1898 09

tp
IBAsRicA
A
ROMANAORTHODOXA
Revistt Periodieg EclesiasticA.
A
SANTIILUI SINOD AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE
ROMANE.
ANUL AL XXII-lea, No. 9.
1DC1,/1331R.I_
3filIiiihiEMM§AMMiAgtHEMMMik
T ABELA MATERIILOR
tr,71
,
oz,)
Pag.
1 Indreptarea sad mantuirea omulul prin vointa
Tiber si harul D-deesc dupd invet. lul Origen 841
2 Istoria «MarturisireI Ortodoxe, 853
3 Darturisirea de credintd a Fpisc. Hacmann 874
4 Cred. In nemurirea sufletulul si viata viitdre la
poporele vechi inainte de aparitiunea crest 885
5 Conciliul de la Florenta 902
6 Andrei' $aguna 911
7 Bibliografil 920
8 Massillon 928
9 Carte de ertarea pAcatelor 933
10 Bibliotecile parohiale 939
11 Bisericescl 943
12 Copie dupd rap. P. C. Prot. al jud. Romanatl 944
13 Donatiunl 949
T T. ;T. 7. T. ErfrigMEN
7IPOGRAFIA CARTILOR 131E 0E0'71
SECTI,A !"-.nRIE
19 9 6
Fa.
'14
4r.
it?
r.
Ng,
Mitc.
10,'
BUG
e-i.K..) 1 Lz(..
/ O
I
N-4
. -4
4It.
.
.
43,
4
4
..(
'"4
.....
_17
Ealomnammq,
. . . . .
.
.
. .
. . . .
. . ,
. . . . . . , . . .
. . . . .
. . . Nv
. . . . . .
www.dacoromanica.ro

ANK XXII BISERICA ORTODOX!, ROMAN! No. 9
Indreptarea sari mintuirea omului prin voil4a liberi si hard
Dumnezeesc, dup. invelatura lui °riga
Caderea omulul in p6cat si rescumpararea sat mantuirea
sa, sunt done marl fapte, cad domina mai, pre sus de -bite
istoria omenirel, caci prin ele se explica atat starea 'Astra.
actualk cat si destinatiunea nOstra viitOre. Ce am fi de-
venit nol in urma consecintelor decaderei in pecat si in
ce stare ne-a adus Intruparea Cuvintulul; latA indoita ces-
tiune, la care trebue sa respundem, inainte d'a determina
sensul, caracterul si scopul tutor incercarilor, la cart sun-
tem supusl aci pe pamint.
Origen expune cu multA exactitate acesta parte a inve-
tature crestine, atuncl cand 0 nu amesteca in tratarea si
desvoltarea 0 supositiuni si idel sireine. El le resuma in
studierea consecintelor, in sufletul omulul, pe earl le a a-
vut caderea in pecat si in rOdele rescumpararei sale.
Cu ce mijlOce se presinta omul In lupta, din care de-
pinde viitorul sti? Libera nostra vointa a fost ca nimicita
prin pecatul original, sat a esit ea neatinsa din acesta In-
vingere primordiala? Daca a Incercat Ore-care slabire, In
ce masura vine harul D-zeesc sa vindece neputinta nOstra?
www.dacoromanica.ro

842 INDREPTAREA OMULUI
i data Dumnezeti lucreza asupra omulul prin harul sell,,
cum pOte omul sa remae libel.. sub influenta acestei ac-
tiunl divine? Origen avea adesea -ori obicelul d'a privi greu-
tatile in fata, fara insa a cauta tot-d'auna A le resolve.
In cartea a III-a a scrierel salfrIlepi 'Apx61v, se ocupa. in
mare parte despre harul divin si vointa fiber& a omulul
In actul mantuirel. In acesta insa catehetul Alexandrin a
fost obiectul acusatidnilor celor mat grele; §i de la fericitul
Ieronim pans la Ianseniii, cea mat mare parte din scrii-
tort, nu s'all indoit a'l trece intre parintil pelagianismulul.
SA vedem chr invetatura sa asupra acestul punct, cu atat
mat mult, Ca materia insast, este una din cele mal Inte-
resante ale teologiel.
Inainte de tOte sa vedem, ce idee '§I facea acest filosof
crestin, despre natura umana.; cu alte cuvinte sa incercam
a arata psihologia sa. Drept vorbind, Origen se pare, ca
n'a avut nici odata notiuni the hotartte asupra nature!
constitutive a omului. Cum de ordinar se intampla spirite-
lor vaste, el cunostea tOte sistemele, cart s'au ocupat cu
acesta cestiune, dar el trece dintr'unul Intr'altul, far& a se
pronunta In mod definitiv si categoric pentru vre-unul. Ast-
fel autorul cartel, INA 'Apx6iv, rapOrta si analiseza trel opi-
niuni diferite asupra naturei omulul. Dupa cea d'intabl, se
afla. In fie-care din nol, afara de corp, doue suflete, until
superior, ceresc, rational ; altul inferior pamintesc §i nera-
tional. Acesta este principiul vietel corpulul si isvorul place-
rilor trupe§tI. Acela constitue substanta spiritulul, sad loca§ul
vietel intelectuale si morale. Dup. a doua opiniune, omul
nu se compune, de cat din un corp si un suflet, care da
viata corpulul §i In acela§ timp el este sediul cugetaret,
sentimentulul §i al vointel. In fine, a trela opiniune, admisa
de cel mat multi fflosoft greci, admite de asemenea un sin-
gur suflet, dar impartit in done: unul rational §i altul ne-
rational; lar acest din urma, se mai sub-Imparte in unul
www.dacoromanica.ro

DUPA INV4ATURA Lin ORIGEN 843
reutaclos si altul aplicat la placer!. Origen observa cu drept
cuvint, ca acesta din urma. teorie &are basa. In Sf. Scrip-
tura; si ast-fel afirma despre ea, ca distruge unitatea sub-
stantiala a sufletului, daca se fine lege prin cele fret park!
Impartirl reale si nu simple facultap. Cat despre cele d'in-
talt doue sisteme, el Iasi fie-carul om libertatea d'a hotari,
care merita. preferinta. Cu t6te acestea el tnclina. dire un
fel de trichotomie, mat ales in acele part!, unde vorbeste
despre suflet, ca despre o substanta intermediary Intre corp
si suflet. Aceste IndoelI sat aceste varietap arata, ca. filo-
soful Alexandrin nu avea o idee bine hotarita, despre ele-
mentele constitutive ale omulul. Pentru nob, emit nu ad-
mitem in natura umana nicl o alta substanta deosebita de
suflet si trup, nu vedem de cat un abus de vorbire in
ipotesa sistemulul, care admite doue suflete deosebite, sail
Impartirea unul suflet unic in trel part!. Aceste trel parp
se reduc la trel proprietap, sail la trel felurt d'a fi, a unel
singure si aceeasi substanta, units pe rand suflet si spirit,
dupa cum o priveste ca principit at vietel, sail ca loc al
cugetarel. Spre a explica lupta dorintelor inferi6re cu ra-
thmea, n'are trebuints d'a presupune to om doue suflete,
cart se combat Intre ele. Este de ajuns a considera, ca alta
este aplicarea simtibila si alta aplicarea spirituala. Daca ca-
derea originals n'ar fi rupt echilibrul Intre suflet si corp,
acesta deosebire de placer! si tendinte n'ar fi subsistat in
fiinta umana, pentru ca spiritul si materia n'at aceiast afi-
-nitate. Nicl fisiologia, nice psihologia nu (Wig d'a Intro-
duce in om al treilea element, pentru a explica viata or-
ganica sail viata intelectuall: bite fenomenele uneea si a
celeI-1-alte gasesc ratiunea for pe deplin, in unirea unul sin-
gur suflet cu un singur corp.
Dar dad. ideile lul Origen asupra nature! omului se par,
in cat-va neprecise si nehotartte, nu tot ast-fel este illy&
tatura sa, privitOre la libera vointa a omulul. Relativ de
www.dacoromanica.ro

844 INDREPTAREA OMULITI
acesta, se pOte dice, ca nici un scriitor at primelor secole
a le bisericel, nu s'a -indeletnicit mai mult a pune in evi-
dent& acesta facultate, care distinge creaturile rationale.
Dogma liberate' morale este axa In jurul aria se invar-
te0e tot sistemul teologic al catechetului Alexandrin El a
aparat cu mult succes libera vointa, contra sectelor fata-
liste ale timpulul sad §i se tie, ca pentru aceasta a me-
ritat cele mai multe laude §i numal exagerand'or a facut
erorile §tiute. Nimic nu ne pOte da o mai bun& idee des-
pre acest spirit limit §i patruniletor, de cat pagina In care
el face scara sad gradatia fiintelor create. Origen Incepe
prin a le Imparti In doua clase: in cea d'intaid el pune
pe acelea, cart primesc mi§carea din afara; in cea de a.
doua pe acelea, cart ad in ele insaV causa sad principiul
mi§carel. Lemnul §i piatra, de exemplu, nu se mists de
cat numal, and o causa extern& le face sa Iasi din inertia
lor naturals: Yata pentru ce se numesc fiinte neinsufletite
(cf+ux«). Din contra, t6te fiintele vii (14uxec) ad din chlar
constitutiunea lor, facultatea d'a se mi§ca. Dar acesta pu-
tere motrice, admite diferite grade, dupa gradatia vietel. Ast-
fel plantele se milts din ele insa§1 (a IccuTiLv) In sensul, ca
ele posed& un germine de viata, care le da puterea d'a
create si a se desvolta. Acesta putere intima nu este cu
bite acestea de cat prea marginita; cad de §i ele nu trag
mi§carea de dinafara, care le este proprie, plantele nu se
pot transporta prin ele singure de la un loc Intealtul. Fa-
cultatea locomotive s'ai'l puterea d'aseminea dintr'un loc In
altul este reservatA animalelor, cars se mica de la ele In-
sa0 Iccuta supt imperiul instinctului particular la fie-
care qi dupa imaginile sad sensatiunile, ce produce intean-
sele lumea exteriOra. Dar acest instinct este o -putere Orbs,
care impinge animalul fara con§tiinta scopului, nici alegerea
mijlOcelor. Omul singur, in calitatea sa de animal rational
oymOv twos') cundste sfar§itul, la care tied actiunile sale
( &p'
www.dacoromanica.ro

DUPA INVATATURA LITI ORIGEN 845
§i se decide al urmari pe calea ce I place. Afars de pa-
terea d'a se mica din sine (1E iccu..r@v), pe scare o imparte
cu plantele §i facultatea d'a se mica prin ele Insg§1 -(dc?'
ictutGiv), care le este comuna cu aceia a animalelor, 6menil
posed mat mull de cat acestea, puterea d'a se determine el
tnsuql dupg. judecata ratiund for (3t' ictuTav). In acesta pu-
tere d'a lucra prin reflectiune, ,prin alegere i nu de temere
sad necesitate consists, duprt Origen, vointa libera a omulut.
Judecata qi libertate sunt apanagiul sari darul cel indoit
al nature omene01. Stapant pe actele nOstre, not suntem
asemenea qi pre destinatia nOstra; §i meritam lauda sail
blamul, recompensa sad pedepsa, dupe, cum vointa 'Astra
se intOrce catre bine, sad ca not abusam de puterile n6s-
tre, spre a face 1.6111.
Cea mat mare parte a gnosticilor negad realitatea liberel
vointe a omulut. Dupe modul cum impartial pe Oment, in
pneumatic' sad spiritual', psihicl sad sulletesti §i
material' sad trupesti, el pretindeati, ca §i unit i altil
se supun la o impulsiune fatale, cel intal catre virtute, cel-
l-alp ate yip. Spre a-I combate Origen aduce mat intald
marturia simtulut intern. Libertatea moray' este un fapt de
-con§tiinta, ce fie-care pOte constata in sine prin observarea
psihologicit. Cand ne propunem un act, simtim fOrte bine,
ca suntem fiber.' de a'l face, sari de a nu'l face, de a da o
parte de preferinta pallet contrarit. Qrt cart ar fi causele ex-
teriOre, cart ne 'raping la actiune, ele nu atrag in mod he-
Invins voinia n6stra; i proba este, ca unit cedeza, pe cand
cet-l-alp resists la aceia§I atragere simtibila. Adversaril lul
voesc a pune acesta diferinta in comptul temperamentelor,
der experienta distruge asertiunea lor, cad in t6te qilele se
ved Oment violet* §i cu moravurl neregulate devenind,
gratie unet disciplint severe, modele de bland* i nevino-
vatie. i din contra, nu este rar, spre a gasi Omen!, cart
pe cufunda to viol, dupa o lung practice a virtutel. A-
www.dacoromanica.ro

84& INDEUIPTAREA OMULUi
cesta convertire de la reil la bine el acesta. IntOrcere de la.
bine, catre rea, probeza invederat, ca nicl temperamentul,
nici obicelurile castigate nu exercita asupra vointeI o influ-
enta, caria sa nu'l stea Impotriva. De alts parte, purtarea
si viala clilnica a Omenilor arata Indestul, care este *i trebue
sa fie convingerea general. In acesta privin ,.
Cine este acela, care nu dojene*te pe servitorul set, clad
'1 surprinde intr'o greeala Ore-care? Se afla vre-un om,
care sa nu desaprobe un fit, vinovat de nesupunere catre
parintil s61, sat cine nu blameza faptele rele ei ru*in6se?
Adeverul are o ast-fel de putere, ca in cluda tuturor so-
fismelor, sat pretextelor el ne rapeete lauda sat blamul,
obligandu-ne a crede prin aceia, ca binele si relit sunt ase-
menea in puterea nOstra *i depind de libera vointa a omulul.
Spre a termina argumentarea sa, Origen citers din car -
ie si Noulul Testament locurile, unde Dumnezeti
impune precepte omulul; fagadueete resplata celor drepti si
ameninta pre pecaloet cu pedepsa. Din tOte aceste texte,
el observa cu dreptul, si suposa libera vointa. Nu da cineva
porunci la eel ce n'au puterea si libera vointa de a le
Un pecat facut de necesitate nu este pedepsit ei de-
asemenea nu este nicl un merit pentru acela ce face binele,
din momentul ce este dus in mod neinvins. El propune
una din done, sat Sf. Scriptura n'are sens, sat ea ne In-
vala la fie-care pagink cel mat mare adever, acela, ca omul
este stapanul actelor sale; el Insuel causa mantuirei set a
perderel sale.
La textele citate de doctorul Alexandrin, fatalietil at opus
allele, cari li se pareau a exclude libertatea morals. Aceste
-cincI sat ease locurl at procurat sofisticeI in tOte timpurile
o tuna abondenta dar zadarnica si far. temeIa. Origen le
discuta cu mita bland*, de *i el amesteca cate °data la a
devarata deslegare a cestiunel 6re-care idel mal putin exacte.
Daci se dice, «ca Dumnecleu a imblanclit inima Jul Faraoni-
Vechiulul
tra-
plini.
www.dacoromanica.ro

DUPA iNVtTATURA WI ORIGEN 847
vi dad. Apostolul adaoga.: iDumneclet se,milostive0e la tine
voqte §i indulce0e pe cine voete*, este o forma de vor-
bire, spre a zice, ca Dumnelea lasa sa se indulcesca pe a-
cela, carl abuseza de darurile sale. Acesta indulcire depinde
lara§1 de faptele for §i nu este opera lul Dumneled, cad
el pot respinge darurile §i haml dumnecleesc. Asemenea la
cutiuni i expresiunl analoge sunt prea dese. Ast-fel nu a-
rare orI se aude un stapan qicend servitorulul sell: Eti sunt
de villa; ed sunt care to -am facut rell, cad to al abuzat
de rabdarea §i bunatatea mea. Dar in acest caz, cine nu
lintelege, ca causa positiva a reutatil servitorulul nu pOte sa
fie stapanul, ci numal abuzul servitorulul de rabdarea i NI-
aatatea stapinuluI, Cu adeverat, miracolele facute Inaintea
Ilul Faraon, dovedesc indestul, ca Dumnedea n'a crutat ni-
anic spre a imblancli inima sa. Asa dar, dad. regele Egip-
tulul a staruit cu Mote acestea in necredinta, nu este de
,cat gre§ala sa. Spre a arata, ca aceia0 operatie a graIiel
produce In suflete efecte prea deosebite, dui* dispositiu-
nile .ce ea intampina, Origen intrebuinteza. dou'_`. comparatil
covir0tOre de dreptate:
clina este energia roditOre a pl6eI ce cade; §i cu tote
acestea Bunt paminturl neingrijite §i nelucrate, carl nu pro-
duc de cat spin!, pe and un pamint cultivat produce
rOde. A§a dar, daci acela, care trimite pl6ea clicea: Ea sunt,
care am facut sa lasa din pamtnt fructele §i spin!, o ase-
menea vorbire va fi dreapta, orl cat s' ar 'Area de neobicl-
'null& sati stranie, cacl fara pl6e n'ar fi fost nici spin!, nici
rOde. i unele §i altele datoresc inflorirea for plOel respan-
dite cu misura i la timpul priincios. Iata pentru ce un
pamint, care nu produce de cat rug! i spin!, deli el a In-
ghitit pl6ea cacluta de atatea orl asupra lul, este osandit
i condamnat d'a fi blestemat. Na pentru ca acest pamlnt
vett sa fie privat de bine-facerile ploel, dar pentru ca el nu
inaqte de cat rug! i spin!, fie ca ar fi fost cultivat cu in-
www.dacoromanica.ro

848 INDREPTAREA OMULIII
Ast-fel sunt minunile ce face Dumnezea: ele se-
as6mana. ploel, care cade pretutindeni; dar vointele
sunt, cart le deosibesc ca i pamintul, aci cultivat, acoIo.
lasat nelucrat, deli el este de aceeasi natura in tate locu-
Tile. Sa alegem o altA inchipuire. Daca sarele ar lua cu-
vintul spre a dice : ea topesc i usuc in acelasi timp.
ast-fel de vorbire s'ar pArea contradict tOre cu tate aces-
tea nimic nu este mai adeverat.: aceeasl aldura face sa se
topesca cera si tot ea usuca. tina. Ast-fel aceeasi lucrare di-
villa. a %tut s& se constate prin faptele lui Moisi, resistenta
lui Faraon, causata de rautatea sa ( &a Ti v xaxiav ercori) §i
supunerea acelora dintre Egipteni, car! s'au alIturat cu 1breI.
Impietrirea pecatosilor nu probeza nimic contra realitgel
vointel Macre. Dua este adeverat, c6. Dumnezea le impune,
o pedeps& meritata, lasIndu-1 sa vietuiascl intr'o nepedep-
sire, care le pate deveni nenorocita., el nu i privez& de
mijlOcele, trebuinciOse, spre a esi din starea lor. Origen nu
explic& cu mai putin& claritate acest text a lul Ezechiel:-
(Am ridicat inima lor de piatra si am pus in` loc o
de came, ca el s& merga in calea poruncilor mele si s&
--pazesca poruncile mele, Dm& este as-fel, diceaa tatalisti,
libera voina, nu este alt de cat o preschimbare, care-
este lucrarea exclusiv& a lui Dumnezeii. Fara indoiala, res-
punde doctorul Alexandrin, Dumnezea fagldueste Oath-
silor, a be ridica inima lor de piatra, adici r6utatea lor,
dar cu conitiunea ca i ei sa, voiasca din partea lor
ca el sa se presinte doctorului, spre a priimi vindecarea
lor. Asemenea este in nest& privinta ca orbit, carora Man-
tuitorul le d& vederea. A vindeca este fapta lul Dumnezeu;_
a se ruga d'a fi vindecati, iat& fapta pasta. Autorul carp
ElEpi 'Apxciiv nu este asemenea fericit in explicarea acestul
-text din Evangelic: dar celor de afar& tate in pilde stint
lor, ca privind, sa privesca i s& nu vazA, i auzind,
auza i BA nu intelega, ca nu cum-va sä se Intetra $i slt
grijire. $i.
omu-
lui
si
si
sft.
www.dacoromanica.ro

DUPi INVITATURA LUI ORIGEN 849
se erte for pecatele, 1). Trebue a respunde, c5. In pedepsa
.orbirei for de voe, Mantuitorul priva pe ascultatoril set ne-
-credincio§1, de luminile mat tndestulate, pe cari le ar fi
acordat, dad. s'ar fi aratat supu0; ceea ce nu'l-a impiedecat
d'a le lasa lumini indestule In Invetatura prin pilde. In loc
,d'a se multumi cu un respuns aga de simplu dar solid,
Origen se crede dator a afirma, ca 6menil despre cart vor-
be to Iisus Christos, n'az'i savir0t Inca pocainta ceruta de
greelile trecute, sati ca Dumnezed reserva darul conver-
'tire!, spre a'l revarsa intro alts epoch., in care vor fi mat
bine dispu0 a profita de dinsul.
Dumnezeg nu da omului, de cat mijlOcele trebuitOre pen -
Ira mantuire; privand -pe un pecatos indaratnic de darurile
sale deosebite, pe cart i le ar fi dat Intr'un alt cas; nu 'I
face Insa nicl o nedreptate; mat cu sema ca el nu vatama
propriele sale perfectiunl.
In epistolele Sf. Paul, adversaril vointei libere cauta mat
-voio0 o arms In contra invetaturel cre§tine. Spre acest
scop el citeza textele, in cart apostolul arata lucrarea mi-
nunata a harulul Int Dumnezeti: gAceia nu depinde Hitt de
cel ce voe 0e, Mc' de cel ce o cauta, ci de Dumnezeil care
face milostenie. Dumnezett este care lucrezh. Intru vol, el
voe§te §i face, dupa cum voe§te. Mantuirea nOstra, con-
chid fata4ti, nu depinde a§a dar de vointa nOstra, ci numal
de buna placere a WI Dumnezeti. Este adeverat, ca data
cine-va voqte a lua aceste texte, in mod isolat, fara a ob-
serva alte locurt, cart be lumineza i complecteza, p6te fi
ispitit d'a vedea intrInsele departarea de la conlucrarea
ceruta de la om, In controversa sa cu Pelagiani fericitul
Augustin a facut o excelenta Insemnare: «Ch.nd se vorbe0.e
despre libertatea umana i despre harul Dumnezeesc, deo-
sebirea devine prea grea. Voind a apara vointa libera, cine-
1) Mar= IV, 11, 12.
www.dacoromanica.ro

850 TNDREPTAREA OMUBM
va are aerul d'a nega harul Dumnezeesc §i and sustine.
harul Dumnezeesc, se pare a se voqte distrugerea liberel
vointe. Acesta reflectiune judiciOsA, Origen a spus'o cu dou4
secole inainte §i to termenl Mlle bunt §i clarl.
(Cate odatA, clicea el, Apostolul pare a ne atribui none tots
lucrarea mantuirei nOstre; alta data se pare a o raporta cu
totul la Dumnezeti. Ce dar! Trebue a admite o contrazicere
In cuvintele sale ? Nici de cum. Unele sunt complinirea
celor-l-alte si tote reunite formeza un sens perfect. Nici vo-
inta 'Astra nu lucreza fari Dumnezet, nici Dumnezett nu
ne sile§te d'a face binele, dad. nu contribuim la dinsul cu par-
tea nOstra. Libertatea umana §i actiunea divina conlucreza
in acela§i timp a face din nol vase de cinste s'att netrebnice,
§i nici odata singur5. vointa lui Dumnezea nu ne va forma,
pentru una saa alta din aceste doue start, dad. ea nu gi-
se§te in nol Ore-care materie pentru acesta diferent5., pop
TLYa accopopic,), to alegerea propriei nOstre vointe catre bine
sail rea. Este imposibil a afirma mai lamurit, ca actiunea
divina nu exclude nici de cum conlucrarea umana. Spre a
arata cu cat5. inlesnire Origen inmulte§te comparatiile, in
scopul d'a invedera mai bine cugetarea sa, este de ajuns a
reproduce urmatOrele date din St Scripturl.
(Solomon ne spune in cartea Psalmilor: «Daca Domnul
n'ar zidi casa, In zadar s'ar osteni cel-ce vor s'o zidesca.
Daca Domnul nu va pazi cetatea nefolositori sunt pazitoril
ce o pAzesc). Prtn acestea el voe§te a ne zice, ca nol nu
trebue a clgdi, nici a pazi asupra acestel cetati, care este
sufletul nostru? Niel de cum. Ceea ce el tine a ne reaminti
este, a Para Dumnezett tOt5. constructia remane de§arta §i
tots privegherea nefolositOre. Lui Dumnezeti, care este sta.-
panul tutor lucrurilor, revine partea cea d'intaiti to cons-
truirea edificiului, cum §i In pazirea cetittel. Asa dar, nu
'mem nici o gre§a1A, zicend: acest ediflciti este opera lull
Dumnezeil §i nu fapta celul ce a zidit'o; acest oral a fost
www.dacoromanica.ro

DUPA INVATATURA LIA ORIGEN 851
aparat contra inimicilor sel de Dumnezed Atot-puternicul §i
nu numal de acela, care '1 pazqte. A vorbi de sOrti, nu
.este a nega concursul puterilor omene0, ci and marirea
lul Dumnezed, atribuindu-I opera, care i a placut a o si-
vIr§i. Asemenea vointa umani nu este de ajuns, spre a a-
tinge scopul: luptitorul a alergat bine in locul de lupta;
Sara ajutorul lul Dumnezed el nu va primi resplata, fructul
.chemirel cere§tI In Iisus Christos. Iata pentru ce el a zis
cu dreptul: aceea nu depinde de cel ce voe§te, nici de cel
ce cauta, ci numal de Dumnezed, care se milostive§te. Ast
Tel not putem repeta despre agricultura, ceea-ce este- scris:
Ed am plantat, Apolo a udat, dar Dumnezed a facut cre§-
terea. Nicl acela care plantezi insemnezi ceva, nici acela
care udi., ci acela care di cre§terea, Dumnezed. In fine, ar
fi o necredinti, d'a zice, ca 1nbelpgarea fructelK este lu-
crarea aceluia, care planteza sail a celul ce udi §i nu opera
Jul Dumnezed. Ast-fel perfectiunea nOstra, nu se desivIr-
§e§te fara nol, nu se consume, ea de nol, cad Dumnezed
are tntr'tnsa cea mat mare parte (Tb noau bend). Spre a
da mat multi claritate cugetiret, sa luam un exemplu din
arta navigatiunet: i suflarea venturilor §i temperatura aerulul
§i stralucirea stelelor contribue asemenea la mantuirea ci-
Iatorilor; urmezi d'aci, ci arta pilotulul nu. servi Intru mi-
mic In succesul navigatiunei? Negre§it, ca da. Firg.
sentimentul pietitel, Indeamna chiar pe pilotl a nu'§I atribui
for numal sciparea corabiet, ci a o atribui §i lul D-zed,
dar acesta nu va sa zica, ca el si remO.nd cu mainile in-
cruci §ate, ci numaI marturisesc, ca ajutorul Providentel a
fost mal folositor, de-cat lucrarea artei. Ast-fel In lucrarea
inantuirel n6stre, partea Jul Dumnezed este cu mult mat
superiOra, de-cat a nOstra (elc 6-rup60)-hv). De aci mesa
maxima: aceea nu depinde nici de cel ce voe§te, nici de
cel cc cauta, ci numal de Dumnezed, care se milostive0e;
cacl daci trebue sa intelegem aceste cuvinte In sensul in
indoiala,
www.dacoromanica.ro

852 TNDREPTAREA OMULU! DUPA INITtTATURA LU1 ORIGEN
care le jail protivnici nostri, poruncile ar deveni nefolosi-
tOre. In zadar Sf. Apostol Paul ar fi blamat caderea unora
si ar fi aprobat bursa purtare a altara. In desert ar fi dat
legl bisericilor si ca. noI insine ne am sill de a voi binele
sail de a cauta pre a atinge scopul.
Acesta judecata este prea drepta, cad poruncile inceteza
de a avea un sens, din momentul In care omul nu ma! este
liber a le implini sail a le calca. Origen n'a aratat aceeasI
iscusinta sail agerime, explicand textul Sf. Apostol Paul
4Dumnezeu lucreza In vol vointa si lucrarea, dupe. cum 1
place lit. Ascultandu-1, aceste cuvinte nu Insemneza alt-
ceva, de-cat ca Dumnezeti ne a daruit puterea d'a voi (Tet
xeceRou ailEcv), asemenea ca hol tinem din bunAtatea sa
darul vietel sail calitatea omulul. Sf. Toma critic, cu dreptul
acesta interpretare, care favoriza eresia lul Pelagiu. Lucra-
rea divina nu consista numal In darul general al vointel,
ci Inca mat mult, harul lucreza asupra nOstra ast-fel d'a
produce Ina* vointele, adica actele particulare a le voin-
se, fara a exclude tot-d'odata conlucrarea /Astra. Orl-cum
ar fi, nol vedem, ca Origen nu se pate acusa, cap. cautat
sa marginesca rolul intel libere. El nu tnceteza a repeta
In fata gnosticilor fatalist, ca nol putem deveni prin faptele-
nostre bune causa mantuirel nOstre, cart atarna de noI spre
a fi virtoe sail MI, ca dreptatea, temperanta si castitatea
aunt lucrarea nastra, Intr'at&t- ca nol ne silim d'a castiga
aceste virtutl. Acdsta aparare a liberate morale, contra sec-
telor lul Valentin si Basilide, este una din temele unde stra-
luceste mai mult spiritul filosofic al marelul catehet A-
lexandrin.
(Va urma).
C.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA ILARTURISIREi ORTODOXE".
(Urmare. Vecil Biserica OrtodoaK Romani an. XXII No. 8).
Imprejurarile istorice ale lifarturisirel ortodoxe
din Sinodul de la, Iasi. SfIrsita fiind cercetarea catihi-
sulul lul P. Movila In Sinodul din Chiev, not am vMut, Ca
acesta carte nu intrunea intarirea deplina nict a acesteT Bi-
serid, si. ea trebula sa fie trimisa la Constantinopol pen-
tru deslegarea a done Intrebart De alts parte, Patriarhia
de Constantinopol tine si ea doue sin6de, unde se Tall dou6
hotarIrl In privinta confesiunel de Geneva, comunicandu-le
In forma de enciclice si Bisericilor surorl. Biserica ortodox&
(In deobste) acum este turburata In tote partile, si elemen-
tul alinator, dupre cum ni-1 infatisaza istoria, capata fiinta.
In sufletul luT Vasilie Lupu, in zelul lul pentru ortodoxie.
Acest eveniment nu'sl pOte airea locul fara de niste pricini
hothitOre In cursul vietil timpulut, si de aceea not vom sta-
rui asupra pricinelor, ce att hotarit pre Vasilie Lupu pen-
tru adunarea Sinodulul de la Iasi.
Dragostea pentru Biserica a lul Vasilie Lupu este stares
suflet6sca, unde s'a germinat si a crescut acest eveniment,
dar autorul intelectual at faptulul r6mane tot Petru Movila,
www.dacoromanica.ro

854 MT. MARTURISIREi ORTODOXE
care se afla in relatiunile cele mai apropiete cu Vasilie Lu-
pul si Mitropolitul Varlaam. Petru Movila it injghebase lul
Vasilie Lupu tipografia domnesca, II trimisese dascall pen-
tru academia vasiliena, si II pregatea maritarea fiicel sale,
Maria, cu Razevil ruda, si prietenul lul Petru Movila; si
tot el, avand a trimite la Constantinopol catihisul set', a
trebuit sa vina la ideea, ca. este mai nemerit a se cerceta
acest catihis inteun Sinod al tuturor ortodoxilor; cad a-
tunci insemnatatea cartel ajunge a fi obstesca pentru WA
Biserica.
Asa la 1640, luna Mal, and in Constantinopol s'a lu-
crat enciclica improtiva confesiunel din Geneva, si capitu-
lele s'all anatematizat a doua Ora, trimitendu-se enciclica
patriarhala la last si Chiev, spre a se subsemna si de cle-
ricil acelor Bisericl, atunci s'a nascut sub Inriurirea Jul Pe-
WI Movila ideea unui Sinod obstesc al ortodoxilor. Cu cu-
vinte mai amaruntite. Petru Movila avea insitrcinarea din
partea Sinodului, tinut la Chiev in luna Septembrie, la In-
ceputul bisericesc al aceluiasi an, ca sa trimita la Patriar-
hie pentru deslegarea celor done intrebarl din catihis, re-
mase nehotartte in acest Sinod, si el, in loc sa trimita ca-
tihisul sell la Constantinopol, se intelege cu Vasilie Lupu,
nu numai sa combats confesiunea de Geneva, ca Biserica
din Constantinopol, dar A o si tnloculasca cu o confesiune
adeverat ortodoxa. Atuncl Vasilie Lupu se hotaraste, cum
ne spune Patriarhul IerusalimuluI, Dositei, prin opera, in-
titulata Meletie Sirigul $i: «Serie in Polonia, la Kiev si ma-
relui Sinod in Constantinopol, necrutand averea, dar chel-
tuind forte man avere pentru Christos, si adun. Sinod
local in Iasi, In timpul lui Partenie cel betran, Patriarhul
de Constantinopol, find loco-tfitori de la Constantinopol si
din Chiev, si chlar de la Petru Movila 1). Mitropolitul rus,
lubitorul de Christos si adeverat Prea sfintit, si all anate-
matizat decl aceste capitule si pre scriitorul lor. . . . §i
s'a ostenit, impreuna cu intru tot Prea sfintitul Patriarh
1) P. S. Melchisedec prin opera Biserioa Ortodoxl in luptii, on Pro.
testantismul" fata 44 ate., erode, el la Sinodul din Ia0 a mat parte
qi Mitrop. Petra Novilit. Nol nu putem impArttici ao6sta oredinti, fund
contrary tuturor datelor istorioe, desooperite pang, scum.
www.dacoromanica.ro

IST. MARTURISIREI ORTODOXE R55
Partenie cel Wan, dascAlul Meletie, ca se, compunA car-
tea acesta
CA Sinodul de la Iasi s'a ocupat nu numal de comba-
terea capitulelor confesiunel de Geneva, nol stim acesta §i
dintr'o scrisOre a lul Meletie Sirigul din 1644, Decembrie
15, cAtre tarul Moscvel, Mihail Teodorovicl 2), precum si
dintr'o alta scrisOre a lui Meletie, Mitropolitul de Proilava 8)
catre acela§ tar si cu aceea§1 datA, unde Intre altele se dice:
'In scrisOrea mea de mai 'nainte, am arAtat, ca im-
preung, cu Prea sfintitul Mitropolit de Chiev, in Iasi am
compus cartea Improtiva catehismulul ereticilor, §i am de-
pArtat de la fata Bisericei ortodoxe not membril stintului
Sinod Ore-care capitole calvinestl, si am declarat, cl nu
re-am primit pre dinsele, si nu le va primi nici odatA sftnta
nOstrA BisericA. Nu se stie cu sigurantA, dace, pre acele ca-
pitule le-a scris betranul patriarh Kiril, sad altul. $i pentru
1) Sbornic. Moscovsc. sinod. bibliot. Lit. A. No. 1. Din scrisbrea
a dona a ha Dositel, push la ineeputul cartel Meletie Sirigul". Opera
acesta se pastreza in done editinnl, una tiparita in Bucuresttl la 1690,
sub Constantin Brancovenn, gi alta in mannscris gi In limba slavona.
Acesta opera, datorati penel lul Dositel, cuprinde done serisoricpuse
la incepntul el, una atm Domnitor yi alta °etre cetitori, gi in sfiryit
biografia lul Meletie Sirigul. Citatul de mal sus este mat din aced ma-
nuscris eti se afia pre fola 349.
8) Snofen. Rossii s Vostocom. II, 305 -306.
8) Mitropolia de Proilava, on reyedinta in Braila, 41 are ineeputul
in Into; la jumatate a vemilul al XVII-lea yi ea este nasenta in patri-
arhia de Constantinopol, sub Iniinrirea armatelor tnrceyti pre malul
sting al Dullard, yi a reducerel Romanilor in fata armatelor cotropi-
tore. Hotarele acesta eparhil neeanonice erati la Resesit Bugegul, la A-
ims Oltul, la MIK, Dantixea ci la Me41-n6pte intinderea ordiilor tur-
ceytl; lar de la Olt pang la Varciorova rolnl Mitropolitnlui ProilaveI
11 ayes cel de Vidin, care hirotonisla Romanilor preotl, diaconl etc., de
unde proverbul popular oltenese: Pope, de la Dii". Din acecti preotl
multi erad hirotonisitl de pre malul drept al Dunarel numal ou =yin-
tele saeramentale se, fie blagoslovit" in Ore -ce candidatul eta pre eel
sting.
Acesta neregularitate canonic inceteze pe la inoeputul veenluI al
XVIII-lea, sand elementul Constantinopolitan se Intareyte din oe in ce
pre tronnl Mitropoliel Ungro-Vlahiei. (Opera mea, Petru Movila 1882,
pag. 251).
')'.
t,
www.dacoromanica.ro

856 IST. DIARTURISIRE.1 ORTODOXE
acesta §i not n'am scris numele lui, fie ele ale altuia sati
ale acelui mult pomenit 1).
Gasind ca Petru Movila este pricinuitorul intelectual al
Sinodului de la Iasi, acum urmeza sa gasim timpul, cand
s'a tinut Sinodul, §i persOnele ce yall compus.
Timpul deschiderel si al tnchiderei Sinodulul de
la Iasi. Dintre barbatil vecului al XVII-lea, caril all scris
despre Sinodul de la 14, sent cunoscuti In deob$e Ala-
tie si Dositel, Patriarhuj Ierusalimului, lar acuma s'a des-
coperit, ca §i Sirigul are date istorice in privinta acesta. Cu
desvoltarea studiului istoric §i In Rusia ail inceput a se
da la lumina documente mult mai amaruntite, §i care se
datoresc chiar persOnelor, ce all luat parte la acest Sinod.
Ada cel intalti act al Sinodului de Iasi, §i mai ales al Infl-
ti§atorilor Bisericel din Constantinopol §i din Chiev, a fost
o scrisOre de multamire §i de recuno§tinta. catre Vasilie Lu-
pul, pentru enciclica din 1640 a Patriarhiei din Constan-
tinopol, indreptata Improtiva confesiunel din Geneva, care
enciclica s'a tiparit in tipografia domnesca din 14, §i prin
care se dice: «S'a Infati§at prin tipar In I4... in anul 1642,
luna Decembrie; adica in a patra lung. a anului bisericesc
1642, §i a dou6-spre-decea a anului civil 1641 2).
Ca sinodul de la I4 s'a tntrunit in luna lui Decembrie
1641, §i §i-a tinut §edintele pang. In t6mna anului biseri-
cesc 1642, se mai pOte vedea §i din cartea lui Teodor Cuz-
minovici de la 1643, care, voind a-§i Indreptati trecerea sn
la unie prin lipsa de Invetatura statornica din Biserica or-
todoxa, adauga: «V'all dus cu catihisul in Valahia, §i ne-
sfir§ind lucrul, v'ati intors acasa Inca din tOmna trecuta.);
adec din Manna anului bisericesc 1642 prin luna Octom-
brie, si sfir§itul anului civil 1641 5): La aceste not vom
mai adaoga dovada, ce o avem chiar de la Meletie Sirigul,
delegatul cel mai de frunte al Patriarhiei de Constantino-
pol, descoperita Inteunlmanuscris al (Marturisirei -ortodoxe),
1) Sno fen. Rossii a Vostocom, II, 305-306. lad,' si Meletie al
Proilavel antor al eatihisulni. Despre actsta mai jos.
2) Brack. neperipliot. abornic sinod. bibliotec. lit. A. No. 1, foils
5. Vedi si: Ist. rascal' fercvi. Afacarie. T. XI, faVa 593, nota 470.
3) Ibidem T. XI, Na 396.
www.dacoromanica.ro

1ST. MARTURISIREI ORTODOXE 857
gasit nu de mult in biblioteca mitoculul Patriarhiel de Ie-
rusalim din Fanar. Acest manuscris este scris chiar de maim
lul M Sirigul, dupre cum ne asigura D. I. E. Mesolora in
simbolica sa. La sfirsitul manuscrisului scrie Sirigul: cCar-
tea acesta (M. ortodox6) s'a adus none latineqte, scrisa In-
taill de catre prea Invetatul delegat al RusieI, si de Iosif Co-
nonovicl, ca sa. primesa intarire si indreptare din partea
nOstrA a exarhilor si legatilor Bisericel celel marl, a I. P.
S. Mitropolit al Niched, D. Porfirie si a mea, Meletie Siri-
gul, dascalul Bisericel celel marl, pre carea traducend'o, In
dialectul comun, si cercetAnd'o, am trimis'o la Sinodul din
Constantinopol, fiind Patriarh Domnul Partenie cel betran
In luna Octombrie 30, 16421)). Cu chipul acesta not
putem sa. stabilim, cä Sinodul de la last Inceput se-
dintele in luna Decembrie a anulul civil 1640, sail a patra
1=6. a anulul bisericesc 1641, tinendull sedintele limp, de
un-spre-dece luni, pana la 30 Octombrie 1642 a anulul bi-
sericesc, salt a 4ecea lima a anulul civil 1641; ca. tot in
acesta tOmna, adeca -dupe Octombrie din anal bisericesc
1642, sail civil 1641., s'ati intors acasa Bisericel
de Chiev; In anul 1642 luna Mal, Patriarhul Partenie a scris
enciclica a trela improtiva confesiunel de Geneva; si in sfir-
sit In anul 1643 Martie 11, dupe un an si cinch hint de
la inchiderea Sino lulul din Iasi, s'a scris enciclica pentru
Intarirea «Marturisirei ortodoxe).
lop.60Xuct 'Opeo8oeoo 'AvccroXcrtic 'Exxklotac L E.. Mesolora
1883, Atena. T. I, fata 365.In acest5. notrt avem dour) cestiuni, bine
stabilite: 1) Ca Mrirturisirea ortodoxil" in sinodul de la Ia0 s'a in-
filtigat de catre delegatil Jul P. Movilli in limba latinrt, p6te char tra-
dus5. de dinqii, Fi nu compuso., dupre cum (rade P. S. Maoarie in is-
toria Bisericel ruse, gi 2) ea acesta carte a fost cercetata de orttre Si-
nodul de la Ia0, in deoursul anulul civil 1641, se vede yi din acel loo
al notel, nude se (lice, ca ea a fost trimisa Patriarhulul Partenie in 30
Octombrie 1642; adeca tot in decursul anulul civil 1641, qi numal in-
teputul coin! bisericesc 1642.
In intfatt jumatate a vecului. al XVII-lea poporele ortodoxe tote cal-
culafi anil numal bisericegte; adeca incepeati de la Septembrie, ca i in
oasul de fatil. Cel luta caril au stramutat inceputul anulul la Ianua-
rie, aunt membril sinodulni Constantinopolitan, gi acesta numal pentru
actele, emanate din ginod de la Inceputul vecultil al XVIII-lea. Rugg
ati introdus anul civil pe timpul In! Petra cel mare, tar not Romitnil
am inceput a calcula on anul civil numal pe la 1746. (Ve0 Revista
_Bis. ort. rom. Biografia Mitrop. Ungro-Vlahiel, Neofit de la Crit.).
Biserica Ortodoxit Romani. 2.
si-a
1)
trmisii
vii
www.dacoromanica.ro

858 1ST. MARTURISIREI ORTODOXE
Dovedind timpul, cand s'a deschis si s'a inchis Sinodul
din Iasi, acum sa vedem si pers6nele, ce all luat parte la
acesta sfinta adunare, remanend, ca mai jos A aratam si
durata lucrarilor Sinodului.
Prs6nele ce at luat parte la Sinodul din Iasi:
Unii, nebagand bine de sema la cuvintele nu tocmal alese
ale lui Dositel, ca. adeca: «fiind de fats loco- tiitoril din Con-
stantinopol si Kiev, si al Mitropolitulul Rusiei, Petru Mo-
vill) si mai ales intaritura 4Marturisirel ortodoxe, prin en-
ciclica sinodulul de la Iasi 1642, cred, ca cu acesta oca-
siune a venit la Iasi insusi Petru Movila, si a luat chlar
parte la lucrarile Sinodului. Nu! Petru Movila a venit la
Iasi tocmai la 1645, cand a bine- cuvtntat nunta ficei Id
Vasilie Lupu, Maria, cu Razevil, lar la Sinodul din Iasi el
si-a trimis numal loco-tiilorii seT, in persOna lul Isaia Tro-
fimovici Cozlovski, doctorul in teologie si egumenul mantis-
tirei Nicolsca, Iosif Cononovici, rectorul colegiulul Chievo-
movilen, si predicatorul Ignatie Ocsenovicl. i nici putea
Petru Movila a lua parte la un Sinod, unde el trimetea
spre cercetare o carte, lucrata de dinsul, mai ales di si Pa-
triarhia de Constantinopol era infatisata tot prin locoliitorl,
si anume prin Porfirie, fostul Mitropolit al Niceel si Me le-
tie Sirigul, ieromonahul si predicatorul Bisericel din Con-
stantinopol 1). Cu alte cuvinte, la Sinodul din Iaql air
luat parte chiriarhil cu denial Moldovel, loco-rii-
toril Patriarbiel de Constantinopol si al lul Petru
Movila.
qedinfele Sinodului din Iagl. In privinta timpuld,
cat a durat Sinodul de la Iasi, precum si a lucrarilor, de
care el s'a ocupat, nol avem la mndemana un act aprOpe-
contimporan, si anume o scris6re a Mitropolitulul necano-
nic, Meletie de Proilava, dire tarul Moscvel, Mihail Teo-
dorovicl, din anul 1644, Decembrie, 15. Aid Meletie este
forte lamurit, and ne spune, dupe ce cere de la tarul bad
pentru tiparirea «Marturisirei ortodoxe) pe care dice, ca a
tradus'o in limba greca noun. qi la Sinod s'a vorbit, ca.
1) Ist. run. tercvi. llacarie. T. XI, fats. 591-592.
www.dacoromanica.ro

1ST. MARTURISIREi ORTODOXE 859
botezul (ereticilor) nu pdte sa fie privit ca botez, find ca
preotil for nu sunt sfintiti. $edintele Sinodulul s'ati urmat
doue-decl de Vile, i in adevgr s'a dis, cg pre din§il nu tre-
bue sa -I boteze a doua Ora, §i afi cercetat §i cam5nele, de
unde se vede, ca pre eretici trebue a-1 boteza din notl; §i
pre tang, aceste s'a mai qis, c, Luteranil privesc la botez
nu ca la o lucrare a lertarel pacatelor, ci ca la un act de
deosebire, Si se boteza nu ca nob cu apg, ci se stropesc
cu tot felul de spirturl mirositbre. Autoritatile ati cercetat
cam5nele Sinodulul al doilea, care clic ca toti ereticib sa fie
botezatl, §i el trebue sa lepede credinta lor, §i atuncl nu-
mai sg, fie primitl in credinta raistra ortodoxa, sa fie unqi
cu mir, §i sa fie sfintiti in cele-l-alte mistere. Dar aduna-
Tea, inca, nu s'a, sfirsit §i voesc, ca sa adune mal
multi Arhierel, §i sa scOta de la cele $pte Sim5de tot, ce
se atinge de eretici 2).
Apoi Patriarhul Dositeb prin opera sa, «Mete-
tie Sirigul) ne mal spune: In timpurile nOstre o mul(ime
de eresurl, necinstirea, 4ic, calving, s'a urmarit §i s'a dat
de ru§ine, bar fericitul Vasilie Voda a adunat Sinodul in
Iaql, §i a poruncit fericitului Meletie Sirigul sa scrie cartea
acesta, pentru nimicirea desevirOta a lul (a eresulul) 8).
Din cele de mai sus urmeza ca Sinodul de la Ia.§1 a du-
rat de la Decembrie 1641 pana la 30 Octombrie 1642 a
anulul bisericesc, adeca un-spre-piece luni. In timpul acesta
s'a tinut doue-cleci de sedinte, in care s'ai respins cele 18
capitule calvinesti, si s'a tradus in limba greca (Marturi-
sirea ortodoxl) de Meletie Sirigul, ca imputernicit al Sino-
dulul, si apol s'a cercetat aprobat de dire Sinod; s'a
1) Daca aceste vorbe ale hi Meletie aunt wise in 1644 on ingri-
jire, ele nn pot dovedi alta, de eat ca Sinodul de la Ia0 nu s'a Inchis
la 30 Octombrie 1642 in mod formal, remanend ea membrit sa se mal
Intruneseti Inca o data, pentru desbaterea gi a alter materil. Lucru ce
nu s'a mal intamplat,
2) Snofen. Rossii. s Vostocom. II, fata 305 -306.
a) .Moscov. Sinod. bibliot. Lit. A. No. 1. Vorbele de mai ens ale
Mitropolitului Proilavel, Meletie, pate ca se refers anume la mesa In-
sarcinare, data lul Sirigul, de a eerie cartea Improtiva Calvinilor, oe-gi
Impraqtiasera mum oatehismurile for printre Romani, qi asupra acestet
luerari urma a se pronunta qi Sinodul: ceea ce nu s'a mai gent.
intitulata:
qi
ei
www.dacoromanica.ro

860 1ST. MiRTURISIRE1 ORTODOXE
ocupat de botezul ereticilor in vedere cii. canOnele Sinodu-k
lui al doilea ecumenic; §i in sfirOt s'a pus lui Meletie Si-
rigul insarcinarea, de a scrie cartea so., care avea menirea
particulars, de a resturna invetaturile calviniste. Dar de alts
parte nu putem ski, nu notarn aid §i acea particularitate a
clerului grec, de a nu face nimic desavir§it, pentru ca ast-
fel sa mal aiba prilejul, de a se mai intrevedea cu
Lupul, care, dupre cum dice Patriarhul Dositel: (nu cruta
banii, impra§tiindu-1 pentru Christos*. De aceea Patriarhia
de Constantinopol publics in anul 1642, luna Mal, enci-
clica a trela improtiva celor 18 capitole din confesiunea
de Geneva, dar intr'un mod cu totul neatarnat de lucra-
rile Sinodului din Ia0, tocmal in anul 1643 Martic 11,
Patriarhul Partenie intarete textul grec al «Marturisirei or-
todoxe lara§1 nu ca pre o lucrare a Sinodului din Ia0,
unde s'a infati§at acests carte in limba lath* s'a tradus
in cea greca noun, §i a primit numirea de «Marturisire),
ci ca pre o lucrare a Bisericei ruse din Rosia mica 1). Noi
trig dam aid partea de pre arms a enciclicei de la 1642,
luna Mai, de unde se pOte vedea, ca «Marturisirea orto-
dox6.} a e§it din Sinodul de la la§1 cu tOte formele de in-
tarire, §i cs ea, trimisk. find ..Patriarhului de Constantino-
pol la 30 Octombrie 1642, a fost dusk qi lul Petru Movila
la Chiev, de catre delegatil ru§1, care a intarit'o acasa, §i
In fruntea tuturor membrilor Sinodului de la is 1, punend
aceste cuvinte:
Petru Movila, smeritul Arhiepiscop, Mitropolit al Chic-
vulul, al Galitiei si al Wel Rusii, Exarh sfintului tron apos-
tolic al Constantinopolel, Arhimandrit at Lavrel Pecersca,
consimtind intru tOte §Punindu-me cu acesta epistola sino-
dala a intru tot Prea sfintului Parinte §i pastor at nostru,
Patriarhul de Constantinopol, subsemnez cu insu§1 mana
mea §i prin mine insumi.
Urmand apol sub-semnaturile Chiriarhilor Bisericei ruse
§i al celei de Constantinopol, at Moldovei se subsemnezit;
«Varlaam, Mitropolitul Suceavel §i al tOteI Moldo-Vlahil,
§i Exarh al laturilor.
«Evloghie, Episcopul Romanului.
1) Ve41 enciclica Patriarhulul la Inoeputul ortAel.
(Ed
si
www.dacoromanica.ro

IST. MARTURISIREI ORTODOXE 861
tlinastasie, Episcopul Radautulul.
g Gheorghie, Episcopul Husu lul.
(Sofrobie, ieromonahul egumenul manastirel domnestl
a sfintilor Trel-lerarhl din lasil Moldovel),. care, adaugam
nol, find trimis de catre Petru Movila, ca sa 1nfiinteze a-
cademia vasiliena din Iasi, daduse, se vede, aceeasI or-
ganisatiune, ca colegiulul movilen din Chiev; adeca fa-
cuse, ca Rectorul academiel vasiliene sa fie si egumenul
manastirei Trei-lerarhl din last
Pan& aid am veclut, ca ,Marturisirea ortodoxe a
lost lucra,ta. de Care Petra Movila in limba rusa
la Chiev, si cu numirea de catihis, ca ea s'a tram
dus in latineqte, si apol in greceste in Sinodul de
la Iasi,- si in sfir,Fit, ca acesta carte simbolica, a
Bisericel ortodox°, dupe ce s'a intarit la 1642 de
catre membril Bisericilor in frunte cu Petru No-
ca autor, a urmat a fi aprobata si de catre-
Patriarbia de Constantinopol la 1643, luna Martie
11. De acum sa urmArim sOrta (Marturisirel ortodoxe, dupe
Sinodal de la MO.
Sorta marturisirel ortodoxe dupe .Smoaul ae la
Meletie al Proilavel, In scris6rea sa dire taruL Mi-
hail Teodorovici, din 1644 Decembrie 15, ue mai spune
«Am compus nol mal sus numita carte (Marturisirea), si
In d1nsa -nol am scris tote dogmele Bisericei si am tra-
dus'o in limba greca noua,, pre care nol o vorbim, cat
sa 1ntelega top crestinil. Pentru care rog 1ndurarea Mari-
tel VOstre Imperatil, ca sa am cu ce tipari acesta carte,
ffind-ca aid tOta lumea este turburata. de Luterani si Cal -
vini, turbura el pre bletil crestinl, si vorbesc asa, ca sa
asculte de dogmele lor, i Omenil eel simpli 11 cred. Nici
o miluire nu m'am invrednicit ca sa piimesc, lar din pri-
cina saraciel n'am tipArit acea carte I). Judecand dupre a-
cesta. scrisOre a lul Meletie, not ar trebui sa credem, ca
cea 1ntAi traducere a (Marturisirel Ortodoxe) s'a facut In-
tre anil 1642-1644 si in limba greca a veculul al XVII -lea.
Dar telul acestel reclame este bine-velut din coprinderea.
1) Ve41 loud eitat din Snosen. .Rossil ate.
si
11
si
vild,
Iasi.
www.dacoromanica.ro

'862 1ST. MARTURISIREI ORTODOXE
scrisorel, §i apol Mitropolitul Meletie, chiar (lac& va fi lust
parte la Sinodul de la Ia§1 ca Arhierelt, nu a fost o per-
sOna. insemnata, §i prin urmare cu putinta de a lucra «Mgr-
turisirea ortodoxa impreung. cu Mitropolitul Petru Movila)
cum dice el, §i apoi a o §i traduce in limba greca noug.
cu Meletie Sirigul..
SOrta adeverata a «Marturisirel ortoioxe* a fost ast-fel.
Loco-tiitoril din Sinod al Patriarhie) de Constantinopol, Mi-
lropolitul de Niceea, Porfirie §i cu Meletie Sirigul alt Wain-
tat cartea la Patriarhie indata dupe Inchiderea Sinodulul
din Iasi, §i anume la inceputul anulul bisericesc 1642,
luna Octombrie 30. La 1643, Martie 11 «Marturisirea or-
todoxa*, lucratg. de catre Petru Movila in limba rusg,
tradusa in latine0e de dire Isaia Trofimovici qi in gre-
cWe de catre Meletie Sirigul la Ia0, a primit intarirea sa
din partea celor patru patriarhl §i a Sinodului din Con-
stantinopol, numal In textul grec §i in starea el tot de ma-
nuscris 1). La inceputul anulul 1645 «Marturisirea ortodoxi)
se afla tot In manuscris, pastrata in Patriarhia de Constan-
'tinopol; eg.c1 lacti ce ne spune Patriarhul acestei Bisericl
din anul citat, Paisie, prin gramata sa dire Patriarhul Mosc-
vel, Nicon: «Pentru ca se. se §tie, care sunt adeverurile tre-
buitdre §i esentiale ale credintel nOstre, la nol in. Sinod s'a
compus o carte pentru top «Marturisirea ortodoxa, a cre-
dintel din Biserica catolic& qi apostolic& a Resaritului, §i In
ea se cuprind trite incheleturile credintel nOstre cel vechl 2).
i cartea acesta a fost intArite. §i subsemnatg. de tot! ar-
hiereil §i clericil laturel, impreun& cu preedintele de atuncl
al Sinodului de fericita amintire, D. Partenie cel 'Aran, de
asemenea si eel-I-alp trel Patriarhi alt subscris §i
i dace. vol dorip, ca s& o aveti §i vol trebue sa o aver,),
ca sä fim toil cincl Intr'un cuget atuncI ye vom
trimite o copie de pre acesta carte 3). §li tocmai In anul
1) Ve4I Intarirea patriarhalg de la inceputul textulul cartel.
2) Ping aid avem trel autorl al Milxturisirel ortodoxe, dad. de Pe-
--tru Movilo,. Meletie Sirigul din traducetor este dat oa autor; Meletie,
Mitropolitul Proilavel, oonautor on P. Movil6; si acum avem si pe Si-
nodul din Constantinopol.
8) Ne avend originalul mate' epistole, am tradus'o din opera Ise. masc.
fercvi. Illacarie. T. Xl,fata 595. Scrijali Patriarh. Nioon 648-649.
si
tnttrit.
Patriarhil
www.dacoromanica.ro

1ST. MARTURIS1RE1 ORTODOXE 863'
1662, adeca dupe mOrtea lui Petru Movila §i dupe doue-
deci de ani de la cercetarea el de catre Sinodul din 18.0
«Marturisirea ortodoxa, a fost tiparita pentru intala data
la Amsterdam in textul greco-latin de catre Panaiot Nicusi
vestitul dragoman al Portel otomane. Acesta intardiere a
darei la lumina a cartel simbolice a lui Petru Movila, §i
tot-o-data §i privirile clerulul grec asupra el, se vede §i din
cuvintele lui Teodor Cusminovicl, care in anul 1643, in-
dreptanduit gralul catre ortodoxil Biser eel din Kiev, II dice
lul Petru Movila: «Din Constatitinopol pang acum nu este-
nici o hotarire, §i Inca nu se §tie ce va * din aceste res-
gandiri lungt Se aude numai, ca. Grecil clic: Nu Ru0 ail
a ne inveta pre nol ale credintel '),.
TOte aceste straganiri din partea clerulul grec in tipari-
rea cartel umpluse de cea mai otravitore amaraciune su-
fletul lul Petru Movila. Pe langa interesul de autor al «Mar-
turisirel ortodoxe', cei acum sfeterisite, Petru Movila mat
avea §i respunderea fata de Biserica din Chiev, §i apoi uniatil,
ca Cusminovicl, nu Incetad de a face din acesta intarcliere
obiectul a tot fejul de muraturi. Aceste tmprejurari hota-
rase pre Petru Movila, ca, nea§teptand mai mutt tiparirea
«Marturisirel Ortocroxe, si compuna un catihis pentru tre,
buintele Bisericel din Chiev, sad dupre cum singur dice in.
prefata cartel: «Ca sg. Inchida gura vrajma§ilor neru§inati
at ortodoxiel de Resarit, cant Indraznesc a introduce in
dinsa deosebite. eresurl}.
Acest "catihis, menit a multarni trebuintele Bisericel de
Chiev, nu semana de loc cu «Marturisirea ortodoxa, cea.
cercetata in Sinodul de la l4; §i apoi Petru Movila nicl
putea O. tiparesca acesta carte, care acum ajunsese pro-
prietatea Bisericel ortodoxe ob§te§ti, §i primise §i unele schim-
bait Catihisul acesta al lui Petru Movila, scris dupe Sino-
dul de la Ia§1, §i cam pe la 1643, in limba poloneza §i
tiparit in Lavra de Chiev, apoi la 1645 tradus §i tiparit
in limba rutena a Rusiei mid, cu texturile biblice tot in
acesta limba, este o prescurtare din Marturisirea ortodoxa*
§i se intituleza: «Adunarea §tiintei scurte despre incheie-
turile credintel ortodoxe, catolice, creOne, adeca, cund§te-
1) Ist. rasscoi fercvi. Macarie. T. XI, fata 596.
4
www.dacoromanica.ro

rea $i $fiinta sfintel Biserici a Resaritulul, eel universale $i
apostolice 1)).
Cat era de mare trebuinta unul asemenea catihis in Bi-
serica rusk se pOte vedea $i din editiile, ce el a avut. Dupe
ce la 1643 $i 1645 se tipare$te de catre Petru Movila In
lavra de Chiev, la 1646 acest catihis a fost tiparit in doue
editil la Liov: una sub privigherea Episcopulul de Liov, Ar-
senic Jelnbozschi, $i alta de catre tipograful Slezca. i pen-
tru cuvintul, ca. Slezca a tiparit cartea fara bine-cuvinta-
rea lul Petru Movila $i cu uncle schimbari, el a fost de-
partat de la Biserica chiar In anul 1646. In sfir$it la 1649
acest catihis, care In Rusia Linea locul «Marturisirel orto-
doxei a fost din not! tiparit cu bine-cuvIntarea Patriarhu-
lul de Moscva $i cu mica schimbarT 2).
Catalog cronologic al edicillor cii,r(el. «Marturisirea
ortodoxa, cea indreptata $i tradusa grece$te in sinodul de
la Ia$T, apol intarita de care Patriarhul de Constantinopole,
Partenie, cu clericil sinodulul sell la 1643 Martie 11, re-
mas la Greet pans la 1662 Noembre 2Q cum ne spune
Patriarhul lerusalimului Partenie In prefata de la carte, «nu-
mal in manuscrise $i in rulouri).
La acesta data insa $i cu cheltuela lul Panaiot Nicusi
cartea se tipareste pentru intaTa data In Amsterdam, cu a-
mandoue gramatele patriarhale de la inceputul cartel, $i unil
cred, ca numai In textul grecesc, Tar nol inclinam catre
cele, ce ne spune I. P. S. Partenie, cand Vice: «Fiind (Pa-
znaiot) aparatorul faptelor sale celor marl, nu s'a lenevit de
a se face 7i stapanul acelul lucru, adeca cu tiparul, $i a
stiparit cartea cu a sa cheltuela ata,t In limbs nostra,
cat si In cea, latina, 8).
Acesta editiune a «Marturisirei ortodoxe), punend cartea
la indemana tuturor carturarilor ortodoxi $i -eterodoxl, de
Apus $i de Resarit, a facut, ca ortodoxil sal1 cunelsca cu
cu$urinta credinta lor, Tar eterodoxii sa .nu mai pOta Vice,
a credinta Biserice! ortodoxe este and protestanta, and
1) Ibidem. T. XI, faIa 597.
2) Obozrenie slaveno-russcoi bibliograf Saharov No. 465, 466, 510.
2) Vecg serisOrea Patriarhuld Partenie mai jos.
a
www.dacoromanica.ro

1ST. MARTURISIREI ORTODOXS 865.
papala. MArturisirea ortodoxl ins& a fost lucrata. de catre
R. Movi la, nu atata pentru carturarl, cat mal ales ea avea
menirea, de a ajunge in manele multimei popOrelor crestine,
si de aid provin multele editiunl, ce ea a avut. Nol dam.
aid cetitorilor nostri un catalog cronologic al editiunilor
(Marturisirel ortodoxe' din deosebite timpurl, si cat se va
putea de pe start.
La 1672, dupe (lace ant de la editiunea din Amsterdam,
se tipareste o noun, editiune cu o prefata a Patriarhulul de
Constantinopol Dionisie 1).
In limba slavona pentru Int&Ia data se tipareste cartea la
1685 in Moscva, unde primeste titlul: g Pravoslavnoe is
povedanie sobornol i apostolckol rercvi...,Marturisi-
rea ortodox& a Bisericel catolice si apostolice a Resari-
tuluI, 8).
Logofetul Radu Grecenu cu fratele set. §erban si cu stol-
nicul C. Cantacuzin traduc de pe originalul grec cartea In
romaneste, lar la 1692 P. S. Mitrofan, fost Episcop de HusI,
lar acum de Buzett, tipareste in tipogralia sa cea din nofi
infiintata (Pravoslavnica Marturisire a sobornicestel si a-
postolestd Biseric! a ResarituluI, 8),
La 1695 Laurentiu Normanul a tiparit In Lipsca acesta
carte, pre carea a intitulat'o: (Orthodoxa confessio catho-
licae atque apostolicae ecclesiae otientalis, quam cum in-
terpretatione latina primum edidit Laurentius Normanus.
Lipsiae, 1695,..Marturisirea ortodoxa a Bisericel catolice
si apostolice a Resaritulut, pre care cu esplicatia (traducerea)
latina pentru Intala data a tiparit'o Laurentiu Normanul.
Lipsca. 1695, 4).
1) Gass in Herzogs Realeneyelopiidie fiir protestantische Teologie and
kirohe, Stuttgart, 1857 T. VIII, fata 687.
8) Editiunile slavone, treeend peste numeral de ciece, yi nol, .neaven-
du-le la indtiratin'a pre tote le aratim pre senrt numal, di anume pre-
oele din vCourile XVII cii al XVIII-lea; adeefi: la Moseys 1685, 1696;
Chiev 1712; Cernigov 1715; Peterbnrg 1722, 1739, 1740; lar la
Moseys 1743, 1744, 1769, etc.
') Tim. Cipariu Chrestomatie, seas analeete literare. Blaj, 1858, fats.
XXVXXVII.
8) Not lasam viitorului de a desourca afirmarea Patriarhulul Neetarie-
fat& de cele 4ise de Laurentiu aid; 05 adeea, mum s'a tipArit int5,1 in
latine,te Miirturisirea ortodoxi", gi anume in Lipsea, 9i nu In Ams-
terdam, la 1695 qi nu 1662. (Veil looul in epistola Patriarhulul Nee-
tarie).
www.dacoromanica.ro

.866 1ST. MARTURISIRRI ORTODOXE
Constantin Brancovenu, Domnitorul Ungro-Vlahiel, care
intinsese Ingrijirea sa pentru Biserica peste tot Resaritul,
§i care, dupe ce a tiparit eMarturisirea ortodoxa) de la
1692 pentru Romani, 0-a adus aminte laraqi de poporul
grec, §i pune pe Ieromonahul Antim Ivirenu, ca sa lace. o
snou& editiune a (MIrturisirel ortodoxe) cu totul deosebita
.de cele de pan& acum, Si numai in limba grea. Iata titlul
,cartel cu o descriere mai amarunpta a el: Op13630E0c 61.14-
loyia Til; nicrTECO6 T-714 KA011Xiic AM' 'ATcocrroAext 'ExxAncrtac
fij; 'Ava.colut*. Kai Eicraiwynch exOscric 7cEpi -cciv Tpteiv iLeyEaTw v
4prroiv, IlEcruw; 'EX7ci3o4, xal 'Aylcrcnc. TuTcweetax TcpoTponiaj xai
Ulan TOO IEC7E6ECrTaiT0t), 'EXA2t1.7rpOTSiTOU Ala rCarIVOT&TOIJ AO-
Oircou xect 'HyEtavoc Tcicanc 65yypoetaxigt; Kupiou Kupiou TOCIVVOU
KO)100'T2VTEVOU MIMICTIpits.-*x POS568%, TOti Mispzvxo6civou. TIpbc
xotvv}v WpOtetav Ti6v 6p.roao;wv Xpiattavay. 'Apxtepaudovtoc r4c
eAytcotemic 1111.cpolc6lew; 06Typo6Aaxiac Toil IlaveepwtiTou ma
....eorrpoairrou MilzporcoXitou Kupiou Kupiou On3ocriou. 'Ev rn cm-
62criAlcp Rol Tov dro3iwv T-1; )SOTOAO) Ti irovoratp.ivri TOr
ZUV6r)60U. 'Ev Int 1689. Kara kvo TO3 (1E6pouapEcu. [No&
Tot) iXaxicrtou iv lepoilovixot; ' Aveir.Lou to IE `161wi24.Martu-
turisirea ortodoxa a credintel Bisericei catolice §i apostolice
a Resaritulul. i espunerea tntroductiva despre cele trel
marl virtuti, Credit*, Nadejdea i DragQstea. S'a tiparit cu
invoirea si, cheltuela Prea bine cinstitorulul, Prea lumina-
tului §i Prea blandulul Stapan §i Domnitor al testei Ungro-
Vlahil, Domnulul Domnulul Joan Constantin Basaraba Voe-
vod Brancovenu. Spre folosul obstesc al cre§tinilor ortodoxl.
Ffind Arhiereu al Prea sfintel Mitropolil a Ungro-Vlahiel
Inalt Prea sfintitul i de Dumnecla. inaltatul Domnul Domn
Teodosie. In cinstita monastire a Intrarei in Biserica a Nas-
catorel de Dumnecie6, supranumita Snagov. In anul 1699,
luna Fevruarie. De catre cel mai mic 'Wire ieromonahi An-
tim cel din Iberia. Folio.
Pe fata a doua a Mei cu pOrta cartel este marca Ungro-
Vlahiei, sapatura in lemn a manelor lul Antim Ivirenu, lar
de desupt Sevastos Trapezuntiul Cimenitul, Dascalul tiin-
telor din cola domnesca, cants In cinci perechi de ver.
surf meritele lul Constantin Brancovenu, ca Domnitor,
Pe fata Intaia a folel a doua leromonahul Visarion Ma-
cri Vlastos, cel cu tractatul .g Expunere introductiva la Mar-
www.dacoromanica.ro

1ST. MARTURISIREI ORTODOXE 867
turisirea ortodoxa* cants in cinci strofe de ate o pereche
de versurl pan& la patru meritele politice literare ale lul
Brancovenu.
i intalul medic al Domnitorulul, Ion Comnenul, in cinci-
spre-clece perechl de versurl pre fata a doua a foie'l a
doua, ne arata, ca Brancovenu intrune§te in persdna sa doue
marl scepturi; al Constantinopolului prin Cantacuzinc*I §i
al Valahiel prin Basarabi. Tot aid ni se mai spune, ca a-
cestl carte este tiparit& de pre doue manuscripte; unul cel
inlarit de «Sinodul Moldovell §i al doilea al lui Visarion
Macri Vlastos.
Pe fata intala a fold a treia., studentil Academiel Com-
ne§ti din Bucure§tI, in trel strofe, compuse din ale patru
pan& la §6pte perechl de versurl, cants §i el meritele lite-
rare ale lul Brancovenu, aratandu-1 lumel, ca pre un ade-
verat protector, ba mai mutt, cultivatorul ,71 propaga-
torul culturel orientale.
Dupe aceste studentil a doue §coll din Janina, cars erau
sub conducerea Ieromonahului Macri, cars, pOte chiar
primiati ajutOre de intretinere de la Domnitor, proaduc §i
el din departare laudele for Domnitorulul Ungro-Vlahiei, care,
asemenat vechilor deprinderi ale Romanilor, ajutorati cre§-
tin&tatea cu carts, obiecte sfinte §i bani, dupre cum se veJe
§i din acesta carte, care in forma, in care ea se tipare*te,
este folositdre cre§tinilor mai ales de nationalitate grecesa.
In sfirit, pe foile a patra pana la a eptea sunt done-
prefete ale Patriarhulul Dositel al Ierusalimului, cel care a
scris §i vieta lui Meletie Sirigul, traducetorul in grece§te
al «Marturisirel ortodoxe*. Prefata intala, care ocupa fdia
a patra, §i OA& data 1699 lung Februarie, este indrep-
tat& dire Domnitorul C. Brancovenu, §i prin dinsa inveta--
tut Patriarh arat& Domnitorulul din autorl biserice§ti i pro-
fani bine-facerile culturel, ce primesc popOrele prin Dom-
nitoril for cel marl. Prefata a doua este. Indreptata catre
top cititoril ortodoxi, §i Prea fericitul autor face istoricul
4MArturisirel ortodoxe*, aratand §i imprejurarile istorice, in
care Rusia primit fiinta sa cre§tinesca. Dupe aceste se-
°cup& §i de expunerea introductivl a lul Macri, despre cre-
dintA, nadejde §i dragoste, §i spune, ca acesta carte a
fost infati§at& In manuscript de catre Prea fericirea Sa Dom--
$i
$i
ne
pi
pi -a
www.dacoromanica.ro

868 1ST. MATTURISIREI ORTODOXE
nitorulul, ca .ea urmeza planul «Marturisirel ortodoxe, ex-
plicand'o In punctele nu destul de deslu$ite, ci In sfir$it,
ea cu aprobarea Domnitorului s'a hotarit. ca $i acesta carte
-sa se tiparesca langa «Marturisirea ortodoxa.,. Data acestel
prefete este din acela$1 an luna Ianuarie, Adrianopole.
De la fOla a opta incepe textul «Marturisirel ortodoxe),
-en o numerotatie deosebita, care incepend cu numerul 1
merge pans la fata 86. De aid pe trel fol Intregi avem
-scara alfabetica a materiilor, cuprinse In «Marturisirea or-
todoxa*.
De la fOia 87 a cartel incepe espunerea introductiva a
lul Visarion Macri, care cu o paginatie deosebita, $i Ince-
pend cu numerul 1, merge pans la fata, 256, unde intrA
o parte din cartea sfintului Damaschin despre icOne, pe
a careea materii Macri le-a impartit In 38 de Intrebari cu
respunsurile tor. La sfir$itul de tot al cartel, $i anume pre
none fol, este tiparita $i scara alfabetica a materiilor cartil
lul Macri, «Espunere introductiva despre credinta etc..
not Inchelem acesta dare de sema mai amaruntita a cartel
cu urrnatOrele rindurl, ale lerom. Antim lvirenu, ce pri-
vesc pe Intrega tiparitura: «S'a tiparit in Ungro-Vlahia, In
-cinstita manastire a Intrarei In Biserica din Snagov. Cu
cheltuela intru tot luminatului, Prea bine cinstitorulul $i
Prea inaltatulul Domnitor $i carmuitor a WU Ungro-Vlahia,
D. D. loan Constantin Basaraba Voevod. De ctitre cel mal
mic Intre IeromonahI Antim, cel din Iberia. Iar cu Ingri-
jirea indreptarea a Domnului Panaiot, cel din Sinopi de
pre Pang Pontul Euxin. In anul 1699 luna Februarie*.
De la 1699 pans la anul 1745 «Marturisirea ortodoxl)
in tarile din Wearitul i apusul Europel n'a primit riicl o
editiune noun; afarb. de Olanda $i mat ales Rusia, uncle
In acest interval se tiparesc cele mat multe lu-
crul se explica cu aceea, ca In acest timp Romanil Wta
cArtile didactice, $i mat ales zoresc cu tiparirea cartilor li-
1) Exista o traducere a 31firturisird ortodoxe" qi in limba olandezi
care p6rta tithrl urmitor: nOrthodoxe Homologia, of regtsinnige beken-
htenisse des geloofs der catholike apostolike orientalisohe kerhe, door
Johannes Antonius Seinerns. Te Haarlem 1722. Octavo.
i
1)
si
Si
editiunl. Si
www.dacoromanica.ro

IST. MARTURISIRE1 ORTODOXE 869
-turgice, spre a nu 'Asa loc liber In Biserica cartilor gre-
cesti, sprijinite atat de Domnitorii, cat ci de Mitropolitil te-
ril, iar in Apus editiunea lui Laurentiu era Inca de ajuns
pentru trebuintele carturarilor, caril ar fi voit sa cunetsca
deosebirile credintel din Biserica ortodoxa. De aceea tocmal
la 1745 se retipareste «Marturisirea ortodoxa, in Tomaneste.
cu titulatura urmatbre: t Pravoslavnica Marturisire a sobor-
nicectil ci Apostolestii Bisericii a Resaritului, a doua Ora
tiparita 1) din porunca prea luminatulul si prea inaltatului
Domnului nostru IOntl Constantinil Nicolae voevoda. Cu bla-
goslovenia prea sfintitulul Mitropolit al Ungro-Vlahiel kyr
Neofit. Tiparitu-s'ati in tipografia Domnesca in orasul Bucu-
rectilor. La anul de la zidirea lumel 7253 (1745). De cu-
cernicul nitre preoti popa Stoica IacovicI tipograful, Cvarto.
Acosta editie In Cvarto a «Marturisirel ortodoxei ca multe
din cartile ritualului romanesc a Intaei jumatatl a vecului
al XVIII-lea, se datorecte mai ales dragostel WI Popa Stoica
tipograful, care cu maestria sa Invetata de la Antim Ivi-
.renul, si In lipsa. de alte cunostinte, reproduce IntocmaI
texturile, lucrate de altii, dupre cum face si cu acesta carte
unde limbs romanesca este cea a vecului al XVII-lea, tar
terminologia el este In stare de formatiune primitive. si cu
Inclinare catre textul grec. Pe langa aceste vom mai adauga,
ca din acesta editie lipsesc cele done gramate ale Patriar-
hilor Nectarie ci Partenie, si ea nu cuprinde, de cat tex-
tul cartel cu marca lul Constantin Mavrocordat, aratand de-
desupt In patru perechl de versurl Insemnatatea crucel, a
corbului si a zimbrulul pentru domnie.
La 1751 s'a simtit si In Apusul Europel trebuinta 4 Mar-
turisirei ortodoxei ci Lin Leonard Frisch a pregatit o nova
editie In trel texture, unde textul grec ci latin este Mat din
editiunea de Lipsca a lul Laurentiu, lar pe cel german l'a
tradus dupre textul rus, tiparit la Petersburg In 1722. Edi-
tia lul Frisch in Octavo s'a tiparit de Gottlob Hofmann,
Breslatl. 1751.
In Europa (Marturisirea ortodoxal s'a mai tiparit ci dupe
1) Acestri, Mt rtnrisire ortodoxi," este dupiS bee tiptiritli la Bnati in
1692 de titre Episeopnl si tipograful Mitrofan si prin nrmare en drept
-euvInt se dice, el este a dons, dri, tiplriti.
www.dacoromanica.ro

870 IST. MARTURISIRM ORTODOXI1
acesta data, dar numai impreuna cu alte texturl simbolice
ale Bisericel ortodoxe. Asa avem «Libri symbolici ecclesiae
orientalisCartile simbolice ale Bisericil de Resarit, Iul.
Ernest Kimmel, Ienae 1843, octavo; apol ediliunea Heffele
si allele.
In terile romane «Marturisirea ortodoxa>, ca carte didac-
tical s'a tiparit si la 1827 dupre textul grec, tradus de ca-
tre Matel Babenu de pre originalul grec tiparit in Amster-
dam, care text s'a retiparit la 1859 si pOrta titlul: «Pra-
voslavnica marturisire a sobornicestii Apostolestii Bisericl
a Resaritulul, acum larasi aid a patra Ora i), tiparita in
Prea luminatulul si Prea inaltatulul nostru Domn al
Principatelor-unite Valahia i MOIdova, Alexandra I6n .
Cu blagoslovenia i cheltuela preasfintiel sale Episcopului
ae Rimnic si noul Severin, D. D. Calinic. Bucuresti. Tip.
nationala a lul Iosif Romanov si tov5r. 1859, octavo. Car-
tea cuprinde pe langa gramatele Patriarhilor Nectarie si
un capitol din Grigorie Nisul despre inv6tatura sfin-
tel Treimi.
In sfirsit tot in Bucuresti si la 1872 se face o noua edi-
lie a «MarturisireI ortodoxe' tiparita cu Mere strabune,
care WO. titlul: (Confesiunea ortodoxa a credintei Biseri-
cel catolice apostolice a Resaritulul, din noel tradusa
cu o prefata de Dr. Barbu Constantinescu, Bucuresci, tip.
laboratorilor romans, 1872, octavo. Cartea este despdata
de gramatele intaritore ale Patriarhilor Partenie Nectarie,
§i despre dinsele se vorbeste numal in prefata. De i tra-
ducetorul in prefata cartel dice: «La traducerea de fall. am
luat de baz& textul grecesc, tipArit In Amsterdam 1662,
pre langa care am consultat i cele-l-alte editiuni in limba
greca), totusl nol am gasit, ca in locurile grele de tradus,
D. Barbu a alergat la textul german de la 1751, si cu a-
cesta pre nesimtite a intrat In vederile textulul rus din Pe-
tersburg de la 1722.
In Moldova «Marturisirea Ortodoxa) a avut trel editii-
1) E prea adevdrat, co, editiile Martnrisire1 ortodoxe din Muntenia.
pan& la mesa data aunt patru la numgr, dad, ad4ugam pre acesta.
Cea intala este frieutil la Buzeti, 1692; a dons la Buouresti, 1745, a
trela tot is Buouresti, 1827, si a patra Rasta la 1859.
si
Par-
tenie, si
si
si si
si
vi
Oilele
www.dacoromanica.ro

1ST. MARTURISIRRI ORTODOXE 871
Cea 'luta% a fost tradusa de pe ruseste de dire Arhiman-
dritul Filaret Scriban pentru trebuintele Seminariulul Venia-
min din Socola, unde era, Rector. Acesta editie s'a tiparit
la Manastirea Nemtului in 1844.
A doua editie este o retiparire a celet de la 1844 si WU,
-titlul: (Marturisirea ortodoxa a Apostolestil catolicesteI
Bisericl de Resarit. Alcatuita de Mitropolitul Petru Movila.
Tiparita acum a doua Ora, In qilele bine-credinclosulul Domn,
Alexandru I6n I. Cu bine- cuvintarea Prea sfintitulul Loco-
tenent de Mitropolit Moldaviet Sucevet, D. D. Ca Hui:- Mi-
clesco Hariupoleos. Talmacita in limba roman& de Prea
sfintia sa D. D. Filaret Scriban Stavrupole. Prin zelul prea
Cuviosulul Arhimandrit stares sfintel monastirt Nemtul
i Secul, D. Timothe!. In tipografia sfintel M. Nemtul. 1864.
octavo. De ieromonahul Teofilact tipograful Acesta editie
este InSotita de o «precuvIntare.», unde Arhim. Filaret Scri-
ban, la 1841, Aprilie 28, arata Insemnatatea cartel si
pot enumara operile sale, tipa.rite pans la data acestel pre-
cuvIntarl. precum si acele, care le are lucrate gata pentru
-tipar. Dupe acesta urtneza viata Mitropolitulul Petru Movila
si In fruntea textulul cartel sunt si cele done gramate pa-
triarhale. La sfIrsitul de tot at textulul cartel, care ocupa
.318 fete, este invetatura lul Grigorie Nisul despre S-ta Treime.
In sfirsit de pre textul de la 1864 P. S. losif Bobulescu,
lost Episcop de Rimnic, a Meat o noun editiune a (Mar-
turisirel ortodoxe, la 1879 last. Textul acesteI editiuni este
tiparit cu litere strabune, Tar In privinta literary el ne in-
xfatisaza numal schimbarea unor vorbe arhaice cu allele de
ale timpuluT editaret
(Marturisirea ortodoxa, este semnul veclut, pre care Dam-
nedeu l'a dat omenirel, spre a-I arata chemarea sa, pen-
tru care si Romanil au fost ales!' Inca de mull. Aseclatl de
Imprejurarile istorice Intre Orient si Occident: si slujind Zara
tor, ca o Ora, pe unde au trecut In Europa tote urdiile
Ibarbare din Asia. Romani! in timpurile de liniste au fost
agentil cultural! at popOrelor de la Resaritul Europel, si
prin Omen! si averile for all dus civilisatia bizantina la Chiev
prin Petru Movila, la Moscva prin Herascu, la Petersburg
a-
ei
8i
ei
www.dacoromanica.ro

prin Cantemiresti, ba chiar pang, In China, prin vestitul Nip
colae Milescu. Nu numai gala. Dupe ce bravil Domnitorl
al Romgnilor, ca Mircea, tefan, Mihal si altil at impins
valurile cotropittre ale musulmanismului tot peste Dun Are,
Romanil sl-at Intors privirile for compatimittre asupra fra-
plor de o credinta din imperiul otoman, si nefacend deo-
sebire de rasa, el reversat bine-facerile for asupra tu-
turor crestinilor ortodoxi, Incepend de la Dunarea si pant.
In departatul Orient. Unora le-a dat avert, pentru a scapa
Bisericile si vieta for de amAtarii turd, dupre cum at
cut mai toil Domnitoril si boeril Romanilor, incepend cu
Radu si Stefan cel marl. Altora le-a dat cultura, Maud
In tArile romanesti seed& de pictura bisericesca pentru Athon,
. dupre cum s'a intAmplat pe timpul lul Negoe Basarab. Ma-
te' Basarab, dupe ce infiinteza mai multe tipografil pentru
trebuintele Romanilor, face una sl slavona la Targoviste, care
tipArea carp pentru crestint din Serbia si Bulgaria. Dar ce
vom dice despre avutul si luminatul Domnitor, Constantin,
BrAncovenu, care «imprastia averea pentru Christos) cum
ne spun insusi chiriarhil Bisericilor din Orient? El in in-
grijirea sa culturalg. Imbratisaza tOta ortodoxia, si face ti-
pografil romanesti, grecesti, slavonesti, arabesti, si nu ultt
nits pe compatriopi Jul Antim Ivirenu, clic pre Georgieni;
si dupe ce adung. in Valahia pre cel mai multi literap al
popOrelor, ce vorbiat aceste limbi, pune de li se traduce
felurite carp, si mai ales de ritual, si tot cu a sa cheltuela
le tipareste si be d& In dar.
Ast-fel and a venit plinirea vremei, si credit*, ortodoxi
era bantuita din done part, clic a Protestantilor si a Iezui.-
plor; and credinta ortodoxa era numitg. «lege mojicesai
fart stiinta de carte; atunci Dumnedet ridia tot din nea-
mul Romanilor pr.; unul din fill tor, si trimitendu-1 departe
de Sara sa, lot pentru ale lui planuri, 41 rindueste pentru
mantuirea Bisericei sale. i Petru Movilg., omul provinden-
pal al veculul al XVII-lea, Incepe la Chiev, cum am *tut,
cu modestia proverbial& romftnesa, Ca sä fact un catihis,
care catihis ajunge a fi cartea simbolia a Intregel Biserici
ortodoxe. i de la 1642 gura Iezuiplor cu dispretul for pen-
tru ortodoxie amuteste; Protestantil lied tot de acum bine,
ct intre ortodoxie si protestantism sunt deosebirl esentiale;
fa-,
el-apt
www.dacoromanica.ro

1ST. MARTURISIHEI ORTODOX& 873
Tar ortodoxil (lin intregul Res AM castigA (Marturisirea or-
todoxa), care II face ca usurinta sa cunOsca invetAtura Bi-
sericel lor, in casurl de trebuintA si deosebesca aceea,
ce este ortodox de eterodoxie. Iaca Romane ortodox, in-
semnAtatea, religiOsa, istoricA si literal% a cartel, ce ti se
Inmaneza. Fil deci multumitor lul Dumneclea pentru tote cate
ti-a dat tie, si fa-te vrednic si de darurile, pentru care Pro-
nia dumuecleesca te-a hotarit in acesta lume anume aicl
la gurile Dunarel.
Al tat eltre Dmmaelefi
smerit rugator
Ghenadie al RinIniculq.
Biserica Ortpdoxi Rom AWL 3
° 16-
si
gi
www.dacoromanica.ro

Dam publicitatel «Marturisirea de creclinta.), pe care fos-
tul Episcop al Bucovinef Evghenie Hacmann a jurat in 1844
Iunie %is Inainte de a fi fost hirotonit Episcop al Cernau-
tulul. Pe atund Bucovina era o simply Episcopie si depin-
dea de Mitropolia de Carlovitz. De atund lucrurile buco-
vinene Bisericestt s'au schimbat mutt, de la 1873 este Mi-
tropolie si are de sufraganf pe cel dot Episcopl al Dalmatiel.
De curind Inca s'ail mat inaintat la Arhierie, eruditul fost
profesor la Facultatea de Teologie din Cernautl Prea cuv.
Arhimandrit Vladimir de Repta, vicar al Mitropoliel, cu tit-
lul al Radautulul. Acestl titulatura ne aminteste nou6 Ro-
manilor fala de alts -data a acele vechi Episcopil Romanestl
a Radautulut, ce sta sub Mitropolia Sucevel si facea parte
integranta dirit teritorul stramosesc, Moldova! Pe cat ne bu-
curam pentru Improspatarea in memorie a acestui stump
name al Radautulut, lasat uttarel de atata timp, pe atat ne
Intristam cand ne amintim ca odiniOra facea trup din tru-
pul Ierarhiet Romanestt si a cuprindea in periferia el cele
mat vechl monumente, Monastirl, Bisericl etc., si unde sta
pana asta-clt InmormIntat eroul eroilor Romanilor, Marele
§tefan, In Monastirea Putna. Pentru nol Romanif Bucovina
trebue sa ne fie locul de fnchinare, ca pentra crestinit in
genere Ierusalimul. Tot asemenea s'a tntamplat si cu titu-
latura Hotinulul din Basarabia, care si aceea este tot Ro-
man6sca. Ore vom mai putea nol sä intregim vre-o-data
vatra nOstra stramosesca, recastigand ce a fost si de drept
si de fapt al nostru, Bucovina clic si Basarabia? Nu stim
ce va fi in viitor. Dar socot in mintea mea ca prin o viata
politica. Intel4pta, prin o nazuinta neincetat hranita de do-
rul aprins al dreptatet si adevarulul catre acele locurl, prin
www.dacoromanica.ro

MAURTURISIREA DE CBEDINTA A EPISC. HACMANN 875
cultivarea simtului national, prin respandirea graiulul ro-
manesc putem spera, ca. In viitor se pot presenta acelea§1
Imprejurarl favorabile §i none, cum ail fost pentru acele
marl imperil, caril nl-a1 t smuls prin silk §i dibacie part'
din trupul neamulul nostru. Pentru Imperiile ce ne hive-
cineza aceste provinciI o mare insemnatate, avend In-
tinder! vaste, pentru nol ins& sunt o conditie de viata, stint
fa.§iile zmulse din trupul nationalitatei nOstre, care sufera
gi vecinic va suspina de durere! Unde-I Campul-Lung?, unde-I
Putna, focul sacru al Patriotismulul? Unde-I Bugeagul? un-
de-I Orhelul-Cetatea Alba? Pament udat secull de sange vic-
torios romanesc, §i stapanit asta-cll de streini! Dark m'am de-
partat putin de subiect, facend acesta mica degresiune, mar-
turisesc ca nu ml-am putnt stapani durerea sufletulul melt
§i ca Roman §i ca cre§tin. Ite acele filce ale Romanismulul
vor fi ultat jalea §i durerea despartirel, muma for comuna,
Romania, insa nu, §i laraO nu.
Acura revin la cestiune. Episcopul Hacmann era Ruten
de origins, §i a fost ridicat la acesta demnitate prin favOrea
de care se bucura la curtea ImpPriala a lui Ferdinand
Bucovina este Orn romanesca nu rutenesca §i trebula ca
§i Episcopul loculul O. fie tot din neamul lor; dar §fim ca.
In Imperil nu se face cum vrea omu./, ci Domnul (Orel).
Ada s'a Intamplat.
Marturisirea sa de credinta continend §i ca forma §i ca
fond ceva Indepartat de marturisirile ce se fac in decomun
de candidatil la arhierie, am credut ca-I bine sa o publi-
cam In tOta Intregimea el, pentru cuno§tinta celor ce se
ocupa cu lucruri biserice§t1. Ea cuprinde XXV de puncte.
La punctul al IV se vede declaratia cA Episcopatul Buco-
vinel depindea de Mitropolia Carlovitulul, asta-dl nu mal
este asa, Bucovina este Biserica autocefala. La punctul at
VI, declara candidatul ca n'a luat acesta demnitate prin si-
rnonie; ci din mila Imperatulul. Este curios punctul al XI,
In care se face declaratia de credinta in cestiunea transub-
stantiatieL Pentru ce acesta declaratie? pentru ca §tim
in Bucovina nu erati nici Luteranl nici Calvin'; §i apol nici
§tint ca ar fl fost ispitita acea parte cand-va de o aseme-
nea eresie. La punctul al XIII, se cite0e o declaratie cu
totul stranie, ca adica de a trai fara sfedl §i Para certe,
n'ati
I-111.
$i
ca
www.dacoromanica.ro

876 MARTURISIREA DR CREDINTA. A
de-I posibil; apol i se ridica dreptul de a afurisi pe tine -va,
de cat indeplinind $tiute forme. La punctul al XIX, se inda-
dore$te a opri influenta in cult a ic6nelor; mai ales a ce-
lor fac6t6re de minuni. Acesta cam mirOse a papista$ism,
dar Mile subtire. In fine la punctul at XXII, se jura ca
dad. nu va corespunde exact fagicluintei date, sa fie de-
pus din demnitatea Episcopala indata, WI drept de a se
mai apara.
Nu $titi dad. $i astil4 in Bucovina candidata la Mitro-
poliat dati tot o asemenea Marturisire de credinta. Cunosc
insa ca atat in condica sfintita a Mitropoliei Moldovel, cat
$i in cea a Mitropoliei Ungro-Vlahiei nu se gase$te ase-
menea formular de marturisire. Numai cu ocasia hirotoni-
rei Episcopului Atanasie, pentru Transilvania. El a dat o
marturisire de credinta, cuprinclend XXII de puncte. Acesta
marturisire este esceptiotiala, pentru a erati cunoscute im-
prejurarile triste prin care trecea Biserica Transilvaniet Cu
WU acesta severs marturisire, data in fata Bisericel Mitro-
poliei Ungro-Vlahiel, fiind fata $i Dosotal Patriarhul Irue-
salimului, Atanasie Fpiscopul Transilvaniel tot a primit Uni-
rea cu Biserica Romano-Catolica 1). Iati textul Marturisirel
de credinta dat de Evghenie Hacmann:
In numele Tatalui *1 al Fiiului i al Sfintulul Duh.
Amin.
1. Crecl intru unul Dumnaleu Tatal a-tot tiitorul Mato-
rul cerulul, $i al pamintului, vedutelor tuturor $i nevedutelor.
i intru unul Domnul Iisus Christos Fitul lui Dumnege6,
unul nascut, carele de la Tatal s'au nascut, mai nainte de
toll v6cii. Lumina din lumina, Dumneqeil adeverat, din
Dumnedea adeverat, nascut, Jar nu facut, cel de o fiinta
cu Tatal, prin carele tote s'au facut. Carele pentru nol oa-
menii, $i pentru a nOstra mantuire, s'al't pogorit din Ceruri,
$i s'au intrupat de la Duhul Stint $i. din Maria FeciOra, $i
s'au facut om. i s'au rastignit pentru nol supt Pilat din
1) ve4.1 Nitro. Ungro-Vlahiel condica sfInta, pag. 77-89.
www.dacoromanica.ro

EPISCOPTSLIII HACMANN 401
Pont, t a patimit, Ingropat, sf au inviat a treia
4i dupe seriph:id tai s'att suit la Cerurl, i cede deadrepta
Tat Mul. §Ciaraci va sa vie cu Wake, sit judece ci
mortil, a caruia Imparatie nu va fi sfArcit, i tutu Duhdl
Sfint, Domnul de viata facetorul, carele de ie. Tat i1 pal-
cede, cela ce inpreunk et] Tata', si cu Filul taste inchinat,
ci slAvit, carele atit graft prin Prorool. Intru una isfint1 So-
bornicesci, sf ApostolescA BisericA. Marturisesc un Botez
Intru ertarea pAcatelor. Actept Invierea mortilor, sf viata
veculul, ce va sl fie. Amin.
2. Cred intru unul Dumneded TatAl a-tot tiitoriul face-
torul ceriulul, ci al pamIntului, veclutelor tuturor sf neve-
4utelor. Decl Mil de inceput ci ne nascut si ne atArnat,
Inceputul Infiintat, si izvorul Filulul ci al Duhulul. Cred
Intru unul niscut a luT Fit sf nescurs si fora vremI din-
TrAnsut nAscut ci de o fiintl cu El, prin carele tote s'al't
%cut. Cred ci in Duhul Sfint, carele dintru acelac Dig
ese sf Inpreuna slavit, ca Inpreung deapurure fiitor ci fb-
preun pe scaun captor ci Inpreuna ;aril ci a zidiril In-
preuna fAcetor. Cred si predaniilor Mtn.' Dumnedett si Dum-
nedeectilor, sf traditiilor a unit catolicectil si apostolectil
Bisericl. Mftrturisesc un Botez Intru elarea pacatelor, as-
tept scularea mortilor sf viata veculuT ce va sA fie, Amin.
Tar pre acel caril acesta filosofesc it lepAd ca pre
straini filosofi, ci anathematisesc pre Aria ci pre a Iul una
gAnditorl, ci pre partacil a -credinteI lul cel rele ci Ma de
minte pre Machidonie ci pre cel ce intr&nsul numesc
cu dreptul luptAtorl Inprotiva Duhulul, asijdere pre Nestorie
ci pre cel- 1 -altI naclalnicl a eresurilor, ci pre a for una
gAnditorl lepad ci II anathematisesc, sf luminat propove-
duec cu glas mare: cTuturor ereticilor anathema, pretu-
tindene ereticilor anathema*. Iar pre Stapana nestra nits-
cetere de Dumnedell Maria dupre Insucie ci dupre adever
marturisesc, ca pre ceea cq pre unul din Treime pre Christos
si sled
iviii
sa
alt-fella
tY
www.dacoromanica.ro

878 MARTURIS1REA DR MEDINA A
Dumne4et cu trup rat nAscut, care sa -ml fie mie ajutaterer
acoperemint §i aparatere Intru tete dilele vietil naele, Amin.
3. Ma acesta a mea marturisire a Sfintel Credit*, me
fagaduesc a pazi canenele Sfintilor Apostoll, §i a pelor capte
de a iota lumea -pravoslavnicilor soberA, caril spre pastrare
a dreptelor poroncl s'au legiuit, §i pre canenele §i sfintele
a§azarl ate dupe feliuritele vreml §I and despre adeveratil
ravnitorl a sfintel drept slaviterel credinte a Resaritulul s'ati
Insemnat, §i acele tete mArturisesc cu acesta a mea PAO-
duinta a le 'Astra tare §i nevatamat pan& la sfar§itul vietil
mele, §i tete cate el aft prima, primesc §i, et, §i de care
el s'ar'i lepAdat, me lepAd §i et.
4. Inca dar §i pace bisericescA me fagAduesc a o pazi,
ci vartos a o tine, §i cu oserdie a Invata pre norodul mie
Incredintat, §i nici tntr'un chip dar a gandi Ore§ ce Inpro-
tiva drept slaviterel christianectil credinte a Resaritulul In.
tete Vele vietil mele, §i Intru tete a urma §i a O. supune
tot-deuna, parintelui met Extelentiel Sale Inalt Preasfintitulut
Arhiepiscop §i Mitropolit Chirio Stefan de Stratimirovici, ca
legiuitei stapanirl, care de Intru lerieil5. §i vrednica de a-
ducere aminte pomenire rApausatil Cesaro-Crae§tile aposto-
fice§tile mariile sale rAmlene§t1 Inapkatt cu a tot premilos-
tivele privilegil s'at a§ezat, §i de a sa norocit stapAnitere
Cesaro-Crhiasca apostoliciasca' marine cu buns vointa s'al't
Intarit, §i In urma lul, cu dumnezeiasca voe fiitorilor drept.
credinclo§ilor §i pravelnicilpr Diadohi, §i Arhiepiscopo-Mi-
tropolitanesculul Sinod, Preasfintitilor ArhiereI, fratilor met
Intru tete Involtor a fi, Si tnpreunl aucrator dupre legele-
DumneOee§tI, §i dupre sfintitele pravele a Sfintilor Apostoll
§1 a Sfintilor Parinti, §i dragoste duhovniciasca din tot su-
fletul cAtra dan§iI a avea, §i ea pre fratl al cinsti.
Se Mgadueselar in frica luI Dumneclet, turma mie-
incredintatA cu lubitul, de Dumneclet narav ,a ocirmui, Si
de tetA, prihana viclenA §i de tete eresurile prin povatuirt
cu Wta revnitere sirguinta a o pazi.
5. et.
www.dacoromanica.ro

EPISCOPULIII HACMANN 879
6. Inca *i asupra aceia me marturisesc prin acesta a
Kmea scrisOre, cum ca nici prin fagaduinta nici prin darea
-aurulul salt argintulut yin spre acesta slujba; ca nici am
dat ceva cul-va pentru clOgarea ace$il vrednicil, nici n'am
ifagg.duit a da cul-va ceva, ci in dar am primit'o din mila §i
numirea a intru tot prea luminatulul §i singur stapinito-
rulul marelul Domn al nostru a Sale! Cesaro-Craqtil A-
postolice01 marirl Ferdinand I, dupe prea plecat5. propunere
ci ruglminte a ,Estelentiel sale Malt prea vredniculul Domn
Stefan. far pre cel ce prin avutiele agonisesc, il judec a
fi vrednic de Casatie, ca pre Simon vrajitorul, carele alt
.socotit a apkta acest dar prin avutie.
7. Cita aceste Inca me fagaduesc, nimic a nu face du-
'pre nevoe, macar de a0 fi silit vi despre fetele puternice
vi despre multimea de norod, chiar de m'ar ingrozi i cu
mOrtea, ,poroncindu-mI a face ceva mal presus de Dumne-
-cleeOile §i sfintele pravile, ce nu sä cuvine a face. §i in
.straina. Eparhie a vre unul Mitropolit sail Arhiepiscop sail
Episcop a nu laturghisi s'ati alt6. ceva din duhovniceqtile
trebI a nu lucra fail voia Arhiereulul acelii Eparhil, ce
numal in Eparhia mie data despre parintele melt, Estelentia
Sa Inalt Preagsfintitul i Malt prea vrednicul Domn Stefan
Arhiepiscop §i Mitropolit. $i dad, prin Ores-care ocasion mi
s'ar intampla acesta, apol dar a nu hirotoni nici pe un
iereil nici pe tin Diacon, nici pe vre -un cleric a Eparhiel
streine, §i nicl a primi pre el 8.ezati in Eparhia mea far&
ScrisOre de slobozenie a Arhiereilor lor.
8. Inca §i spre acesta me fagaduesc, cum c6. dad. Es-
telentia Sa Inalt Preosfintitul §i limit prea vrednicul Domn
Arhiepiscop i al nostru Mitropolit Stefan va bine-voi a me
chiema la Ore -care Sobor cu fratil mei Arhierel, sä merg
fAra vre-o vorba vi cuvint la Sobor; chiar de ar voi §i bred
caril puternicl sail multime de norod a me opri; ad dator
:rant, dupe primirea spre acesta a intru tot prea inaltel poz-
www.dacoromanica.ro

880 MARTURISIREk DE CREDINTA A
voleniel de la a tot prea luminatul Domn, a asculta pOrcincat
parintelul mea Este lentiel Sale Ina lt Preosfintitulul bait
prea vredniculul Domn Stefan Arhiepiscop i Mitropolit.
9. Insa i acesta me mai fagaduesc, via find parintel
met, Estelentia ,Sa Malt Preaosfintitul si Ina lt prea vrednii-
cul Arhiepiscop i Mitropolit Domnul Stefan de Stratimiro-
vici, a nu voi a primi pre alt Arhiepiscop i Mitropolit, earl
dace, Domnul Dumneclea fi va muta pre el din scurt vre-
melnicg. viata acesta la cea viitare fare, de sfarsit viata, si
aluncl, dupe trecerea lui, pre acela, care va fi legiuit a-
sezat Arhiepiscop Mitropolit dintru a nastra adeverata.
pravoslavie dupre obicelul si ra.ndulala acestil bisericl.
10. Inca me mal fagaduesc a nu primi straine obicelurl'
In predaniile i randuelele bisericestl, ci a pb.zi predaniile
randuelele tate cu drept credindOsa liliserica a Resarituldi
neschimbat si inpreuna glasuitor si de o cugatare cu Prea.
Sfintitil pravoslavnicl Patriarhil, pazitorl initreptatorl bla-
gocestiel a Resaritulut, cu parintele met. Estelentia Sa
Inalt Preaosfintitul Arhiepiscop i Mitropolit Domnul tefan..
Acum proizvodi la o liturghie pre lerel si Diaconi in fiesle
care cin ate dol i trei i mal multi; ci la fieste-care
turghie c5.te un Iereti i un Diacon a hirotoni, tar la Li-
turghie prejdeosviastenna numal un Diacon, precum are
randulath. Sfinta Biserica a Resaritului, si cum arata ala-
tuirea Prea Sfintilor Patriarhi si celor ce stnt cu
Arhierel grecesti.
11. Inca cred i cugetez a s5. savirsi Intru Dumnecleiasca
Liturghie prefacerea trupului si a s'angelui lui Cbristos, pre-
cum at nostri vechi invete.torl a Resaritulul invata, cu veni-
rea i lucrarea SfIntului Duh, grin -chemarea Arhiereulul
sad IereuluI, intru rugetarele cuvinte cant Dumneclea Taal:
«Fa dar paned acesta cinstitul trap Christosultd"
Teiz) §i altele.
12. Inca me mal tegaduesc i jur, cum ca dator
si
si
si
si
si
lip
dinsilt
tint, pi,
www.dacoromanica.ro

zpracopmn HACMANN 881
dupre datorie vreti, si cu totul me volt' sirgui, a fi chtre
al mell adeverat Domn al tares si monarh, a sa Cesaro-
Craiasca apostoliciasch mirire 1 erdinand I, Imperatul
Austriel, Craiul Ungariel, Boemiel, §i Arhiduxul Austriel si
alt. qi dupe dinsul catre a for Cesaro-Craesti si apostoli-
eqt1 §i apostolicestilor marirI inAltall legluitl urmatorl, sf
Mra Area luminata austriciasca curte, credinclos, .asculta-
tor i supus, si tote cate spre a for Cesaro-Cralasca apos-
toliciasch marire credinciOsa. slujba §i folos intru Mote in.
tamplarile sa pOte atinge, a me sili a inainta §i a ajuta cu
WA oshrdia §i ravna, pre cat cea mat de pre urma putinth
1mb va ajunge, i Intru aceea §i vietii mele la trebuincltsh
Intamplare a nu cruta; ci in credinta a trili si a muri.
1.3. Chtre acesta me fa.gaduesc, pre nimene dupre a mea
patimasa voe, s'atl pentru dres-care svazi cu mine s'ad cu
al met supu0, tot casnic of personalnic a nu afurisi, si de
lalnele bisericestI a nu dephrta, afara de sa va arata cine-
va vederat calcator i strichtor poroncilor lui Dumnedeti,
s'ati inprotiva Bisericil Eretic, i dupre cuvintul luT Christos
dupe trel aducerb aminte nesupus §i ne Indreptat, numal
-personalnic iar nu tot castnic, dupe de acest obiect in prea
milostivul re§cript a7ezatele a tot prea inaltele propisurb, a
afurisi si a 'dephrta.
14. Cu cit sfinte Biserici protivnicl, cu minte, pravelni-
-ceqte si cu rabdare a 00 dupre Apostolul Pavel, ca nu se
cade robulul Dumnedea a sa svadi, ci chill top. a fi tacut,
povAtuitor, neinrhuthtit, certand cu rabdare pre cet prOtiv-
mid doar le va da Dumnedeil pocainta, a veni in mintea
-cea adeverata.
15. Pre monaht at tine dupre cele pentru danvil aqezate
pravele 0 rhnduele, ne &and for a sa sbuctuma din Mo-
mastire, si nict a antra in casele lume0I fax/ insult a mea
§tiintii qi pozvolenie Inscris, afara dad. s'ar intampla pentru
fOrte nevoinclOsele trebi, cereri, s'ail spre folosul altor k e0.,_
www.dacoromanica.ro

882 MARTURISMEA DE CREDINTA A
16. Bisericile mai pre sus de trebuinta pentru ilesfatare,
insu0 eu de nod a nu zidi, §i altor a nu pozvoli, ca
apoT sa nu pustieasca pentru lipsa celor cuviinclOse.
17. A0jderea pre preotil qi pre diaconl Si pre ceea
bisericanl mai pre sus de trebuinta, pentru scarnav ca§lig
a nu-I fnmulti, nicl spre urmetorie aT aqeza, ci pentru pas-
toria norodului i pentru vederata trebuinta sfintel Biserici,
18. lara0 me mai fagaduesc, Mae mie acum incredintata
pastorie, de va fi cu putinta in fiete -care an, lar la cea
de pe urma, macar in doT trel anT dupe obicelul apos-
tolilor Insu§1 a cerceta §i a cauta ; a o cerceta insa nu
pentru jafuire cinste, ci apostolete in Domnul, cum.
petrec credincio01 in credinta §i intru isprava lucrurilor
celor bune, Tar mai vartos preotil, Si al strabate, cu sir -
guinta a inveta a opri, ca desbinari, credinta deqartar
§i cinstirile cele lui Dumnecleii protivnice sa nu fie.
19. Me voiti sfrgui a opri, ca supt chipul blagocestiel;.
prefacutele lucrurT, despre duhovnicesca §i mirenesca stare-
sa nu se primiasca, sfintele lame sä nu se indumnecleesca,
gi toru0 minclun6sele minunl se, nu se. iscodesca, ca prin
aceea ,sa nu se faca rizvratire adeveratel blagocestiel, of
celor protivnicl sa nu se dee prilej spre ocara asupra pray
voslavnicilor, ci sa se cinstesca tie dupre noTma sfintel
drept credinclOsei catholice0i1 Biserici, precum s'ad inchi-
puit in hotarire a Sfintului de a -URA lumea al 2-lea Sobor
de la Niceea.
20. La lucrurile qi randuelele lume$I Intru nimic acurn
umbla, afara dace. Oreq-care vederata nedreptate s'ar ivi,
de care mai intall sa sfatuesc, apoi §i sa suit prin pa-
rintele med Estelentia Sa Malt Preaosfintitul Domn Arhie-
piscop §i Mitropolit catra a sa Cesaro-Cralasca marire, dupre-
Apostolul, pre cel neputinclo0 al apera. cu scurt cuvint:
ML jur, me fagaduesd, vi a fi dator me marturisesc, a pazi
neschimbat t6te tate s'ati propus in randulala parintelub
mat
1 -alit
s'ad si
si
iCi
s'ad
www.dacoromanica.ro

HPISCOPULIII HACMANN 883
met a gstelentiel Sale Ina lt Preaosfintitului §i Ina lt prea
vredniculul Arbiepiscop §i Mitropolit Domn tefan, dupre
in§titutia lui §i dupre prea tnaltele de la a sa prea Ant&
marire pentru acesta Biserica e§itele pozvolenil. Voiti pa§i:
§i dupre cele-l-alte porongl §i a§ezari, dad. Ore§-care §i In
viitorime sa vor hotari, dupre care me volts sirgui cele
poroncite cu osardie §i cu tots ascultarea ale inplini, cau-
tand pururea numal insu§1 adeverul, §i numal insu§1 drep-
tatea. Aceste tote void lucra dupre cugetul mei", nerobin-
du-me priinciOselor fete, mebolnavindu-me vrajbei, zavistiel,
matangimel, ru§feturilor §i chlar nici unel patimi robindu-
me; ci in frica lul Dumne4eil avend pururea aducere a-
ducere aminte de nemitita judecata lul, cu fierbinte dra-
goste catra Dumnedet1 §i catra aprOpele, puind tuturor
gandurilor §i cuvintelor §i lucrarilor mele, pricina cea de
4stoy, pre slava lin Dumneded §i pre mantuirea sufletelor
-omene§t1, Temelie a tOtel Biserici, necautand ale mele, ci
cele ce's ale Domnulut
21. Me jur cu Dumneded krill, cum cit tot-deuna am in
tninte Infrico§at etrvint lul 1 (Blastamat tot, care face
lucrul lul Dumnedett cu, nebagare de semap, In tot lucrul
ace§tii chlemarl ca fn lucrul lul Dumnedea vroitt umbla,
fara lene, cu tots sirguinta, dupre a mea cea mal de pre
urma puterey §i nu me void face ca cum n'a§1 §ti Ore§-ce;
,ci data, chiar n'a§1 §ti cetra, apot cu tot adinsul me volil
sirgui a afla intelegere §i §tiinta din Sflutele Scripturl, §i
pravelile sobornice§ti §i din conglasuirea marelor vechi in-
Netatorl.
22. Dace, din cele prin mine aice tagaduite Ore§-ce void
calm, s'ar'i dumnedee§tilor pravile, §i randuelel a drep cre-
dinciOsel Biserica a Resaritului, parintelul mea EstelenffieI
Sale Inalt Preaosfintitulul §i in& prea vredniculul Arhiepis-
.cop §i Mitropolit Domn Stefan, §i intregului Sfintit Sobor
one volts arata neascultator s's4 inprotivitor, s'aii void urea
lisus.
al
www.dacoromanica.ro

884 MART. DR CREDINTA A EP18. BACMANN
sa me osebesc, si incredintati mie Eparhie infra Ores-care
chip o asi face parintelui mea Estelentiei Sale Malt Preao-
sfintitulul i inalt prea vrednicului Domn Arhiepiscop
tropolit Domn Stefan in Ores-ce neascultatere, apol atunc)
indata sa flu lepadat de vrednicia puterea mea fare tot
felia de vorba si cuvint, strain sa me arat Daru lul ce-
resc, care la sfintire cu. punerea manilor prin Duhul Stint
mi dat.
23. Me jur Inca cu a tOte veclatorul Dumne4eu, cum ca.
tate aceste, care ea acum am fagaduit, nu le talcuesc ila
mintea mea aminterle, de cat cum le rostese cu gura mea,
ci intro aceiasi putere Intelegere, pre care putere In-
telegere arata cuvintele aice scrise celor ce le citesc celor
ce le asculta.
24. Indatorindu-me dar tOte aceste intocmai asa, precura
asta4 prin cuvint m'am fagaduit, i cu lucrul pan& la cea
mai de lire urma suflare, pentru bunAta4ile cele ce alb sA
fie, a le inplini, interest cu juramintul meti: Fie-mi de inima.
stiutorul Dumneqed fagaduintel mete martor, ca neminciu-
nasa este, lar de esteminclum5sa si nu dupre cugetul mei
apol fie mie acelas drept judecator rasplatitor.
25. Intru adeverata si ravnitdre a mea ocarmuire lu-
crare, sa-mi fie insusi acela Mantuitorul nostru Iisus Chris-
tos ajutator. Carula inpreuni cu Tatal cu Duhul Stint sal
fie, slava. i stapanire, cinste i inchinaciune acum i pururea.
si in vecil vecilor. Amin.
Evghenie Hakmann 2
Arhimandrit a Sfintei Monastirl Beocin
Episoop al Bucovinel.
CerniutIla 8/16 Iunie'1844
am titImacit pe slavinesca.
And. Telmon 4nrki, consietor. Contd.
Mi-
si
qi
de
.K
vi
vi
vi.
s'ad
vi
vi
vi
vi
vi
C.
www.dacoromanica.ro

DREDINTA IN NEMURIREA SUFLETULUI BSI VIATA VIIThRE LA POPOARELE
VECHI INAINTE DE APARITIUNEA CREVINISMULUL
(Urmare sri fine 1).
Intre popOrele vechl ale lumel p5.gane, inainte de apa-
ritiunea creqtinismului, pe Ifinga acelea ale caror convin-
geri religiOse, relativ de cestiunea ce ne ocupa, le-am veclut,
un rol fOrte insemnat l'a jucat in istoria omenirel Grecil
vi Romani!
Aceste popOre se deosibesc de trite cele-l-alte, nu numal
prin o canna clasica, dar istoria lor, cultura ce ail desvol-
tat'o vi convingerile §i ideile for politice, religi6se, sociale
etc., ne sunt am putea vice tot aka de bine cunoscute, ca, ale
popOrelor contimporane, cu cart suntem ast5.-41 in contact;
etici ele prin monumentele ce au lase posteritatel, prin mul-
timea scriitorilor, cad a descris viata, moravurile or-
ganisarea for socials, sub tote punctele de privire, ail ajuns,
mare parte in intregimea for pans la not
17rinirind dar convingerile religiOse ale Grecilor §i Roma-
1) Ve41 Bisetiea Ortodox& Romani No. 8.
Vi
www.dacoromanica.ro

886 CREDINTA TN
nilor relativ de nemurirea sufletulul §i viata viit6re, vom
avea notiuni mult mal certe asupra cestiunel, de cum am
v6clut la cele-late popOre ale lumel vechi pagane; pentru
acesta convingerile §i credintele religiOse ale acestor popOre
presinta un deosebit interes.
Din scrierile lul Pindar, Platon, Plutarch, §i Virgiliu, a-
flam ca atat Grecil cat §i Romanil pe langi alte credinte
religiOse relativ la nemurirea sufletulul, credeail Si In me-
tempsechosa 1). Dar tot ace0I scriitorI ne spun ca acesta
credinta era streina religiunilor propril ale Grecilor §i Ro-
manilor, §i ca, ea se strecurase pe nesimtite din contactul
acestor popOre cu Egiptul sail chiar cu India, prin Pitago-
rel §i prin Orfici 2).
Religiunea vechilor Etrusci purta un caracter practic dar
in acela0 timp sobru §i forte superstitios. Ea Inmultea
numerul pang Inteatat, in cat sa alba Cate un (let
pentru fie-care din nevoile societatel, familiel i a individe-
lor, ca ast-fel, patria, familia §i individul, In anume nevoe
sail pericol, sa pOta invoca un ciet protector In care. WO
concentreze tOta speranta pentru o izbanda sail scapare de
pericol
Relativ de sufletele celor mortl, Etruscil credeau ca ele
stall intr'un loc suteran, de unde puteail veni Iara§1 pe pa-
ment sail a§a de la sine, sail chemate prin 6re-care forme
§i ceremonil religiOse qi In acela§I timp talnice §i misteriOse.
Credinta for era In acela0 timp ca sufletele celor bunt re-
veneau sail reapareail In milocul celor vii ca divinitatl pro-
tectOre ale patriel, familiel sail societatel unde au trait qi
1) Comp. Pindar Olymp. II, 123 gi urm. Platim, Memnon p, 181.
Plutarch -Consol. &Are scgia sa cap. 10. Virgil Eneida VI. 724-751,
2) Cora. locurile citate ale scriitorilor mai sus
2) Vedl K. 0 Miller Etruscil torn II pag. 43-109. Kreutzer religiu-
nile vechi, traduce din limba german& in cea francez& de D-1 Gnigniaut
cArtea Ill cap. 3.
cleilor
3).
amintitl.
www.dacoromanica.ro

NEMURIREA. SUFLETULUI 87
s'ar'i distins prin viata si virtutile lor; Tar sufletele celor rel
reapareat sat veneat pe pament tot-d'auna ca demonl rat
facetort 1).
Inainte Ins& d'a putea pArAsi s'at d'a putea fi libere sg.
parasesca locuinta for suteran6., In care eras tinute, se pare
a eral supuse unel judeap, spre a se putea face deosebirea
Intre cel bunt si cel 1.4 act din monumentele §i inscrip-
tiunile for funebre se Tied figuri cart represintat scenele,
cum sufletele celor morti sunt conduse de doue genii, unul
bun i altul rift, disputandu-le §I conducendu-le inaintea
until tribunal 2). Etruscil mat credead ca, in locuI suteran
de detinere al sufletelor sat infernul, era si loc de mind&
sat de pedeps5.; nu se tie data era si de recompense 2).
In religiunea poperelor vecht ale Greciet, cultul elemen-
telor natures, exprimat fOrte clar In teogonia lul Esiod, se
plerde din ce In ce. El se confunda. §i se nimice§te In a-
similarea poetic& §i tainia a qeilor cu Omenil, In acele ge-
nealogit care se sileat a Invedera a top §efil familiilor mart
se trag din lei, §i In indumnecleirea tuturor mortilor ilu§tri
§i distint.
Esiod ne spune a Intr'un trecut fOrte Indepartat era o
religiune curat pelasgica, avend torte mare asemenare §i a-
finitate cu a Etruscilor. Dupe acesta credinta, prima (foment
sat Omenit celor d'Intatil timpurl, dupe inertea for se pre-
faceati In genii protectere at intregulul neam omenesc si
loculau sub pament. Top ace0a, dupe Esiod, sunt Omenit
primet virste sat vec.
Dupe acela0 poet Omenit virstet sat veculut al doilea
§i al treilea, murind, s'ati dus Intr'un loc suteran, unde se
1) Comp. K 0. Miller sorierea citat& tom. II pag. 86-103. Kren-
tzer 1. citat.
2) Veda Miceli Italia inainte de dominaiiinnea romans, planche XXVI,
LI, LII etc .
3) Yedi K. 0. Miller locul citat IV, pap. 107.
www.dacoromanica.ro

888 CREDINTA IN
die' si Omenii veculul IMMO. Insa acestia se aflad acolo
in onere si fericire, pe cand cel al veculul al II si al trei-
lea, au lost supusl la tot felul de ororl si torturlf aruncatl
find in locuinta cea intunecOsa a lug Pluton. In urma semi-
veil din timpurile eroilor, pe care poetul o considers ea
virsta sad veacul al IV, dupe mei-tea for s'ad dus si ad
locuit diferite insule ale Oceanulul, departe de muritorl, si
s'ad pus sub stapanirea lul Saturn 1).
In bite acestea nu sunt de sigur de cat resturl si remi-
niscente fOrte slabe si confuse ale credintel despre pedepse
si recompense inteo viata viitOre dincolo de mormint.
Poetul nu lice nimic despre serta pe care o atepta su-
fletele mortilor din secolul sad virsta a cincea, secolul de
mizerie si durere in care trala el; nu se sfieste insa de a
11 predice un sfirsit mai trist si mai funest de cat celor
din cele treI virste anteriOre.
Singurile pedepse si recompense pe care el le crede ca
se vor prelungi si dupe mOrtea celor bunt si celor rel din
epoca sa, consta din fericirea sad nefericirea urmasilor for 2).
Coprins1 de cruda merte, tots Para deosebire, bunt si ref
se cob6ra in locuinta sad lacasul lul Hades 5), unde Cer-
ber, canele cel red, linguse§te si mange pe cel ce intra
dar mananca pe cel ce vor sa lass 4).
TOM tema poetics a lul Esiod, cu privire la cele cincl.
epoce sad virste, nu invedereza alt de cat ca notiunea
primitiva despre nemurirea sufletuluI si via.ta viitOre, se in-
tunecase cu desevirsire, ca sa nu !item ca era ca si per-
duta. TOM credinta in nemurire, in timpurile lul Esiod, prim
urmare cam in secolul al IX inainte de Christos 2), nu la-
1) Comp Esiod fapte iii Ole 109-126.
2) Esiod locul oitat 127-173, 284-285.
1) Cavintul nostru lad nu este de cat o reproductinne netradusa A-
costa termin greceso "Aaric.
) Comp. Esiod Teogonia vers. 764 - 773.
4) Timpnrile luT Esiod oonoad on epooa profeIilor Y. T.
www.dacoromanica.ro

1898 09

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (19)

Viewers also liked

Viewers also liked (20)

Similar to 1898 09

Similar to 1898 09 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1898 09