem sd trdim acele
emdtii refteciate.
' Dacd se intreprind acliuni ce nu sint pe direclia intenliei
oriqinale, apare furia, iar dacd se persevereazd, aceastd furie le
btdchea2d Sufletut in tristele. Cind abeastd acliunb persistd, plocajut
devine atit de puternic incit apare teama de a nu putea supraiiefui.
Cind oamenii se impotmolesc in ac.eastA bamd - fapt ce se
poate produce uneori (cum poateJi amintegti) pe canalul nagterii - eiigi
trdiesc viala purtind mdgti pentru a avea o identitate ori gi-o petrec
rugindu-se pentru impodobirea mdgtii pentru a se simli mai ei ingigi.
Astfel creeazd evenimente inutile cu scopul de a-gi simli Sufletul. Dar
nu aiuno sd-si simtd Sufletele: cei mai multi oameni simt blocaiele din
corpiuril6 lor,'blocaje ce se trag din dezamdgirite trecute gi din Trica de
a nu-gi vedea implinite agteptdrile.
. . . Aga cd, dqc^a rya cryeryL te..pot ajuta..si neutralizezi aceste
imagini - nu numai in tine ci gi in allii - gi astfel sd capeli ceea ceJi
doregti cu adevdrat.
- Esti cumva entitate astrald?
- Mu, rispunse Forla, dar sint utild acoto.
- Egti sentiment? a, probabil cd da, fiindcd simt Dragostea.
- Mu, rdspunse Fo(a, dar si acolo sint de folos.
- Categoiic nu egti-de natlrd fizicd, gtiu asta, dar ai putea fi
foarte folositoare gi aici!
- Exact, reacliond prompt.
- Deci cine esti?
- Chiar vrei dd gtii?
95
Am chibzuit. De fapt nu-mi pisa. in.min.e 3.g
"4rtu
nici un gind,
nici o.formd, nici o imagine. Am convocat calitdfile Esenlei, dar nici
mdcar ele nu lineau sd afle. Relaxindu-md profund, am pdgit in virtejul
viefii.
lnduntru, am auzit sunetul lnimii,
Sunetul lnimii,
ce cheamd dinduntru,
rostegte "Hai acasd.
Eu care sint,
sint cu adevdrat,
agtept cu dragoste
cu nesfirgitd dragoste,
sd vind nesfirgitele vremi
gitu, adevdrata mea iubire.
Prin simturile tale
cel ce sint pleacd
fl.merge
fl merge 9r merge
spre minte, spre lucruri,
spre spaliu, spre timp,
spre bdrbat, spre femeie
bdtrin sau tindr.
Dar cum eu sint
Sursa Eternd
agtgot p1ftru
ca te vq tntoarce
cindva in mine
givom rdmine unul cu altul.
Ciudatd pornire
ce-aleargd sd trdiascd,
ce cautd-n afard
gi cautd
gi cautd
cum ai outea odsi vreodatd
cuvintul ce sdleguiegte induntru?
Cuvintut Domnutui
Iubirea dinlduntru -
atita vreme
am tot vorbit
gi am simlit
gi am gindit -
si iatd acum
nu indrdznesc sd spun

51. 96
'Stiu ce este',
dar simt cd am odsit.
Vdd cd inlduntrilt
siinafara
'ar outea fi una.
$itotugi cind mintea e greoaie
gi neglefuitd,.. .
nr tntma e dnlana fl pura,
acolo gi numaiacolo
. sint mullumit.
Attah sau Dumnezeu,
izvor al pdcii,
Christul din noi,
cuvintul Draoostei
Cel Luminat"
s-a numit -
gi tot ce simt
e calm gi clar.
. iti'>
E o putere in aceastd gralie.
' Adevdrul e-n-intregime la uedere.
7u?1/ ?, iiSr!li, f{:-IlHL' Wl;,"t i v o ri v in
Nu md imbatd ca acesta.
De-atita timp umbldm
hai-hui
gi la cumpdna vremii
te gdseste pe tine
u;":::!3,'^7"'i!t?l'il'!,f,f
;ou,
te intorci acasd dupd nesfir€ite drumuri
' acolo unde a inceitut totul i
in Dragoste."
Cind am iegit din acest virtej, eram transformat. Pasiunea mi
se domolise deocamdatd; in loc si fie! o reacfie trupeascd - adicd in loc
ca ea sd md determine - acum puteam eu s-o generez.
Am devenit inoenios in orivinta sexului si am observat o
diferenld (care s-a conTurat progrbsiv fn anii din drmd) - cd nu era
nevoie sd-mi demonstrez bdrbdtia intr-o manierd qompetitivd
(competitivitatea fiind calea luineascS). Astfel am inlocuit
competitivitatea cu competenla, iar aceastd competenld mi-a ingdduit
sd operez cu rezultate optime.
Lumina era mereu cu mine si totusi aveam incd sd invdt cum
sd intru in legdturd cu ea pentru cer-infele-mele chemind-o cu o'micd
g7
ruodciune: "Fie ca aceasta sd se petreaci in Lumind p-entl9 cel mai
ffire*'di# Oinloate;. eia un instruinent fantastic-pentru implinire, fdrd
oblioatia de a imOlini Si cu cit aveam mai multd incredere ln ceea ce
;; ilfficea, cu'atii 6ram mai mulfumit. Ce diferentd fald de. cele
invitiiJiiScoJtat Acoto, orice reali2are pdrea intotdbuna- izolatd de
biirdoiie,,teiior3ia Si nel u i. Accepta rea I ua f brma resem n dt i i, capitu larea
OiueneJsirpunbie, iai puterea'de a investiga era numitd.curiozitate 9i
etichetatd diept frivold (in caz cd i se dddea vreo atenlie)'
--t
* *---
in noaptea intilnirii mele cu Lurnina md aflam pe plajd, conform
instructiunilor delfinului.
Aseard la clubul de pe iaht a fost organizald o petrecere pentru
liceeni. Am dansat cu pldcbre o vreme gi-apoi m-am aqezat sd md
odihnesc. La masa mea stiitea fata pe care o vdzusern mal devreme
pe ptaii- Mi-a zimbit si tot trupul mi-a fost strdbatut de un fior'r- r'-a--
Saiut, am zi3 giret, dimlinou-ma expus, de parcd mi-arfi gtiut
oindurile.
Buni, mi-a rdspuns pe'un ton prietenos.
- Cum te cheamd?
- Bhakti-Shadai, imi rdsPunse.
- Bhakti-Shadai'- ca aceasti noapte frumoasd! $i tu egti aga
de frumoasd
Rise cu viclenie si pldcere. O privii drept in ochi, ca pentru a
md scuza de oropria meei viclenie. Nu'era doai o fatd frumoasd - era
iumina straiucitodre si femeie senzuald. Md simleam gata-ndrdgostit 9i
mi-am reorosat cd aVansez prea repede. Am invocat Lumina 9l m-am
ruoat: "Fi'e cl ceea ce este sd fie p'entru cel mai mare bine".'-v-'- - Asa sd fie, rdspunse Lumina 9i astfel am fost eliberat din
orooriile chihqi care md retineau
in tirn'p ce rugdciunea mea continua in tdcere, ea ridea - ceea
ce md fistici si mai tare.
- Ddnsdm? am intrebat pentru a intrerupe prea-rapida
intimitate.
Acceptd cu un:
- Da,'de ce nu?
Observind cd intrequl meu corp vibra de aceeaqi pasiune pe
care o mai simtisem si cind'bram sinqui, dar care acum era indreptatd
sore ea. am cr'ezut ch miscarea o sd-md detensioneze''- Aceasta e gearhdna Suftetului tdu, spuse Airgustus, aga .cd
relaxeazd-te, nu e nbvoie sd te pripegti. Din ferlcire, ai descoperit-o
timnuriu in viatd. asa cd vei puted rricunoaste calitatea a ceea ce este.
Du-ie'gi'danseazd, addugd Pisiia. Noaptea asta e plind de
distraclii!
7 - Amintlrile sufletulul

52. CAPITOLUL 9
BHAKTI.SHADAI
Ne-am migcat ore in gir de parcd eram doud jumatAli ale
aceluiagi intreg. Cind in cele din urmh am obosit, am hbtdrit sa ne
plimbdrh pe plaja. Ne erau trupurile ude de transpiralie, iar Sinele ne
era in acord desdvirgit cu ritmurile care veneau primordial dinspre
induntru si rezonau cu muzica discurilor.
-'Ce seard minunatd,.spuse Bhakti-Shadai. Uita-te la luminile
de pe cer, la umbrele de pe lund gi - uite!
A cdzut o stea.
l-am atins mina; o stare de extaz imi strabdtu corpul.
- Splendidd noapte, qopti. Briza oceanului ne mingiia trupurile
in timp ce ne plimbarn pe nisipul cald. Md simteam atit de eliberat.
Eram atit de plin de mine insumi incit imi doream ca acele clipe sd fie
eterne.
Niciodata in viatd nu mai simtisem atit de mult, atit de profund,
atit de total pentru o alid fiinla umarid. Era pasiune in cel mai deplin
sens al cuvintului - nu in reprezentdrile sale lascive, dar in deplindtatea
Vielii exprimind Sinele in rezonanld maximd cu un alt Sine care simlea
ca gi al meu.- Am simlit ceva minunat in coapse, care erau atit de pline de
energie pulsatorie incit parcd eram gata-gata sd explodez. M-am oprit
gi am privit in ochii de un cdprui ca mierea de pddure ai lui
Bhakti-Shadai gi in ei mi-am vdzut Sinele.
- Te iubesc, i-am spus sfios, dar din adincul fiintei. Era cea mai
puternicd afirmafie pe care o fdcusem vreodatd.
- Chiar? intrebd ea flirtind. $iincepu sd se depdrteze, stinjenitd
de declaratia mea.
M-'am agdfat de mina ei.
- Da, te-am iubit din prima clipd in care te-am vdzut. Simt cd
sintem sortili sd fim impreund. Simt pentru tine atit de mult, mai spusei
gi lacrimi mi se rostogolird din ochi.
Pentru asta rnerita sd te reincarnezi! Fdcea ca toate chinurile
gi descop_eririle din celelalte viefi sd capete valoare. Era ca gi cum imi
gesisern Sinele.
ZimL'i cu cdldurd.
- $tiu ce vrei sd spui. $i eu simt la fel; dar tu, ca bdrbat, egti
probabil obignuit cu asta. Mie mi se-ntimpld prima datd.
Aceastd afirmatie imi amplificd si mai mult bucuria. Nu stiam
cum sd-i spun cd sintem Suflete q'emene, cd eram Una gi indifereirt de
cili alfi balbali gi cite alte femei lusesere cu noi prin ve'acuri, aceasta
99
era, in sffr$it, implinirea.-- 'ta' uiiati-vd ta romanticul nostru Eusint, spuse Pisica
tachinindu-ml. ltfu gtiam cd trebuia sa venim pe Tria Ra ca sd
descoperim cd esti un romantic--
Sst, o iridemnai pe Pisicd sd tacd pentru prima oard in cursul
relatiei noastre interactive. Taci!'- -5 -' -
Ni ipine asfa, interveni Augustus. Ea e puterea ta' Nu vrei
s-o reduci ta thcere numai fiinrlcd egtiindrdgostit.
^ Era periculos sA te indrdgostegti, gindii; poate ar trebui sa ma
abtin. in clioa aceea, buzele sai"e moi, v6luptuoase le atinse pe ale
mejle usor. borinzind in mine focul Si trimitindu-mi gindurile aiurea.
'- behzalional, am spus. Aiingere'a ta este senzalionald! Am
nevoie de tine^ t6 vreau, te iubescl
Rise. imi voi aminti risul ei in veci. Undele sale pdtrunsera in
cimpul meu eteric in timp ce ne rostogoleam impreund pe pdmint intr-o
imb'ratisare ce ne contopea. Ne-ant lrecat trupurile furAli de iubire - in
extaz, dimtind complet bucuria prezen{ei celuilalt. Dar tocmai cind eram
;e;aie oei a tace braqoste, arir fost ihconjurali de o Lumind purpurie'
hadia cdldurd gi pdre? sd rezoneze cu Sufletele noastre. venea de
sus, pulin dintr-o parte, iar din centrul ei pdrea sd coboare o stua' O
noia Tnjtta ne inviia sd urcdm; 9i degi ne-a trecut prin mint-e s-o ludm
iJ iuoa. ne-am prins de miini si ani inceput sa mergem ln sus. Cu
fiecay'e'pas suneitul era mai acut; $i tocmal cind nota ne-a impresurat,
am odsit intr-un vapor arqintiu metalic, de pe cer.
' ' - Bhakti-Shadai {i Ua*im, bun venit la Mercab, spuse.o voce.
Cunogteam vocea - era aceeagi voce care md intimpinase la
sosirea in Tot'atunci cind a pornit MHF; aceeagi voce care mi-a vorbit
de acievdrata istorie a pdmiritului gi de atributele Esenlei pe care urma
sd le intilnesc.
Hakim, repetS Bhakti-Shadai. Nu te cheamd Eusint?
- Siasa'si Asa, am soptit. Nu-ti fie teamd. Sint prietenii mei'
- baci si tu bsii unut din ei, ml-e si mai teamd.
- tlu, n,l sint,'in orice caz nu mdi mult decit egti Qi tu. $iJi
qarantez cd este prima intilnire de acest fel, i-am spus (glndlno' ln
sfirsit. duod multd vreme).
M-am adresat arioi vocii:
- Vd multumesc'in numele amindorura pentru invitafie.
- Sinteti biineveniti. Mercab vd invitd pe dmindoi sd venili cu noi
intr-o caldto,rki oind ta'Sursd. Deoarece binteti amindoi Una, v-ali
ciitioat dreotul de cdtdtorie. Vi se va ardta cum id vd folosili pasiunea.
- '-r--- - de stiu desore noi? sopti cu teamd Bhakti-Shadai. Cit timp
ne-au urmirit be olaii? Sper sd nu ne pirascd. Mama ar fi gocatd. Sint
doar o fata. Sb obtiinea bi-i curqeau lacrimi din ochi.- Aceastd md fdcu's-o iubesc si mai mult. Md simleam atit de
outernic. Oe oriiuliu si de protector fatd de ea. Md siml-eam atit de
intieo.
-dtif
oe"o'aroatl in aielasi timp, hu voiam sd for[ei nota 9i sd-i
spun"be simfeam cd gtiu despie noi. Bhakti-Shadai era ingrijoartd c5'

53. 100
dacd fdceam cdldtoria, avea sd aiunqd acasd prea tirziu; gitotugi gtiam
cd, dacd vom merge la Sursd, nu va"exista un'timp al celdtoriei'- teoria
relativitaiii fusese de mult suspendatd de viteze ce erau de zece ori mai
mari decit viteza luminii.
- Aameni minunali, spuse vocea, dacd doriti sd cdldtoriti, veli
ajunge inapoi in ceea ce "s'e
cheamd o oid inainte da a ne fi intititit c:u
voi - mai exact, inainte de a se termina dansul de la club. Dar nu
trebuie sd venifi dacd nu optali pentru asta. E un dar s; un orivilegiu
care vi se acoidd. De aserheieh, este vorba de a onoit pro'misiunea
delfinului.
- Ce? intrebd Bhakti-Shaclai. Ce delfin?
- Fliooer. i-am rdsouns in olumd
Zimbi neruos, apoi se destJnse intr-un zimbet.
- Bine, -spLlse
pe un ton impulsiv. Dar promite-ne cd vom fi
inapoi cu o ord inainte de a fi plecatl
,A reu$it sd facd aceastd remarcd cu inima usoari datoritd
deschiderii indtantanee spre acceptarea a ceea ce iegea din linia
ginduriior ei.
Zuum! $i am ajuns.
CAPITOLUL 1O
iru vrzrrA LA MERcAB
*,
"*0u",
Consiliul Celor
Doisprezece foiosise ca sedil al Aliantei Galactice.
Mai exista i4cai in planul mat6rial, dar la un nivel de evolutie
din altd dirnensiune. ln aceasta dimensiune truourile isi rafinau Sinele.
Ardtau .aurri. gi transparente; nimic negativ'nu intra in cimpurile
magnetice ale Sursei.
, Aceste fiinle nu se.reproduceau. Nici nu era nevoie de
reproducere, deoarebe nimeni nu murea gi nici nu se imbolndvea.
Trdiau in a rmonie, conservind suprastructu ra' locu lui, preqdtind-o pentru
evolufia coinpletf a Fiinfelor careiaveau sd descopeie in"mod individual
asemdnarea lor perfecth cu Dumnezeu siin acel'asi timp caracterul de
unicat ai fiecdruia. Atunci gi numai atunci avea sd-dispArd Mercab, ca
mecanism c.. suslinere, brin dematerializare. ceea ce va oermite
preluarea din nou a conduierii de cdtre Consiliul celor Doisprez'ece, de
data aceasta prin dublarea Sursei in Globalitatea fiecdrei Fiinte
individuale.
- Pentru ca acest lucru sd aibd loc, spuse vocea, i-am
desemnat pe copiiivogtri sd fie Adamul gi Eva noiiiase. Fiulvostru va
101
fi cet binecuvintat de Elohirry gi se va numi Eliyanand. Fiica voastA va
fivesnicia; ea se va numi Aeterna.- - Copiii nostri! am exclarnat in acelasi timp.
- Da) fiecaTe din ei, ca bdrbat gi femeie ih taatd firea, va fi la
baza Globalitdli i celor Doisprezece intr- U n ul.
- Dar noi n-avem iooii! am exclamat intn-un qlas.
- Aveli gi nu avefi,'replicd vocea. O imagiile hoiograficd a
copiilor nogtrifu proiectata.iie uri ecran enorm. Recu"noscindujire in ea,
arn plrns $ am ils sr am oansal.' (AceSti copii, dragii mei, sintefi voi!)
) oai aceit iucru"se va intimpla mai tirziu, cind veli fi pregdtili.
V-am adus aici ca sd vd ddm binecuvintarea gi sd vd ardtdm scopul
vostru - cine sinteli oe Tria Ra.
- Credeadr be misiunea mea e sd devin dansatoare, spuse
Bhakti-Shadai.
- lar a mea sd devin vindecdtor 9i s5-mi iubesc Sinele, am
completat eu.
- Numere€ii ani de indoctrinare v-au fdcut sd credeti cd existd
un singur scop. litr-adevdr Scopul este de a Fi, dar acesta poate lua
tot atitea forme, tipuri si functii cili oameni existd.
- Cei mai inulli-nu inleleg-prea bine unicitatea in pluralitate, am
sDus oe un ton arooant.
faptul cd erai ctir nu insemna cd n-ai nevoie de itn tiup. fncd mai aveai
nevoie de corp ca sd inveti sd simti. Te vo-m anunla cind va veni gi
aceastd ultimd leclie. Oricdm, n-a ienit incd.
- Ce ar trebui sd facem impreunS? am intrebat.
Rgspirati in continuare, rdspunse vocea in timp ce Bhakti-
Shadai md imbrdfisi cu draooste.
- Cred ci'inteleo. dm sous intorcindu-md citre iubita rnea.
Demult, demult, fdceam cliagostd pe o plaiS de pe pdmint...'- Do, me intrerupse"ea emotioriatd. Pe-atufici eram Agna!
- Oa, si atunci aVeam pasiuiea, dar nu $tiarn ce sd fd'cem cu
ea. Apoi eu m--am insurat cu altbineva, pdrnintul a explodat 9i n-am mai
revdzut-o.
- Niciodatd pind astdzi, rdspunse ea triumfdtoare.
Vizita la Mercab se aorooia de sfirsit. Am fost teleoofiati. usor.
i4apoj pe nqv6. Cit ai clipi nei-arh trezit indpoi pe Tria Ra'regin'rj d6 ld
clubul de iahting dupd dans.
- Phii, fdcu Bhahi-Shadai, tocmai.am visat cu ochii deschigil
- Si eu, i-am rdspuns. Dar apropierea oe care o sinrteam rn
intimitatea-noii, noastre rela[ii ne spun'ea'cd nu firsese doar un vis.
Fuseser6m acase.

54. CAPITOLUL 11
LAKSHMI SE DESCHIDE
in urmdtoriiani am fost martorul propriei mele maturizeri.
Relalia mea cu Bhakti-Shadaiera'meieu plind de dragoste, dar
n-am mai dds-o niciodatd in praqul unei manifestdri sexuale' Eram
prieteni, ne sprijineam reciproi giinvdlam s4 ne.pr,oiectem in viitor o
Viziune care, be vremea aceea, nu era cu totul ciara.
Tatd bi cu mine am devenit maideschisisi maicomunicativiin
orivinla probldmelor curente, si unul si altul bdcurindu-ne de aceastd
ieceplivitate reciprocd, dar evitind dinAmica vietilor interioare. Dupd ce
ulceiulsdu s-a inchis, a inceput sd se ingrijeasbd cu multd seriozitate.
Fdcea tot felul de activitdti de relaxare, cel mai mult timp folosindu-l
oentru orddindrit. Aceastd-muncd il hrdnea.
' -Lakshmitrecuse prin propriile stiride indispozitie.Se retrdseQe
din lumea exterioard gi-gi cariali2ase energiile spre viala interioard. ln
cele din urmi a acceipt-at comunicarea in'terioaid care-i venea de la
tatil ei, iar L-eu mi-a relatat cd o lnvafd din cealaltd perspectivd despre
acele luqruri pe care ea nu le putuse accepta cit trdia el.
lntr-cj zi, minat de pro-pria mea nevoie de a comunica cu ea,
am trecut peste izolarea nciasird. Bunicul mi autorizase sd-i dezvdlui
secretul nostru.
- Mami, gtii cd eu stau de vorbd cu B.unicu'? am intebato
cu titlu de exoerientS.
- Nu-ti bate joc de mine, mi-o plesni ea, simtindu-se atinsd.
Astea-s orostfi si tu stii bine acest lucru.
ASa erd ind6u9itd fiinta umand, Si pe pdmint gi pe Tria Ra; nu
ti-era ino{duit si exorimi o st-are de fapf. bentru cd a-semenea lucruri
'erau coisiderate "absurde", "ridicole", 'in'esdndtoase", in funcfie de
intensitatea experienlei. Asa se umpleau spitalele de nebuni cu
Dersoane ale bdror iude 6i cunostirite se panicau la auzul unor
hsemenea afirmatii. CultivinU ei insisi dnormalul (aga cum fdcusem si
eu in soatiul cosm'ic atunci cind maiihtii am refuzdt sd acceot cd Pisic-a
igi schimba dimensiunile), acegti prieteni ori rude refuzau'sd accepte
orice formd de comunicaie "anbrrhali", fapt care intimida persoana in
cauzd gi o ficea si dea inapoi gi sd nege propria-i trdire din frica de
a nu fidescoperitd. Putini indrdzneau sd exprime ce slmt.
Toatd creativitatea gi noile moduri db perceptie erau indbugite
de normele riqide ale asociatiei. Creativitatea - actul de a crea, de a
produce din nimic - fusese fnlocuitd cu un proces asociativ, iri care
bbiectele sau situafiile intilnite intr-un contekt erau recornbinate prin
asocialie gi apoi prezentate intr-un alt context. Evident cd nu era vorba
103
de orioinalitate esentiald, deoarece computerul putea opera acest gen
de reciombindri cu niai mult succes
-- --- Dai'-boteqiite si institutiile de invS|dmint supe_rior dideau
diolome stuOentitoi iare'devenedu experfiin toate domeniile doar citind
;ffi;;;;1griile-ieweciive si mai irulih folosindu-gi propriile. puteri
;r;;6#. Ea iiunqbau la vfrste tinbrei sd fie considerali autoritdfi de
catre attii care, iri coisecintd, nu maiindrdzneau sd se exprime.. L;u clt
"iiiSrtii'biteati
hii muite"ia4i, cu atit credeau ci-gtiu mai mult.
int'elebciunea era inlocuitd de tnformafie, educalia de indoctrlnare' lar
oihOir'ea creatoare de pdldvrdgeala mintii.
'" - --tr,lintiie
celor' mai hulli se- manifestau in conrunicare
tr"omenilral Oeoaieie impartasirba spontand a gindului era invechitd,
tiini oonsiderati irnpulsivd'. Gindirea intuitivd era vdzutd ca un tenomen
66lreUuliituiiiaf 'gi cercetat, iar.cei care o fdceau lncercau sd o
iordc-ieie cu ihstrrimente caie mdsurau efecte, nu originea, Sursa.
A'stfel orevala aroqanta limitirii''"''-' "'[;k;hmi-iaia'fn miezul acestei culturl- c?rq nu se sinchisea
de calitaGl rEiii,
-de
mAretia Sufletului sau de lmplinirea umanitelii -.9i
se simtea stinieinitd de probriile haruri, care bdteau la uga Interloara oln
vremi imemoriale pentiu a-fi exprimate.''""" Efi;xtlerfi-Oe sensiOith 9i de o bundtate atit de rafinatd incit
chiar daEd- n:i-i-ii fost- mama riea iubitoare, .tot aq fi vrut sd md
con6ctez cu aceastd Fiinld, de dragul Vieliiin sine'
--"-''-: Mame,;m spudierm, amintegtdli cd egti mama m'ea 9i cd te
iubesc foarte, foarte mult.
l-ba,"spuse, stiu, dar iti place sd te..amuzi pe seama pea' $-i
tu si sora ta rideli de hine cind spun lucrurile acelea. Gu anl ln urma
Lin'ciJaio-iinsiiiat sd vorbim despre lucrurile acestea. Dar eu n-am
acceotat niciodatd - e ceva prea intim'*----'--'intim-,-;m
lepetgt, bbservind astfel cd ceva exista' Vasdzicd
nu vreisd le imparli cu nimeni.
Nu-stiain ba nmiOa sd fi insistat vreodatd asupra acestui
subiect. Ne irezuserdm foarte pulin in ultimii ami, deoarece avea un
ffite-n'si aed;Arai pi; acasa. Pac'at, mi-am zis, trebuia sd-mispund'Nu
in-as fi lerit de Lakdhmi atita vreme.
Fiiil;am ;]in de remuscdri ci nu imi ajutasem mama sd se
deschidd md Oevrbme, cind spirritul lui L-eu apdru giimi vorbi discret:
- Existd un loc Si un timp potrivit pentru once sttuaye.
.Bine, am aProb-at cdtre Sinele meu.
; Cu cine vbrbegti? intrebd mama.
iniiiam vrut s5-i rdspund "cu un cosmonaut", dar starea ei nu
era ootrivitd qlumelor. Asa cd i-am spus:
-'- '-"'-- til'aina, tieouie sa vorbim fciarte qerfos {esplg asta. Mai intii,
trebuie sa'itii ca- eu- n-am crezut niciodatd gd eg1 intr-o ureche.
iltlciobltE n- ie-imluoecat pentru asta; dimpotrivd, m-am bucurat cind
ai inceout sd visezi-despre'lumea cealaltd.*' "'--'L; auiut vociimele atit de calme 9i stdpine pe sine, incepu sd

55. 104
asculte cu atenlie.
Am continuat:
- Eu insumi am cornunicat toatd viata cu Fiinte din afara
planului material. Uneori le gi vdd gi sint la fel d"e clare gi ieale ca tine.
Am invdlat sd nu spun prea multe despre asta ci sd ascult ce vor sd ne
rnvele.
Am devenit (voiam sd spun "o fiinld umand mai bund", pe_ntru
cd acesta era termenul care ar fi putut convinqe oe oameni sd se
deschidS, dar, in loc de aceasta, arh mers pe aUtenticitate) un Suflet
integrat care invald sd trdiascd in planul materiaL, fdrd sd-gi sacrifice
accesul
liFJrl#fua aivorbit cu L-eu, spuse prind de entuziasm. ceea
ce spui tu sund la fel cu ceea ce-mi tot spune el de ani de zile.
- Da, in anii cit era in trup - pentru cd era tatdl tdu si stia Cine
Egti inqd inaine de a veni tu in'cada asta. La fel s-a intimp'lat gi cu
mine. Diferenla a fost cd, dupd cite imi amintesc, la prima mea
aniversare, in-timp ce toli imi s'drbdtoreau virsta din trup,'noi doi am
dialogat despre eternitatea Sufletelor noastre.
- Adic5... crezi cu adevdrat cd ai un Suflet? md,intrebd
Lakshmi, aceea$i Lakshmi de al cdrei Suflet md indtrddostisem din
spaliul cosmic. Dar condifiile de oprimare a minfii din pldnul material
erau de aga naturd incit chiar gi ceva atit de adevirat cum e Sufletul
era privit aici doar ca o posibilitate ipoteticd.
- Nu, nu cred cd am un Suflet, i-am rispuns ca s-o sochez.
- Bun, rdspunse cdzind rapid in capcand, tocdmai md
ingrijoram cd ar trebui gi tu sd te mai iefii.
- Eu sint Suflet, am continuat, iar ceea ce cred cd ne trebuie
tuturor este.o expansiune, cdci sd trdie_gti in crjtiula asta este foarte
deprimant gi oprimant pentru Ceea Ce Sintem.
- Hzit sd cred cd g a$q, spuse gi incepu sd plingd..$i totugi ag
vrea s-o cred, vreau sd fie adevdrat. De ani si ani stau de vorbd cu
prezenle care nu sint fizice Si deci nu am dutut intra pe deplin in
legdturh cu ele. Dacd reugeani, era greu sd vorbesc cu fa'milia despre
asta sau riscam sd-mi pierd toti orietenii. Cum Duteam sd le
impdrtdgesc celorlaii ambi$uitatea fn privinla realitifiloi?
M-am imaginat in cristal gi i-am cerut Bunicului sd vind. A
perceput cd voiam Sd-l vdd pentru acestd ocazie speciald $i, in timp ce
diamantul din fruntea mea inunda odaia de Lumind, L-eu
-se
telefjortd
$i se materializi. Ni se infdtisd in mod fizic, asa cum ardta cu citeva
Sdptdmini inaine de moarte, astfelincit sd ni-l'amintim cum era.
- Fatd dragd, de ce nu mi-ai cerut niciodatd sd vin in felul
acesta? - Nu mi-a trecut prin cap, spuse ea printre lacrimi.
Tatd, Tdticule, mi-ai lipsit atit de mdlt. Din cea mai fraqedd cooildrie am
fost supdratd pe tine bd erai atit de absorbit de relioiE si nu-ini dideai
atenlie. Aveain nevoie de dragostba ta gi cind ai murit mi-am dat
seama ce mult tin la tine. Asa am inceput sd md qindesc la tine. iar tu
ai venit la mine, numai cd'eu am int'erpretat adest lucru doai ca o
105
manifestare a dorului meu. Firegte, medicii au spus ci am halucinalii
si asta rn-a speriat.'Aiuiiinnera
dat sd vdd cum Sinele emotional al mamei, care
fusese frinat la o virsti foarte fraqedd a dezvoltdrii ei fizice, se trezeqte
la viatd. Felul in care-l iudecas6 oe Bunicul ii acooerise Sufletulbu
reseniimente, atit fata'd'e ea lnsd$i, cit si fatd de et. Ca urmare, era
incapabilS sd dea exbresie lubirii adevdrale. Acest tip de reprimare era
comun multor oameni cie pe Tria Ra.
Mai tirziu, ea si-a dedicat intreaga viald refacerii legdturilor
pierdute gipentru a rdaliza acest lucru lhcea fue..plac tatei,-solului,
brieteniloi. Devenise cunoscutd in acest sens. Stabilitatea Esentei care
b caracteriza ii permitea sd fie devotatd - dar cauza cdreia i se
cievotase era ace'ea de a a face pe plac. Lipsa autenticitefi a produs o
inversare de energie, ceea ce a dus'la multe neplSceri. Acum, dupd ce
$i-a recunoscut ph-rnd de compasiune nevoia de dragoste gi dupd ce a'
firimit-o, s-a vinbecat spontan $i s-a eliberat de t-oate ihdispoziliiie.
Capacitatea ei de a simii se refdcu.
' A stat ore in gir in poala bunicului. Fiinla sa emolionald _crescu
- se maturizS. se adurid siinceoea sd-si acceote Frumuseiea Sufletului.
in clioa in care s-a sfdrfmat iddecatalcristalizatd din vrerirea copildriei
Tn orivinta tatdlui. s-a eliber'at de neoativitate. lar cind a fost'emisd
aceastd lormd de gind, i-au inviat seri'timentele.
Augustus spuse:
- Vindecareia se poate produce intr-o clipd. Nu-i nevoie de ani
de analizd.
Siin timo ce Sinele eiemotionalcrestea la dimensiunile virstei
cronoloqice. isi inteqrd rnintea in Uiitatea Sulletului; cdci intelectul- iar
mai ao<ii inire'oul eimediu inconiuritor - avea nevdie de reeducare.
' De ac-eea am invocat Lrlmina lubirii pentru cel mai mare bine
si o flacdrd ourourie arse cornolet neoativitatea. transmutind si dizolvind
fot cninut 9i neicazul, ingdduihdu-i sE-gi descopere propriile'calitdfi ale
Esentei.
' invdtdtura lui L-eu - in rolul sdu de tatd - nu era completd.
Lakshmi si
-L-eu
se orivird ca eoali si se iertard Dentru toate
peinlelege'rile. Pentru id nu-l mai j[decd, Lakshmi devenise iar ea
lnsast.
' - Mamd, spuse Amada, intrind in camerd gi ignorindu-ltotal pe
L-eu, ardti asa de'bine. Am asieptat optsprezece anica si-ti vorbesc!
Stii cd noi doud am trdit imoreund de mdlte ori?
' Se lansd intr-o ex'plicalie ampld privind civilizatia atlanfilor,
unde ea si Lakshmi iuseserd surori.
--Drdout. am sDus. dar ce-o sd-i sounem Tatei?
Chiarln'momehtul'in care am avui acel gind, u$a se deschise
gi Arcanus intrd zimbind. Cind il vdzu pe L-eu, ise tulburd privirea 9i
cdzu ca un sac de cartofi pe podea.
- Tot ce-i prea milt dtricd, spuse L-eu 9i se dematerializi.

56. 107
CAPITOLUL 12
FACULTATEA DE MEDICINA
Experienta unificirii familiei fu un punct de cotiturd.
Stresul de a-lvedea pe L-eu a fosi prea mult oentru Arcanus.
I se reactivd ulcerul, ceea ce i-a inrdutdlit iAr starea de spirit. Dar de
data aceasta se comportd mult mai de-schis decit ultima oard cind
fusese bolnav. Descoberirea unitdiii sufletesti dintre Lakshmi. Amada
gi mine inchegase prietenia noastrd si ne bermitea sd operim ca o
echipd. Casa hoastid n-a trecut prin nici uriul din conllicGle tiDice de
adolescenfd (adicd lips6-de-Eselnfd) cdrora le cdzuserd prdOa toli
colegii mei de clasi.
Cum Arcanus respingea consecvent explicaliile noastre, tot
ceea ce puteam face pentiu e-l era sd-l iubim, in final dindu-ne seama
cd el crease acest eveniment pentru a incepe comunicare-a cu Sufletul.
Se scurse multd vreine. Eram rdb<Jdtori. intdtbqinO cd avea
nevoie de timp ca s6-gi depdgeasci limitdrite.
---*ti---
I Prietenia mea cu Bhakti-Shadai s-a deolasat spre alte
dimensiuni. Eu eram ocupat cu activitdtile de la cole'qiu. imi r'ezervam
prea pulin timp pentru dibtractii. Anii acestia s-au sc-urd intr-un fel de
ceafd ugoard. Apdreau ocaziide a face pdrte diritr-o echiod si de a mi
angaja in activitdfi de grup. Era un biln prilei de a nid fncadra in
congtiinla de masd - atlt cit sd descopdr c'apacitatea de control a lui
lmago.
Augustus inregistra trdirile Sufletului meu. tatonerile si erorile
ca gi obstacolele. Se Ddrea cd invdtam natura lumii: md anoaiam in
legdtu ri sexu3le tempoia.re qi.totu gi imi pdstram mereu intreagd' ehergie
pentru ziua in care Bhakti-Shaddi 9i cu mine aveam sd ne'contopim.
Dar de cind locuiam in cadrul gcolii, la distantd de casi, n-o prea
vedeam,
ln anulin care am inceput facultatea de medicind, am cerut-o
in cdsdtorie. l-am sous:
- Bhakti-Shadai, e timpul sd devenim seriogi. Hai sd ne
intemeiem un cdrnin.
Dar ea ceru o amTnare a ofertei desi eram indrdqostiti unul de
altul. Am presupus, deci, cd vrea sd se m'ai descopere"oe Sine. frrta
simleam lezat gi respins, dar in adincul Fiintei rirele 'aveam atita
siguranla gi speranld incit acest refuz pirea sd'nu lase urme.
Erainteresantdstrddaniadeainv5lamedicina..Mdangajasem
oe viatdld-tiri-vinOeCiiot, asa ca gtiam cd facultatea de medibind era
E6"i SlniroOrc6ie inti- unui din mo'du ri te de vindecare. Deqi adevdrata
ii6 ;'"]n'o-ecarli ;;; ;riea rdzboinicului, in care .trebule,integratd
tiec-are din rdnile noastre, facultdlile de medicind de ,pe I ria Ha se
oieocuoau numai de aspectele mecanice. Tratau omul ca pe un Corp
baie avea minte, desi (hsa cum am argumentat).aceas-ta era doar o
Iiliiiti'lli'd'Cibgiri sli& din rdzboinicierau menifi s.d disece cadavre
;'a:i:"G'in'iJnqetaiiiie si sd se uite la eprub6tele- cu analize, la
hr'rcroscoaoe Sila toatd munca aceea de laborator ln care nu era
;i#;i{",ii;i'o bntitaiii umana. D'e cite ori intrebam care e scopul
ir.iti-rol iciriioituCruii, mi se spunea cd nu voi ajunge niciodatd doctor
dacd voi tot pune intrebdri filosofice.-Am
ituoiat 2isi noapte. Aveam atita informalie de devorat.
33
g tjJ3tC.""3!,i3l!*"r:.rdri
moarte, expe ri m e nte ca re n -avea u n I m I c
-'- --U;;iofeloimi-a spus c5, pentru a inlelege corpul sdndtos,
trebuia s,i itinirtsiem cor:fiut bolda'v. Tot ce hu 6ra bolnav trebuia
considerat. orin eicludere, sdndtos.-'"-'--'fi't5i li;6uataesia, Voiamis imi fu cel mai bun prieten' Am
invdtat s'i-t'iirecib2, asa cuin am inceput sd apreciez disciplina orelor
iib'ci,ricentrai; alupitte4ilor, care, pe mdsurd ce asimilam conlinutul,
incepeau sd caPete sens."'"'--- Amio5, im iis intr-o zi cind imivizitam familia, e atit de.gre.u!
Stiu deia, la tei cie bine ca gi tine, cum devine timid instrumentul fizic.
ilh;fim UEoii in scoatd asta'de informatii? gtii cd am colegi de
clasd cu ctepre5iuni n6rvoase? Nu rezistd la stres.
-'-* --Evj-6eni,
universitilile erau magini de stresare. Tineri atletici
sufereau
-dt
Cbet ce s-'a etichetat'drept anxietate,. depresiune
;;lib-asa, u tcer, aiacuri de cord, conflicte i nterpersonale,. violenld, abuz
a;
-d;oau;isi
dtte neCazuri ademdndtoare generate .{q om'- Mii de
studentT abahdonau cariere mai pulin rivnite decit medicina pentru ca
i;;;rsbect'"4 nu eiistau sluibe dirph absolvire. Se produceau operatori
decomputere pentru o piatf, care'ii absorbea cu un apetit vorace.
-- -- "EA eSoca informbtlilor. Toatd lumea trebuih sd gtie totul.
Emotiile neirative astfel produse creau blocaje in zona celei de-a treia
6iiA ihsiluiGntutuitizii, la plexul solar (sediul reactivitdtii); iar amicul
ioiiei magnetice, tmago,'{diea o treabfi'bund in domenlul dezvoltdrii
alter eoo-ului.
- Ce inseamnd alter eoo? intrebi Amada.
- ldentitate falsd,am re-plicat. Aceasta reduce fluxul de energie
cdtre partea de ios a borpului gi intregul cimp energetic - mintea
ooereazd numai pentru a reqla falsul'-r-------- Oe actiea toatd lufrrea spune "tii cineva", fu de acord Amada.
Nimeni nu spune "Fiipur gi simplu".

57. 108
incepu sd cinte un cintecel:
bix""t?lTo:'.'3"?03 ls3il"
u na A Fosr
lubirea ce-ntotdeauna Este
lubirea ce-ntotdeauna Va Fi.
Aceastd lubire inseamnd a |ine minte
ce Sint cu adevdrat
Unde speranfa ingeald, adevdrurile mor,
pdstrind doar promisiunile vielii de veci.
- De unde l-aiinv6|at? am intrebat.
- Eu l-am fdcut.
Amada studiase muzica, armonia gi compozitia ani de zile.
lntenfiona sd compund cintece care sd aibd o influentl tdmdduitoare
asupra congtiinlei. Din nefericire, tata nu sprijinea deldc planul ei, aga
cd a trebuit sd lucreze fdrd gtirea lui. Cu toate acested, talentele
-ei
jlcqpeau sd infloreascd frumbs. Curind avea sd inregi.sJieze un disc:
"Cele gapte cintece ale vielii".
Lakshmi, care cdldtorea constant pe nivelele ei de constientd,
devenise ceea ce se putea numi Tdcuia, in consens cu destiriui
Sufletului ei. Ldsindu-gi'trupul sd se odihneascd, cdldtorea in zonele
superioare ale Luminii, trahsmitind prin channelinq binecuvintdri de
pace in diferite puncte ale lumli. lntr-un fel, era d truditoare tdcutd
pentru cpuza Viefii.
lntelepciunea a devenit sanctuarul mintii ei. astfel incit o
folosea cao pioartd spre transcenderea lumilor.'S'e- conectase din nou
la propria-i promisiune spiritu.ald .gi adesea comenta: "Viafa incepe
numai cu congtientizarca deplind. "
-
--***---
. intr-o zi, cum stdteam in spital, am avut o experientd de deja
vu. Am vdzut frumoasa scend cu ihtelepciunea lui Lakshmi'pe care o
vdzusem in spatiul cosmic cu mult'i ecjni in urmd, dupd MHF. M-am
simlit atit de cjoriplet. Viata era un eveniment circr.ilar bri doar un vis?
*Ai"llTHlllrgi
Rrezentul la fel ori toate coexistau in timp ca unul 9i
- Totul se intimpld simultan, spuse Pisica, in timp ce eu
reflectam. Totul, poti crede asta? Numai cind fnteteoi cum se
acordeazd in stru mbniu I fizic poti avea experienle similta nb.
r - Dragd Pisicd, i-am spus, de cind te cuhosc ai fost Tiria mea,
ln momente de indoiali, am addstat la sufletul tdu. Chiar dacd am
invdlat, am. -lrgit gi am vdzut, chiar daci pdream sd fi inleles
instrirmentul fizic, tu tot md mai provoci in privihta asta in momeirtele
cel mai ciudate.
109
- intotdeauna mai rdmin de aftat destule detalil.Jqpjige.
Androov,roi.'AiGiul expticatiite pe care le-ai primit la g.coald? Sint
';A;;dYAi;
t; hivetulli caVe siht adevdrate. Ceeh ce este.'important sd
;;id;;;bpei-i eite ae ce Plenitudinea vine dinspr.e qorp.ul Suflet,_de ce
';i;'i;-;;-;;i;i'eiotionat, de ce invdldm sd'gindim in afara Sinetui
si ium de vin'e Dumnbzeu laolaltd in carne'
in carne, repetai. Dar carnea nu-i doar un vehicul'/
- iioir cd e huiai un instrumenl, fu de acord Pisica ' $tii ce
in seam n d c"u vi niu t ace sia?
Pentru a afla, am afirmat cd nu gtiu'
--Aigistis.'strigd Pisica. Hai, pe aici e de fdcut ceva
ailtrenament.
Auoustus isi fdcu aparitia gi spuse:'_
deiiopeiirea a cbea"ce'esie un instrument ne va conduce
snre funciiiii.-Stii care e,ste cel mai important organ al corpului?
' lnima, mlam gindit mai intii. Nu.
- Mintea, am rdsPuns.
- Nu. rdspunse Auqustus , dar ttn asemenea rdspuns te-ar face
probabit sd ireci'clasa cu coronild in gcolile voastre'r.- -
; Am sfiJi sputl o micd pove|te, spuse Frumusetea'
inceou. oe ionul ei blind obi$nuit:
- b1fiar5-aiiin,-toate pdIile unei pergoane s-au-adunat se
discute caie dintre ele edte cea mai-impofantq..lmpldtogatiin a{og9.n!1
soecificd, achii spuserd: "Noi sintem cei mai importan!. Daca no.t ne.
.rbtraaem, veli reinine in intuneric - nu vd veli mai vedea drumul 9t nt.ct
nu vX veti ad'si locul." Si plecard - ldsind persoana In lntunenc' urecntte
';;;;";i:';; aceeasi diSqahia' 'Noi fac'em tegdtura cu sunetele-' Fdrd
ioi nu o'uteti auzi vocile fiinteilor." Plecard 9i urechile, dar trupul ramase.
'Fiin:d";;;iia pncia 9i Celeiane organe,'ficare din ele crezind plin de
aroodntd cd era cel nai imqortant-"'-'-"'-Silr-tnp-ce ie cehau, Suflarea vielii incepu sd se retragd din
acea oeisoand.'Toate organele se simlird devitalizate gi.Incepura Sa
Spioitiu. te ruoii ni p"teca. Esti cu adevdrat cea mai importantd!
r""r-' E'uilarei iietii Ie poatri primi Fi transcende prin terminalul
receDtor din creier. Acolo Dumnezeu devine Dumnezeu-om''----'-.-lncreOiOitt
am spus. O sd le spun aceastd poveste profesorilor
mei de la facultate.
f -Nt; nu td asta. Or sd te exmatriculeze! md avertizd
Augustus-"m
intors la carfile mele de neuroanatomie 9i.am constatat
cd functiiie ireieiutui eia pr'ezentate intr-un mod foarte primitiv. Nicdieri
nu se rfientiona Suflarea Vietii."- -- V;Um sE qtru-Cum 6e armoniza.suflarea Vielii cu anatomia'
Asa cd m-lh concbntrat $i m-am rugat. latd ce rugdclune mi-a venit:
"Doamne al Universului, conecteazd-md 9i calauzegte-ma .spre
Realitatea ta astfel incit, pentru perfectarea sinelui rye^u,.s.a..gtlu.sa
iubesc ai sd dau Sineluiiritoate formele sale Adevdrul Celui Ve$nlc'"

58. 110
M-a uimit puterea rugdciunii mele. Era mai mult decit o cerere de
addpost: era o afirmaie a credintei.
. Nu exista rdsp.uns - dar intregul meu corp incepu sd vibreze cu
o frecvenJd infinit mai inaltd 9i am-putqt percbpe cum mintea mea
tezoneaza cu to4ete superloare subtile. ln drumul spre scoald. m-am
deschis pentru a primi drmdtoarele informalii.
CAPITOLUL 13
CAIATonIA cU RA
inaintam la volanul maginiispre apusul auriu cind am inceput
sd simt o cdldr.rrd extraordinara'in faid, de parcd as fi intrat in soare"
Magina nu voia sd mai meargd, deSi erani cu picibrul pe pedala de
ambreiaj. "O fi vreo navd spatiald prin'apropiere?'r m-arfi intrebat. M-am
uitat la vitezometru. Toate in-strumentele erau scoase din functie.
.; .Apasd mai bine pe ampreiaj gi pornegte din nou inotorul,
spuse Voiamis. Dar.gtiam cd nu forfa
-conta.
Aga cd m-am relaxat Si
starea de infepeneald p-e care o avlsesem in hbdomen (sediul altdr
ego-ului) se mai diminud.
Pigica intrebd:
- lli amintegti cumva cum a apdrut acest alter eoo?
Citugi de pulin. Presupun cd m-arh nascui cu el, i-am
raspuns.
Pisica rise:
- Bund! N-am gtiut cd fiintele nemuritoare se nasc vreodatd.
Mgi lii minte cind erai'in spaliul 'cosmic,
unde nu se mai afta nimic
altceva?
Sigur cd da, am rdipuns, profund aqasat. Mi se pdrea o
oca.zie nepotriv.itd pert{u dialog - trupul rneu sejncdlzea tot rhai tare,
in timp ce^ desigur, Pisica, intruchipihd Tdria, rdminea calmd.
- $i amintegti cum a apdrui acest alter eoo? insistd.
- lmi aminfesc-eu, interveni Voiamis, iilcercind sd md ajute
sd-mi reactivez aceaste amintire uitata.
Augustus spuse:
lnteresant. Am putea sd incercdm cu totii sd te aiutdm, dar
nici unul dintre noi n-o va'face pentru cd vrem sdJi ajutdm Ego-ut,' Eut,
nu masca ce uneori...
- ...ifi acoperd Sinele, completd Androqvnos.
Simlindu-md cu adevdrat ohorat, imi rollii ruqdciunea din nou:
" Doam ne al U n iversu lui, conecteazd- md si indru md- m"d spre Flealitatea
ta astfelincit, in vederea perfectdrii Sineliri meu, sd gtiu id iuOeiC $i ia
111
dau Sinqluiin toate formele sale Adev6rul Celui Vegnic."
ln timp ce temperatura pdrea sd mai scadd pulin, magina
inceou sd intre cu mare vitezd iri soare.
' Aveam doudzeci si unu de ani. Avusesem mai multe incercdri
decit cei mai mulfi tineii din generatia mea, aveam o prietend
frumoasd, aveam o^relafie armonioasd cu familia gi mai aveam gi o
carieri interesantd. ln virtejul acela simfeam cd eram pe cale sd mor.
- Fiinlele nemuritoare sd moard? Ce prostie mai e $i asta?
intrebd Pisica. Egti sigur cd cel care vorbegte nu-i alter ego-ul tdu?
- Qe e rdu la un alter ego?
- lti furd din viatd. souse Pisica.
- Citeodatd pohtit ti de fotos, poate ca sd intri in tegdturd cu
lucrurile, dar niciodatd cu oamenii. Niciodatd nu pornegte din inimd,
adduod Auoustus.
" - lfaitii minte cind eram in spatiut cosmic si te-ai uitat in Cristat
sd veziTotul? intrebd Pisica apdsai. Ai intrebat atunci: "De ce mi se-
ntimpld mie toate astea?" gi li-a cdzut o lacrimd din ochi. Lacrimile au
fofmat,lacuri, iar in aceste lacuri ti-ai vdzut imaginea gi ai intrebat: "De
ce eu?"
fi-am spus atunci: "Nu mai intreba aga." lntrebarea incd mai
tinea de alter eoo.
' Cind aicdpdtat iar un trup, alter ego-ut s-a localizat in a treia
roatd, aga-zisa roatd a migcdrii, puterii gi voinlei. $i stind acolo li-ar
putea pioduce durere, fiindcd oride cite orite c-oplege€te un gind, hlter
ego:ul comprimd roata pentru a se potrivi cu perspectiva sa limitata gi
simte nevoia de a crea straturi care sd te protejeze de Tot.
- Aceasta seamdnd, addugd Augustus, cu motivul pentru care
tatdl tdu o incurcd cu stomacul orf de cfte ori apare stresui.
Pisica igi relud discursul:
- Mareh masd a umanitdlii este profand. in consecintd iSi
limiteazd existenla la aspecte finite care pot fi percepute de chakrele
inferioare ale corpului, incercind sd protejeze Sinele - ori ce-Si
imagineaza a fi Sinele - giinchizindu-se fatd de experienle maiinaltb,
intearate.
- Simfeam cd gtiu toate acestea, dar trebuia sd le simt in mine
ca sd le inteleq mai bine.
- Acuri simli Empatie, addugd cu dulceafd in qlas Frumuse[ea,
care in rnijlocul luminii s<jlare era tot-al contopitd iu mine. Empatia este
o rezonanld posibild numaiatunci cind egticonstient de scoiul ultim al
Vielii. Dacd cineva nu are aceastd formd de Diagoste pentiu sine, nici
vofbd nu poate fi de Draaoste Dentru altii.
M-am s^imfit elibErat. l'ati-ne, deci, pe directie, dupi Planul
latalur, m-am grnort.
- Da, spuse o voce din centrul soarelui. Sint Ra al marelui
Soare Central.'Sint aceeag! Fod a Vietii care hrdnegte albinete gi.
plantele, insectele gi animalele., bordon.u[ de argint gi 6ur, precum gi'aerul
manifestdriloiesenliale ale energiilor hrdniioard pentii tot ce are

59. 112
viatd. Mi se spune prana. Sint aceeasi Forld a Vietii pe care tu o
nuhesli tu - ieea cb esti tu cind te debchizi'la tormele de gindire pe
care eu ti le insuflu. Sint Sinele tdu $i sint fiecare Slne gl toli laolalte;
nu existd nici o distinctie intre noi.- Acum te afli in camera de zi a
sistemuluitdu sotar. Cim te simti?
ffinunat, i-am rdspuns.-ln plexul meu solar nu e nici urmd de
incordare. in abdomenul rheu nu bra nici o secvenld de respiralie
Tntreruptd (care, se pirea, fusese cauza necazurilor mele.).
' - Vino in mine, spuse Ra, Sili voi ardta a perspectivd diferitd,
Adevdrat se trdiegte nuritai in Deienire. Cind te vei intoarce pe Tria
Ra. te vei oindi la'cele vdzute aici. Pe mdsurd ce creste inleleqerea ta
privind str"uctura umand, vei deveni mai ugor-lumiios gf toSi cei din
'preaimd
vor fi atra€i de l-uminozitatea (Light-ness ?n original; joc de
buvinte suqerind atit calitatea de a fi luminos cit gi cea de fi ugor,
oratios. diaJan - n.tr.) Sinelui tdu.'
Am pdgit in 'afara trupului pentru a md contopi cu Ra.
- Uite, spuse Ra, in'timp'ce eu imi savural'n Luminozitatea
Sufletului, vom fhce o cdldtorie prin acest corp, pe care tu l-ai numit
"investitie" sau "vehicul" si vom intra intr-o celuld umand.
'Ne-am proiectatintr-o celuld din singe. Era-ca'gi cum am fi
aterizat pe o planetd ce cdldtorea prin spatiu; vedeam gi alte celule in
depdrtare.
lncredibil, am exclamat. Parcd am fi in spafiul cosmic.
- ln cazul acesta este spaliul interior, rdspunse Ra. Dar sd
continudm.
' Trecind prin peretiiceluleiam intratin zona citoplasmaticd. Era
un univers in sin'e. Rin stianatut divergii lizozomi mitocbndriali care igi
strdpungeau propriile nnembrane pentiu a intra in lumi noi, incd gi mai
amole si mai orecise in functionarea lor.
' 'Am sfrdbdtut nivelul'organitelor, prima structurS, gi am mers
mai adinc, in molecule, atomi, ioni gi universuri de particule energetice
subatomice parafizice, pind am ajuns la un generator electric. Acesta,
infinit in sine, era intrefinut de Lumind pentru a produce energie care
sd suslind funcfionarea intregii operafiuni.
Ra souse:
- Muhd, rnuttd apd. Corpul este in principat atcdtuit din apd ca
sd poatd conduce electricitatea Luminii. Eu, Lumina, sint cea care
adice la unison universul prin vibralie. Acum gtii care este cel mai
important organ al corpulut?
- Toate. A, ba nu, Lumina.
- Asa este. rdsounse Ra. Cind oroanele oleacd. Lumina rdmine
-Tu Exigti. Cind timina pleacd, Existd nimic. Acum, addugd in timp ce
ne aflain din nou in afaia celuiei gi a organelor diri corp,"intreg.dcest
sistem este reolat de oindula ceea ce Este cineva. Gindulce cbnduce
energia-in-mig1are cire ia forma Luminii acordeazd truput intrifl in
unitatea cenfrald de programare (UCP) din creier prin ceea ce se
numegte a gaptea roatd. Creierul continud Ra in timp ce intram in
113
maginiria enormd a creierului, este singurq pies.d.standap din,corpul
umhn - Dartea Care nu se schtimbd. Spre deiosebire de alte celule, ea
iiuZe $iroauie in mod obi€nuit in'condilii tridimensionale. Cind o
ceti7 aifr creiei nu ma1 e in lormd, funcfia'ei nu poate fi inlocuitd de
Voinld.- - "'t--
Aceasta e unitatea centratd; de aceea este proteiatd de graniu,
in partea de sus a coiiilui uman hftat in pozilie verticald, astfel incit
anE ailiae iahu poalta aiunge la ea. Chihr dacd ar aiunge, craniul ar
proteia creierul.r'-'-'---Voi
cei din tumea medicald nu inlelegeli creieru.l.- il tai, se-
dizolvd. fiina-atii de apos, ceea ce face el ci-adevarat bine este sd
triisfere eieiqia tuminii'si sd auiorizeze celelalte chakre sd dea
ireicientete tuminii tuturor celorlalte organe ' pe scurt,
osihoe ne raize azd intreq u I sistem.
Fsihoeneroi z6azd? am intrebat
- Da,- pii; in acord toate energiile ce vin dinsprg . Suflet
receptioniidi-| si diriiindu-le, in acord sinergetic, spre celelalte roli,
acoidindu-le la lrecv6nlele de care au nevoie organele pentru a
functiona.
' - Deci creierul este doar un mare receptor?
- bi. si in-transmifiIor de impulsuriin'acord perfect cu planul
rasial de ei6fitie. rdspunde'Ra. lntrd Lumina €i roaia hipotalamicd -
iiooiatamusd'- ncep'e operaliunea. De aceed o anumiid tradilie l-a
nilmit "totusul cu o mie Ae pethle": este ca un lotus deschis spre soare
ca sd orimeascd Lumina. bare merqe prin sistemele corpului'
' Ei, dar cind aceastd Lumind trebuie sd se filllez.eprin alter egg'
doar qindirrite timitate pot intra gi atunci Cel Ce Egti Tu nu este in
leodtird cu propriul tdu trup. Asadar, acest alter ego alterneaza
ciieitit pe carel-tfimite adeidratil Ego. Cind se intimpld acest lucru,
uiiie
-cfrCuite
se deconecteazd, iar" energia reverbbreazd in. plqn
oeriferic de iur-impreiurul corpului. Acesta-este planul astral. Acolo,
-ctipurite
de'eneroie 6are pot intra in corp prind uit fel de viald proprie,
crefnd ceea ce bdtrinii au'numit demoni, kr noi numim lmago'
Nu vorbesc de imaoinatia pozitivd, care'dinamizeazh acliunile
umane. Vorbesc de cimpuiile magnetice imaginar-e^care. il f.a.9 pe om
sd-i fie teamd, sd se simtd atacat ori sa se cr.eadq tn pnmelote'
iiol6 alter ego are conducerea deptind, iar q'ryqnel.g corpului
nemaiprimind viziune6 amplificatd a funclieilor, rdmin f{rd psihoenergie
si functioneazd aiurea.
'' '-..'-' -Cna
ieC din rind. unele celute (care, dupd cum ai vdzut, sint
ete insete niste universuiil isi opresc prbduclia ii se atrofiazd. Altele '
crezind in niemoria tor celulard cd trebuie sk liqeze mai mult pentru
Ciiiroiizioiarea i fost redusd - se autoreproduc, formind ceea ce ati
numit voi cancer.
- OOserv o asemenare intre toate acestea 9i structura societdlii,
sousei oe un ton reflexiv.
- Aga este; cum aiobseruat?
8'- Amintirile sUfletult rl

60. 114
Am inceput sd-i explic lui Ra cum, in lipsa unui scop, alter ego-
ul social luase in'stdpinire bemintul si cu*r acinr oe Tria R'a'scena era
dominatd de falsele Valori.'Cum une'le societdti oiereau si altele trdiau
in funcfie de lmago gi nu in funcfie de substahlh lor eteind. Cum atte
grupuri se metastazau - se extindeau in mod imperialist - pentru a lua
in stdpinire alte regiuni ale lumii. $i curn toate acestea se intimplau
pgntru cd magindri-a pdrea sd fie-in-pericol gi astfel alter ego-ul creidea
ca este necesar sa se autooroteteze.
- Exact, spuse Ra. bu cit qindesti oindui mai mdrete - cu atit
ili extinzi perspeciiva Gtobatitdtii -"cu atft niai mutt reusesc'eu sd intru
in corp.printna gaptea roatd gi'sd realiniez intregul sisiem in bucurie gi
armonle.
- Deci crezi cd ar trebui sd spun toate astea la facultate?
- Poli chiar sd le spuiin viata ta.
Aceasta era acordarea instfumentului fizic.
---** *---
115
tu iti ooti trdi adevdrul? intrebd Androovnos.
'- Dar mi-ar plicea sd-l impiribgesc ai altora ori cel putin si
vorbesc qi cu alfii ca sd aflu dacd mai gtie gi altcineva. E tare greu si
ai un dialoq cu profesorii de la medicinh.
- Xsa e'ste. sor.ise Pisica. .Sini fixatiin etichetdri si cateoorisiri.
Nu spun cd nu sini elicienli, uneon chiar de aiutor, in cei:a ce {ac. Dar
sint tot atit de inlepenili ii categoriile lor min{ale ca gi pacienlii fixaliin
durere.
- Pisico. am SDUS. stiu cd oetreci ore intreoiin soitale discutind
cu pacienlii cje'spre beel'ce simt cu adevdratl De 'multe ori sint
neldmurifi in ce privegte ciurerea lor gi chiar le scapd. leri, un om care
nu-si mai outea rnisca oicioarele de ani de zile a inceout sd danseze -
iar dimrnehla infirmlerul lui era foc de supdrat pentru id pdrdsise patul!
Dacd Sutletul a comandat Luminii care trece prin creierul sdu sd-i migte
picioarele, ce motiv de supirare e esta?
- Amintegte-li disbulia despre alter ego, spuse Pisica. Relatia
stab iI e gt e^ in tre do c ta r g
i p.a c ie n t g g p et re cg_
.int re a lte r e g o- u ri I e.care se stabileste intre cioctar si oacient se Detrece intre alter eoo-urile
lor. Deci uiut ia in primire roiit doctorului,'iar^cetdlalt rolut paiientutui
gi se protejeazd reciproc linindu-se de roluri. ln alter ggg.ul doctorului,
lor. Deci unul fa in
M-am intors in corp Si i-am spus Pisicii:
: Sint. mullumit. Acum totul aie sens deplin.
IVle b!!c{r, imi rispunse. Dar liiatent cbm conduci. Era cit pe- Mta Ducur, tmt raspunse.
ce sd te izbegti de copaculacela.
hu existd loc pentru aga-zisele miracole. Dar cind Spiritul activeaze
Sinele in trup, Ego-ul este cel care comandd - gi astfel omulse fllFte
migca.
Deci, ca doctor, am inlesnit Spiritului sd preia comanda.
- Desiour. Dar acum persoana are nevoie de consolidare si
educalie. Cu cft a fost maimultd vreme rdsptdtit ca sd-giprotejeze alt6r
eoo-ul. cu atit va dura mai mult oind sd oreia Sifletul comanda.
Acardarea instrumentului fizic, ium nunieam noi asta cindva,
inseamnd, deci, acordarea Sineluiin om.
- Si deci cum scaod omul de alter eoo? am intrebat.
- Flm, grea intrebare, mdrturisi PisicalEu n-am alter ego gi deci
nu prea Ffiu.
(Aga cum am aflatin cursula ceea ce am numit "ceutarea mea
soirituald". eceasta era o intrebare orea.)
Cum sd lupti cu ceva care"nu existd? am maiintrebat.
- Fii pe pacel zise Pisica. E timpul sd te intorci la spital.
---** *---
M-am afundat in studiile din ultimul an, incercind sd las de-o
parte conflictul dintre cunostintele mele reale si cunostintele cerute de
testele universitare. Probatiil nir le-ag fi trecut g'i nu miJag li luat diploma
dacd nu ag fiimpiedicat cele doud sleturi de date sd se'amestec'e. Am
invdtat ce voiau ei sd invit. De faot. medicina era foarte usoard.
' M-am inscris si la iiste ore de filosofie ca sd vdd da'cd filosofia
imi putea ajuta modul'de a judeca. N-am zdbovit prea mult pe acolo;
am descoperit curind cd profesorii erau foarte preocupati sd analizeze
modulin iare gindeau alii ginditori gi mai putin sd ginhe'ascd proa'spdt
CAPITOLUL 14
DEPLASAREA iN EXTERIOR
Faptul cd, in sfirSit, am inleles creierul m-a luminat si mi-a
perrnis si accept cu mai multd ciaritate cd md aflu in truo.
- CA te afliin trup? intrebd Amada surprinsd. Ce'vrei s6 spui?
Eu mi ginde,am doar cd'te folosegtide el gi c5-1i face pldcere.
Am incercat sd-i transmii mdreliei pe bare ain resimlit-o in
fiecare celul6. l-am spus:
- Amada, nu gxistd diferente - "cum e sus a$a-i $i ios". Zicala
aceasta e adevdratd. lncerc un seniiment atit de intehs de'dragoste 9i
cte bucurie in planul acesta.
- lnseamnd cd te vei ataga iar de el gi{i va lipsi cind nu-l vei
avea, bombdni mrustrdtot.
- Pot s6-l iau cu mine, in orice dimensiune, am afirmat, fdrd sd
gtiu prea f.ine Le unde venise aceastd afirmatie.
- Prostii, spuse Amada.
- Ce importantd are dacd ea inlelege sau nu, din moment ce

61. 116
imoreund cu rioi. Alter eoo orevala si acolo: iar leoile valutei forte. care
erau asemdnetoare cu c"etejde pe pamint, ie ofer6au acestor profesori
un salariu ca sd menlind statu quo-ul 9i sd nu se intrebe ce este
dincolo de coaia lucrurilor.
Cdutaiea mea lud acum o form{ noud. Voiam sd descopdr
dacd mai sint si altii care sd stie ce stiam eu si dacd profesorii care
predau aceste'sisteme erau cir adevdrat captiv'ati de cbea ce predau
sau isi iucau doar rolul. La o adunare ooliticd in facultate am declarat:
' '- Pun sub semnul intrebdrii tbtul gi intreb pe fiecare despre
adevdratele intentii care vd fac sd fiti aici. '
Aplaudarh cu totii, ceea ce m-a surprins foarte tare. Md
asteptasein sd aibd o reablie de furie la intrebaiea mea, dar se pdrea
cA uhdeva, in interior, fiinlele umane cunosc Adevdrul, iar in adincul lor
doresc intrebarea care sd-L aducd la lumind.
- Urmdreate atent. Alter ego-ul controleazd lumea aceasta,
souse Pisica. Te iei oune sinaurin ilrimeidie dacd nu te vei adapta sau
dacd iei o pozilie d'e pe carb sd ciectaii Cine Egti cu adevdr'at gi sd
produci semintele unei noi civilizatii.
' Lakshmi ma implord sa nia lin departe de politicd. Aga am 9i
fdcut. chiar dacd oreocuodrile mele sociale se deodrtaserd de nevoia
mea personala de a fi cir cei in suferintd gi de a'cuprinde o arie mai
larod.
" Vdzusem clar lipsa de sinergie in corpurile care nu erau in
acorci cu scooul vietii lor.Toatd societatea era in ansamblu un
corp.Acest corp nu se'iubea pe sine cdci fiecare individ in parte nu se
iubea pe Sine.
Odatd am vorbit oamenilor despre Draooste. Dar reactia lor a
fost doar "vai, egti atit de tindr cd nu-li'poli sco'ate sexul din niinte".
- Sex! arn exclamat, dindu-mi in clipa aceea seama cd in
cultura noastrd Draoostea si iexul erau orivite'ca acelasi lucru. Era un
punct de. intrare pr6pice pbn1ru acliunilb lui lmago,,ca're,.prin,lorJele
rnlunecate, rncerca sa evrte ascensrunea lilnlelor $r cooourea
adeviratei Lumini a Spiritului (Duhului Sfint).
ln ziua aceea am hotdrit si md fac pustnic. Aveam nevoie de
spafiu gi linnp pentru mine insumi.
- Incf, nu pot transmite tot ce am trdit, i-am spus mamei. Sau
societatea sau eu sau ambii nu sintem incd pregdtifi. Jur si gdsesc o
t;ale mai bund de a sluii.
. Astfel m-am cirfundat in miriade de aventuri care au durat
117
Nu voiam si md gindesc la asta, dar acum - cind lucrurile
cdpdtau arievdrata lor qreulate - nu mai Duteam sd evit acest oind.
Trebuie sd inVil sd trdiesc in [ime, am spus familiei.Spatiut
meu interior e$ie lh siguranfd inl5untrul merr giinalnte de a-l scoatei la
ivealii voi explora lumea.
. Mi-e teamd pentru tine, se ingrijord l-akshmi. Se pare cd pleci
de acas6.
- Nu, rnarnd - sinf acas5. Sint ca o broascd testoasd a cdrei
casd se duce oriincotro merqe ea. Trebuie sd explorez
-sfirsitul
romantic
al acestei saga. Trebuie sa:li spun cd sint incirigostit.
- Daice s-a intimplit iu Bhakti-Shadai-r'intrebd Amada.
- O iubesc si pe ea. Dar aceasta este un alt fel de draqoste.
Nu spuseseininimdnui despre femeia pe care o intilnis"ern pe
stradd. Relalia a incdlcat toate requlile. Era mdritatd, avea un copil Si
gi-a prirdsit dofr.rl ca sd vind cu mine. Mi-a fost intiiufprotesor pe'Trh
ha. M-a invdldt p mare dragoste.
Ui voi spune ._
ce inseamnd tdcerea unei cimpii verzi,
unde nimic nu poate ajunge la iine decit
ce meritd cu-adevdrat sd ajungi la tine:
echilibrul,
linigtea dintr-un ocean de comunicare,
pacea;
acea mingiiere bl?ndd pe care-o simlim
numai cind sintem deschigi cetre ea.
Cintecul pdsdrilor purta un mesaj
de dulceald gi lubire gi Viaf6: .
Viala insdgi era captatd gi datd
Tntr-un suprem act de iubire extatic.
Aceasta n-a fost numai comunicare teoreticd -
a fost o vibrare la unison intre un Mine gi-un Tine
o chemare-n tdcere,
propria salvare,
un a da si a orimi din abundenld -
insd dinipre Sine gi nu din caiza Sinelui.
Nimic nu era planificat ori prestabilit intre mine gi tine,
Acaastd aventurd cdtre a trdi
era Viafa insdsi
nu pentru viald, nu pentru ceva;
our si simolu Era.
Era !loria' intangibilitalii.
Frumoasd a fost noaptea aceea;
un vint proaspit sufla, nu Prea tare,
vreme de multe anotimpuri. Aveam propria mea mdiestrie, dar n-o
puleqm p-une in formd ralionald. l-a cbi doudzeci gi trei de ani ai meipuleqm p-une in formd ralionald. La cei doudzeci gi trt
trebuia si^{escopdr gi sd fac toate,gregelile neceslare.
- Nimeni ,t,.t vine in carne f{rd 5d oreseascd. souse Auoustus.
t cind ne-am intitnit? Ti-am spus ia a'm aredit ite mai niulte ortTii minte cind ne-am intilnit? Ti-am spus Cd a'm oresit ile mai nlulte ori
inainte dB a cigtiga perla albastrd, c'are acum i|i apa4ine.inainte dB a cigtiga perla albastrd, chre acum ili aiartine.
lntruchipdm o structurd de viatd gi toatd omenirea merge in
mod repetat spre anihilare.

62. 118
marea era intunecate
si memoria ta vie evoca dragostea mea.
Nu era o dragoste banald -
era o nastere,
l5sam in-voie o parte din mine
sd devind Una cu noaptea _
care avea sd md intireascd
pind in ziua urmdtoare.
Atunci vei vedea degteptarea.
PARTEA A TREIA
iupr-rrurne

63. CAPITOLUL 1
cAlAronrn
-^ Din nou sint doctor, aga cum am fost de multe ori, pe mulle
planete.lmi Stiu secretul, dar simt nevoia sd cercetez mai departe. ln
lelul acesta, bind imi voi folosi cunogtinfele, vor fi intr-adevdr complete,
m -am
-n[$;, fu de acord Pisica, tn"o1,,o"r"u mea permanenta, care
md sprijineA puternic in noile mele eforfuri.
- Da4 spuse Augustus, nu neglija ajutorulpe care poli sd-ldai
pe parcurs.
Frumusetea sDuse:
- Vei treie prin situalii care vor cduta sd te facd sd uiti Cine
ESti. Dar sd tii minte cd vei iegi cu bine din toate. r,r'i
N-ai de ce sd te temi. Sint cu tine, spuse Androgynos, rar
cdldtoria in care li-ai propus sd pornegti este'urmdtoarei'etaph in
pregdtirea pentry stdpinirea a tot ce reprezintd o barierd pentru Suflet
in planul material.
- Aminteste-fr, spuse Auqustus, nu existd greseli - doar le
numim aga. De fapt,-chiar denumirea de gregeli reflectd sentimentele
rya.strg fatd de noiingine. Aceste sentimente sint dugmani ce trebuie
rnvtnfl.
- Acum nu le ai. Esti clar gi vezi, spuse Diamantul.
- Dar, interveni Vo'iamis, pentru cd sd-li iei Sinele in stdpinire,
li se uor d.a.te9tg. Vei pu.tea sd-i. ajuli^pe a$ii numai in 7ce-l.g priiinle in
care te-ai luat in stdpinire pe tine. Acest-proces se desfdgoard be o
duratd cam de vreo doud ori mai mare decit virsta ta adtuald. Abia
atunci vei fi ajuns la maturitate. Atunci gi numai atunciveifi pe deplin
mullumit.
' - Nu prea stiu cu adevdrat in ce md baq. am mirturisit.
Rdspintiile pe bare le intrezdream erau mult mai sim-gile decit disculia
aceasta.
- Curaj, md sfdtui Pisica. Ascultd-ti Sinele - tu care ai fost Una
cu Totul; tu care pe rachete ai despdrtft planete; tu care ai pdrdsit
Consiliul celor Ddisprezece; tu care af sitpravietuit marii explozii a
pdmintului. Acum eziti siestiinfricosat. Rusine! Ainintesteji Cine Esti,
M-am uitat diept id ochii Pi5icii 9i pirterea Esenl"ei rire interi din
nou. Totu$i am protestat: -
- Dar nr"ivdd rostul. De ce si pdrdsesc punctulde echilibru, Eu
Sint, ca sd rnd arunc in aventuri pline de riscuii?
- Acum simti pericolul? mi intrebd Pisica. Bun, doctoria igi face
121
efectul. E ugor sd gtii totul cind te afliintr-o casd protectaare - gi, aga
cum i-ai sDus mamei. Tria Ra este casa ta.
- Sd-li forme2i un caracter nu e o sarcind atit de ugoard, spuse
Autenticitatea.
Toate calitdfile cunoscute ale Esentei erau prezente in acest
Consilu al fsenfei inele - Voinla, Puterea, Frumuselea, Siguranfa,
Claritatea, lnlelepciunea, Adevdrul, Autenticitatea, Compasiunea,
lertarea, Spiritul, lubirea - precum gi ansamblul, Esenla Fiinlei mele
adevdrate. Constiinta Universald.
Apoi o fumihd inundd incdperea. Era mai puternicd, dar totugi
comparabild cu lumina aceea rotitoare care venise de pe navele
spatiale in noaptea aceea petrecutd pe plajd cu Laila. Lumina era mai
puternicd decit cea care imi conectase gindurile la creier gi-mi activase
electricitatea in tot corpul. Era incd gi mai puternicd decit cea pe care
o vazusem rn sursa.
- Sint lumina lui Dumnezeu; sfnt Spiritul care egtifu, imi spuse.
Mai sint gi calitatea Esentei; prezidez peste acest Consiliu de
Doisprezece in numele tdu pind cind vei invdta care-li este misiunea
wevt.- Stdteam in centrul ve$mintului meu eteric, iar Lumina md
umplu, md inconjurd 9i md protejd prin toate straturile Sinelui - prin
corpul mental Si cel emolional ca gi prin corpul fizic, interpenetrindu-l
intr-un fel atit de plenar incit md slmteam pe deplin acordat. Consiliul
Celor DoisprBzec'e, individualitdfile
-cosmice
ale Fiinfei mele, md
inconjurard. ln inima mea se afla smaraldul Adevdrului; in pintecele
meu era rubinul Fortei, frumos arcuit.
lar Voiamis,jiriind cristalulin fala mea (acolo unde locuise alter
ego-ul), concepu o coroand de cristal in care sd lin giuvaierurile;
Fiumusetea acvamarind in stinoa mea. oerla albastrd a lnieleociuniiin
cao. iar diamantul Claritdtiiintre"ochi. Sdfirulalbastru al Cdmo'asiunii si
praful stelar al lertdrii sb aflau de fiecare oarte: sabia de aroint 'a
Autenticitdfii era la picioarele mele; Roza Purpurie a Spiritul[i md
infdgura, in timp ce lubirea cea aurie md inunda 9i md conecta cu
Unicitatea Sinelui.
Spuse Lumina:
- Aceasta este acordarea instrumentului fizic. Acum prima ta
temd este^sd mergiintnun degert gi sd gdsegtiingerii pentru corpultdu.
- lngerii pentru corp in degert? am intrebat.
- . Pqr, iatd, md aflam din nou in camera mea, cu o gi mai
profundd siguranld in inimd.

64. CAPITOLUL 2
iru oegenr
Dupd ce am intrat la gcoald, am fost trimis intr-un loc singuratic
-interiorul c'elui mai uscat de5ert de pe planet6.
Zilele s-au scurs firi ca se be intimple ceva. Stdteam 9i
contemolam oustietatea - vastitatea nisipului, peste tot doar nisip. Nu
exista iici o fiintd, nici micar un gobolhn de'degen. Ziua era foarte
cald. iar noaoted era friq.' Fusesem instrult sd nu apelez la calitdlile Esenlei. Mi se
sDusese:
Ceea ce deia gtii gi posezi nu-li poate fi luat inapoi dacd este
altdu cu-adeveraL A€a cd nu conta pe asta.
Am vdzut ce este alter ecio. Nu e altceva-'decit o formd
cornorimatd de existenlS. Blocheazi- receptivitatea gindu I ui (care intf d
in creierul meu sub forma Luminii) intr-o ihterpretare eguatd a vielii' ln
interpretarea respectivd el crede ci viala se separd de sine.
' Asteota'sd sa intimole ceva. Eir la fel.
'
"E plecut sa tii singur", mi-am zis, "fdrd ca Pisica sd fie
Drezentd."
' Dar numirea singurdtifiica atare nu a produs vreo schimbare.
Anoaiamentul meu era s? fiu cL Sinele meu.
Zilele se scuroeau. La inceput erau foarte usor de numdrat.
Dar dupi o vreme nu Tnai era chip sa te gi socoteala: Situalra era tot
mai supdrdtore.' Aveam doar cantitdti limitate de hrand gi apd cu mine 9i am
inceout sd md inoriiorez.
-Dar
inqriiorarea mea n-a produs vreo
schimbare. Nimic nil oroducea vreo-sihimbare. Uneori mhi venea cite
un vint ori cite o firrtund de nisip, dar acesta nu era genul de
schimbale de care aveam nevoie. Ori cel pufin aga credeam..
lntr-o dimineald m-am trezit fdri nici o speranla. Atunci am tras
concluzia:
- Aceasta este viala mea, este existenla mea. Nu-i nimic de
ficut: iatS-md aici, acum.
Am strdbdtut desertul cu privirea $i, dupd cit mi-am putut da
seama, era peste tot la fel. Nisipr'nisip gi iar nisip. Zile fierbinli, nopli
friouroase.
" Am inceout sd md oindesc. sd-mi amintesc toate vietile trecute.
Dar nici una din ele - mai dE aproabe sau mai de departe - nu insemna
mare lucru in clioa aceea. Mi-am dat curai spunindu-mipd aceasta era
doar o temd gcolard... "Dar ce gcoald?" rir-am intrebat lndatd. "Aceea
123
era un anume tip de scoalS, dar asta ce fel este?"
Am striqat: "'Astept realizarea!" Dar nu mi-am incdlcat
oromisiunea. Spilsesem'c5'nu voi folosi nici un fel de magie' Aceasta
lnCtuoea si neirivocarea a Ceea ce Sint. "Si de ce, la urma urmei, dacd
Sint ceed ce Sint?" m-am intrebat. "Pejntru cd aqa am spus!" am
rdspuns fdrd menaiamente. "Aceasta este perioadairaiului in degert."
' Ce smecheri este mintea. Zice "aceasta este perioada" ca
oenrtu ab slurta. Simteam cd-mi ies drn min[i. Era ca 9i'cum mi-ag fi
dat singur gah mat ca se-mitestez Fiinla, indiferent de imprejurare, loc
sr meotu.
' "Da, dar asta e inqrozitor" (faptul de a interpreta in acest fel).
M-am hotarit sd stdu ios si sd ineditez. "La cb?" m-am intrebat.
Atit oe. odrnint cit si pe Tria fia drofesorii le dddeau discipolilor lor fie
cuvihte'fie simboluri'asupra cdiora si se concentreze. Discipolii le
reoetau. inducind astfel' o stare hipnoticd. Atunci puteau fi ugor
odcificati si armonizati dupd voia profeborului. Nu cd profesorul ar fi vrut
5i-l coritrbteze. Acelstd'vointd
'avea sd producd iluminare. 9i totugi
vointa orofesorului nu era voiila elevului.
' ' "Ori s-ar putea concentra pe o f!oa1e," am comel'ltat in gind.
"Dar desertul acesta pare sd nu aibd nici mdcar o singurd floarel"
'M-am hotdrit'sd md a$ez - pur $i simplu sd stau acolo.
Minlea din aceasti formd umani este uimitoare, am
descooerit. Este ca o maimuti, ce sare de colo-colo, inQercind sd
orinddL cite ceva - un qind, un buvint, un sentiment, o idee. ln cele din
irrmd se aqatd de acliuni'pe care sd le facd, de oameni cu care sd
vorbeascA.-de locuri dnde sd se duc5.
Oiice numai sd nu fie linigtitd.
"Mintea asta trebuie linigtitd," spuse mintea. Ori poate cd eu am
sous acest lucru, pentru ci deia totul mi-se amesteca.
' "$Sq, g$g, ggg", mi-am rdspuns. [mi pldcea. aceastd repetilie -
"sss. sssn. Era ca o mantra oentru calmare. Evident era cea mal
c'u'n'cisEil[a mZntri oin unuiveisicu totiituseserim hipnotizafi in acest
fel - "sss. sss" - cind mamele noastri; incercau sd rie linisteascd. lar
mai apbi, fiei ile un ton supirat, fie pe unul drdgdlag, ne-o invocam unii
pentru ceilalli.
' M-ain oprit - promisesem sd nu folqsesc nici mantre. Nu
Duteam nici sd nirmdr cii, o alti repetitie pe care oamenii o folosesc in
lniercarea de a linsti mintea inainte'de a adormi. "La naiba!" m-am
olins. "Ce oot sd fac?"
' Toiul pdrea si fie in ultrmd instanld o tehnicd sau alta. lar eu
crezusem ca as cunoaste starea naturald'a omului.
"$tiu st'area divind a Sufletuluicind e plin ochicu Spirit," mi-am
amintit. "da," am dat replica, "dar avind in vedere cite gtiu despre asta,
cum se face cd nu sint linistit?"
Cum nu eram in"stare sd md roq, sd psalmodiez ori sd
meditez, cum n-ar[ gdsit nici o aqfiune in ^cqre 1d md implic Ai cum
promisebem sd nu md angajez in donsiliulCelor Doisprezece, spatiul

65. 124
cosmic era ultima mea speranla. Nu fdcusem.nici o promisiune cA T-?g
abfine gi-de la.a9a ceva. Dar nu se ardta nicicum nici o navi spa]iald-.
Nu existau copaci - deci nu existau locuri in care sd-i caut pe
prietenii.mei elfii gi gnomii. Nu exista nici apd in care sd gdsesc pe$ti
sau delfini cu care sd intru in leodturd.
Totul - familie, iubite, pn'eteni - era doar un tablou din mintea
mea. Nq exista nimeni gi nimic.
ln amorteala aceasta (ori cel putin asa mi se pdrea) imi trecea
viala..Zilele eral lungi -3a dgplasam piufin, rnai mult stdtearn - 9i. nu
le mai gdseam sfirEitul. Barba imi cre$tea, iar fata arsd de soare mi se
deshidrata. Nu maivedeam de ce sd-mai trdiesb, dar nici de ce sd-mi
iau.viala. Un singur lucru era extraordinar: rnica mea provizie de hrand
9r oe apa ramtnea mereu aceeast.
Renuntasem sd md rnai atasez de orooriile oinduri. amintiri si
altele dintr-acebtea. lar spatiul meu ihterior incepu sdfie ociroat de uh
nou fel de gol. Era ca gi iurir md vidam de toate'cele; nu mai'era nimic
de care sd md agdf. 9i totqgi, ?n timp ce se petreceau toate acestea,
corpul meu era orn ce rn ce mat vtu.' "Curios paradox," mi-am spus."Mu$chii mei par sd aibd cu atit
mai multd energie cu cit eu fac, simt, qindesc ori chidiimi amintesc
mai.pulin. De ce.a9a?" Nu.gtiam. Dar a-vind mai multd energie, mi se
ormrnua oonnla de a dormt.
Acum zilele erau si mai lunoi.
Am observat cd doream ca"zilele sd treacd repede pentru ca
noaptea sd vini mai repede; dar cind era noapte doieam be rasare
soarele. "Vdd cd nu am de ales," mi-am spus si mi-am ldsat Sinele in
voie. Am fipat gi am rdcnit; am mincat nisiil. gi'cind mi-am dat seama
cd nu am nici un cuvint de spus in privinta loculuiin care md aflam sau
a timpuluicit aveam de stat'acolo, bm trAit momente de nebunie - gide
extaz'
Dupd atacul furibund asupra propriului Sine, m-am simtit mai
gol ca niciodatd. Zile intregi am uhblat d'e colo-colo ca un zom6i.
Mi-am creat legdturi cu o anumitd fisie de nisip cdreia ii ziceam
"casd". Apoi am plecal de acasd - intrequl'de$ert mi-era casd. N-am
mincat gi n-am bdut zile intreqi. Mi se pdrea ch nu mai am nici un fel
de nevoi. M-am prdbusit si ari lesinat.
Cind mi:am recd-pdtat crJnogtinta, am simtit o furnicdturd in
miini giin tdlpi. Era un simidmint circumsbris, unul cdre comunica ceva.
- Sintem scopurile tale, am auzil. Obiectivele tale se vor realiza
sub custodia noastrd.
- Cee? am exclamat. Cu. sigurangd cdldura gi deshidratarea md
innebuniserd - acum aveam halucinatii!-
- lar noi, md furnicard aniebralele gi picioarele, sintem
in stru mentele pentru ati ngerea scopu rilo r tlal e.
A, nu, mi-am zis, acum doar nu s-o desprinde fiecare parte a
corpului. Probabil cd sint mort de-a binelea!
- lar noi, continuari genunchii gi coatele, sintem stilul in care
se compodd instrumentele.
' - in noi rezidd capacitatea tuturor acliunilor tale, vibrard cu o
voce orofundd bratele si coapsele.
' Atit extremitefite "mele inferioare cit Si cele superioare
orinseseri viald. Dar"supravietuirea restului coipului - pe care il
identificam cu mine insumi - era-in primejdie reald. Soarele era atit de
outernic incit nu mi-am putut tine ochii deschigi pentru toate celelalte
brezentdri. Mi-am auzlt doar organul bdrbdtesc spunind:
Eu te orientezincotro s-o iei. Dacd md urmezi, supravieluirea
e garant^td.
" in abdomen, toate intestinele se trezird la vialii gi incepurd sd
rezoneze cu rinichiin armonie ritmicd.
- Sintem cei care elimind toate toxinele pe care le creezi tu.
intotdeauna te.seruim, indiferent de ceea ce faci'
in timp ce intestinele prelucrau pulinul pe care-l mincasem in
cadrul dietei mele de deqert, cintau o melodie continud:
Sd nu inleleqi qre€it'
Noi elimindm gi.ceea ce vine dinspre Suflet,
toate lucrurile de care n'ai nevoie
in timp ce ego-ul tdu se fixeazd pe ldcomie.
Elimindm site cure@m,
tdsind sd'se manifeste imaginile ce hrdnesc energia
Sinelui.
- Asa, deci eliminarea nu este doar fizicd - se curdfd orice
exces. Bunl-Viziunea mea dramaticd asupra vielii in degert se curdla
ea insdsi. iar eu incepeam sd-mi recapdt o metodd de a fi prezent.
'- Eu sint m'etoda, spuse ficatul, care organiza fabrica de
orelucrare a oroanismului intr-o manierd metodic5.
' Md sirffleam inspirat gi am rdsuflat adinc. Aerul fierbinte al
desertului mi-a pitruns in ndri, a coborit pe gitlei, a trecut prin trahee
si 6ronhii catre blamini, a intrat in alveole gi a degajat reziduuri toxice
brin respiratie.
Vezi? spuserd organele. Noi sintem organele respiraliei,
ventitatiei, curdtirii'Si schimbilui. Sinteim aicica sd fdcem posibile toate
acele lucruri cdtre'care e$ti inspirat-
Ele au fost acoperite de o bdtaie puternicd venind dinspre
inimd:
- Sint impulsul care te cdlduzegte - port hrana inlimp ce-li indic
drumul. Tq seruesg ,upus gi nuJi iudec. niciodatd pagii. $i dau impulsul
sd meroiin direclia in care zici cd vrei sd mwergi.
" Vreau sd merg ori trebuie sd merg? am reflectat, trezindu'md
din ce in ce mai mult.
$i buzele gi gura mi-erau uscate. Senzatia aceasta de
uscdciun'e imi ajuns6se-pine in stomac.-
- Avem'nevoie de apd, spuserd in cor. Dacd te-ai osteni sd ne
125

66. 126
dai atentie, te-am informa in privinla nevoilor tale. Ai nevoiq de apd!
-'Asa mi-am fdcut uriobie'ctiv din gisirea apei. Picioarele md
purtau acol6 unde md indruma sinrlul de oitentare giacolo am gisit un
IZVOT.
Multumesc. am spus, fird sd stiu cui sd md adresez'
- Eu'am fosi izvorul, spuseri oirril. Eu sint viziunea formei.
- ii {imp ce eu sini sitbstanfia acestei vieJi spuse logosul ln
urechea mea inteind.
Aooi souserd toate imPreund:
-Sfntdm ceidoispreze'ce ingeri ai corpuluitdu' Noi mentailzem
- oindim - Dentru tine, hsa cd tu -nu trebuib sd gindesti pentru noi'
Sfntem in aliniere pertecth. A venit mamentul sdhe asiculli'
Urmatoarejte ziie le-am pelrecut in de$ert ih arrnonie
desdvirsitd. Fiecare din cei duisprezece ingeri, funclionind in
coiaborire cu ceilaili, mi mi;ca, mi hrdnea gi imi organiza viala.
Degertul im'ibevenis'e cbsd. Nu mai aveam n-ici urmd de g?nd
cie plecare.
127
piine cie mild. "Cit de jos poate cddea un om?" spuse un pastor caro,
kecind pe tingd mine, imi evitd privirea. M-a cuprins tristefea pentru el,
cici mintea Sa minfea. Voiam sd-l rog sd pund in practicd ceea ce
predica; dar cind m-am apropiat, s-a indepirtat in grabd.. Fenreile care altidatd mi-ar fi admirat infdtisarea acum mi
ignorau.
-Nimeni nu vede Cine Sint," am bdgat de sdami. "Peste tot
riisund doar nrdsti, iar de data aceista mascYa mea nu face pldcere."
Anii din {epe$ i$i puseseri amprenta pe infiligarea mea, chiar dacd
eram rnca flnar.
-Egti bun si-mi spui unde a9 putea sd md spdl? l-am intrebat
pe un tTndr care pdrea deschis 9i destul de luminat.
Dar el mi-a rdspuns:
- Marg, pieacd de aici, ciine! Pdrinfii nu te-au invdlat sd te
soeli?
' Miroseam urit; ardtam dezastruos. $i totugi ingerii erau cu
mine.
lnima spuse: .
- Acum stii cd nimic nu se vede cu achiul liber.
Urechea vorbi si ea:
- Bucurd-te de sunetele vorbelor lor. Chiar cind continutul
vorbelor pare impotriva ta, sunetul Vietii este, tatusi, acelasi.
: Nu judbca, spuse ficatul cel metodic. ChiAr dacd tbatd lumea
de judecd pe tine, tot nu e nevoie sd-ijudeci gi tu.
- Doar urmdrggte atenf, spuserd ochii- Urmdregte gi ascultd ca
sd inteleoi de unde vin.
' Vocea Maestrului adduod:
- Tu, un om de pe pdmint, egti ta felca 6i. Fiecare din ei e ca
tine, iar toate felurile in care vorbesc- le reflectd personalitatea. Dar nu
sint personalitatea. E-vorba doar de o mascd, pO care o poaftd doar cu
un sinour scoD: ca sd te invete sd inteleoi.- Eram'obosit gi dezorientat. '
- Acum mi-a$ dori sd fiU iar in degert. Cel puliri acolo era
linigte.
Chiar egti in degert, rdspunse vocea. Totu-i deSert. intregut
univers este lipsii de Suftbt acolo'unde Suftetete s-au cahuftat.
- Dar in de$ert nu era nimeni, am insistat.
- $i aicitot-nu e nimeni. Tocmai asta-i problema. Acolo unde
este Unul,domind armonia. Esti una cu tine insuti?
- Ce mai cdldtorie, anaspus. $i cicd asta ar trebui sd md invele
ce-i viata.
" - Chiar este viala, veni rispunsul. Este ugor sd fii luminat cind
esti camuflat. Acum inid esti exois.
Git va tine asta?'am iisistat. Drept rdspuns, in fata noastrd
apdru o stea cu lloudsprezece colfuri. Ardta ca o hologramd.
Ce-i asta? afi intrebat. '
Vocea i$i continud discursul din centrul stelei:
- Prin ateastd stea trebuie sd inveli sd md vezi prin toate.
CAPITOLUL 3
in muuocul oAMENILoR
M-am trezit umblind pe strazile unui oraq aglomerat de pe Tria
Ra.
- Cine te crezi? mi intrebau oamenii indignali' Nu gtii sd te
imbracisi altfel?
I MA scuzali, r6spundeam gi-mipriveam imaginea reflectatd in
vitrina unui maoaziir de haine la modd pentru bArbali. Aralam lioros'
Eram descult, barcd nu mi o&roierisem de ani cle zile 9i nu-mi
sodlasem truoul'si nici cdmasa zdrenliroasd si pantalonii'
ReVoltitor... ticdloS nerugihat... jegob... murdar...! Aceste
vorbe de ocard Si altele asemenea curgeau in urma mea.
Vocea Maestrului $colii sPuse:
- Spuneai cd te simti in
'desert
ca acasd. Acum egti din nou
acasd. Ai de primit o leclie ih miilocul umanitdtii.
Pin6'nu s-au manifest-at inqerii in borpul meu nu mi-am
recdpdtat constiinta de Sine. Acum mi-6 recdpdtasem, imi pdstram incd
necdlcatd proftisiirnea de a nu-mi provoca la'actiune puter'ile interioare,
9i md ar[amJ{bli?3tr"n"rii
mete in degerr,-intr-atitea nopti m-am gindit
cu sentimente nostahiEe la relatia bdrbat-femeie. Dar aiii nimeni-nu-$i
dorea sd md aibd aFroape. Luinea imi considera infdfigarea absolut
dezgustiitoare. Afirmatiilei cele mai din inimd pe care le-am auzit erau

67. 128
- Prin toate? am intrebat.
- od. ii iazut aiiiiiiete"reactii pe care oamenii te-au avut la
vederea formei tale - unii te-au scuiplat,'allii au aruncat cu pietre, allii
te-au insultat, ciliva s-au indepdrtat pulin, inora nu le-a pldcut prezenta
ta in oreaima maoazinului lor si asa mai cieparte. lmaqinea pe care o
broiebtezi e recep=tatd ca o amenihlare. $i tittugi eu md aflu 7n ei ca gi
in tine. Cum te-ai simlit cind te-au iudecat.?
- Neapreciat cum se cuvine, am raspuns"
- $i chiar egti mizeria gi murddria gi obscuritatea pe care o vdd
ei?
- Nu. Sint tot Eu lnsumi.
- Atunci, dacd Eu Sint in tine, ai un avantai asupra lor, pentru
cd Stii, iar ei au uitat gi, in consecinld, reaclioneazd fald de tine in
termenii educatiei pe care au deprins-o.
- Dar nu le-am fdcut nimic rdu, m-am plins. Se pare cd m-au
orivit orin orooriiilorochi si m-au urit. Nu-i dtept.
-'poii sd simli punindule in locul loi? Citd suferinld gi chin
trebuie sd inilure cindte vdd pe tine gi pe ingerii tdi doar ca obscuritate
si mizerie!
Mi simt singur, am exclamat. E drept, cind erarh-in degert n-
aveam cu cine sta de"vdrbd - dar aici...
- Chiar cd n-aicu cine sta de vorbd,.spuse Yoc93. pi qry sd-t!
spun de ce. Cind se na1te un om prin canalul^n47terii, uild de elinsugi.
Cum se intimpld acest'lucru, omil se simte infrfcopat 9l se proteieazd
cu o mascd. Avind aceastd mascd, uitd gi mai mult adevdrata sa naturd
giigi ascunde Sinele gi maiin adinc. [ceastd il obligd sd gdseascd o
masca g mil oroasa...
'- ...si iot asa. am comoletat. Sund a cerO vicios.
- Crtiar agd g'i este. Agadar, omul se nagte cu o fixalie. Aceasta
este cheia spre- realizare. Dacd invald sd-s[ vadd Suflbtul, devine
prdpriul lui sidpin. Dacd invald sd devind Spirit, atunci este una cu
'Domnut Univeisului.
- Oo! am exclamat. Existd, deci, doudsprczece fixaliimajore 9i
tu te afli in soatele acestei stele. lar oamenii reactioneazd cind md vdd
nu in functie de cine sint eu, ci de fixatiiie specifice.
- "Bun, incepi sd pricepi. Acdm m.ai trebuie sd inveli sd-mi
ascutlivocea dincotb de mdgtilb oamenilor. lndiferent ce-mi spun mie,
indifeirent ce-li fac lie.
- Pare greu, am spus.
- Esfe 6reu - cind porti mascd. ceea ce se intimpld ori de cite
ori te identifici iu fixalia ta.'Toli le au pb toate, numai cd unele sint mai
in adinc decit celelalte.
- Si sint douisprezece de toate? La fel ca Si Consiliul...
- Nu uita, nu tiebuie sd folose$ti nici o infoimalie de dinainte.
- De ce nu? am intrebat. Mi-ai fi de aiutor.
- Nu existd de ce-ui $i n-avem nevoie de nici un aiutor. Avem
nevoie de certitudine gi uide este certitudine nu mai este nimic
129
altceva, spuse Maestrul cu asprime.
Cb-talent am sd-mi aprind singur paie.in.cap, m-am gindit. Cu
exoerieniele mele numeroasb, ce mi:a rhai trebuii sd md Tnscriu la
Scbald?
- Ca sd te iei in primire, rdspunse vocea. Cind egti sllpinu!
sinetui propriu, ili implineSti scopil vielii. Acest lucru activeaza
ciiiiiiei nlisiunii ate. CreAbam cd te inteieseazd! Aivrea sd te ddm
dAii'acui, in miitocut pregdtirii? Ai putea sd fii angaiat.pe bani la
spitalul local Si sd-i aiuli pb oameni sd se autoanes-tez,eze' spuse
v5Cea cu cinism. .51 oiiiam, cine are nevoie de congtiintd cosmicd?------ -: Nu!am dtiiqat. imi'reouqna ideea mediocrithtii.-Mi-am amintit
cum se fdceau la spiiale implantdri de ginduri pentru
-a-i
descuraja pe
oameni sd se descopere pe ei ingigi. Nu numai ca era tals, dar era 9l
Orjreios. M-am hotdrit se ine consdcru cdii pe c-are 1d aflam.^ .
-- - -- - inainte, am spus. Nu vreau sd m'erg in altd parte. Oricit ar
dura, sd inaintim.
---***---
in oragul acesta,exista un parc central. Vizavide parc se aflau
niste sdli Oeniru conferinte unde'oamenii se adunau ca sd discute
siiieaoe lucruri de pe Tria Ra. Vocea mi-a ordonat sd devin cer$etor
iri-lcetbarc. Ca cer$etor aveam sd fiu acceptat ca infdtigare 9i aveam
sd md blasez intr-o-pozitie din care sd pot vedea cele doudsprezece
moduri'in care omul'poaie uita de sine insugi.
Am ficut acest lucru aniin gir 9i ani observat aceastd uitare-
de-Sine de mii de ori - miriade de elemple ilustrative pentru cele
Oouasorezece feluri in care acegti.oameni nu mai erau in legdurd cu
natura inimii lor. Un exemplu tipic ardta cam a$a.
CAFITOLUL 4
ADUNAREA CELOR VIZI
Pe mdsurd ce md apropiam de loculadundrii, md cuprindea un
sentiment de vid, de degertdciLne. Era o senzalie ciudatd 9i aceasta
emini-Oinspre iele doudsprezece personaje c-are se aduhaserd sd
discute orokjlema supravieluirii pe Tria Ra.
In-perioada'aceed, Tri'a Ra trecea pri4tr-o stare de. agitalie
ooliticd. Erhu foame, rdzbbi, qreve, somaj, infallie 9i se uitase de
sio-puiexistenlei. intr.erupereh [egdturii'cu Spiritul dirigfitor crea un lanl
de dafe in relatiile interumane.
" Toate hcestea imi aminteau de pdmint.
9 - Amintirile sufletulul

68. 130
Desertdciunea de aici era atit de evidentd ?ncit crease o oaurd
neagrd emriiricd care ea insdsi suqea enerqie. pind si de la olantele din
parc. Acea'sta era o imaqine'si m6i tristd dpidbusirji civiliz'atiei.
- Cine a inqdduit prelzenta acestei'creatlrri dezousidtoare in
mijlocul nostru? rosti batioioritor ci doamnd impozanta si bline de sine.
Chiar trebuie si tolerdm-un ndting jegos in ceh mai disiirisd instanla a
eleganfei sqperioare in care se disbultd insusi destinul lumii?
- Cui ii pasd? spuse bdtrinul pe un ton pasiv, plin de lene
studiatd.
Stilul sdu indolent il aiutase sd reziste in multe adundriin care
nu se rezolva nimic. Relui:
- Oricum, cuiii pasd dacd nu aiunqem nicdieri?
- latd cd mie. iini pasd! Nu numdi de et, ci gi de eficienfa
acestei gedinfe, minli un tindr guvernant care, evident, era mat
preocupat de propria-i imagine .dbpartd in cadrul grupului decit de
chestiunea esentiald ce trebuia dezbdtutd.
- Situafib lumii este inqrozitoare! exclamd un membru mai
obscur. Mi-e te-amd cd nu vom-supravielui. lar pe dumneavoastd vd
acuz,pe toficd nu faceli nimic pentiu salv'arel Ochiiii erau.acoperili de
ochelari cu lentile gro6se, iar'in spaima lui aoroaoe cd se adresase
peretelui,
^fiindc-d
e-ra incapabil sd se confrrinte 'cu ceilalli mem6ri
privindu-i in fald.
- Sint dezamdgit pentru cd aceagtd intrunire nu duce niciieri,
declard furios un bdrba-i cir buze strinse. lmi amintesc cd aga ceva s-a
mai intimplat Si altdda-td Si nu mefltd si-rni pierd timoul cu Otimneavoastra^
Sint supdrat pe dumneavoastrd $i pe mine insumi ci md aflu aici. Ar
fi kebuit sd prevdd 9i sd stau acasit
Acest om reprezenta domeniul disprelului. Toatd viata suferise
de revolu[ia internd d propriitor organe. Erd.atft de plin de redentimente
incit fafa Ti era plind de bube si puroiul ii srrora.
- Sint inspiimintat, insis'td cel cu lentile qroase. Mi se pare...
- Taci, tdceti cu totii! ldtrd un certdrel cU chef de rdzLiunare.
Numai dacd voi conirola eu lumea, vom avea'pace!
- Desiqur, spuse linqusitorul. Dar cine vrea oacea ta?
- Cuiiipasi', cuiii plsh, cuiii pasd? mormdiun membru care-
gi pierduse echilibrul. Md simt deprimdt. Domneste disperarea, iar noi
nu.putem sd ne inlelegem. Toli spunem cd vrem si dvem pace, dar
nrcr macar nu vorbim aceeasi limbd.
- Am in plan sd propun o limbd comund, exclamd un individ
uscat,.hulpav, care simulfan'm?nca, bea, citea, igi'lua notile $iincerca
sd vorbeascd.
- Habar n-are de nimic, mormdi din coltulseu un avar. Nimeni
nu gtie nimic. Eu $tiu, dar nu sint dispus sd spLn.
- Ve urds-b pe tolil guierd o fbmeie aprigd. Nu gtiu de c,e, dar
ura este dominanti in mihe. Cred cd cel mai bui'lucru iare s-ar outea
intimpla acum ar.fi anularea acestei gedinle - 9i probabila lumii!'rdcni
ea, scuipind venin.
131
Acum nu mai sint speranle, addugd pe un ton sfirgit bdtrinul.
Totul este clar pus pe tapet, iar noi nu putem cddea de acord.
Adunaiea dceasta a esuat. m-am qindit. Reprezentantii se vor
intoarce in fdrile lor, tofi fixati pe piopriile fldreri gi probabil voi incepe
rdzboaiele.'semdnd atit de inltt cu felul in care ini trataserd pe mine
la intoarcerea din desert. Desi pdrea cd vorbesc unii cu altii, vorbeau
doar cu ei insisi. De fapt. nu Vorbeau decit despre ei insisi.
Cind'rim iesit.'l-am vdzut oe al doisoreizecelea-niembru - cel
lacom - vinzind trico'uii cu imaqinea adundrii,'amintiri, vederi, orice i-ar
fi putut aduce un dolar. Uitase"coglp_ft din ie motiv'se afla.acolo.
Asta da lectie! in timoul sedintei am uitat comolet cd acesti
indivizi erau Suflete bmenesti.'Madtite si felul de a fi le er'au atit de fe'st
atasate sinelui lor incit desertdcidnea'acestora - pe care am simtit-o
malcievreme si care se ooirivea cu orooria lor desbrtdciune - fixa fbrm
contururile rdtutui lor.' Spiritul, indeirdrtat, urindrea cum fortele
intunecate le diriieazd viata tot asa cum ei insisi diriieazd viata altora.
Urmdris6m toate'aspect6le patimilor'clre-i teceau si sufere.
Toate erau noi oentru mine'si in cursul scurtei lor sedinte am Dutut
vedea lucrdturilei din intregul illan material. Dar cum'cea ile-a gdpt'a
roatd imi functiona sdndtds. hu i-am iudecat. Nici oe mine nu'rn-am
judecat pentrd vina de a fi jirdecat altadata. Toate aceste patimi erau
g?l'Jali ce prevalau din cau2a uitdrii-de-Sine - din fricd 9i din tdinuirea
rrcil.
Frica, uneltirea, retragerea si ldcomia erau atributele
incaoacitdtii de a se simti in siourantd- ori de a sti ce ai de fdcut.
Evident, p'e un asemenea'fundal"orice'acliune devbnea una de auto-
protgctie, in felul acesta Sinele (care se- uitase pe sine) fiind gregit
inleles.
ln mod firesc, cei care nici mdcar nu-si maiaminteau de Fiinta
lor aveau o lene de a trAi pe care o comp"ensau cu o mulfime de
activitdfi care-i tineau ocupaii cum ar fi fab'ricarea de armanient; iar
rdzbunhrea, resbntimentul'Si Lra erau o compensatie a faptului de a nu
fi Sinele orooriu. ln asemedea conditii. cine i-ar ouiea inVinovdti oe cei
care alejeau moartea? Evident, cu iit'viata le eia maifiravd, cil btit se
ardtau mai aroganfi sau maitrigti.
Am raportat Maestrului:
- N-am vdzut sd aoard nici o altd formd de interactiune in acest
degert atunci cind nu exisia nici un fel de cunoa$tere a Sufletului.
ASa este, spuse vocea Maestrului. $i'toate aceste atribute
frineazd cdpacitatea'de a avansa conStienf. Este ca o hidrd cu
doudsprezece capete. Chiar dacd aifitrdit multi aniin aceastd lume,
md indoiesc cd ai fi vdzut nivelul interactiv ld care trdiesc oamenii.
Dacd au un obiectiv sau scol mai inalt. tot ce are sd se intimple se
petrece in cursul unei vieli. Dar cind nit au un scop mai inalt,' devin
aceastd unicd patimd, doar una - gi deSi intrd in coitact cu mulfi, ii lin
de prieteni numai pe aceia care sint e*act ca ei sau doar ugor'difeiili.

69. 132
- Aceasta nu inseamnd mai multd izolare decit in degert? am
intrebat. Acolo m-am simtit insinqurat la inceput, apoi doar singur
intr-un spatiu amplu.Dar ddpd ani de izolare, cei doisprezece diavoli -
care se aflau si in mine - au plecat, in sfirsit.
- De'aceea ai fost'adus inapoi in oras : ca sd vezi cum
interactio^nezi in viald. $i acesta este'un degert,- un degert al izoldrii
umaru|. lti recomand sd4irecitesti notele despre patimi.
Asa am si fdcut,-$i inci tle multe ori. Doai simpla rememorare
a observaiiibr inii deqtepla capacitatea de a inlelege fixaliile limitate.
Deoareceincd maiinVdtam la Scoala aceasta, mi-am linut promisiunea
de a nu folosi nici un fel de-maqie in leqdturd cu-Sineile meu. De
aceea, in cursul observatiilor zilnide din pa-rc, sufeream c?nd vedeam
adulti care se certau de ld ceva cu aparentd obiectivd, dar care de lapt
era o proieclie a modului personal b,ine fiiat de a fiin viafd.
- Cum se ooate scdoa de asta? am intrebat vocea.
- Congtiinlla,spuse Maestrul. Congtiinla este asemenea Luminii.
Este lumind.
Cu cit o vedeam mai mult, cu atit o puteam vedea mai bine.
Am outut sd vdd draoostea neoativd oe care cooiii o orimeau
de la oArinti. Nu-si Duteau "sustine o-eventuald sansE - shu erau
asemehea parinlitdr ia si le fac& pe plac sau sau'se plasau la polul
opus. 9i totul ca sd le cigtige atenfia, pe care ei o numeau dragoste.
Dar pre.a pufind Dragoste curgea prin aceste vieti.. Acegti oameni erau
mai rnult sau.mai pulin inle.pen$i in propriul mecanism,gi se jurau cd au
dreotate. ii ficeau oe altii sd oreseascd si uneori aiunoeau la o
inleilegeie a Sinelui irropriu. Ceiha'i evoluaii spuneau tredvent: "Md
accept pe mine insumi - acesta e modulin Care exist, vd place, bine,
nu, nu." dar nu-gi imaginau mdcar cd existd b cale spre a Fi cu
adevdrat.-----'-bei care se anoaiau oe drumul cunoasterii de sine analizau
cum sint sau incercau sE-'si sinimbe felul de a ti in "mai [ine".
An de an erau pus-e la dispozilie tot felul de mdgti. lnsd Esenla
era pomenitd rareori.
- Dupd anii de deSert, acest lucru este de nepretuit, i-am spus
Maestrului. Mullumesc tare niult. Acum trebuie sd mbrg'achsd.
- Acasd este ciestinul fdu, spuse vocea. Apoi addugd: Acum te
vom trimite la o altd scoald.
- Altd gcoald? am strigat. invdtdtura asta nu se rnai termini
niciodatd?
- A mea nu s-a ineheiat, imi replicd Maestrul, iar eu sint de
cind existd Viatd.
. .- Adio !i.i1i mutlumesc, i-am spus 9i m-am pornit spre cel mai
aproprat aeropon ca sa rau un avton spre ocean.
CAPITOLUL 5
OCEANA
Avionulmeucoboraspreoceana..,Cepalpitant!.,mi-amzis.
Dup6 toaie-iripelient6iJ ciln iijgLrt, eram pregdtit'pentru un episod
roriiantios. Cel'pulin hga credeam' . -' " "'-''''b.ce;rti ;A o 6mu nlble m ica cs e,Phli flm?,i?!Hl1g'ta
de cocotierl. Mai existau vilele splendide
if]u6it,a-'Acum erau tiiiosite ca fioteluri, pensiuni ori apartamente
monita:te pentru tineri profesionigti.
"'"""*'"Ni';;';"ami;lii;a G-prieten de la medicind locuia pe .
acolo'
naz era'iiiiijiu ioe-il6e era?oiegut de liceu care nu mi-a mai vorbit
a;p-a noRr-:a
filr?8tJ,{ft 8fliiiiti.'o3fiii,?iiJnaturui de un an Aea
cd acum-l-im sunat, iar el m-a invitat.acasd
"" *"""_'fTafim
eri3in'it lpuse OesCnizinO u9a. Bine ai venit in casa
mea. Te roir*#'ital dii'cic,iSqti Siia te simli biie in Oceana. Ce mai fac
ffi ::,:fl f iFl:il#ifru:3-*'#;""1,T"',soJsfif E"'B,Hi,x',".r#":
;;;#il: 5irie,'itltl?m continuat, ddr tu cum o mai duci?*"-'"""':
G;oAv.-hbil asliJpi-sa-li prezint logodnica - e o sord
medicald foarte frumoasd.
"'':'*'3;-r;li, iiumrjief, femei - ce strdin md simleam de lumea
aceasta.*--*-'-'L"
inceputul sederii mele la gaz,.am incercat sd-i vorbesc de
outerea Oe I OidCernd egotipuri (acele calitdfi ale- pqgiunii despre care
fidff"""j'lJ.t",t jllru;xiB9"a"l'{,"'?util'a3#T#l-i"*#"%o
distreazd-tll-'i,rife'"rm taC du - putind muncd, ceva joac6' ceva
distractie...''"""-''l'bar ce mai e cu tine insuli? am intrebat. Md refer la Sinele
tdu.
- pii Ssta sint eu - pulind muncd, pulind distraclie... in ultimii
cinci ani m-iin iriOragostii Oitfiiori pe ari. bihO ma ptictlsesc-, schintb
;ffi;;ri."i{'ili'o'il;Eie-il't-. ii-am dgce sd md plfns' Medicina imi
loucd-oini buni gi uite-aqa imi duc viata'qvuw "Fa'r;i'iiii'"-ditptT .Descrierea'sa
nu suna rdu' Aga cd m-am
decis sd rdmin in Oceana o vreme.
Plaja, bdutura gi iahturile erau distractive pind la un punct' Dar

70. 134
punctulera tocmaifaptul cd nimic nu hrdnea Sufletul. Nimic nu era aici
ca-n de$ert - era vesel, iar oamenii chiar ziceau cd e "luminos". Dar ce
deoarte-era totul de inteleoerea Sinelui.
' Tot ceea ce fdbeafrr era pentru stimulare senzoriald.Ca gi Raz,
mi-am schimbat gi eu de mai multe ori prietenele, aga cum m-au
schimbat gi ele pe mine pentru alfii. Aceasta era impdrdlia
superficialitdfii; viefilor oamenilor le lipsea profunzimea. M-am apucat
de droguri, sex, iahting, canotaj, inot. Am cdpdtat o slujbd la clinica
unde lucra Raz, dar rareori imi petreceam timpul la serviciu. De cele
mai multe ori era inchis.
Dupd vreo citeva luni de trai in stilul acesta, am observat
efectele sale asupra sistemului meu. Fafa mi s-a buhdit; am luat in
greutate; pielea rni s-a tdbdcit de la soare.
Raz avea o prietend pe nume Nina, cit se poate de potrivitd
pentru. el. Ea indrdznea sd.fa,cd ceeg ce el nu..indrdznea 9i pentru
aceasta o admiram. lntr-o zi Nina gi Raz s-au uitat la mine surpringi.
Nina m-a intrebat:
- Ce se intimpld? Pari obosit. Stai gi bea ceva.
- Nu vreau sd beau, i-am rdspuns, agasat dg,mine insumi
Dentru cd-mi lunoisem sederea atit de mult.
Cheafid o fata gi fd un pic de dragoste, insistd Nina,
intinzindu-mi telefonul.
Nu, am spus furios, izbind telefonul de podea. Lasd-mi-n
pace!
ful-am dus in camera cealaltS. Md Urmard amindoi.
- Ai nevoiq de ceva? md intrebard.
- Nu, nu. lmi cer scuze. Nu md simt blne. Md simfeam de
parcd a9 fi fost luni de zile in mijlocul adundrii celor vizi. Numai cd aici,
degertdciunea eia camuflatd de jocuri. Aceste jocuri mascau chiar gi
tiparele de bazd ale fixatiilor. Totul era anesteziat. Totui era "bine" -
abela$i "bine" care ieSise Si din mine^cind fusesem intrebat de ai mei.- - Nu pot trdiin felirl acesta. lmi pare rdu.
- Ji-ain dat tot ce am, spuse Raz dezamdgit. Poat'e vrei un pic
de coca? '
Era ultimul lucru de care qveam nevoie. Raz folosea cocaind
zilnic. Fiind doctor, o oblinea u$or. lntreaga planetd folosea cocaind in
proporliile unei efidemii. Deolrece oari'enii nu erau capabili sd se
confrunte cu propria existentd, iSi cheltuiau veniturile orientindu-si
mintea cdtre "distiacfii" - igi cbntrolau gindurile, incercau senzalii noi,
igi amplificau viala sexuald.
-,-r**---
Promisesem sd nu-mifolosesc puterile speciale cd sd md ajut,
dar acum md qindeam sd-miincalc fdqdhuiala. M-am izolat o vreme ca
sd md rog, sE psalmodiez, sd cint,
-sd meditez gi chiar sd-mi spun
povestea propriei vieli. Am practicat yoga stind in cap; am fdcut t'ai chi.
. 135
Am dansat orin valuri, am alergat, am sdrit Ei am cintat 9i iar m-am
ljli.i,'li"i'i5i;;,ft;# piomisiulril'mele era ile asa natuid cd nimic
iu:nii pute" iti"na bninul"" "" 'i;?o ii, r.rini, care avea merea c.rte o idee despre cum sd-!i
ugurezi iuierinld, imi spuse pe un ton atit de serios incit aproape n-am
recunoscul"o:---' ---
Stiu exact ce fel de energie ifi trebuie'
Eram scePtic, dar curios:
:'f'ujo"'iJ5'ii'or"qute $i
jubitoare gisemn de foc nonnevrotic?
am intrebit-tl iilno'oestJi'de'sigur cd o asemenea combinalie nu
existd.
-Da,spuseNina.Po}is-ochemipeAetherialanumdrulacesta
dacd vrei.'
triina se, comporta acum diferit. Cind a pr.oryl.l-lt
^numele
Aetheriei, camerb se [mp1u Cu o emanalie de respdct. Chi-ar 9i Raz a
simtit schimbarea.
"""'" "":"rj;j',i"io" acord. Aetheria i s-ar potrivi. Amindoi sint atit de
solemni.
Am sunat-o Pe Aetheria. l-am sPus:
- Mtnumesb Eusint. Am nurn6iul de la Nina'
oi. mi_a spus ca jntentiona acest lucru, replicd Aetheria, iar
eu m-am;iihiit'de-fi4;ilipiiiuii de un mare iespect' ce pot face
Dentru tine? intrebi btind'-%;#;ilml migca inima, aroganla mi se topi 9i i-am rdspuns:
- Pot sd vin?
- Da, imi rdsPunse gi inchise.
Ouoi ioata &eipe'rioaOa
-pbtrecuta
in Oceana.gi toate fetele
oe care
"le"rfir;#;Iimi ificn,puiahi ca gtiam ce avea sd urmeze. Voi
56sijiei, Gm-Oarisa 9i vom cina gi ailoi ne vorn culca..Poate n-ar
ir6Eiufsa in{ Ouc, niiailr spus. gi tbtu$i gtiam cd md voi duce - ce
altceva era de ficut?
locuia la tard. Am aiuns la o ciisuti micd din m.ijlocul pddurii'
Parcd eri"i6;atailil-uri lpZtiu nrimatalei. (tt[i-ap zis "spa$u e!e1i-c."'
*t-J,T"j[$*t"j?-ftmr,r,:nvmJTa,'lp.?fi HJe,-f eg'l,g[
m'-amlinistit sivibralia interioard imi reveni' vle 9l lntacta' ,. .
albastriiloiil;ti, ooriii iumenl 9i un zimbet ihdicind satisfaclie 9i pace
iiiifrld;fi.'A rir-rieiui i'se extindea dincolo de fa1d, umplind intreaga
casd.
- N-aivrea sd intri? intrebd, scotindu-md din med^itatie'
- i:ig'ui'ce oE muiiumiisc' 6cuzd-m5, am spus stingiaci 9i am
intrat.

71. AETHERIA
ln cdsula Aetheriei totul emana pace - perefii, rafturile,
mobilierul simplfu. Vdzusem atita lux in'diverse'lqcu'ri'Ei totugi
degertdciunea le fdcea sd pard sdrace prin comparatie. in Oceiana am
vdzut femei cu diamante, aur $i perle, femei ce drdtair ca niste cadavre
incdrcate de bijuterii. Dar aici tbtut era atit de diferit. eogSlia aCestei
prezenle era de nedescris.
- De nedescris, am spus. Vreau acest lucru. Ce este?
. -.-Cung,aglerea, zimbi ea. gi, inchizind ochii, proiectd o
experienfd totala de pace solemnd.
- Dd-mi-o gi mie, i-am cerut.
- Nu pot. Fvorba de cunoagterea Cuvintului. Trebuie sd mergi
la Mahatma.'
: Ma... ce? nu mai auzisem.un asemenea iuvinT.*
'
- Maha inseamnd mare; iar atma Suflet.
- Credeam cd toate sufletele sint pur gi simplu suflete 9i nu
existd o ierarhie a sufletelor, i-am sous cu broolntd. '
+ _ Mi-a pdrut rdu pe loc de ceba ce spus6sein si m-am corectat.
ln timpul petrecut in degert gi in Oc'eana gentilelea mea se
contaminqse de obiceiurile din mediu.
lmi cer scuze pentru brutalitate, i-am spug,.dar am trecut prin
oerioade orele.
$_tiu, zimbi giigi inchise iar ochii. De aceea ai fost trimis aici.
. - Cum de gtii acest lucru? am intrebat surprins. Acum imi
inchipuiam cd gtie absolut totul despre mine; aceata mi-a dat o licdrire
de speranfd, deoarece atita vreme'md simtisem izolat.
- Eu nu. Dar Cuvintul stie.
M-am apropiat de ea.
-
- Te doiesc, i-am spus Si am imbrdtisat-o cu tot coroul.
It/-a primit indatd, nq n[mai in trupl bi mai mult. M-'a eliberat
clintr-o datd de singuritate. ln noaptea aieea am fdcut draqoste cu
trupul gicu sufletul gi am aflat cd modulin care sufletulfdcea draqoste
l! Uup era prin sex. ce contrast fald de nenumiratele aventuri seiuale
rara notma pe care le avusesem in oceana! Vibralia a trecut prin toate
gfnpulle.mgte, mi s-a deschis inima gi m-am ihcredinlat fie deplin
blindelii vielii.
CAPITOLUL 7
MAHATMA
in dimineata urmdtoare si in cele care i-au urmat,.m-am trezit
aldturid;h;iffiri,Jfaceam Oragbste tot timpul Si contactul meu cu ea
!1il;iili? ;5A t it; -dfite
;fi e
-ince
rc^asem pina atu nci'- Da r setea
il6a de
ieiperienl6 a cunoagterii"_- cum.ii zicea ea - crestea, lar cu ea
;6te; si iqmiralia-#; F'iiiu tetul ei de viatd. De elemplu, la ea
nimic nu se irosea.""""- " -Vrei-niste porumb? md imbie in timpul unei cine tirzii'
- oa, mdtlumesc, am rdsPuns.
-_ ili'ulir'sx-ri-n-q;opicindiermini. Tot ce fotosim ddm inapoi lui
Tria Ra si Oevlne nou fErtilizator. De aceea viata in. maril.e- orage este
th' Gicl ln deSert - in afard de alergii nimic nu se dezvolta acolo'
- Aleroii? am intrebat surprins.
- d;.YA;;ijildJ.'iieiiriilf,nature, la viati 9i unii fald de alfii'
Lumea nu aiordd nici o recuhoagtere qdevdrului, Po.ate Cloar celul oln
ioiiirOa oii. .ineori, boate cetuiOiri cap. Dar nu celul din inimd; acela nu
c6nteazd. Stii acesi lucru, nu-i a$a?
m;;te? Vdiirsem oiase in toate vietile mele 9i niciodatd
nu corediSm irErqiitd iu viati in iglomeratie. $tiam cd oidgenii sint
mai bolndviciosi, dbr nu fdcuSem legdtura.
"'-' --' - N; iido ca itiam' i-am rdSpuns. Mai spune-mi'
- i,iima, Jpusd ea, punindu-gi m!13 in cehtrul piePlYlgi,.9:le-91
un radar care s6 rbcunoastb pe sinein allii care sint-acordall cu p.roprla
inima. Stii. nu ine refer la inima care face tic-tac. Ma reter la asta.
"""'*' '5iitj-n nou oirse mina be miilocut pieptului' ln timp ce.vorbea,
ma inunifi iadiatia ilneipaci iniense' M-am reilaxat 9i.m-am detagat tot
liiii"niuil OJsdiiiimintul dragostei. Acum, degi md iubea.m gi.degi q
iubeam oe ea intr-un fel senzual, fizic, prietenesc 9i romantlc 9l oe$l lml
outeam'aminti de draqostea pentru mama gi tata, pentru. alte temel 9l
ientru prieteni dragodtea aceasta - dragosea pe care o Slmleam acum
- era altceva.- - -:iiebuie sd-l vezi pe Maestrul Perfect, spuse Aetherea'
- Maestrul Perfect?
iiiloiigSitea pq."te o sipti.este pe-nlrg,el. oricine invald- Da. Draoostea pe care o slmll este petrtru Er' ''
sd-l iubeascd cu ddevdrat invatd de fapt cum si iubeaca'
ZmOi. siourd de certittidinea dragostei sale'. - --'Zmbi, sigurd de certittidinea dragostei sale.
:Aettieiid, am spus, me simt.ati!-dg bine a.ici. MA odihnesc in- AUlrlErlar a:llll DUUD. lllq 9lllrl qrrt
,. aceastd Oqag-oite.iOq cej qr hai trebui se Y.eq pg-gill"Ygldraooste. De ce ar mai trebul sa vao pe clneva /
--Pitntr;cainiotoeauna sd te poli odinni in lume, indiferent
unde te afli.

72. 138
Suna asa de adevdrat si de simplu. M-am uitat la toate cite
stiam, din spatiu'l cosmic inapoi pe pimint $i mai departe pe Tria Ra 9i
fotusi' n-am'odtut qesi un cuVint' caie sd-mi descrie'sentimentele.
' - Reitneria] i-am spus, te iubesc atit de mult.
- Si eu te iubesc, iasdunse. lar draqostea noastri va deveni 9i
mai mare'atunci cind te vei duce sd-l vezibe Maestrul Perfect.
Maioritatea celor oe care i-am iubit in viald fuseserd atit de
oosesivi fat'd de mine incit md simteam ca la inchisoare' Dar iatd cd
Aetheria nie trimitea sd plec deplrte de ea intru mai marea mea
dezvoltare. Chiar dacd voiam sd'rdmin cu ea, gtiam deopotrivd cd
trebuie sd mero in cdutarea Maestrului Perfect.
N-am idzut-o citeva zile si inima-mi se indrdoosti $i mai tare'
imi liosea prezenla trupului eivoltiptuos linqd al meu,-radiaiia minlii ei
aorobpe vizibile, $i, mdipresus de'toate, hrana completd 9i abundentd
chre dmana din dreotul inimii ei tot timpul, fie cd se ducea la serviciu,
fie cd inoroDa niste'"ounoi orqanic" oii fdcea draqoste cu mai multd
pasiune tebtt orlce Stta tiint5 intiliti vreodatd. Era atit de plenar
indrdgostitd, atit de prezentd in tot ceea ce fdcea incit plecarea mi se
odrea foarte qrea.
<
^ Pe mEsurd ce treceau zilele, md simleam tot nihi'dtagat de ea.
lntr-o zi mi-a spus.
- Dragbstea mea, cind vei dobindi cunoagterea, vei iubiintr-o
manierd detasatd.
- Cine i$i dore$te asta? am intrebat. Simleam cd.lipsa atagdrii
fusese stilul meu toatd-viala gi cd binecuvintarea-cea mai mare era sd
odsesc comoania sa rezonantd.
lnima ta, rdspunse placid. lnima ta vrea sd iubeascd liber.
Aooi ooti sd-l sluiristi p'e fiecaie. Dacd n-ai nici lrn seryitor, atunci nu
eiistd nici un felde'servicii. $i unde nu-s servicii, nu este nici umilinfS;
iar dacd nu e umilinle, atunci nu mai poate fi vorba nici de existenla
fiintei umane.
' imi venird oinduri arooante: Ce stia fata asta despre Fiintd? Eu
eram Fiinld de o e{ernitate giitiam ace'st lucru. Vocea Maestrului imi
intrerupre f irul qindurilor;
' - tatd dxact feluiin care nu trebuie sdJi folosegti cunogtintele'
De aceea esti scolarizat. '
ln virteiul.legdturii mele romantice uitasem cd md aflamln virteiul leodturii mele romantice uitasem cd md aflam $i la
mijlocul unei ldctii d'oi. Bucuria dragostei imi .anesteziase. aminiirile
139
de cite ori structurile noastre chimice se intilneau' Dupi orgasm,
ieinceou-totul. Era ca si cum ie$eam din trupuri, ne imbrdligam
sufletejle si adormeam in impreunarba unificatoare ore in gir - aproqpe
devenind'our si simplu rdsuflarea vietii. Aceaste temaduire a ranilol'
tiecute si b celor deschise aflate in co'rpurile mental 9i emotional crea
un recip'ient care addpostea cdutqlil-e_mele intr-ale cunoagterii.
in cele din urmd aiunse in Oceana vestea ci Mahatma avea
sd vind intr-un loc aflat la numai doudsprezece ore de mers cu magina
oentru a ni-l ardta pe Maestrul interior Perfect.r -. -' -' M-am oreo'etit de plecare, le-am multumit tuturor celor pe care-i
cunosteam. RAz rfi-a poftit sa md intorc ai Sa-i spun ce s-a intimplat.
Aetheria mi-a promis cd md agteapte. .
M-am'aldturat unei ca'ravdne de cdutdtori.
- Misca, dsta nu-i avion clasa intii! exclamd pe un ton agresiv
un tindr si m:5 impinse cu qhitara.
jraii Oiri guri! zide altul, in timp ce-gi tdia unghiile 9i scuipa
oe fereastrd.-- - ----Aacultati,
spuse soferul, va trebui si ne purtim ca nigte lrafi
si surori oorniti intadtarea Adevdrului. Dacd nu vd comportali ca atare,
ia-tac vt'nt afira cu un sut, fiindcd ista-i microbuzul meu. Acest lucru
e valabil si pentru tine, se adresd temdtoarei lui neveste.
-'E'in requld atita vreme cit ajungem acolo la timp,-am spus.
- Dacd nlaiunoem la timp, insearini cd n-a fost sd fie, replicd
el triumfdtor. Oricum, clacd vrei s'd mergi in altd parte, te las si cobori.
Si tine minte. iti fac o favoare. N-ai pldtit nici mdcar benzina.
- Aoleb,'mi-am zis in gind, sper sd ajungem acolo teferi.
Nivelul de ostilitate crescu in timp.
- La naiba cu toti, spuse o fatd cdre stdtea in partea din spate,
dupd ce tdcuse tot timpuf. Nu-mi trebuie cunogtinie spirituale. De
droouri am nevoie.
" - N-avem droguri in microbuz, spuse goferul, dar ne putem
opri. $i mie mi-ar prinde bine.
zts sr tacut.
- NLi si oentru mine. am spus. Astept se fiu initiat.
Vorbtile mele furd'intimriinate cu'mormdieli,- ironii 9i priviri
holbate, dar mai tirziu uni au incelput sd md respecte pentru ce m-am
tinut de cuvint.5"--'--
Noaptea era uneori o schimbare relaxantd cind scdpai de
oazele si toiinele din microbuz.e----'- 'Am oooosit la mai multe comuniteil ale Maestrului Perfect.
Cetdtenii erau frinte frumoase, deschise, graiioase. Sentimentele .fald
de Maestrul Perfdct li se reflectau in modul in care salutau, dddeau
mina, Oafleau din mincarea lor, igi ofereau casele gitrdiau in armonie
cu ei'insisi. Le vedeam frumuseiea Sufletelor in bchi in timp ce ne
imodrtds'ehu din experientele leqdte de Sinele propriu'' -- -h,oi ne uriam ia? in microbuz, unde ih fibce detaliu iegea in
de'sore scop. Mi-bm cerut scuze si tocmai md iertam pe mine insumi
oentru iesirba arooantd cind am duzit-o pe Aetheria spunind:
Dupd c6-l vei vedea pe MaeStrul Perfect,'nu vei mai uita
niciodati scobul existentei unei fiinte umane.
- Ei, 'cum de-ai'gtiut ca nia gindeam la scop? am intrebat,
anticipinp un rispuns esoteric.
in loc de'rdspuns, mi-a zimbit. M-am avinta! cqtre. dinsa gi ne'ln loc de rdspuns, mi-a zimbit. M-am avintat catre dlnsa 9l ne-
am imbrdtisat cu o tAndrete plind de draqoste. Cu Aetheria, tandrefea
trecea intbideauna in pasiun'e. iar sufletu'l fdcea draooste cu trupul-oritrecea intbfdeauna in pas[un'e, iar sufletu-l fdcea dragoste cu trupul ori

73. 14A
eviden|5, prin contrast, grosoldnia, lipsa de omenie, violenta si abuzul.
lreclnd alternativ prin starea de gralie gi prin cea de qreatd, dm hotdrit
sa numesc acest stagiu de pregatire o expunere depurativd in vederea
primiriiin inimi a Maestrului p-erfect.
- De unde gtii
"d
d;;;i pertect e Unut? md intrebd
Mahatma.
-_tl, gtiu, am rdspuns.
Dacd'nu gtii cd ejl este, atunci nu te pot initia in cunoagterea
Celui Perfect.
- Dar cum a$ putea sti? am intrebat.
- Trdind medit'afia pe care o dd el.
- lnifiazd-md, deci.'
- Nu pot dacd nu stii cd este el.
Era, evident, o sjtualie fdri iegire, qen Catch-2Z. Trdirea
cunoagterii era categoric ceva din afara domeniului meu de inteleoere.
L-am urmat. pe Mahatma de la o ord la alta, polemiTind,
discutind, provocind,' incercind sd descopdr. Rdspurisrjt- iau era
exprimat prin constanla zimbetului impdciuifor. '
_-,. ^
lntr-o zi spuse:
- Singuruf mod de a pdtrunde e prin abandon.
- ua ta razbot, am comentat.
- Nu, acolo.este vorba de.capitulare. Abandon, ca in Dragoste.
Mi-am amintit de propriu-fti abandon in f6rma relafier cu
Aetheria, pe care, ea o num'ea
'atagarnent.
L-am intrebat pe Mahatma
oaca era acetasi lucru.
Acesta-replici:
- Nu, aceasta este tocmai ceea cb' sousesem desore
capitulare. Abandonul este ca Dragostea adevdrat5 atunci cino Stie
cine sintem cu adevdrat
M-am proiectat in tinerele gi rni-am amintit de cintecul Amadei:
Libertatea este abandon
$i acest abandon e lubire.
lubirea ce-ntotdeauna A Fost
lubirea ce-ntotdeauna Este
lubirea ce-ntotdeauna Va Fi.
Adeldrata lubire inseamnd a tine minte
ce Sint cu adevdrat.
Unde speranta inseald, adevdrurile mor.
pdstrind doai proinisiunilevielii de veci.'
. - Da, exact, spuse Mahatma. Aceasta este, este domeniulin
care te pregdtegti pentru initiere.
M-am intrebat dacd Amada gtia.
CAPITOLUL 8
MAESTRUL PERFECT
Lumind, sunet, parfum, gust, nectar $i, Tna! presus de Joatg'
Cuvintul sfint erau facultelile esentiale ce se degteptau ln mlne ln
procesul inilie'.li'
"on,ino"nt
din microbuz se transforma in acelagi timp'
Cind ne uitad'unii la altii, vedeam lumind, prospelime, tinerele' zlmbete
si o oriii reciorocd plirid de draqoste gi respect'
- Acum siniem cu adevErat frati Ei surori, spuse golerul'
- A meritat. am rdspuns toli ca unul.
sh-tii uniiidaiin Spirit aved un inleles adinc, dar sd fii una cu
comunitatea era ceva Si niai mdrel. --- - 'piocesut
secreit de initiere era atit de personal incit_.devenea
sacru. nni ieiprinilumina Sulletului meu cu Diagoste 9i un fir invizibil
Oeiui m-a teaAf Ca o floare intr-o ghirlanctd de inima Mabstrului Perfect.
eia lieieu prezent in iniria mea, iar dorinla mea de a li lizic
aldturi de el cregtea din ce in ce.
---***---
M-am intors in Oceana 9i prietenii nu m-au recunoscut'
Credeau ce eram poate aga de ugoi dln cauzd cd murisem. Unii m-au
icuiiica:imicc'eptat spelareabreierului,alili ce m-a$ fi ndscut din
nou. Numai Aetheria a inleles.
l-am spus:
- ie voi revedea la oicioarele Maestrului Perfect'
- fe iuOesc siiti redpect alegerea, replicd ea. $tii ce sint aici
intotdeauna pentru tine, iar bu stiu dd trebuie sd pleci-acum 9i sd-ti
urmezi orooria cale a Devotiunii.
'-Deivotiune. asta eira. Devotiunea - cea mai incintdtoare
exoerienti od care am visat-o vreodaid. Mai strdlucitoare decit lumina
iolrelui,'mbi dulce decit nectarul a mii de flori, mai caldd decit ldcaggl
focului, mai rdcoroasd decit briza oceanului, mai dragd 9i mai apropiatd
inimii decit orooria- rni viali.
Cind a'm pdgit in dvionul care md ducea departe de Oceana,
i-am sous Aetheriei:
' - La picioarele Maestrului, poti cu adevSrat sd lagitotulin voie,
sd curgd. Cu tolii sintem Dragoste, Dragoste, Dragoste.

74. 142
in nordul Oceanei, am intilnit mii de oameni din toate rasele
lumii si toate straturile societdtii adunali in cimp deschis, cintind,
psalmodiind, .dansind.gi pr,ivindu:se cu. oihi blinzi. Toli erau cufundafi
in armonia olind de diaooste a soarelui de orimdvard si a odsunilor
verzi, in simidmintul ca ile ocean deschis stirnit de mirdasnia florilor.
Dar mai preisus de toate era experienfa meditafiei ce lega profund
inimile noastre gi ne inodduia sd ne eliberdm de ataSameltele
oersonale ori sobiale si 5d simtim curoerea liberd a fiinthrii. lntr-o
bsemenea stare de bin'e, md puieam bJcura de tihna ce domnea in
toatd constiinta mea.
Me einollona intilnirea cu Maestrul Perfect, dar si mai tare md
emotiona armon[a olind de bucurie si multunire ce izvora-din adincurile
acesiei comu n itdti.'Ce d if eritd de rndn iera'a nte rioard autonomd de vialS
era aceastd posbilitate de fuziune cu "sursa mai inaltd" de energi-e1
$tiind cd nu mai sint singur, simleam o putere gi mai mare decit pind
atunci.
- Nu sintem oare norocosi cd am fosi semdnati intr-o cunund
de flori pentru a-limpodobi pe Maestrul Perfect? strigd rin Mahatma din
Est.
- Da, aga este, am reflectat. Era atita pace in ih"iin'a mea incit
acum nimic n-o putea zdruncina. Nu era vorba de informafii noi sau de
experienle inalte. Era vorba doar de int?lnirea cu Autorul preferat; gi
cuiind aleam sd intilflesc Fiinfa pe care cei mai mulfi de pe aici b
numescintruparea Domnului. lndiferent dacd a$a a fost-sau nu, nu md
mai simlisem niciodatd atit de unit cu rasa umand gi-mi doream ca
intreaoaumanitate sd ia oarte la banchet.
' Festivalul Luminii aiunse la aoooeu cind aodru Maestrul. Era
frumos. tindr. outernic. olin be draoosie 6i foarte'fohrte simolu.'
- Sini'sursa phbii, spuse, 5i v-o bot da si voud.
Mii de oameni il.preamdrelau gi'pe mdsurd ce md uitam. prin
prisma rolului meu de observator cev-a
's-a
schimbat in mine si am
devenit o parte vie din corpul uman adunat acolo.
$tiam cd vreau sd slujesc dar nu gtiam cum. lata ce simfeam:
143
Viali inillat5
Eneroiile Draoostei
imbaid
gi inundd sufletul acesta
prna rn zarea
unde nici timp
nrcr ornd
nici dimbru nu-i;
unde domneste
surisul divin.'
Ah, cintec minunat, extatic,
grafia ta pune-n lumind
tot ce-i
Esenti -
esenfa mea?
Eu Sint.
Sint cunoscdtorul 9i cunoscutul;
fortd dominantd,
uimitoare melodie,
lubitd Sursi.
Bucurd-tel
Dumnezeul din inimi
a izbindit
si toate umbrele' le-a-ndepdrtat.
Goarnele sun5,
slirgitul timpului
a venit.
Un soare sldvit
strdluce acum
si-n centrul acestui tron
Prea-iubita Strdlucire
fignegte ..
$r alrrma
"Al meu e
tot ceea ce tu
ai numit lume.
Al meu e
tot ceea ce tu
ai numit carne."
Si a treia oard
strigd tare:
"Al meu e tot ceea ce tu
ai numit minte.
Sint Domnul
stdpinul TimPului
Cel olin de bucurie
' dinddrdtul inimii

75. 144
Cel ce cdldtoregte
dinspre Sursd
Dincolo de materie
timP
sau
spafiu."
Acum aud 9i exprim
ceea ce este,'
Ascult gi md supun.
Tot ce-i viafa neintrerupt
cintec trebuie sd fie,
Si toate expresiile saie' suf lare.
Biciul vietii
sd fie dansul sufletului.
Agadar trdiegte-n
constante armonie.
fii doar - acordeazd-te gi
propriului sine fii credincios.
Potrivegte dupd inimd
fiece clipa 9i
trece pas.
Fii acum, fii aici
Acfioneazd acum, acfioneazd aici.
Bu'curd-te de acliunea muzicald
divind -
in dragoste
tn pace,
in tot ceea ce
ii place Lui:
Armonia Perfectd.
insuflelit de scopul de a nu dilua vitalitatea cu mediocritate, m-
am mutat intr-o casd comunald gi am trdit fericit o vreme in ceea ce se
numea un ashram.
Am avut multe ocazii de a-l vedea pe Maestru, dar din ce in ce
mai mult prezenta sa imi pdtrundea fiecare celuld a corpului, chiar in
absenta sa fizicd. Devotiunea mea crescu si culmind cind m-am devotat
slujirii.-Cu cit sluieam niai mult, cu atit maibine simlul scopului meu imi
lua rn staprnrre Filnta.
Meditafiile gi cursurile spirituale erau simple gi pure, dar erau
in mod constant pline de inspiralia care te ducea ma-i adinc in inimd,
te cdlduzea sd{i iubegti Sinele 9i sd imparti aceastd dragoste cu alfii.
145
Devenindindriqostitinfelulacestaamintratintazaceamai
ptind de;;ti;i;;iii ai;;fiF;ea. ttimic nu avea sens fdrd acest lucru'
6iii,it'Lini,iJst6icopu'iui'diiiurnan6 Si orice acliune fdcutd cu congtiinla
dragcistei este insigi Dragostea.
---***---
Au trecut anii, iar ritmul vielii, slujirii 9i iubirii imi unlliq? Pimlul
fiinteriiin corp omeneic. Nu mai vedeam-corpul ca p-e un vehlcul - era
il;iilrii il-o inirubaie a Dragostei in materie. Dragostea.-- acea
liiEii"ii} torti cnimiid ce ne p6rmite sd ddm, sd lucrEm 9i sd Fim.
Hi;S;ilii'.titd
"Tijii'io?t"
r'rrieStiijiui. oatoriia tLi, transcenci"eam rapid
;iii-J;#aiaiie oe oo,'neniulfizic sau spiritual' '
--"""" ""F;ill';;;;bl;;;iib;sindi era pus la incercare' cind alter
eoo-ut se confrunta .',1 frA*id didgostel luie, raecliona introducind
i#X.,T.i .ir"risa ciji'lricaiele iioevaiii $i tdtugiin ace'st stadiu duceam
;";iXi'd Etitirii,?"tE :'leniiJiiecire act'exteri6r, se contura un act de
;";i;fifiiel;ierloilpefi'tiuiicaie veoere exterioarE, apdrea una-in!erioard
;;ii;i.'d ctinoiqlSrea Luminji divine; pentru fiecare sunet, aparea un
asobct interior at armini-e'i'duifeiuiui; peintru fiecare expresie e*terioard'
;;l'.i;'"';;;g;i" $ si;; ;C-r; niu lui ce relona in l5 u ntru I s i nel u i ; . 9i
;a;"tirl,ii,iiJ16i".i."avg;;;pa;,;; sriiui Graliei, caritatea impalpabild,
Eir ieala, care ordond totul'"*' '-- Era o
-o-erioloa
minunatd de mare concentrare asupra
perfecliunii din PioPriul Sine.
CAPITOLUL 9
iN LUME
.Cecrezicdmaifaci?mEtintreb5pisicaintr-ozidis-de.
dimineatd,litrerupinO!-mi uil?]e intr-un momeht in care de obicei md
sculam Peltlu meditalie.'-
Salut! am zis.
De multd utJte prezenla ei, ca 9i calitdlile Esenlei' se afla in
strdfundul con$tiintei mele' Am continuat:r tr qr ur'":'S'iltti;3"qi-m"i'lorbiiia'
ramf n in acest ashram pentru tot
restul vietii.
'oo'"' ''?A;usem jurdmintele de sdrdcie, castitate qi supunere; imi
odrea cd intineresc cu fiecare zi.r -' -- _ Totu-i Oine ii'iiifro"r,lunctd
pisica, dar n-ar cam fi timpul sd
impa$i 9:1;f"Y:i^qi
fac - cu fralii 9i surorire de aici. Ducem o viatd in
comu n armon ioasd qiila"i m O?idostea qi Viul?-prin-toaie
-
acli irni le
noastre.
10 - Aminlirile sufletutui

76. 146
147
familiat iubirea pe care ai descoperit-o ori, dacd nu, de:sparte-te de ei'
--be v& stirgi vreodatd'lecliile astea?
- Da, rdspun'seasbiu vocela,-atunci cind te vei sfirgitu' '
AiidbJii;a;;i'i;i sa;im'aiesc toate reacliile. Era felul meu
de a md';;i;,i-ra:-GAilr'rle F ;ire 1e edificasem in familia mea
irEni,i"r- ;ffi -h -in"cercare;' am vizut cum' revenea mereu
dodecaqramulde trddi;ii'56biice, cire Geserd qenerate de demonul
;#;:iiBiA'Iudiiii
'ied"ilrij"giintErit
ge lipsa de dunoagtere a Sinelui'
F#541;'t;te ;-d;;i; ;;,;ii'A;ba tip-aiutlui' rar eu nu puteam ri
decit ceea ce eram'
Aminvdtatcumsdrespirdintr-uncentrumai.adincdinlduntrul
meu. inir-o ;i;;ia itram in cAmera .mea (camera in care crescuse
iilirr'iii'"rf
-Cino
am'id;ui ilm;Adea asupra mea praf stelar' Pe
li'riLi.iri'bEbt'I'iiieatonititinailiiei mea se ihtiripa lerthrea' iar eu am
iosti[ fnorumat de Esenta sa:
'-""" "'l'ila'Grt pentr-tj8Ee?'ce sint gi.md acceot ca atare. M-am ldsat
in voia oiaqosiEi si-*- pot-Jtuii'Ooi gumnezei in acelagi timp'
bumnezeut o-piniilor irebuie acum sa, piara' "
M_am scuturailln to[iorpul,'am izbucnit in lacrimi 9i mi-am
rasat corpuiiii ir,"eiiisii ftu a'stra[.i$a cum hu mai facusem de muttd
;;il. ifii;iut icesta am-luat legituia cu Lakshmi 9i am spus:
'-'fl-iert peritru
'ca-egti"a9a-cum
egti, i{ -O^entru
tot ce am
;:il.-Tddlf#'*H*;itfi$E";tff i['{H:iffiiffi
',"ili'Hviafs ei f'3ffii1il:?l"l?tF,['l?'?L'o ei m-am repezit in jos pe scdri'
inteleo ce duirn ium impa4im 9i cuin se leagd aceasta de ceea ce
tabeniin vialJii
tura uimili de bizara mea reaclie, dar 9i ei au simlit o
eliberare. i- ,^ --..^-!-^^ -^^ in
lntr.unmoddestuldecurios,delarevenireameaincasd
starea sdndtdfii lor s-a imbundta'trjlr.-__
Tria Ra era in ultimul stadiu dereprimare. Mai-marii rdzboiului
au limitaiitii Oi tare'reilnEte-Je nrana -'de hrani. fizici., emofionald
;ir;rit.t'e:iniit itjii l-JiiiigeJeau elemente nutritive in interacliunile
ilinii'e]ftfodrted era c-oniiOeiita un fenomen definitiv 9i mulli oameni
"ijo-ii6idtuiiimiiiep-eoe. -- --r ^ ,-
"'- ""'"i;-iiita ioai"J de hrand spirituatd incit lumea credea in
conducerea ce se coriiur-a Oinspie iumlfe.afacerilor leqate de spectacole
;f#;"g Aiel iii ip6iania iiiir:o-s u p ravielu i re u n iveisald ii sti sli n ea pe
toti.,-1" Comunitdtile bazate pe Lumind gi lubire erau scoase in. afara
reoii. iarZite'iniffiti,ii6soi"iice eiau iidiculizate. Maegtrii se aflau in
inEnisori'-unte"lgfi
r"Tl""f?Yfr $i3i'3'?J?"n''&9""1:?J??,1'#i,,"r"'."
- Am sd montez o situalie pent+J frhe, spuse vocea.
- Aha! am zis. lardsi o schimbare de directie in invdtdtura mea!
- Da, rdspunse voiea. Voi arania o situatie in carebA fii testat.
$apte ani de refugiu sint suficienti. Acum e momentul sd petreci un
timp in lume gi sd:fi testezi capacitatea de a ddrui.
- Dar asta e tot.ce am fdcut pind acum, am spus remarc?nd cit
de mult md atasasem de acest stil de viatd.
- A derui, bine - dar cum rdmine'cu afacerile? intrebi Pisica.
Te poliintre[ine in timp ce-iintretii Si pe altii? Poli sd4i inteorezi inima
in profesie fntr-un mod care sd deidbeasce ilpiiuL tedftioiatul?
E timpul sd merqi in luinei adduqd'Auqustus. Vom crea o
implejulare.in ag4 felinciisd te poli ducehcasdilar apoitrei rdmine
acolo 9r vet mund.
- Acasd? am intrebat surprins. Aceasta-icasa mea. M-am ldsat
in voia Maestrului Perfect.
- Pgl, addugd safirul auriu al Siguranlei. Atunci egtiuna cu et.
- Hal, asla nu $ttu, am spus.
- Vei €ti, afirmd Androqvnos fdcind sd luceascd smaraldul
verde din ochii-mei. Vei sti.
Cuvintele Calitntiior Esenlei imi pdreau reci. ToT be voiam de
fapt era sd rdmln in ashiam pentru tot rebtul vietii. $tiam prea pulin de
ceea ce tmt pregatts" trurr""l?_?r.___
La o sdrbdtoare spirituald ciintr-un oras invecinat. am sfirsit orin
a sta aldturi de o femeie simpld dinspre care radiau ioate cdtitdlite
frumuselii. Fdrd sd gtiu ce se intimbla, m-am trezit renuntind'la
renunlare gi pornind-odupd ea. N-a fosi nici o cliod pldcut. dar apetitul
sexqal gi imaginea pasiunii mi-au invadat coditiinta si curirid imi
cisiigarh existenta cit sene intretinem amindoi.' De in'date cem-am
qtabilrt, ea iegi din viala mea- 9i din amintirile mele- la fel de repe-
de cum intra"se.
. Acum simteam nevoia sd impdrtdgesc alor mei ce insemna
si te sim[i bine in interior Oupa un an be muncA gied b'i'O? invatre a
pff gql^e.igl,trgl119tjitor. jnrr-d tu me care prelg i3 5an u r'm jimu it"'iecitvtala insagt. M-am trezit acasd, in vizitd la pdrinli.
- Eusint e aici! strigd sora mea cu idsufrlrea tdiatd. Eusinfl
^-i-._^ ,^--4IIq ani! Credea--m cd n-o sd te mai veOemtipuie-Likshmi
pnntre tacrtml,in timp ce md imbrdtisa.
Chiaf gi Arc'anus vdrsd cit6ria lacrimi.
- E minunat c3 ggtl iar cu noi, spuse Amada, care la vremea
aceea avea o cdsdtorie feiriciti si trei bobii.
^^^^^,.^M^"T-jlc?!cu
e.i, m-am pus in rhintea lor gi mi-am descoperit
capacfiate? de a comunica perfect cu cei mrcr.
- Acum ai sd te ageizi gi tu 9i.ai sd ne ddruiegti citiVa nepotei
gi vom fi iar famiila Dragodtei ch-ntoioeiuna, hE-s6iiiii6a;iniii:'
.^^.^ ^fS11itiiq,
p1ago91e.i -. dq unde .griau numbte Comufrilaiii' ri,rerez
Hoate ca tocmai aceasta trebuia sd aflu.
- Ai din nou de a/es, spuse vocea. Adu in tihna cdminutui

77. 148
odinioare pe pemTnt. Deoarece am devenit constient de situalie, nu gtiu
ce altceva aS avea de fdcut declt sd rostesc adevirul, m-am gindit. Dar
dacd o fac, s-ar putea sd sfirseqc in inchisoare.
- Ce vrei? spuse Pisicia. [n ultimele luni imi devenise iar o fiinld
apropiatd.
l-am rdspuns:
- Vreau sd slujesc. Vreau ceea ce fiecare Suflet de pe pdrnint
vrea, dar nu $tie cum gd exprime.
- Fd 0n film al lnvdtdturii, md sfdtui Pisica. Ar influenla un mare
numdr de oameni, care gi-ar putea schimba felulde a gindigi ar putea
oota Dentru cdutarea Vietii.
- Scrie o cafte,'spuse Augustus. Aceasta va rdmine pentru
totdeauna.
Era prima datd cind observam o oarecare lipsd de acord in
forul meu ihterior. Se simlea prezenfa energiilor dominante din
realitatea curenti de pe Tria Ra.
Mi-am aliniat boroul si mi-am convocat inqerii la meditatie. Cum
md aflam in Lumind, bucirfinilu-md de Cuvintul pIr Oi delectindu-md cu
nectarul divin, ruqhciunea inimii mele a curs fdri oprile,, Era ca gi
rugdciunea SRhtutili Francisc, dar modificatd:
Eu Sint, Doarnne al Universului
Fd-md instrumentul pdcii tale:
Cind e-ntuneric, fd ca.esenla Congtiinlei Universale din mine
sd strdluceascd cu Lumina Ta.
in vreme de-ntristare, fi-md motiv al bucuriei tale.
ln vreme de foamete, fd-md sd hrdnesc il'e cei sdraci.
ln vreme de boali, fie ca sdndtatea sd strdluceascd mai tare.
lnqdduie-mi sd folosesc aceastd viald a Noastrd
NJ ca si fiu bob de nisip, care e asi:ru gi solid,
Ci ca sd devin picdturd de miere
Care-n dulceala ei poate tiimddui;
Care-n fluiditafea ei'poate curge o datd cu scurgerea timpului;
Care, in Lumina sa absorbitd, poate vorbi cu Totul care este
Eu Sint, Doamne al Universului.
Fie ca gloria noastrd sd prevaleze, astfel cd in planul material
NumaiDragostea gi invdlitura voi
Proclama
Slava Unicitdtii din Univers,
Principiul ffilvln ce integreazd trup, Spirit, om 9i gtiinlS in Totul
E u sint, oou*n Jflr"rifrl?,s, rri.
- Asta este! am spus. Vreau si sluiesc si sd fiu folosit la
maximum. Aga cum o lumiriare arde pind in ultimaclipe, tot aga md
dedic si eu Lircrdrii.
' - Acum retine cit de imoortant este sd nu devii specialist ci sd
integrezi armonizarea instrumrintului fizic, spuse Pisica. '
149
Si-n acel moment, cu aceeagi iufeald cu care a9 fifost lovit de
o razd d'e i;;i;|, im toit-Ce.tegaiOe'tegdmintul de-a nu-mi folosi
puterile.
CAPITOLUL 1O
A VENIr VREMEA SA-linvAT PE ALTII
Stirea s-a rdspindit rapid in oraQ.
:cffi ;;di $iiut';A si[t aicit ani intrebat-o pe Luciane, colega
si orietenJ mea din tiremea studiilor de medicind
v' t""'"lie-iill ii.tii, ir'iispiinsul. Ai apdrut la momentul potrivit. Sint
la ananqhie si simt cd md poli ajuta.
-ttlti se dddea Prima temd''
-"'plitiiiii ti i o a di iia-p
9
n tr11
cI c e e a c e g;1i!I- ?IL?,
t-^ fu' i
este complet nou'pentru tine - cbl pulin in cadrul ultimelor v,et, spuse
ounuttui,i"*a
rui Luciane era in comd, pe moarte. g-tia. intuitiv ca in
cursul uimaioaretoi irei'zite avea sd-gi pdrdseas6d trupul pentru
totdeauna, iar Luciane incd nu-g.i implinise relalla cu ea'
'-'---- CL ioate ca elte .qre,isb se'formeze atagqpgnle.intre Suflete
cit se afid-i. tririr"ii,-eiisia-posiOititatea de a de'paii distanla.gi de a
;i;,iil Ahtia. 'Oai cinO--ciheua murea pe Trid F{a, sup.r1vietuitorii
ax;ai3atnti, !a,';'Ba?"Ti[[i33' triliH'"3*ff +itlgi"i?ffiI JEIPJ tax
Vine, cit timp purtau un truo.
Mi be cerea, Oeci,'sa mediez in cazul unui eveniment ce se
numeste viat6/m;,rtb. in ihtregul plan material, principala preocupare
a-oanienilor'este in leqdturd c[ viala 9i moartea'
- -- -
in-iuiut acesiil-iuoiect - a"t p'erisabilitdlii copului - aj.u.ngeau
oamenii sd se impace cu ei inqigi 9i cu rudele' D.99lg!I' irlc^1Jg
neimotinire De careo trdia Luciand dcum cind mama ei intrase tn coma
;iafii;';fi"niinii si se-desdhid6 la percenlii naturale (ceea ce i-a
;e;nc ia slsiiere da;;nla nft-n orig duiri atilia ani de aqsgll^l)r
bi si sa-si stapineasi{-6igotiul-(ceea be i'-a ingaduit sd-mi ceari
;iri;dfr.ft ;#;'ff;apiiv?eie, rir-am deichG tot"ar la perspectiva de
a sluii.s ererr'
Eram plin de bucurie cd pot fi de. folos, {al gi plin de
n e si s u ra n |d
Jl,B'''Ji,:rfi,
gT?"??9":?#j!??H,, Bi?ig l,J'#j *"
"u ""sa-mi Oiitfilij-tidiea ipre-o-niiu_i.bimenliund - cea a serviciului
ilffi d4iddilnOii6ient G impreju iari - 9i s5 md "invete despre energia

78. 150
vehiculata in qruourile umane.
Cind "am intrat in clinica in carg se afla pe moarte mama lui
Luciane, am citit frici in prietena mea. ln mod normal se amina pind
in ultima clipd momentul exprimdrii recunostinteifatd de serviciile aduse
de muribund Ei Luciane nu'fdcuse exceptie. !:am'spus sd creeze, fdrd
nici o ezitare, intenlia de a comunica: 'Sl
chiar atrinci, sub pchii'mei,
mama lui Luciane iegi din comd gi igi implini relatia cu fiica. ln timp ce
se.imb.rd[i9ay^gi-gi exprimau lib'er atag'amantul, odaia se umpld de
luDrre, rar Datnna mun.
Luciane se uitd la mine.
- Mullumesc, spuse, perfect echilibratd. Mullumesc mult de tot.
Am meditat asupra Numelui sfint, a Cuvihtului interior de-a
lunqul intreoii mele exoeriente.
- Sint impdcat, la'fel ca 9i tine gi mama ta, am spus.
Dumnezeu sd vd binecuvinteze. Fuslesem niediatorul uneia din bele
m-ai- solemne tra.nzilii de care poate avea parte o fiinfd umand:
parasrrea planulur ttztc.
Nicdieri in Scolile medicale nu invdtam sd ne iertdm unii pe altii
gi sd inlesnim astfbl trecerea. Moartea eia ceva ce trebuia evitat'gi
astfel imolinirea ciclului vietii era comolet neoliiatd.j Calatoria unui su'flet este db o as6denea naturd incit este
nevoie de echilibru tot timpul, i-am spus Lucianei. Ne concentrdm
atenfia pe nagtere., dar uitdm de moarte. lnsugi cuvintul "moarte" are o
incdrcdturd care tinde sd soerie oamenii.
- De ce asta? md fntrebd.
- Pentru cd in felul acesta forfele lui lmaoo ne controleazd gi
ne pun la munci fizice. Vor sd ne satisfaci nevoil6,
- lmaqo? se mird. Ce-i asta?
- Forfiele lui lmaqo pe care le simtim. le proiectdm si le facem
credibile sint reale. Modf este cea care rie dicteaza compbrtamentul
pi apoj ne inrobegte viafa. Astfel.trdim la cheremul impiejurdrilor.gi
incercdm sd credm imprejuriri noi care sd le schimbe fje Cele vechl.
ln felul acesta apar emoliile negatr.v-e care inrobesc oameiniiin relalii de
genul celei pe care tocmai ai clarificat-o.
- Fascinant, spuse proaspdta orfand. A9 vrea sd aud mai multe
despre asta. Po[i veni la celai?
- De acord.
La ea in casd se vorbea putin, mai mult condoleante si ritualuri
de jelire. Cit a trecut prin toate acestea, Luciane md prived silmi fdcea
cu ochiuJ in. semn de _recunoagtere a secretei noastr'e compticiteli.
ln timp ce mi privea, am pus in vibralie sufletul Pdcii.
ln fundal, am duzit pe citejva dintre bcjcitoare intrebind:
- Cine-i omul acela? Pare sd {ie impdcat.
Pacea, m-am qindit, este o conditie relativd - mai ales intr-o
lume in care prevalenf este schimbul constant. Negtiind care va fi
151
urmdtorul meu pas in via1d, am invocat prezenla consilitrlui celor
Doisorezece--'-"'-:-5; oare cd a venit vremea sd te manifegtl, spuse Voiarnis.
Toti oamehiihcegtia.de aici ar putea beneficia de priceperea ta ca sa
trdiascd maibine.
.PutereaDeCareoaitrebuiepusdinslujbalor,'spuseFisica.
- Iar mie 1mi trebuie un canal prin care se ma pot expnma,
adduoard intr-un olas Androgynos 9i Augustus.*"--"-'
il;iinjjafiln ietut ad6sta, -fieqa15
prezentlndu-gi_cazul propriu.
in timo Ce meditam, am vdzut doar echilibrul dln Slnele meu.
-"i;;i;-5d;vdi:pa;ed este o condilie relativd care se extinde pe
mdsurd ce este impdrtdgitd, spuse vocea.
"'--:'' :bi, btiu trtrebuiei sh impart cu alfii, am spus' Dar care este
vehiculul potrivit pentru aga ceva / .
-'Sinele fdu, sPuse sec Plslca.
ncesi tucru'nu ma ajuta. Dar - cum s.e intimpld de.obicei ]n
viatd - s6lii o ocizle ciieimipermise si-mi schimb c.1.rrs-ulintregii vieli
oiifiTru-iriir'atoiii-sap{e ani. Luciane m-a intrebat dacd aq vrea s6
Im6tineJc aCtul ce'remonial de la funeraliile mamei.
ceva.
.Aifostcelmaiapropiatdenoispresfirgit,insistdea'Nimeni
altcineva nu are autoritatea de a rosti un cuvlnt.-
- gine. am fost de acord. Dar nu gtiu ce sd spun'
La inmormintare, insd, am $tiut. Nu mi-arnintesc exact ce am
sous. dir-tili minie ieteie indenindte ale asistenlei 9i f-apt-ul cd un
eveniment'trist prin tradilie s-a transformat intr-o sarbatoare a
renasterii.''"-''-'Cind am vorbit de "plecarea Sufletului" in loc de "moartea
trupului"IioJtfiumeiEabuiurat. lar acesta inspiratie mi-a schimbat
cuisul viatii.--'--' -'--lnvald-ne
ce gtii, spuse un tindr profesionist. Sd formdm un
oruo si sd vorbim despre transformare.l,'-F :r'
: rianstormlr6? Da, am rdspuns. Capacitatea de a devenidin
cocon fluture.
Constiinta celor de pe Tria Ra s-a deschis in lunile care au
urmat sil dirinde md ducehm, mase de oameni se transJormau -
qii;Stea'u, invilau,iuOeau 9i, mdi presus de toate, se deschideau spre
rrumusef
$?t?i 'i8iii isi schimbase direclia. Fortele Luminii ne
inodduiau si Crihm canal6 si relele de comunicafie in bare capacitdfiie
teleoatice erau modalitateabbi$nuitd de a stabili legatura.^
umdrea oe-ti6i nostru, Arc'anus,'cdm igi curdld dosarul karmic ai
devine Fiinla esenliald pe care noiintotdeauna o gtiusem ca atare.

79. 152
O inmormint?le ? sponsorizat o rena5tere, nu numai pentru
mine. ci si oentru mulli prietdni din rasa umand.
fudram cheltirindu-mi din plin energia., p-e perioade lurui dq
timp. Aveam o vitalitate puternicd gicredeam cd Era cea Noud tocmai
incbouse oentru toti.
imnlinire se va maiintimPla ceva.
Ce anume? ani intrebat, surprins de seriozitatea ei.
^
- imptinirea creazd un spatiu pbntru tot ceea ce este neimplinit,
pentru ca ficare lormd karmicd sd ie exprime pind se implinegte.
Cum adicd?
- Tot ce a fost inceput €i nedus la bun slirgit se insuie in
memoria cosmicd a fiecdrui-locuitor de pe Tria Ra, spuse Augustus.
ioate aindurile. sentimentele, actiunile si faptele care'incd malpoartd
incdrcfiturd el6aricd in iurul lor" adicd sint activate - trebuie sd se
neutralizeze, indiferent dacd aceastd incdrcdturd este in corpul fizic ori
in oricare altd impresiune de pe Suflet.
- Este vcjrba de ceea ce se nume$te karma? am intrebat.
- Da, karma este ceea ce indici- unde anume se blochezd
eneroia - inrebistreri ce urmeazd sd fie curdlate $i scoasei"dlil evidenfS'
- - O, doamne, asta inseamnd cd virivremurigrele prin aceastd
deschidere de Lumind.
- Asa este. souse Androqvnos. E ca si cum ai intra intr-o
camerd intinecoadd. Cind e comblet intuneric,'nu vezi murddria' La
inceput te bucuri cind intrd lumina; dar dupd aceea nu mai ai nici o
scu2d dacd nu intrica sd cureli mizeria.
Auoustus conchise:
- €i aiungi sd vezi toate treburile nqterminate Fi li se acordd o
ocazie sdlaci cirdtenie. Aceasta creeazd lntelepciune'
- Deci cu fransformarea credm o niizeiie gi mai mare decit
fusese inainte care trebuie curdtatd? am intrebat provocator.
- tluminarea nu poate tidi acolo unde dorhind intunericul. Nici
infinitatea nu existd aciolo unde domnesc cele finite. Unul din doi
trebuie sd ptece - si de obicei cel care pleacd nu este infinitul, spuse
Pisica batindu-si iob de frica pea. Aceastd fricd este ultimul vdl pe care
trebuie sd-ldepdjegti. Cindilvezica o iluzie, atuncideviiliber. Dar nu
este u$ol.' lntre timp, tot mai multd lume era atrase de invdldturile care
veneau onn mrne.
vietile proprii, spuse Autenticitatea.
bai cu mine ce-i? am intrebat-o pe Luciane, care devenise
asistenta mea principald. Md simt exact ca un canal piin care curg
toate acestea.
- Trebuie sd-li qdsesti draqostea, mi-a spus, vdzindu-md
absorbit de muncd. ?idcard Oin iloi ard nevoiei ci6 o pereche
. sufleteascd cu care sd imparti energiile vielii. $i poate cd aceasta va
153
fi implinirea ta, deoarece imi pare cd tu egti intreg prin tine ?nsuli.
-;-**l---
Starea de lucruri de pe Tria Ra era incendiard.
ioi mai mult inarmarea, propaganda, separarea-.valorilor
unnane Ouoa sianOardele permise si ailoiarea valut'ei de cdtre lideri
cieiuionOiiii oe separare in anumit'e portiuni ale planetei' Acest lucru
i'iil?miniea'de Eooda lui paqan de pe'pdinint. Eravorba de un epilog?
De data aceasta bxista
'o deosebire - de data aceasta
imolinirei-avea loC pentru toti; si prin toate planurile materiale,
iubrlvieiuitoriicu condtiinta SuflbtulLi de pe diferiteile planete materiale
fuirau ld echivalentele existenlei translormative. Transmutalia era
accesibild.------ - Acest lucru a permis intregii galaxii si inceapd a-gi ridica
orooriul ritm vibratoriu in consecintd.r'-r"-. Glnoui ta autodistruqerea nivelului tizic nu-mi ameninla
credinta, chiar dacd imi tortura memoria de mai multe ori pe zi. .
-'--"''-Pe maiuia ce intunericul igi demonstra puterile suprimind
dreotul OeL oinOi. de a vorbi si a actiona, tot mai mulli oameniinvdtau
sd deodseas6e lirititele niveluliri fizic si sd-si proiecteze Esenla in locun
Oep-a-r{i6, in-atara orbitei planetei fria Rh,'astfel scdldind irlaneta in
orooria lor Lumind dincolo de reteaua lor.F -r- lmolinirea era un fenomen interesant. Reprezentantii tuturor
cultelor, id'ealurilor, filozofiilor 9i religiilor-se inmulleau. pe-intreaga
planetd'si atrdqead oameni car-e, dupd infdligarea exterioard., pireau
bd nu aibd niniic de a face cu ideile respective, dar care trebulau sa
dramatizeze o amintire veche, din alte viefi, prin aderarea la acea
credintd reprezentative.-.--"'-Lebaturiie
erau de scurtd duratd' Oameniise cdsdtoreau ca sd
comoleteidactiunivechi si apoi se despdrteau, urmindu-gidrumul mai
Jeoirte Ouba 6e-si separ'au vietile. DiVortirrile de pe pdrhint fuseserd
baiatiipline de animozitate;divoifurile de pe Tria Ra erau acceptate ca
etape Spre implinire.---- - -'Cboiii'veneau
in planul material cu boli ale adulfilor. Mureau la
scurt timp duba-aceea gi'nu se rnai reincarnau. Ascendiunea le era la
tno"*tnti',nta
medicald era in incurcdturi neputind sd intelegd viteza
acestor ScniinOari. lrlumai forla transformdrii ii ajula pd oameni sd
inieitiiqa procesut accelerat db cregtere in care arir intrht spre sfirgitul
tirirpului planetei Tria Ra."" ' .
- :Atiti invdtdturd - gitoate acestea pentru o alti mareimplinire,
am zls.
- Si inteorare. comoletd Auqustus.
-T;";:f,Y'fr;l;;i{;'H;;H"ii'c",e o ai de rdcut, addusd
Pisica. Cind'instrumentul tdlt va fi pe deplin acordat...
- lar incepe aceeagi placd? -am intrer.upt. -
- ... va rezona cu'uh attut in a1a fel incit vei avea un copil.

80. 154
Aminteste4i de inceputul unei Rase Noi.' - 6ar cu cin'e? $i unde? am intrebat.
- Aceastd planetd e pe cale sd explodeze ca gi pdmintul
cindva. Poate cd de data aceasta se va despica in doud gi nu va
exploda de tot.
- ln doud? am intrebat, incapabil sd prind sensul:
- Da, in doud - o planetd pehtru locuitorii planetei cu o vibralie
mai joasd, iar cealaltd pentru cei care incd trebuie sd se reincarneze
gi sd pund la punct nigte lucruri.
- Nu interpreta acest lucru ca bun.sau rdu, addugd Pisica. E
vorba doar de cla'se diferite in cadrul $cotil
- Toli aceia dintre voi care ali lucrat impreune vefi vibra spre
o planetfi; ceilalti vor merge pe cealaltd, adiugd Augustus.
ln ciuda cunoa$terii, luminii, elanului, iubiriisilrumuselii pe care
le trdisem, am inteles bd am si niste lucruri pe caie sd le diri la bun
sfirsit multi ani de atunci inairite. Nu era ca'si cum as fi fost o Fiintd
purh. Un aspect era inclinat in direclia materialului gi,'in ciuda muncii
de transformare. in ioc erau alter eoo-uri.
Me intrdbarh unde aveam ie mero, inci gindindu-md la mine
cu un anumit grad de indoiald.
- Paitea aceea aoartine cateooric olanului material. sDuse
Pisica..Ca sd rdspunziindoietitor tale, foate bd ar trebui sd-li'ptanifici
sd acorzi instrumentul fizic Ai sd meditezi pentru a-li atrage partenera
de Suflet.
- Timpul se impulineazd din ce in ce, mai spuse, in timp ce
asculta gtirile despre inceputul rdzboaielor psihotronice.
CAPITOLUL 11
incepurul
Rdzboiul psihotronic era cel mai curat mijloc de violenli pe
care l-am vdzut in tot universul.
Folosind descoperirile transmutaliei. forte belioerante isi luau
reciproc in stipinire niintite si-si bombardhu iecipro-c cimouiile cu
particule. creind astfel ionfdzie in mintile fortelbr antaobniste si
ilestabil"izind moleculele din corpul lor tie priri paralizar"ea lor fie
impiedegindu-le sd funclioneze in'mod clar.
lntre timp, 4erul de pe Tria Ra deveni atit de solid incit puteam
merge prin spafiu. lnflorea o noud industrie, cea a maginilor sbatiale.
Era ugor sd gofezi in afara sistemului planetar, dar
- era Sl foarte
riscant. Particulele psihotronice puteau bristaliza un corp iri spafiu.
155
Reteaua comunitdlii con$tiente din intregul Univers emitea constant
Lir-tiiina$niru a ndutraiizi cimpurile, dar florlele intunericului pdreau sd
Oeiina-cbntroiui. Se parea cd'aceastd coniedie avea sd se deruleze
sin-ourd oind la finalizare.
[,li-im oetiecut maioritatea zilelor adincit in Ceea ce Sint'
i'ntro Oimineatd am vhzut afisatd urmdtoarea reclamd: " Unirea
perfectd: Airlqerea PArtenerului - Seiminar pentru Sufletele Lgminate".
ivfise oarediilii Oe atrdqdtoare incit m-am'dus la adresa indicatd.' -- - Siiat-o. gnakti-Shadai, pe care n-o maivdzusem de cind eram
student h medicina. Ne-am privit gi ne-am imbrdtigat. Dar nu eram
P;'1;ilri Oe- Suitet. Maestri ai Luminii eram. Maegtrii indltali se
reqdsiserd pentru a fi senrihlele unei civilizaliinoi.'-"--'--b?-oal-i-aieaita inibretisarea a produs un copil, apoi altul.
Copii de Sptrii.-Un b-aiat gi o tatd.'Dar cu Adevdrat Mae$tri ai Luminii.
---***---
Elivanand si Aeterne s-au ndscut in armonie perfectd - in
miilocul lurfiilor ce s'e despicau.
' Restul oovestiiil'stim cu totii.
porta eiericd a re'araniat pl'aneta pe doud frecvenfe, fiecarea
rotindu-se'Cu-irecvente difeiite: Corpuiile mental-emolional-fizice
;imas;ra pe plaheta be vibrafie mai' joasd, golite de imagine 9i
completindu-si'ciclurile existenlei prin indrumarea lor de catre acela
Airiii!
-noi-;dre
ne aflam pe 'ptaheta cu vibratii mai inalte. Ei ne
JciiibiOerau Girizi Sbirituali. lh cejle din urmd totul va fi dus la bun sfirgit.
AOsenti iui tmago tace loc indrumdrii 9i Ascensiunii autentice. Profelia
se implinegte.
---***---
Aeterne si Elivanand, cdldtoria cu aceastd navd nu are doar
rostul de i'vd irdia-v5ua cum s-au petrecut toate. Este 9i o cdldtorie
de supraveqhere pentru a afla cum se desf5goard Misiunea
' Ceide pe planeta cu. fracventd mai ioasd ne numesc pe nol
Forta lor Soirituald,'nestiind cine sintem noi.
' -''*'-'N-"iiirte?h iddista rasi noud, rasa inceputului - Suflete
acooerite cu vesmintul eteric, responsabil de toate nivelele in timp ce
celeilalte pdrti evolue az6. cdlre i ndividuatie.
Din hou in univers e Pace.
Asadar, copiii mei, starea de gralie pe care o trdili.acum nu a
fost intotdbauna ocjsibild. Era nevoie ile irn'proces de evblulie pentru
a invdta sd apreiciem ce inseamnd expresia fizicd. Aga a avut loq
aceasth mutatie.
- Ob'servati cu atenfie, le-am spus copiilor, in timp ce
Bhakti-shadai il aldpta pe Elivanand'-etiikti
9i Cu mirie ne-'am imbrdtigat' Spiritul se intilnise in cele

81. 156
din ur,md.
r I
- Multumim, spuseri cooiiiintr-un olas.
- Ce--au spus? ne-am intrebat unul-pe altul.
Eliyanand repetd primul cuvint pe c'are-l rostise: ',mullumim".
Acum e momentulsd ne intoarcem acasa. Sd fim iar l-a Sursd,
unde domind recunogtinla $i generozitatea.
---***--.
Astfel profelia se implini. Md adresai in qoaptd Aeternei;
Eliyanand zimbi. S-epararareh blindd a celor doud Tria Ra era
ilcheiatd. Calea sprd bucuria_vegnicd era deschis{ prin Grafia lui
christos in timp ce.congtiinla Divind isi deschidea braiele si.tuina rn
guvoi Spirit asupra mea. CL aceasta,'Constiinla Univ'ersald intrd in
refelele planetare. Simleam cum propriul- meju sistenr nervos se
transmutase in fire de alr-cupru. Mi'se'p6rea ci botezul focului avea
sd urmeze curifirii prin apd; cici in vbchile initieri eoiptene de oe
pdmint, corpul liiic eia tran'smutat intr-un corp auriu penfahimensionbl.
Acest lucru a fost trdit de toti faraonii atunci
'c?nd
au'fost incoronati cu
lmpdrdfiile simbolice de su3 9i de Jos si este de aserirtnea trai't de
Suflete atunci cTnd isi amintesb
Din acest spatiu multidimensional cooiii au z?mbit si au
incuviiniat din tot..spiritul perfecfiunea cicluriloi,.c.Trg decodea'zd 9i
transleazd memoriile planeiare in-Unicitatea cosmicd. Era vremea unur
nou inceput. Tofi ne aminteam din Esenla noastrd de orezenta
Arhanghelului Mihail. El fusese martorul tuturor ciclurilor si bazitor'ut
vegmintelor celeste purtate ?n coridorul dintre dimensiuni.
Legendele intunecate despre lmaqo care'au rdmas in urmd in
c?mpurile de forfd electromagneitica Od la hotarele dimensiunilor
tnlenoare permlsesera s6 se condenseze suliarea asuora omului
transformindu-l in o-m. Aga au fost trecute cu bine lectiile be trebuiau
stdpinite - lectii nu numai pentru locuitorii de pe Trih Ra si cle oe
pdmTnUTerra, dar gi pentru'cei de pe toate plahetele parateie afldte
mereu tn ascensiune.
CIJPRINS
Prefali
Dedicalie .....:
lntroducere ..."'6
PROLOG
PARTEA iNrit - PERSPECTIVA DIN SPATIUL EXTRATERESTRUI
;l
I
)
I
t
Capitolul 1
Capitolul 2
Caoitolul 3
Gabitotut +
Capitolul 5
Caoitolul 6
cabitolut z '
cabitotut a
Capitolul 9
Caoitolul 10
cabitolul t t
Cairitotut tZ
Capitolul 13
Capitolul 14
Caoitolul 1
cabitotut e
Capitolul 3
Ziuadeaooi .. ......'11
Spatiul cosmic ....'...14
Pisi6a . " .18
Acordareainstrumentului fizic . - '. '..21
Consiliul CelorDoisprczece ' '.. - '.27
Totul si fiecelucru ' - '..28
Vointd '-'.32
Oin 6ou istorie odminteand . ' . 36
Daruri oretioasede lacristal .'. ' ' '.41
Alte darurl ale cristalului . . . . .. . - . .43
Planuri deintruoare . ' ' 48
Cele sapte roli inferioare 9i cele
cin'ci'roti suoerioare ... '..53
Rezonantd ' ." 57
Pedrum ..'.'.'62
PARTEA A DOUA. PE PLANETA TRIA RA
SenasteBdiat. ......68
Prima'serbetorire a zilei de
nastere .."'70
gcoald - ' .74

82. 158
Capitolul 4 Tdmdduirealui Arcanus ......78
Capitolul 5 lnifiatdeelfi. ....83
Capitolul 6 Putereasimfirii .......86
Capitolul T Puma
Capitolul 8 Lumina ...92
Capitolul 9 Phakti-Shadai" ........98
Capitolul 10 ln vizitd la Mercab . . .100
Capitolul 11 Lakshmi se deschide . .102
Capitolul 12 Facultatea de medicind . . . . .106
Capitolul 13 Cildtoria cu Ra . . . . .110
Capitolul14 Deplasareainexterior... ...114
PARTEA A TREIA . 1UPIITIRC
Capitolul 1
Capitolul 2
Capitolul 3
Capitolul 4
Capitolul 5
Capitolul 6
Capitolul 7
Capitolul 8
Capitolul 9
Capitolul 10
Capitolul '11
pdldtoria .....120
fndegert .....122
lnmijloculoamenilor .......126
Adunarea celor vizi . . j29
Oceana .. . .. .133
Aetheria .....136
Mahatma ....137
Maestrul perfect .....141
lnlume ......145
A venit vremea sd-i inVdl pe
- alfii.
lnceputul .....154