Documentul analizează relația dintre creștinism și progres, subliniind că necredința a distorsionat și a revendicat idei fundamentale ale creștinismului, cum ar fi progresul, libertatea și egalitatea. Se susține că adevăratul progres este strâns legat de spiritul creștin, iar scopul acestuia ar trebui să fie perfecțiunea în domeniile intelectual, moral și social. În concluzie, documentul afirmă că progresul autentic nu poate fi disociat de creștinism, fiind o parte integrantă a viziunii sale asupra lumii.

1. / I/..` 01, ..11,7
4' ','''
B1SERIcA
. A
ROMANAORTHODOXA
Revista Periodica. Eclesiastica.
ANUL AL XII lea..
CI CT 0 MV R I E
t
g3UCUIESTI
':/;;167?(7 tri relej44
34. Princitatele- Unite, 34.
I 8 8 8.
);:fr
o6oco 663.r..csococr:- ,
1/.10, 1 , t ;;;,
T., I
ffi..):44
;.
..moocc.oacocothow000
SECT IA;
'10 4frekt 0
0,...),..
Ct§ Pk
O 0
O
111
0
Afira..7,-00
. - -,) rg,fr, '
'. I ) '4.' ,
I
'....t/... ,
7_2,-.
r<
s%
Vo
)
' ' ',qr S - 1
rC Z . ', ..--
r . ( ..... r.:. I
(
iK 'I,
.t1/: ?,
4 -
/71
- t
,
, I, '':1
4 , - _-
--
r
Ts 4
.1
No. 7.
.1
cgit:Jeltec)el
..SYr.
'
577)r'
7st-ss.")'1L7106.0Arl.(11 ,10.)*IL 11
,
1`7:10R12www.dacoromanica.ro

2. BISERICA ORTODOXA ROMANA.
CRESTINISMUL SI PROGRESUL.
Este un fapt insetnnat §i constatat prin istoria tuturor
veacurilor, c necredinta, contrastul cre§tinisnaulm, nicairi
n'a adus idei norm in lume; din contra s'a dovedit o mare
sterilitate in privinta ideilor. Si nici nu p6te fi alt-feliu. Cine
trece odata din cercul luminos al cre.stinis.mului, de buna
s4ma se afla in intunerec, uncle nu se mat vede nici un
adever mat malt. Ochiul sell sufletesc este orbit §i nup6te
clari nici o lumina spre a putea afla vre o ideie mat
inalta. De aceia necredinta a intrebuintat o alta tactica.
Ideile cele marl, pe care le-a adus crestinismul in lume,
le-a usurpat ea ale sale, mai intein le-a schimonosit §i a-
pot le-a proclamat ea inventiune a sa. i fiind-ca le-a
scris pe stindardul sea, ca productiune a sa, §i tar a rtt-
;fine, se laucla, ca ea a inzestrat lumen en acele idei, tot-
deuna a amagit multe spirite naive, §i de acele care nu
erau Inca convinse de starea lucrurilor, princlendu-le in
cursele sale. Dar acesta nu este alt ceva decht o hope de
rttnd, faeuta in dauna crestinismulut, o minciuna neru0-
nata cu care cauta a arnagi pre eel' slab]. Nu este de a-
juns a combate ratacirea, necredinta, caderea dela cresti-
natate, ci mat ales este de trebuinta ca acele idei marl ce
ati fost rapite cre§tinismului §i prefacute in minciuna sa
fie iarii§i luate, restabilite din noti in insemnarea for ade-
verata redate tarilst cre§tinismului, care le poseda in
adever Nu trebue sa ingaduim ca necredinta sa se im.
li
www.dacoromanica.ro

3. 4i66 CRWI'INISMUL BSI PROGRESUL
podob4sca en gene streine, nu trebue sa suferim ca sa
scliimbe marele ides ale. crestinismului si sa le intrebuin-
teze in folosul sal; trebue ale revindeca iarasi crestinis-
mului; trebue ale sadi din non in acel loc de unde au
fost smulse si au resarit mai inlein. caci nu mai acolo pu-
teau sa cr4sca si se aducil fructe folositdre pentru tots.
Pe etita vreme nu se va, face acesta. apararea crestinis-
mului va fi nu mai pe jumetate in contra inimicului self ;
ea va fi insiti deplina sand vom reusi a deslega si acesta
problema.
Intre ideile, pe care necredinta din timpul nostril le-a
rapit crestinismului prefacendu-le in contrar, este si ideia
progresulul. Cand necredinta in secolul trecut, sub masca
inselatore a filosofiei incepu lupta contra crestinismului si
a biserieei; atunci se rapist crestinismului iarasi tree marl'
idei: de libertate, egalitate si fraternitate, pe care le-a
desfigurat in minciuna, le a inscris pe stindardul sell, si
sub acest stindard combatu tot ce era anal sftint pentru
omenire. Lupta avu succes, si Inca" ce succes ! Ingrozitor
resuna strigatul de libertate, egalitate §i fraternitate, in re-
volutia francesa, peste o mare de singe si de lacrinn,
peste un noun de ateism, sete de singe si tiranie !
mai ales resuna cuventul progres, care este luat ca
parola alaturea en liberalismul neeredincios ; progresul
este instrumentul cu care sq. servesc spre dariimarea zi-
diurilor bisericei ; progresul pe care insuseste libera-
lismul, Tara crestinismulin si biserieei i se arunca impu-
tarea de stagnatiune si regres. i ea t6te acestea, Ideia
de progres este a crestinismultd; nu mai crestinismul a a-
dus in lume progresul si foldsele lu, ; numai crestinismul
garanteza acest progres si indata ce crestinismul va pa-
rasi lumea, la moment va disparea si ideia acesta. Ne ince-
tat trebue a striga si cu hotarire a intona: progresul a-
partine numai crestinismului, crestinismul este religiunea
progresultd; acesta nu se p6te desparti de crestinism.
dsta voini a demonstra in cele urmatore:
,As-
ta-gi
si-I
A-
www.dacoromanica.ro

4. CREF1INISMUL PROGitESUL 461
I.
Ce este prof-peva? Pentru ca cuventul progres sä alba
vre un int,eles, negresit trebue sat, alba in vedere un scop
eatre care sa, tinda, el, Cu care trebue sa merga neincetat
pe o tale hotarita. i acest ,,cop trebue sa fie positiv, a-
deal sa, urtnar4sc,. ceva positiv, un bun positiv ; cact data
progresul nu este indreptat catre ceva positiv, eatre un
bun positiv, ci spre ceva contrar, atunci negresit nu sc
mat pate ninth progres; ci ar fi r.n regres dela bine, o
indepartare de aceia ce omul trebue sa aspire. Mai de-
parte, acel scop positiv, eatre care trebue sit' fie progresul
indreptat, trebue sa fie potrivit cu natura onten6sca, sa
fie reelatnat de natura omen6sca; crici" niunal en conditia
ac6sta se va infatisa progresul demo de ore, nu mai en
conditia ac6sta va consuma cu problema, ce are sa o des-
lege omul aicl. `Pinta de veltarei nature' omenestt si a so-
cietatet este perfectiunea siast-feliti este si problema ome-
niret §i a °ambit aim jos de a nazui spre pojectiune.
Un alt progres afara de progresul catre perfectiune nu
pate fi; pe can vreme ctiventul progres va fi intrebuin-
tat pentru o miscare, care nu are de scop perfectiunea,
i se va da aceste ides o insemnare streina. Asa dar se
determiniti ideia de progres prin aceia. ca el consta intr'o
miscare continua spre perfectiune, intr'o apropiere tot
mai mare de perfectiune, spre a ajunge in fine cea mai
mare perfectiune ca scop ultim.
Perfectiunea catre care pate sit nitizu6seil si trebue se
tinda omenirea aim jos, este de tret intelectuald,
morale si social'. Perfectiunea intelectualit consta in o en-
nostintii pe cat se p6te mai intinsa si mai profunda a a-
deverulm ; cam cunostinta adeverului este aceia care per-
fection6za mintea si en cat mai intinsa mat adancli este
acesta cunostinp., en atat sporeste perfectiunea omulul
in privinta intelectuala. Negresit este nu mai o umbra a
acelet perfectiuni Matte, pe care o ast6pta omul in cen
felon :
pi
www.dacoromanica.ro

5. 4C8 CR$TINISMUL $1 PROGRE8UL
lume, uncle se va impArtas,d de nemijlocita privire a lui
Dumnecleu si a adeve'rului in Duninei,leii; dar totusi este
ea o pregatire aim pre parnent pentru acea perfectiune
cer6sca, si trebue sa spor6scd dorinta ardet6re a omului
pentru acea perfectiune eeresca a cuno§tintei sale. Per-
fectiunea morala consta in aceia, ca omul sa-si eonfor-
meze vointa sa cu poruncile Dumnedeesti in tote privin-
tele, sip renunte la vointa sa proprie si in tote afacerile
sale sa alba in vedere nu mai vointa Itti Dumneden. A-
cdstil conformitate a vointei otnenesti en vointa, Dumne-
de6sca constitue fiinta virtutei si de aceia putem dice cA
perfectiunea morala a omului consta in virtute. Asa dar
cu eat un orn esle mai virtuos, san en alte euvinte, cu
cat isi conformezil vointa sa en vointa lui Dumnedeu, Cu
atata este mai perfect moralminte, si cu eat va domni in
omenire virtutea, en cat va reusi a fi mai respandith ten-
dinta pentru petrundere, ca sa se is de norma pentru
tote afacerile nu mai vointa dumnezeescli, cu atat va sta mai
sus perfectiunea morala a omenirei. In fine perfectiunea
socia/d consta in desvoltarea sanatosa a ordinei sociale si
a legaturilor sociale, intru cat acele suet conforme si prin
urmare reclamate de natura societatei si legile naturale ce
se afla desvoitate in ea. Societatea omenesca la urma ur-
mei este un lucru a lin Dumnedeu; atat dupa natura sa
cat si dupa desvoltarea sa naturala este preformata in
ideia diving si prin urmare si legile desvoltarei sale stint
pose de Dunmedeu in natura sa. Intra societatea intr'o
desvoltare sanat6sa dupa norma acestor legi, se inalta ea
la deplina conformitate cu Ideia intru acesta
consta perfectiunea sa conrespundet6re. Ace,ta perfeetiune
sociala este tot odata si conditimpa principals pentru
prosperitatea sociabi; ac6sta se aflii deja in aceia. Caci
perfectiunea unei fiinti tontine in sine si adeverata pros-
perare.
Conform cu aceste trei feliuri de perfectiune, catre care
tinde omenirea, se afla si tree feliuri de progres si anume :
divind;si
www.dacoromanica.ro

6. CRESTINISMUL .$1 PROGRESL'L 469
intelectual, moral §i social. Progresul intelectual este pro
gresul in cunostinta, si consta in aceia ca spiritul °me-
nese nazueste a :e inalta la o cunostinta tot mai intinsii
si mai profunda a adeverului in tote ramuile cunostintei
omenesti si se nu obosOsca in acesta nazuintrt. Caci prin
aceia se apropie tot mai mult de culmea celei mai inalte
perfectium a cunostintei, intru cat este cu putinta aici si
tot ()data se pregiiteste catre acea inaltime supranaturalii
a cunostintei, care se va impartisi in cea-lalta lame in ne-
mijlocita privire a lui Durtmeileu.
Progresul moral mai departe este progresul in virtute ;
consta in aceia, ca 6menii in nazuintele for morale cat
mai mult se tinda a esprima vointa divina si legea Dum-
ne4e6sca at at in viata din afara cat si in interior, ca prin-
cip normal si donanitoriii; sa indeptteze din ce in ce
mai mult egoismul care instreineza de Dumneqeu si se
conformeze vointa dupa voia lui Dumne4eu. Caci tocniai
aci stir apropierea constanta de tinta celei mai inalte per -
fectiuni morale, care este puss in santenie adeca in ase-
menarea perfecta cu Dumne4eti. In fine progresul social
este progresul in desvoltarea socials naturala: consta in
aceia, ca ordinea soeiala in mod natural, adeca dupa le-
gile de desvoltare prise de Dumne;leit in natura societateT
din ce in ce mai mult si mai bine sa se formeze si sa
se cultive si ast-felin sa se inalte tot mai sus si mai mult
spre a se conforma cu ideia DUMrialeetiCa. Cad §i aici
apropierea constanta de cel prey inalt ne face cunoscuti
cu ideia de progres. Cu acesta progresul este dat tot-odata
si spre prosperarea cea mai inalta sociala, fiind-ca, pre-
curn s'a qis, buna starea sociala este ne despartita de per-
fectiunea sociala.
Acesta este intelesul ce-1 dam noT cuventului progres.
De are acest cuvent vre un inteles, apoi nu mai in sensul
acesta trebue lamurit, are insa si indreptatirea sa. Fie-
care om precum omenirea este menita spre progres in
intelesul acesta, este problerna sa, a intra pe calea pro
ri
www.dacoromanica.ro

7. 470 CTE$T1NISMUL PROGRESUL
gresului si a merge pe ea necontenit farm sovitire tot ina-
inte. Spiritul omenesc trebue a iargi dorneniul cunostintet
sale din ce in ce mai mult si se caute a se aprofunda tot
mai limit in adeverul recunoscut, cam pentru aceia este
creat dupa chipul lui Dumnedeu si inzestrat cu puterea
de a cundste. Adeverul este Bonum intellectus, si fiind-ca
spiritul omenesc are mai ales ca tema a unnari binele,
prin aceia a se perfectiona, i se pate da si acesta ca
problema a tinde spre cunostinta adeverului ca B0112(111
intellectus si a fi nestremutat in acesta staruinta. Omul
trebue apol sa fie din ce in ce mai perfect in privinta mo-
rala; el trebue pue tote puterile, ca sa fie cat se
pate de virtuos si a nimici in launtrul ;ncliiratnicia
si egoismul : caci nu mai cu conditia acesta va primi cu-
nuna biruintei, care-1 asteptil, in ceia lume ca resplatii.
Societatea omenesca trebue sit tinda necontenit la o des-
voltare deplina si intinsa; acesta este vointa lui Dumne-
lett; caci El voeste, ea tot ce a creat el, sub condiicerea
providentei sale sit apace pe calea desvoltarei sale natu-
rale si prin acesta a pune in evidenta ideia diving ce se
afla in ea cu tdta avutia contimitultu ei; voeste ca ome-
nirea castige si aici prosperarea pamentesca si sii as-
pire la progresul social, fiind-ca aceia este legata cu a-
cesta. Ast-feliu Intreitul progres, de care am vorbit mat sus,
este pentru neamul omenesc nu numai o posibilitate te-
meinica, ci si o problema a sa. Si acesta problema trebue
sa o deslege omenirea cu tote puterile sale, fiind-ea prin
acesta isi implineste menirea ce is dat-o creatoriul
Acestea stabilite, sa trecem acum la intrebarea cc se
impure dela sine : Cum sta crestinismul cu acele trei fe-
lun de progres, in care neamul omenesc a intrat dupre
vointa lui Dumnedeu?
II.
Ideia de progres in adeveratul inteles al euventului res-
kit
salt
:en
si
as -st
www.dacoromanica.ro

8. CRE5TINISMUL 5I PROGRESUL 471
pundem nol la intrebarea pusa este in realitate si ne-
desp5tit unita cu erestinismul ; el serveste progresulm,
da impuls la acesta, reclama chiar. Crestinismul este
in realitate isvorul si principiul miscator al progresultu a-
deverat si ales, atat its privinta intelectuala cat si in pri-
vinta morala si sociala. Spre a dovedi acesta nu este nice
o greutate.
1). Crestinismul a intrat in lume ca descoperire a ade-
verulm etern. In urma caderet, adeverul pentru neamul
omenesc a devenit din ce in ce mai intunecat, in locul
cunostintei lamurite a intrat nestiinta si ratacirea; 6menA
cunoscend pre Dumnecleu, cum dice apostolul (Rom. 121
25), nu ca pre Dumne;leu l-au prea-merit, nict i-au multil-
mit, ci au devenit zadarnici in cugetele sale si s' au intunecat
inima for cea neinrelegOore. De aceta au mutat a slava lut
Dumnecleg celul nestricacios 'Mint asemanarea chipuha omv-
ba celul stricacios si al paserilor si al celor cu patru piciore
gi al celor ce se Brest; cavil au mutat adeverul lul Dumne-
cleu intru minciuna, si au cinstit si au slujit fapturel si nu
facetoriulul, carele este bine-cuventat in veci". Astfel ade-
verul a disparut pentru neamul omenesc, si chiar acele
adeverun, care grin sine indestuleza mintea omen4sca, au
fost intunecate in cunostinta omen4sca sari chiar disparute
din orisontul spiritual. De aceia a venit crestinismul si a
adus de sus, dela Parintele laminelor neamului omenesc
adeverul perdut ; intunerecul nestiintel a disparut si sd-
rele adeverului a resarit iarasi pe orisontul spiritului orne-
nese. Dar pogorindu-se adeverul etern !aritsi din cer pre
pament, si intrand neamul omenesc in atmosfera lui, a
radicat indata, viata cea amortita a spiritului omenesc si
a desteptat iarasi deplina et actixitate. Descoperirea, ye-
nita dela Christos, nu este imam un dar a lui Durnnedeti,
ci a devenit principiul uuei vieti nowt in sinul omeniref.
Oamenii nu trebue sa fie indestulati numm cu acesta, de
a prim: cu credinta adeverul descoperit din manile Cuven-
tului intrupat; eI ar trebui sa se indeletnicescii, ca cat
www.dacoromanica.ro

9. 472 CREVINISMUL PROGRESUL
mai adane sai, patrunda continutul adeverului descoperit,
spre a ajunge la deplina cunostinta, a aceluea pre eat este
cu putintai mintei n6stre rnarginite. Credinta trebue sa fie
terneitil pentru cercetarea stiintifica in bogatul cuprins al
do scoperiret , acesta trebue sit fie fructul ce esa din rada-
cinele credintei in campul cunostintet. Tesaurul eel bogat
ai adev6rului descoperit trebue sa fie esploatat in trite par-
tile de spiritul omenesc. Comora acesta este nesfarsita si
mai ales misterele erestinismului, care sunt nepatrunse bine
de spiritul omenesc, pot se indenme la o eercetare curat
stiintifica , dar tocmai ac6sta nesfiirsire a comarei disco
perirel pate si trebue sa fie un impuls pentru spiritul owe-
nese, in de.-groparea comdrei cunostintei, care se afla in
descoperirea. Dummccleesa, sa nu inceteze, ci tot-dettna
din nou salt reculega puterile sale, spre a scale din a-
danca si nesfarsita cornOra a ade crestinesc, tot-
dettna alte pietre scumpe.
Observand cineva cu luare aminte, lesne pate sa vada
ea crestinismul in domeniul cunostintel, maT ales child este
vorba de adeverul mai inalt, ideal, nu numai ea face ca
progresul sti fie posibil, ci tot-odata tinde si da impuls catre
el. Face ca progresul sa fie posibil intru cunostinta, intru cat
crestinismul ca descoperire a ltu Dunmet,leu ne aduce none
deplinatatea adev6rulm ; tinde §i da impuls spre progres,
intru eat Inc-Minna spiritul omenesc ca sa patrunda tot
mai adane in cuprinsul adeve'rului dat de Dumne4eu si
sa intrebuinteze comorile lui. Astfel in ceia ce priveste
cunostinta mat inalta progresul este nedespartit de cre--
tinism, emana dela el, precurn lumina dela sore si e,a
din credinta, ca fructul din sementa ; seurt, crestinisnml
este, in domeniul cunostintet intelectuale maT inalte, data
ne este dermis a slice, cu adeverat progresist.
2). Tot asemenea si cand este vorba de alt domeniu
al cunostintet n6stre, pe care 1-am putea numi empiric,
anume in cunostinta nature! si a legilor sale. Det.,ti in pri-
vinta ac6sta crestinismul se pare ea sta departe, totu.,i si
st
www.dacoromanica.ro

10. CRESTINISMUL .1 PROGRESUL 473
in acesta privintrt reclama progresul, serveste, si nu
in mod intamplAtor, ci sta cliiar in fiinta crestinistnului
a da impels spiritulm omenesc spre progresul in cunos-
tinta nuture1 si a legilor sale. Crestinismul este acela care
ne-a invotat, ca natura cu t6te puterile si legile sale are
tinta sa cca mai apropiata in om. Natura este pusa la
picierele omulm ; el trebue sa o donmesea, el trebue sa
se servesca de ea si de puterile sale spre satisfacerea tre-
buintelor sale si spre indulcirea vietel sale. Cliventul pe
care 1 a rostit Dumnedeu primula] om dupii creatiune
CrE,stett ,si ye innuiltitt" umplett pamatal, stapanip,
pre el, stapani(i p(,scit nova ,si paserile ceriului si tote
clubikkele, care se tirCsc pre pcvnalut Gen. 1, 2S)prin
cretinism a venit larasi la cunostinta neumulin omenesc.
Dar pentru acem crestinismul indemna pre einem a es-
plora puterile si legile nature] spre a afla secretele
pentru ca natura, cu puterile si legile sa, fie in servi-
ciul seu si sa le petit folosi pentru acele in ventium, care
stint necesare san folositere pentru indestularea trebuin-
telor indulcirea vietel sale. Cael cum va putea omul
sa stapanesca natura, cum sa o pue in serviciul sou, cand
el nu o cuneste pe ea, nici legile sale! Cu cat o en-
miste mai molt, cu cat maT adane patrunde in atelierile
cele ascunse ale puterilor nature] si le scate la lumina
dile], cu atat maI molt le pete folosi spre trebuinta sa,
cu atilt mai bogate, mai Nitrite si mai puternice pot fi
inventiunile, in care sileste el puterile nature' a servi sco-
purilor sale care aici pre pamant sunt de mare insemna-
tate si de mare inriurire atilt pentru viata privata cat si
pentru cea sociala. Paganismul a induninecleit natura, con-
siderand-o ca Dumnedeu san ca un vestment in care se
invaleste principiul divin. Cu acesta paganismul a pus
natura mai pre sus de om ; nu omul trebuea sa stapa-
nesca natura, ce din contra natura ca inzeita trebuea sa
domnesca preste om si sip primesca serviciulm im. Acest
princip insa nu pate sa dea impult spre cercetarea na-
si -i
,si,
ei
nice
pi pi-1
si
www.dacoromanica.ro

11. 474 CRE§TINISMUL PRCGRESUL
turei si a legilor sale; din contra acest impuls trebuea
sa fie inadusit in germene. CAci odata ce sa dice ca na-
tura ca sta ma' pre sus de om, si acesta trebue
sa -i serv4sca; orf -ce nazninta a omului de a afla secre-
tele naturei, a cerceta puterile si legile ei si a o pune in
serviciul sari este un atentat la majestatea, naturei, o in-
tervertire a relatiunelor normale in care se afla omul fata,
ea natura si natura fata cu omul. PagAnismul nu putu
sa inaugureze nicT un progres in cunostinta nature'', acolo
unde se aflfi 6re-care urme de cunostinta naturei, s'au
putut face numai in contra principiilor religi6se, care se
aflau in constiinta priganismului. Numai crestinismul este
investit cu marea sa invetatu a despre supunerea natu-
re' omului, a advice progresul in cunostinta naturei si
prin influinta sa puternica deli adesea necunoseuta a im-
pinge spiritul omenesc din ce in ce mai mult pe calea
progre ului. i in privinta ac4sia este crestinismul pro-
oTesist.
TII.
Dar nu numai progresul intelectual, progresul in t6te
ramurile cunostintei omenesci s'a indrumat F,6 s'a inaintat
in adever prin crestinism, ci si progresul moral. Pro-
gresul moral pune omului inainte un ideal, care serveste
omului de esemplu in cercurile si nevointele morale, si
care i se aratA spre a tinde la el ca la problema sa. Pen-
tru ca omul sa fie invingAtor in lupta cea crancena con-
tra egoismulA si contra reuluf spre agonisi perfectiu-
nea morala si a castiga premiul de our al virtutei, tie-
hue sá alba inaintea ochilor un ideal al perfectiunei mo-
rale; ctlei numai cu conditiunea acesta, se umple inima
de entusiasmul vesel pentru bine, precum si curajul si
indrasa:a in lupta morala. De asemenea trebue, ca omul
eel ce voeste a se sui la inaltimea perfectiunel morale sa
fie inzestrat cu o putere energica a vointei; cacT lupta
spre a ajunge la inaltime nu este lucru usor ; ea cere
71
Dloti
a-st
www.dacoromanica.ro

12. CRE§TINISMUL §I PROGRESLL 475
tiirie mare si putere durabila. Omul trebue sa le posada
data nu voeste a cadea in mijlocul drumultn celui grew
si anevoios.
Ambele cerinte ]e -a implinit cre.s.tinismul cu prison. Pen-
tru cea dintat a ;Lis Mantuitorul : Fitt desevc12741, precuni
si Tatal vostru cel din ceriw t desevarfit este (Hut. 5, 48).
Cu acesta ne a aratat idealul perfectiunei morale si ne-a
pa inainte tinta, pe care trebue sa o ajunga omul in nevo-
inta sa morala, si care nii este alta ceva, decat Dumnedeu.
Nesfarsita perfectiune a lin Dumnedeu trebue sa se res-
franga. negresit cu o imitatiune slabs, dar totust cut imi
tatiune, in perfectiunea morala a omultu acolo trebue
sa tinda omul, a fi asen enea en Dunmeden care este ne-
sfar;it perfect, sa, voia ea a castiga acea perfectiune mo-
rala, pe care pate si trebue sa o eastige. Dar cu acelc
cuvinte nu numai ca i s'a aratat idealul perfectiunei mo-
rale, ce i s'a impus si datoria a ajunge acel ideal. Fill
clescvarrn, precurn si Tata/ vostru ccl din ceriurY desevar-
cste. Cuventul Domnulm este in imperativ. Nu sta in
libertatea omului de a tinde sau nu la acel ideal, ce i
s'a, impus ea o datorie morala; trebue sa tindii la tinta
indieata, si trebue sa merga necontenit pe calea care con-
duce acolo ; nu trebue sa stea de lac, cam oil ce popas
este un regres. In prig inta acesta niniie nu lipseste
cad ce-] este neeesar, ca sa m6rga pe calea progre-
sului moral si a-1 indemna ca necontenit sa inainteze pe a-
asta tale..
Dar si cealaltt conditiune s'a implinit prin crestinism.
Crestinismul imprumuta omulm si o putere mare suprana-
turala, sere a invinge in lupta morala, ea cn curaj si sta-
ruinta sa sue inaltimea cea prapasti6sa, a perfectiunei mo-
rale, ca fare obosala sa un6rga pe calea perfectiunei morale
si sa inlatureze tate obstacolele ce i s'ar pune in tale. Este
darul 1m Dumnedeu. Precum perfectiunea, la care trebue
sa tindit omul, dupa invatMura crestinismultn este supra-
naturala, astfel si omul este inzestrat prin harul Milutuito-
°mu-
lti],
fit
www.dacoromanica.ro

13. 476 CREST1NISNIUL $1 PROGRESUL
rultu en putere supranaturala, spre a se apropia tot mai
mult de tinta aceia, si a merge necontenit si cn staruinta
pe calea progresulut moral care este problema ce i s'a dat.
Ac4sta este evident. Crestinisrnul era menit mai ales spre
a inaugura progresul moral; el cere acosta necontenit; ni-
mene nu se pcite lauda, ca a primit spiritul cre§tinisrnulni,
data nu implineste ac6sta cerinta, nimene nu pote sa qica
ca acestit cerinta este neindreptAtitii, pentru ca crestinis-
mul a implinit tote conditiunile, care stint de neapiirata tre-
buinta spre a putea fi implinita..Progresul moral este strins
legat en crestinismul, intru eta este o cerinta reala a a-
cestuea, crestinismul este si in privil.ta, acesta progresist.
Pagttnismul nu cunostea progresul moral §i nu putea sa-1
cundsca. Caci mai intAt nu era in -tare a pune inainte in-
chinatorilor of un idea] al perfectiunei morale. Deis set nu
erau alto ceva deck putere de ale nature' personificate sail
omen] indumnedeiti, ale caror scadert morale, adesea in-
trecea pe ale 6menilor de rend. Cum puteati piste asernent-
det sit serv4sca de ideale ale perfectinnet morale! Si a) dol-
ma, pagnismul nu putea da omului puterea spre a se
urea pe o trdpta mat inalta a perfectiunet morale. Parasite
de Dunmer Jen nu puteau poseda vre o putere mai inalta
si nits nu avea dela tine o imprumuta , voira sa-st ga-
sesca o nnangitere in misterh, in care eufundara pre eel
mai eminentt adepts at s61; acolo domnea numai entusi-
asnaul, numai orgiile, care fiind necontenit atitate serveau
mat mult ca instrumentc putetilor demonice, spre a-§i bate
jot de omenire! Cum se produca acestea ca fruct un a-
vent mat inalt moral! Nuniat crestinismul are puterea a
conduce pe om la progresul moral, si fiind eA, are puterea
ae6sta, se cere si din partea omului spre a intrebuinta a-
cesta putere ca sa progreseze in bine.
IV.
Tot asemenea este si Cu progresul social. Si aici serveste
www.dacoromanica.ro

14. CRESTINISMUL SI PROGRESUL 477
crestinismul ca principiu inclemnator i staruitor. Progre-
sul social consul mai ales in aceia, ca in t6te afacerile viPtii
private, publice internationale sa intrebuinteze si sa se
cc nduea dupa legile eterne ale dreptului ca principii nor-
male si regulat6re. Caci numai pe baza dreptului se p6te
injgheba o desvoltare temeinica a tuturor relatiunilor so-
ciale. Legile eterne ale dreptulm stint pentru societatea
omen6sca acele ce sunt pentru tin organism vin legile de
desvoltare ce sunt puse in natura sa. Precum un astfel de
organism se desvoita pe tale normala si temeinica numai
cu conditiunea, ca desvoltarea sa sit nierga dupa legile ce
se afla in natura acestui organism, tot asemenea i realisa-
rea legelor eterne ale dreptului este si pentru organismul
social conditia neevitabila a stares si desvoltriei sale te-
meinice i normale. Indata ce se inlatura dreptul din so-
cietate, s'a dus desvoltarea normala a acestia, si in lo-
cul relatiunelor sociale infra o pocitura i o strhmbiltura.
Prin urmare i realisarea unet propasiri sociale este Cu ne-
putinta. Dreptul este prin urmare singura eonditiune pen-
tru progresul social ; dreptul trebue sa fie intregit prin
lubire, chnd este vorba de un progres social folositor. Dra-
gostea este legatura care leaga si tine stransi unite intre
olalta pe naembrii corpurilor sociale; dreptul organizaza,
iubirea uneste. i precum intr'un organism vies, puterea or-
ganiziitOre si cea impreunat6re se ajuta una pe alta, chnd
e vorba de o desvoltare sanat6sa a acestuf organism, tot
pentru acelasi stop si in organismul moral al socie-
tatei, atilt puterea dreptului cat cea a iubirei: trebue sa
fie active si astfel sit se ajute nna pe alta i sa se intre-
gesca.
Dar crestinismul a proclamat legile eterne ale dreptului
in fata impel intregi. A radicat Tarasi principiul egalitatei
drepturilor omenesti, decaclut prin institutul paganesc al
sclaviei si astfel a pus temelia cea mai puternieri si mai
neeesarli pentru on ce desvoltare sociala a societatei ome-
ne§ti; a facut din decalogul mosaic, acel scurf, dar ne-
si
si
si
si
www.dacoromanica.ro

15. 478 CRESTINISVILTL dRESUL
sfarsit resumat al legilor eterne ale morales si dreptului,
codicele de legs al societate: si a constrani omenirea a se
servi in t6te afacerile sociale de cuprinsul acestm codice,
a deterrninat drepturile autoritate: si ale supusilor, punend
autoritatea sub legea divina si dandu-: ae6sta lege divina
ca dreptariul eel mai sigur in tOta activitatea sa autori
tativa, lar pre supusi indatorit la ascultare de auto-
ritate in f6te cele ce nu ar fi in contra leget divine. Scurf,
crestinismul a inscris pe stindardul sei dreptul, si vo-
este ca numa: el sit domnesca in t6te afacerile vietei sociale.
Tot astfel stiff, si cu al doilea principiu social, iubirea.
Pretiosul bun, pe care Finl lui Dumnedeti 1-a adus din
ceriu pre pament este iubirea. El a proclamat ac6stil dra-
goste ca cea ma: mare porunca a crestinismulu: si tot-
odata a revarsat in inimile 6menilor principiul dragostet
in santele darun. Set iubesU pre Domnul Dumnegleul tea,
(lice Mantuitoriul, si pre apr6pele tea ca pre tine 'insu0 ! in
aceste dou8' porunca stet t6ta legea si proroci. (Mat. 22,
37-40). i apostolul intareste cuventul Donmulm prin
urmatorele: Dragostea lut Dumnedeu s' au vdrsat 2ntru ini-
mile nostre prin Spiritul Sant, eel ce s' aa dat 11.02( (Rom.
5. 5). Principiul iubire: s'a introdus in inimile mistre prin
Spiritul sant, maT ales principiul inbiret de Dunmedeti, dar
iubirea de Dumneleu este nedespartita de iubirea,
de apr6pele, impreuna en principiul iubire: de Dunmeden
s'a introdus si principiul iubire: catre asemenii nostri.
fiindc Fiul lut Dunmedeti ne-a adus din ceriu pre pa-
ment, comOra nesecata a iubire:, de care paganismul n'ti-
-yea nice o idele, a dat el si apostoli: se: 6rnenilor tin mo-
del de iubire devotata, care nu p6te fi mai sublima. Tes-
tamentul pe care 1-a lasat ucenicul iubi al Donmulut in
ultimele momente ale viete: sale indelungate: Fiilor iubi-
ti-v6 unul pe altul! (1 16:: 4, 7). Tot cuprinsul poruncilor
Donmulm se afla in ac6sta porunca a iubireT si (Ind vets
inplini acesta poruncii at: fault vointa lu:". Acest testa-
ment, dic, ne aratii liimurit, cum este si cum trebue sa
hind -ca
Si
www.dacoromanica.ro

16. CitE§TINISMUL $1 PROGRESuf, 479
fie dragostea in creltinism §i cum trebue sa fie striini
unilT toti membrit societiith omene§ti dupit spiritul cre§-
tinisatultti cu o iubire neinfranta. Astfe]in cre§tinisnutl
a inplrtntat in sinul societatel ambele principit pe care
se bazazii, progresul social acel principiu nu trebue sa
fie nedescoperit, in tocmat ca s'ementa unef placate, ce
trebue sa se desvolte §i sa er4sca, de asernenea §i ere§tinis-
mul en marele prineipii ale dreptulut §i dragostel a trebuit
sa inaugureze numai decht desvoltarea tememicrt a societa-
prin urmare progresul social ; cu alte cuvinte : Cre;;ti-
nismul este i in privinta sociala progresist.
(Va urina).
Arb. Glierasini T. Pitieteatin.
si
%et,
www.dacoromanica.ro

17. Material pentru Istoria
eArtei la Romani.
Invatatura cartel Romane;911 prin Biserica 'in se-
culul trecut.
Este un adevar necontestat ca invatatura limber
rom'ane§tt a fost cultivate in tot timpul de catra I3i-
serica ndstra romanesca nationala, prin clericii
set Pe lfinga traditia inradacinata in popor, ca
popa are patrn ocht", adica Sie carte, apoT mat a-
vem §i date sigure : ca scalele romanest au fost sus-
tinute baneste, si ajutate de servitorii Altarului ro-
manese. Alta data am adus un 'turner insetnnat de
fapte din istoria neamului nostru, prin care am pro-
bat ca aprdpe tote manuseriptele veebY rom'aneti,
monumentele limbei nostre stramosestT, au de autori
pe cleric' orT seriitorit bisericesti de prin Monastin;
Episcopate, Metropolis si Biseriet. ApoT chiar impri-
matele cele mat vechT sunt iara§i tot dela Biserica
nostra Romanesca. Gland mar cousideram §i faptul
ca asupra clerului era inca de demult o dare spe-
ciala pentru intretinerea scalelor romane§ti, atunci
se face o lumina si maT mare asupra serviciuluT ce
ni-a adus santa nastra Biserica Nationale stramo-
§asca. Streinii chiar, cal-4' din imprejurati politice
ajungeati la demnitatile cele mar inalte in Terarhia
11111'016400
www.dacoromanica.ro

18. MATERIAL PENTRU IS'IORIA iNVgrAMENTULUi 481
BisericeT n6stre Nationala, la Episcopate si Metro-
poliate, nu indrasneati a suprima actiunea CleruluT
in desvoltarea cartei romanesti prin scoh, ci eel
mult introduceati alAturea cu cultura limbeT natio-
nale si a limbel grecestl si slavone. Monumentele
literare conservate in manuscripte si imprimate ne
conving pe deplin asupra acesteT cestiunt Sunt con-
vins ca simtul si dorul de cartea romftnesca si gra-
iul stramosesc a :xistat in tot-derma la Romani. si
care s'a si desvoltat de chte-ore a fost cu putinta. Dato-
rim dar BisericeT nostre nationale conservarea si cul-
tivarea foculuz sacra, inteleg a &arta si graiuluT ro-
mhnesc, si prin acesta conservarea si desvoltarea
simtuluT patriotic si national.
Indemn la acesta scurta tratare a cestiuneT ni-a
procurat-o o carte pentru in.vittatura cdrtei rom an esti,
imprimate la, Romnic, la anul 7257 1749. Eti cu-
nosceam ca in Moldova Metropolitul Jacob Put-
nenu la 1755 a imprimat si el o carte de felul acestia,
numita Bucvar, insa acesta dela Bornuic este mai
veche cleat area a MitropolituluT Jacob Putnenu si
prin urmare merita a ne ocupa de ea in interesul mar
ales a istoricl invetamentuhn cartel sfinte si limber
nationale Ronihne, dupre cum se exprima Nauru.
Cartea despre care vorba este in formatul 16
si cuprinde 80 de file; litera cirilica este acea a ne-
rnuritoruluT Antim Ivirenul, Mitropolitul Ungro-
Vlahiel. ; Tar la fine cartea are si Invatatura Bise-
ricesca a Vladirai Antim, adoua ore tiparita in o-
rasul Bucurestilor, in tipografia scold Vacarestilor,
la anul 1741". Iata titlul complect a acesteT carte
de invatatura romaneasca ,,Buc6vnii pentru invata-
tura pruucilor, intru care se cuprind buchele si slo-
vele si cele e ce porund ce au dat luT Moisi,
si Simbolul CredinteT si cele clece fericiri, cu talcu-
iala for peseurt. Acum intaiu tiparita cu blagoslo-
Biserica OrtodoxI RominA. 2.
www.dacoromanica.ro

19. 482 CARTEI LA ROMANI.
venia si porunca SfintieT Sale de D-clew iubitoriuluT
Chir Grigorie Episcopul RemniculuT, in Sfanta Epis-
copie a RomniculuT, la anul 7257 1749. Prin dior-
tosirea (corectarea) luT Lavrentie Ieromonahul Di-
mitrievid. De Constantin Athanasievid, tipograful".
PREDOSLOVIE
Clitrd to pravoslavnicii creflinl".
Grigorie cu mila luT Dumnecleri Episcop al Rom-
niculuT Noul Severin, cucernieilor Preoti, i diaconi,
si tuturor pravoslavniei crestim, catT ve afiati in e-
parhia smereniei nostre. Dela prea puternicul Dum-
nec,leu ve rugarn miles, pace, san6tate, si viata curates,
si spasenie sufletesca. Iar dela smerenia nOstra, mo-
litva si blagoslovenie trimitem tuturor de obste,
ca unor ai nostri iubitT fig.
Nu numaT cu pa,Tne va fi viu omul, o 1111310 110-
tri fii prayslavnicT cresting, ci cu tot cuventul ce
case din gura luT Dumne4eu. Mather.: cap. 4. Pentru
care si Apostol Pavel propoveduitoriul credinteT in-.
vata graind, 2 Tim. 3 : Tata Scriptura cea de Dum-
neq.eu insufletita de folos caste catra invetatura si
dojana, ca aPeia indrepteza catra cunostinta si
dreptate, si face desavarsit pre out a fi al lug Dum-
ned.eti, indreptandu-1 spre tot -Meru bun, pentru a-
ceia si noT stiind testa folosinta sufletesca are cu-
vismtul lur Dumnecleu, asa propoveduim precum si
scrie, si dupa datoriea nostra nu vom sa ye lasain
pre voT a fi lipsitg de Durnned.eestile cuvinte, si sfinte
poruncile Jul. Ci ve punem inainte acesta de gand
si Duhovnicesca masa, plina si gata de Duhovni-
cesca hranh, adeca de Dumnecleestile cuvinte, car-
tea acesta zic, ce cuprinde intru sine Buchile de in-
vetiitura pruncilor, si talcuiala celor zece porunci ale
lug Dumneq.eii, si talcuiala Simvolului credintei., si
www.dacoromanica.ro

20. MATERIAL PENTRU ISTORIA iNVt fAMENTVLI. 1 483
cele zece fericiri. PriimitT dar cartea acesta, si ce-
titi cele dintrInsa, si intelegetT puterea cuvinte-
lor, ca sa puteti a indrepta viiata vdstra, si a umbla
in poruncile lui Dumnecieti, (care sa cuvine tuturor
pravoslavnicilor crestim) si voao fiilor, si celora-
lalti ay vostri, dupa a vostra datorie asijde-
rea sa -T indrepta ,1" dela farA randuialele lor, si s5,-T
invetati. legea lui Dninnecleti, maT vartos sa cu-
vine voao cucernicilor Protopopi, si celora-laltT
PreotT, sa invetati pe noriasii vostri legea lui Darn-
necleu cu tata ostirdia ; ca aveti a da euvhnt pen-
tru dansii la infricosata judecata a lui Christos.
Nu lenindu-v6 dar, ci trezindu-ve intru tote, sa-i
intorceti pre d'ansiT de catra tote nedreptatile lor,
invatandu-I pre dansii si en cuvantul, si cu lucru,
precum Pavel graiaste: 1. Tim. 4. Fiti chip credin-
ciosilor, cu cuventul, cu viiata, cu dragostea, cu Du-
hul, cu credinta, cu curatia, si te pazeste pre tine
intru invetatura, si petrecY intru ansa ; ca acestea
facend si pre tine insuti te veT spasi, Si pre cei ce
te vor asculta pre tine
Pupa acesta indenare pentru invetatura cartel
ronahnesti, urineza : Randueala vecerniei, apoi ran-
dueala liturgies, care-1 fcirte de trebuinta crestinu-
lui, pentru ea asistand la sfauta Liturgie, are cuno-
stinta de Misterul ce se sevhrseste pentru el de
catra preot. Ar fi forte bine a se re'ntroduce acesta
deprindere romanesca, pentru ca astach crestinii
cand stau de fata in Liturgie nu still si nu inteleg
ceea ce se efectua de preot. Tot odata obsery ca
respunsurile dupa Evangelie si 'Ana la finele Sf.
Liturgii sunt in dou6 lilnbi, greceste cu litere cirilice
si romaneste. Acesta dovedeste marea influinta ce
a avut in seculul trecut limba green in Biserica
ndstrd. In fine simbolul Sf. Atanasie. Apoi cele 1e-
ce porund explicate. Explicarile sunt o fantanA vie
casnicT
tli
www.dacoromanica.ro

21. 484 CARTE/ LA ROMANI.
a nAravurilor rele din societatea nOstrA si pe care le
combate, aratand cum trebue sa se parte crestinul.
SA citam exemple : Cine gresesc in protiva poruncii
acestia (a patra). (pag. 30).
1. Cine nu ports grijA de rugaciunea cea sAbor-
nicesch in BisericA, sail nu vine la BisericA, sat de
si vine nu asculta cAntarea si invatAtura.
2. Gresesc inprotiva poruncii acestia Preotii si
ceialalti clirici, carii sail lasa cantarea, si invata-
tura, sail o fac cu nebAgare de semi, fart ran-
duiala, fart smereuie, forte cu de grabs; si pen-
tru aceea si fara folos. Indoit Taste pAcatul for
pentru CA si singuri nu proslavesc, ci maT vartos
manie pre Dumnezeil, si pre norod lipsesc de pros-
lavirea luT Dumnezeil.
3. Mai vartos Taste protivnic poruncii acestia o-
biceiul cel rhu intru norade, ea zioa cea de praz-
nic o petrec in betie, in batae cu pumnul, si intr'alte
desfAtarT si zmintele; dar asa sa cade a proslavi
pre Dumnecleil ?
Intrebare : Oare totdeuna iaste pacat a lucra in
zilele praznicelor ?
Raspuns : Sail clis maT sus, ca sa cade a pArAsi
lucrurile cele cit ostenela si de slujba, ca sa nu sa
fact inpiedecare despre lauda luT Dunaneci.eil, dara si
alte lucrurT toate macar de nu sunt de slujba, ca-
rora le trebue vreme indelungata, si fac inpiede-
care tetra cea vestita proslavire a lift' Dumnecleii,
datori suntem a le lasa. Precum sant judecatile Ce-
tatilor, si vanzarile jderilor. Inca cu putintA iaste
si uniori datorT suntem a face fieste care lucru in
zioa de praznic, pentru acestea doao pricini : intai,
de va fi asuprita primejdie, adeca, arderea de foc,
nAvalirea nepriiatenilor, boala vecinuluT, cAria IT
trebue ajutor, si altele ; adoua, de nu iaste aprope
Biserica, si sa nu auza dela nimenT in cast ruga-
www.dacoromanica.ro

22. MATERIAL PENTRU ISTORIA NvErAmENTuLui 485
ciunT, cetire, si invatatura, si acela cu totul va fi
neinvatat, Intru o intamplare ca aceea maT bine iaste
a lucra, deck in carciuma a chiui si a sa nebuni.
Pana aici merg patru poruncT pentru dragostea
cAtra Dumnedeil, Celelalte case Bunt pentru dra-
gostea atm eel de aprope".
Despre datoriile parintilor catra fii si a fiilor
parinti se exprima asa: (pag. 34).
Trei lucruri mai vartos sunt datorT parintiT co-
conilor sei:
1. A-i hrani, si a pazi sanatatea lor 'Ana la varsta
lor cea desavarsita; incA si dupa aceea aT chivernisi
din averile sale dupa putere, si precum poruncesc
legile cetatilor.
2. A-T indrepta din pruncie intru frica lul Dum-
neqeil, Intru blagocestie si Intru obiceiii bun.
3. A chivernisi pre dansii spre invataturA buna,
dupa put' rea miiitii lor, si dupa plecaciunea lor,
ca sa pot. si el prin purtarea sa de grija a-sT plini
trebuintele sale. Tara, coconii datorT sunt parintilor
Intru toata osardia a iubi pre dansii din inima, cu
smerenie a umbla inpreuna cu &Ansi', a nu merge
intocmal cu dansii, a nu siidea Inaintea lor, fara
numaT prin purunca lor cu blandete, si cu binere-
nie intru tete a sa supune lor, si fara de blagoslo-
venia lor a nu incepe nicT un lucru not, mai var-
tos a nu-sT alege randuiala vietiT nuntii, sail a ch.-
lugarieT; au: dupa aceia de vor veni parintiT la
lipsh pentru slabiciunea batranetelor, sari pentru
vre-o intAmplare rea, datori sunt coconiT dupa cea
desavarsita a sa putinta a cauta pre dansii pana la
marte. i de va dob'andi fiTul invatatura buna, si
mai bine deck parintii va cundste calea mantuireT,
dator iaste a indrepta pre phrinti, insa cu blandete
si cu plecAciune ca un intelept doftor, Tar nu ca un
staprinitoriti. De acesta randuiala parintesca, si ceT
ca-
tea
www.dacoromanica.ro

23. 486 CARTEI LA ROMANI.
maT marl dupes sange sa tin, s-; rudeniile, adeca
mosul, moasa si fratele eel mai mare; si aceea a-
ceiasi datorie si cinste sit aiba asemene en parintii,
macar de nu sunt intocma la rnasura.
4. Randuiala parintesca sunt fachtoril de bine,
si asemene facatorit1 de bine acela Taste, carele nu
dupes datoria sa, ci pentru drag-ostea in dar, Tar nu
pe plata face altuea vre un bine are-carele stiut;
mai vartos carele pre sarac, sat pre omul eel ase-
mene saracului hraneste, indestuleza, si la cinstita
viata it indrepteza, pre unul ca acela dator Taste
eel ce sa hraneste a-I iubi, si a-I cinsti pans la mdrte
intocma ca pre parinti.
5. Randuiala parintesca sunt invatatorii, carii
sail invataturile cartii, sail mestesugul de mana in-
vata, si sunt datorl acela, adeca invatatorii a-i in-
vata cu denadinsul, fares pizmit, si cat ar putea in
grabs Para de vointa desarta. lar ucenicil datorl
sunt maT vartos cand sa invata, a arata dragoste si
cinste, si ascultare catra, dansii ca catra parinti,
macar de-T invata, si pe plata, dar cu cat mai mult
cand IT invata in dar, pentru eh acest feliii de invg-
tatori sunt din randuiala a patra acelor marl faca-
toil de bine".
Despre furl si hotl iata ce dice : (pag. 40 si urmare).
,Intrebare: Care sunt chipurile rapiril eel pe as-
cuns? Raspuns: Multe sunt, din care vom spune
unele la aratare:
1. Cel obicinuit furtisag pe ascuns al pungasilor,
carele caste in multe chipurl si mestesugit.
2. Al furilor celora ce filed casele, pravaliile,
jitnitile, poetile, helesteele cu peste, viile, grridi-
nile, tarinile, padurile, fanurile, si altele.
3. Al furilor celor marl' carii fura pe ascuns vis-
teriea dornnesca, visteriea Beserecii, sail a manas-
tirei, sail a bolnitiT, sail a easel eel primitare de
www.dacoromanica.ro

24. MATERIAL PENTRU ISTORIA iNvtrAmE'NTITLIA 487
streinl, si acesta furtisag de sfinte ; de
acest numar sá tine si furtisagul mormanturilor.
aceste furtisagml maT grele pacate sunt, si la maT
mare osanda sunt supuse deck cele dintal.
4. i aceia furtisag pe ascuns Taste, sand cineva
gasind vre-un lucru pierdut it va ascunde, sail do-
bitocul eel pierdut, sail vre-un rob strein fugar as-
cunzindu -1 11 va tinea.
5. Forte furtisag pe ascuns far4 stiintii Taste,
cand cineva din arderea foculul sail din corabia 4fá-
ramata va fura lucrurl, ca un fur cu totul fara o-
menie, ca acela lucrul ce Taste in primejdie, si lu-
crul eel sfaramat sfarama.
Intrebare: Care sunt chipurile rapiril eel de fata?
Raspuns: Multe sunt si de multe feluri:
1. Talhiiria, And talharii cu nAvalirea for cea
silnica, si cu ingrozirea mortii, rapesc, dobitocul
si averile calatorilor. Iar cari tallihrind ucid, aceia
gresesc inprotiva adoua porunci, inprotiva acestia
a opta, si inprotiva eel maT sus qise, a sasea.
2. Rapirea cea cu de a sila, child stapanitor dela
eel supus, sail eel puternic dela eel neputincios
fapeste averea, casa, cele de prin prejur, si slugile,
pamantul, si altele, si acesta tot thlharie Taste.
3. Luarea intru trebuinta cu deasila a lucrulul
strein, adeca, cand cineva ne avand stapanie, nicl
porunca dela stapanitori, rapeste podvoade, porun-
ceste slujbe, in pamant strain ar6ipame luisT, in
sila in intru trebuinta vase streine, vanza, vase de
apa, card, scule, si arme, si altele.
4. Taste targul cu deasila, child cineva sileste pre
cineva sa-T vanzA, lm, curtea, pamantul, sail at lu-
cru, si incsa in pret putin. Sail child cineva sileste
pre cineva cumpere Orece, macar de nu Tax si
fi intru trebuinta aceluia.
5. Intru acestasl numar sunt si acele viineari
Si
sa chiama
www.dacoromanica.ro

25. 488 CARTEl LA RON4ANT.
fara stiinta : cand cineva vazand cea de tot primej-
die acelul de aprope, adeca in vreme de fdmete,
vazand cea de tot lipsa de paine, nu-I vinde luT
paine, fara numaT cu pret forte mare, sau vinde
pe bani, ci sá insoteste pe casa luT, iubind ceva de
la dansul, calul, sau casa, sail mosia, si altele; sail
cand intru cea de tot primej die a cuiva fagadulaste
a -i da ajutorill supt grea tocmela, macar de ar fi si
fara ostenela da ajutoriii, adecA: a trece preste
rill pre eel ce fuge de vrajmasi, sail a merge cu
vasul la eel ce sa ineca, si altele.
6. De acesta sa tine si camata cea cu asupra,
cand cineva vazand primejdia celui de aprdpe,
da inprumut bani, paine, si altele, fan numaT cer-
cand nedrepta camata, carea in voialui o tocmeste,
preste masura cea obicinuita in norod.
7. Taste oprirea cea in sila a lucruri streine, a-
deca, a datoriilor, sail a averilor celor date pe sema
spre paza, sau a simbrieT, si a tocmelei ce sa cu-
vine pentru lucru si pentru slujba.
8. Taste zapisul eel cu sila, si robia 6menilor ce-
lor slobozT.
9. Taste asuprela argatilor chtra mai marl oste-
nele, maT presus de tocmela, si de asazamant.
10. Taste navalirea spre jafuirea altor limbl in
vreme de pace.
Intrebare: Care sunt chipurile rapirei eel cu
in salaci une ?
Raspuns: Multe sunt din care vom pune unele
inainte :
1. Insalaeiunea intre dobit6ce, cand cineva do-
bitoc prost, in Joe de bun vinde, adech calul bateau
zice ca. Taste tandr, sau insala lucrul eel ce sá vinde
prin adaogerea amtariultu, sail a cumpenel ; ames-
teal in paine tarate, in yin baga apa, sau alt feliu
de lucru prost vinde in loculul celui bun, piatra
nu-i
a-i
nu-1
www.dacoromanica.ro

26. MATERIAL PENTRU ISTORIA iNVtTAMENTULUT 489
prOsta in locul adamantuluT. jderul in locul samu-
altele.
2. Insalaciunea in pretul targuialelor, and ci-
neva vinde un lucru Ere-carele cu pret mai mare
decAt sa cade.
3. Insalaciunea caste in mdsurT, si in cumpene,
and cineva micsoreza masurile sau cmnpAna.
4. Insalaciunea ceaintru yam', pacatul cel obici-
nuit al vamesilor, earl cauta sa Ta mai mult decht
Taste asazdan'antul.
5. Insalaciunea in banT, and cineva banul eel
mincinos it cla in locul celuT bun.
6. Osebit si mare pacat caste and cineva face
intru ascuns barn' mincinosi, pentru ca acela si no-
rodelor face strambatate, si pre diinsul sa face vi-
novat pedepseT Domnului.
7. Insalaciunea intru cererea milosteniT, and
omul eel sandtos sd, face pre sine bolnav, sari bo-
gatul sa, face sdrac, sau izvodeste niscare primejdiT
ale sale sire -care, acleca de arderea foculm, sau de
Valhan, sau de alta tamplare Ere -carea ar fi venit
la mare primejdie, si pentru acesta cere milostenie.
Sau cere milostenie cu minciuna pe numele altora,
adeca spre dregerea Biserecilor, spre rascumpara-
rea color robitT, si altele.
8. Inca sa in de acest numar eiocoil si
carii orT ce 'at, nu pentru slujba i lei pentru
mertic, tote acelea cu insalaciune le fura.
9. Insalaciune fatarnica Taste, and cineva sa
face pre sine sfant, si dobandeste damn dela oa-
meniT ceT prosti.
10. Insalaciune Taste. intru prefacerea mastelor,
cum ca sunt ale sfintelor, si icanelor, cum ca sunt
facat6re de minunY, ca sa insale pre norod spre
daruire.
11. Insdliiciune Taste intru slujba, and sluga
ruluT, si
mertica-
siT,
www.dacoromanica.ro

27. 490 CARThI LA ROMANI
cea tocmita pe simbrie isT petrece vremea cu
sail nu lucreza asa cum sa cade, pentru ea, tot
cela ce Ta plata sa deplina intr'acesta chip, atata
fura diutrInsa, cat all fost lipsa in slujba luT pen-
tru lenea lul, si pentru nepurtarea de grija, care
Taste mare pacat. Intru acest numar sunt top lu-
cratorif ceT pe multi simbrie, can sa ostinesc fara
credinta si fara purtare de grija.
12. Insalaciune Taste intru mostenire, and ci-
neva cu diata mincinOsa aceluT mort, stapaneste a-
verea luT, sari child cineva sa face pre sine ca Taste
fecior, sari singe de aprope celuT mort, si asa sa
face mosten luT.
13. Inselaciune Taste intru ispravnicie, cAnd is-
pravnicul visteriet sail al altuT venit ascunde, sari
face maT mare cheltuiala stapaau-sa u, sail le face in
potriva, si dintru aceia furs luisT. Acela macar de
va fi si in ispravnicie mica, pacat mare are. Dar
maT vartos cela ce va fi mare si ingreuiatil in mare
ispravnicie de veniturile si de cheltuialele Domni-
lor, unde sa face chivernisela a toata domnia, si
Inca maT presus de acesta. Taste trebuinta a pune
pre norod daja marl, si a da. DecT la aceste greo-
tatT vinovat Taste tot carele va fura visteria dom-
nesca.
14. Insalaciune Taste in judecatii, cand judeca-
toriul va judeca pe mita, macar de ar judeca drept
macar ne drept, fura, luund mita.
15. Insalaciunea intru sfintire la stepena Arhie-
resca, si preotesca si la alte randuiale besericestT,
de vor fi pe plata, care nelegiuire sa numeste cum-
parare de sfintenie, si simonie.
16. Insalaciunea intru darea stepenilor celor sta-
panitore la ceT netrebnicl. si nevrednicT, macar de
nu sa da pe mita, dar deca sa da celor netrebnicT,
lene,
www.dacoromanica.ro

28. MATERIAL PENTRU ISTORIA itNI7gTAMENTTULIJI 491
lath lipsiaste eel vrednic, Inca si visteria sthpAnesch
in desart piare.
Acestea din destul sunt pentru furtisag si pen-
tru rapire, cá rnacar de nu sa va afla numit vre un
feliii al rapirii, ins:i din cele numite aicT cunoscut
va fi. i sa iai sema, ca sunt doao instiintari pen-
tru pacatul acesta, ca sa poti mai bine a to feri de el.
Intai: pentru ca pacatul acesta sa naste, sail din
lacomie, adeca din iubirea de averT cea fara satit,
sail din Mile si din Oderea fara lucru. Lacomul ne
fiind indestulat cu aceia ce are, pururea rapeste si
furA cat pate. Iar omul eel lenes si eel ce sade
fara lucru viind la lipsa, sa sileste sá uciga §i sa
fure, sail intr'alt chip nedrept sa-sT plinesca lipsa
sa. Deci tine nu sa va pazi de aceste douil bale,
nu pate pAzi acesta porunca a opta. i asa puru-
rea va ramAnea intru asteptarea osandiriT ceT vecT-
nice.
Adoua sa stiT: ca acest pacat nu sa iarta, pana
nu sa intarce la stapanu -sail bunatatea cea rapita
striina, si socoteste cat e de mare ticalosia acestuT
pacat, adeca, care]e negucatoriil cu insalaciunea
luund pret maT mare va voi a intarce, Tar dobanda
nu va intarce, nu va fi ertat. Asa si ceislalti, cari
rapesc lucruri streine intru ascuns, sail de fata, sail
cu insalaciune".
Dupa esplicarea celor 10 poruncT urmezA espli-
carea cred.uluT si a fericitilor si Inchee Bucavna cu
cuvintele acestea : (pag. 71).
Acestea tate, pentru legea luT Dumnecleil, pen-
tru rugaciunea DomnuluT, pentru simbolul pravos-
lavnicii credinte, si pentru noao fericire; sail tipA-
rit cu talcuiala pe scurt, pentru cea dint'ai indrep-
tare a coconilor; Tar Cliricit cari invata pre coconT,
datorT sunt aceste talcuiale singurT de rost ale in-
vata, ca sa path, maT bine a invata pre cocoa si
www.dacoromanica.ro

29. 492 CARTET LA ROMANT.
invAtandu-1, sa-i intrebe rAspunsurile spre intarirea
pravoslavnicii credillte a unuia in Troita slavit
Dumnedeii., a caruia caste imparatia §i stsapania in
nesfar§itiT veer. Amin.
In fine un mic catihis §i inviitatura Bisericesca a
Vladicai Anthim.
Acestd carticica are mare valdre pentru istoria
invetamentului carter Romane§ti pentru ca -T cea
intara, tiparita in Romnic §i care ni-au conservat tra-
ditia invetamentului cartel in lirnba stramosasca.
C. Erbicenn.
646,811,-0-
www.dacoromanica.ro

30. IMBUNATATIREA MATERIALA
A PREOTULUI.
Cestiunea imbunatatirei sorto clerului este una din ces-
tinnile de actualitate mai interesanta. Opiniunea public6 re-
cunOste ca clerul a fost dat mtaret, ca Biserica, care in tim-
purl de grea cumpana pentru Ora nOstra a fost singurul
sprijin al natiunet nostre, asta-qi se afla in o stare, care nu
conrespunde en gradul de desvoltare la care a ajuns statul
nostru. Fie-care recunOste ca e timpul a se face ceva si
pentru elasa de 6mem. menita a respandi bine-facerile reli-
ginnei asuprt until popor, care e in stare inalta de propa-
sire. Atat Santul Sinod cat si Guvernul, in diferite randuri
au aratat dispositiuni bine- voitdre pentru deslegarea aces -
teT Un inceput s'a si facut prin infiintarea Facul-
t4ei de Teologie si prin proiectul de fixare a parohiilor,
care este.la ordinea dileT in sesiunea de t6runa a Santu lui
Sinod
Positiunea materiala a clerului in Romania a ajuns in
asa stare, ea nu se p6te mai rea. Ministrul altariultu, se-
versitoriul tainelor Dumnecjeesti si impartitoriul darurilor
spirituale a ajuns asta-41, ca nu are unde sLI.st piece capul.
El nu are un salar fix, fie si maT modest, cu care sa-si pota,
sus inea familia! Trebue sa lucreze cu manile sale pentru
ca sa-si path, agonisi hrana de tote qilele Prin comune nu
se afla Cate o casa parohiala demna pentru un pastor sufle-
tese. Totul este lasat la voia intamplarei. Desi maT inainte
preotul se sustinea din veniturile castigate pentru serviciile
bisericesti, lumea era maT religiosa si bisericile in c,lile de
serbatore eratt prea mici pentru a cuprinde pe credinciost;
cestiuni.
www.dacoromanica.ro

31. 494 fiVIBUNATATIR EA MATERIALA A PREOTULUT
de aci necesitatea inmultirei bisericilo si a preotilor, carii
mai ales in posturt nu puteati birui serviciile ce li se ofe-
reati. Starea mai inalta a societatei nu se rusina de cele
sante, precum cunt aratand o indiferenta culpabila
catre cele bisericesti, din contra, precum slice P. S. Mel-
hisedec, in memoriul sell, era o fala pentru et ca pu-
teatit sa is parte la serviciul divin, ca cant ireti sari ceteti.
Fie-care proprietar de movie ingrija de biserica sa si remit-
nera prodigios personalul acelei biserici. In orasele mat in-
semnate, pe langa bisericile dotnnesti, care erati Inzestrate
cu mai multe mosii, erau bisericile sustinute de enoriasi.
Fie-care br4sla 'si avea biserica sa si sustinea clerul trebu-
incios. Astti-di total a Intrat in o stare anormala. Biseri-
cile boeresti in mare parte sent in ruing. Breslele desfiin-
tindu-se, au femas si bisericile lot neingrijite. Spiritul tim-
pulut an schimbat tote. Inditerenta cats cele religiose ati
patruns pana si prin sate. La serviciul religios nu mai a-
sista decat forte putint credinciosi. Budgetul cultelor nu-
mai in timp de 10 ant a scaclut cu 2 milione, asa ca asth-r,11
se margineste la cifra de aprope 3 milione en tendit.ta de
scadere. Cum dar sä nu :tea clerul in acesta stare? De
mirare ca se mai g Isesc Inca tineri, cant' sa imbratiseze o a-
seminea stare. Este dar legitima cerinta tuturor de a se a-
meliora positiunea clerului. Un protect de lege s'a votat
deja de Senat, dar nisi pang asta-di n'a fost votat de Corpu-
legiuit6re, din causa ea numerulpreotilor este prea mare
si nu se gasesc fonduri pentru a salaria pre tote. Nu este
locul aici a arata locurilor competente, de unde sa se for-
meze acele fonduri. Comunile ar putea fi in stare a plati un
paroh cu eel putin 50 lei lunar, dupa cum plateste pre pri-
mar, notar, invetator etc. Tot aseminea si statul care bene-
ficiaza de averile bisericei ar putea inscrie in bugetul sea
eel putin 50 lei de fie-care paroh. Speriim cii ac6stA inbu-
ni-itacire se va face cat mai curand. Pana atunci Insa Ina lt
Prea Santitul Mitropolit Primat, care aiva si noptea este
preocupat cu solutiunea acestet cestium, a cautat a-I da o
deslegare mai practica si anume: la bi ericile statulni unde
in budget aunt prev6cluti cite trei preoti, data se face ire
un loc vacant nu mai hirotoniseste pe altul, ci a mijlocit la
Onor. Minister ca salariul preotului decedat sa fie impartit
la cet reniasl. Acosta dispositie a fost aprobata de Dl. Mi-
nistru, si ast-fel la biserica Udricanit d. e. unde erau trei
asta-di,
rilr
www.dacoromanica.ro

32. TAIBUNATATIREA MATERIALA A PREOTULUT 495
preor, asta-di se aflii un preot platit cu 180 lei lunar si un
diacon cu 120 lei. Aseminea si I. P. S. Mitropolit al Mol-
dovei a intrebuintat alt naijloc, care larasi este in folosul
preotilor. In Iasi se aflii mat multe manastiri platite de stat,
dar multe biserici de ale breslelor, care nu mai cunt as-
I. P. S. Mitropolit a dat preotilor can se afla pe la
aseminea biserici sarace i ate un loc pe la bisericile sta-
tului. Am putea cita biserica Barnovsclii, Barboiu, Galata
etc. Ac4sta mesura intelepta luata de I. P. Santia Sa a usu-
rat mult positiunea unor preor din Iasi, can traesc f6rte
greu din causa nutnerului restrins de populatiune crestina.
Reducerea numerului preotilor este bine primita de preo-
th actual' i ca dovada publicam mai jos o adrasa de mul-
tamire a preotilor din Praliova. Acdsta mesura este luata
de tor P. S. Episcopi eparhioti.
Pentru crearea unm fond cu care sa se 1)60 salaria preotii
se propune monopolisarea lumina rilor de veva si in scopul
acesta s'a si format un comitet sub presedenta I. P. S. Mi-
tropolit Primat, care silse ocupe cu un protect de lege. Spe-
rrim ca se vor gasi si alte mijlace.
Spre intirirea celor dise, publicam aci lirmatorele acte:
Doninuluz Alinistru al Cultelor.
Una din preocupatiunile cele mat de capetenie atat ale Chili-
arehilor eat si a Guvernului este fara indoiala astadt aceea de
a se putea sti si gasi rnijlocul pentru o imbunatatire reala, ce
trebue sa se aduca preotilor nostri de mir, preocupatiune care
pana asta),1 a remas infructuOsa, de ore ce nict Biserica nice
Statul nu putea face nimic, neap end mijlocele in indemena, spre a
putea in adever sa dea o solutiune favorabila num cestiunr atat
de insemnata sub tote raporturile. tiro ca buna voint t n'a lipsit
nice odati, rile' din o parte, flier din alta, dar in fata imposibili-
tatet materiale, a tr.buit negresit sa lasam cestiunea acesta rtsa
palm la o ocasie favorabila, ocasie care in ade 'er n'ar putea
garanta pana in un cert pullet realisarea liner legitime dorinte
generale si implinirea unei datorii sante ce cu totir avem fata
cu servitorit altarului lui Dumnecleu. Motivrtt intro aseste atat
de buna voitOre despositiune a Domniet VOstre fata de Biserica,
cat si de transarea pana in ore -care mesura a mares i importantei
cestiunt a imbunatatirei starer materiale a clerului mirean, m'am
gandit Domnule Ministru, ea cea dinteiu cestiune care trebue sa
o resolv in scopul acesta, este imputinarea hirotonielor pe in Bi-
sericele intretinute de Stat, cat si la acele de enorit, sau asa
numitele Biserici parohiale, pentru ea cu modul acesta sa darn
si
ta-clt.
www.dacoromanica.ro

33. 496 1MBUNATATIREA MATERIALL A PREOTULUT
primele ajutore posibile atat preotului nostru pentru o sustinere
mai usOra si mat demna, in raport cu chemarea sa santa si
datoriile ce-lprivese, cat si Statului, carele o data cand va fi po-
sibil a face ceva si cu preotul, sa, nu se lovesca iarasi de imposi-
bilitati materiale, avend inaintea sa un numer escesiv de preott,
cu care n'ar putea face nimic, nu le ar putea gasi nice o sursa,
n'ar putea in fine pune in spatele terei nice o greutate prea,
mare pentru intretinerea lor.
Reducerea sau imputinarea treptata a preotilor este inijlocul
cel mai salutar dupa mine si eel mai sigur de a putea ajunge
la aceia ce dorim scaparea preotului roman din prapastia mize-
riei.Yreotit in felul acesta imputinati sau redusi la numer, vor
avea Para indoiala si mai multa greutate morala, si mai mare
influenta parintesca asupra popotulut, cats prin reducerea sau
buna intelegere se va, cauta negresit a se luvesti cu darul sant
al preotiet puma' pe ace' ce vor proba ca poseda in adever
fondul moral suficieut, pentru a corespunde inaltet misiuni sacer-
dotale, si va cauta cu alte cuvinte a da poporului roman sacer-
doti, tar nu meseriasi, carii sa-si implinesca datoria din sacerdotiu
si a fi intr'adever realii moralisatori a fiilor lor sulletestt si das-
cali poporulut. carii sa-i povetuiasca atat in indeplinirea datoriilot
lor crestinesti cat si cetatenesti.
Dar data vom ajunge la realisarea acestei sublime ides, si sper
ca vom ajunge, se impute de la sine cred, Domnule Ministru, si
resolvirea mare' si grelet intrebari, aceia, de a se sti ce se face
cu imbunatatirea stare). lor materiale ? Trebue sa lasatn pe preot
sa, se
Daca
uevoiasca tot in cercul acesta restrans de mijloce materiale?
cerem de la et Inuit trebue sa be dam pulin? Tata s;estiunea
de capetenie, care in special face astach obiectul adresel mole
catra Domnia Vostra.
Domnule Ministru, ca la Ora nu ne putem adresa direct
ea sa is pe spatele sale Inca o greutate. Nu putem cere o spori-
re in plus in budgetul Statului, care are atatea si atatea nevot
ale sale, de care este dator sa porte cu scumpatate grije.
Acesta in cat priveste pe masa preotilor din tota Cara cred en
vom putea gasi mijlocul cu care sa le amelioram sorta.
Pentru preotit t:e In orage insa, si mat ales pentru preotit de
la Bisericile intretinute de Stat, cee ce putem face este, ea tot
in limitele actualulut budget al preotilor sa ne gandim a face
sa se aduca o ameliorare stares lor.
Domnule Ministru, in Capitala ca si in unele provincii care
fac parte din acesta Eparhie sunt mat multe Biserici Intretinute
de Stat, care preyed in budgetul fie caret Biserict cate dot si
fret preott retribuitt fie care mensual cu cate una suta let sau
mat putin. tiut este ca atunci cand s'au lust asupra Statulut
aceste Biserici, s'a ivat asa cum s'a gasit cu numeral preotilor
cum se afla pe atunct si tot ast-fel cu acest numer prevqut
s'a format si budgetul fie-carit Biserici si in felul acesta cu a-
cest numer si cu aceesi suma acordata de Stat s'a condus si s'a
www.dacoromanica.ro

34. IMBUNATATIREA MATFRIALA A PREOTULUI 497
intretinut Bisericile i preotit et. Experienta insa a probat
probeza mai ales asta zt rand exegiirtele morale §i materiale sunt
man, ca pe calea acesta nu putem merge mai departe eel putin
cu Bisericile Statulut. Nevoe de dot ysi tret preott numai e pen-
tru atan Biserici, §i deci dara trebue sa lasam a se reduce de
la sine a iinbunatati materialmente pe ace( ce se vor socoti
ea sunt de trebuinta.
Exemplu 1-am dat eu in acesta privinta eu ocasiunea vacantet
de preot ce s'a facet in Biserica Udricant din Capita la §i despre
care la timp am comunicat Domniet VOstre cu adresa No. 2123. a, c.
Daca nu s'a putut face ceva in sensul mijlociret mele atunci,
cred arum, Domnule Ministra, ca in consideratiunea celor ce
preced vett aproba mesura voiu avea onore a propane Domniet
V6stre in general pentru tote Bisericile intretinute de Stat §i
acum special pentru Biserica U lrieant. In budgetul statute( pen-
tut Biserica Udricant se preyed dot preott §i un diaeon ; until
din a ,qtt preott decedand, dupa mesura stabilita unneza ca la
acesta Biserica sa renme numat un singur preot, cum §i a remas.
Preotul acesta, dupa cele ce avuseiti onore a ye arata in cele ce
preced, ii este absolut imposibil a trai cu salariul 100 de leL ce
pritne§te m usual, dupa, cum nu pot trai in conditiunea acesta
met eel lalta preott de in Bisericile Statulur. Positiunea tut
trebue deer arneliorata ; i iata, cum. Cred ca este bine ea in
budgetul anulut viitor sa, se sporiasca retributiunea preotulut en
hums ce primea colegul seu dece tat, qi ea acesta vow ajunge
negreOt tocniat la aceia ce cu totit dorim imbunatatirea reala
treptata a, Preotulut nostru fara sa se a,duca de o cam-data o
greutate in spatele t re]. sau Statului ; de Ore ce nu se cere niet
tin fel de sporire budgetara, §i cu modul acesta greutttea cea
mare ce o avem inaint-a nostra, cred ca incetul cn incetal va
(lisp ',pea §i a§a treptat, treptat, pe nesimtrte vow ajunge acolo
uncle tintirn de a vedea pe preotul roman scapat din intzerie.
Cam nn lucru treba. sa se tie bine, Domnule Ministra, ea in
st a ea de desvoltare in care ne aflain not acum ea societate
moderna, nice ea mu merge a incre linta misiunea preotesea fie
e trot, care nu e coast ut de ea §i care nu e apt a o purta cu
delimitate. Preott de acum trebue Sd. se Mega din tot ce e mat
bun, din tot ce atat ca fond intelectuul cat §i moral Eike sa ofere.
Ca sa ajungem aci ne trebuesc mijlOce. cart nimenea nu va putea
intra iu cler, daca nu va §ti ca e bine asigurat cu existenta, sa .
Pentru aceste motive §i avand in vedere ea de acum vow avea
tin coutigent insemnat din absolventit Facultatet de Teologie,
carir negre§it vor cere a intra in der cu conditiunea de a fi
mat bine retribuiti, avend in vedere nPcesitatea imperiOsa ce se
simte de o imbunatatire reala, ye rog, Domnule Ministru, sa bine
voitt a dispune ca i t budgetul auulut viitor st incepa exemplu
cu Biserica Udricant din Capitala, sporindu-se retributiunea men-
suala a aetualului preot cu suma ce primea decedatul sett coleg.
(Semnat) IOSIF Mitropolit
(S) Director Dr. I. Cornoiu.
Biserica On d alt R mini 3.
si
$i
ce
si
Mutat.
www.dacoromanica.ro

35. 498 iMBUNA.TA.TIREA MATERIALA A PREOTULUI
Copie dupA adresa MinisteruluT Cultefor. No.
11100 din Septembre 12. 1888.
Rah Prea Sfinte Mitropolit Pimat.
Chiar in zioa dintai, in care am avut onOrea sa intra in ra-
portal.] oficiale cu Ina lt Prea Stintia Ta, chibzuind impreuna a-
supra imbunatatirei sortel clerului de jos, 'ml-att aratat pe langa
noua organisare a parohiilor gi pe langa reforma seminarilor ca
o mesura practica pentru a procura o parte din mijlocele mate-
riale necesarii acelei imbunatatiri, infiintarea monopolului vendarii
facliilor pentru tote bisericile gi stabilirea unor fabric' de o
cam data in doue Alonastiri mat marl, d. e. Neamtu gi Caldaru-
pent.tu producerea in calitatea gi cantitatea ceruta a acelor
obiecte necesarie cultulut religios.
Sosind momentul de a putea realisa bunul gand al Ina lt Prea
Santiet Tale gi dupa intelegerea luata cu co legit met din Mini-
steritt, am (more a ve ruga sa primiti a face parte dintr'o comi-
sie, care sa mat fie compusa din P. S. S. Episcopal 1VIelltisedek
al Romanului, de D-nii George Gr. Cantacuzin, fost Ministru,
George Lahovari, membru la lnalta Curte de Comturi, gi Petra
Poni, profesor de chimie gi care comisie sub pegedinta Ina lt
Prea Santiei Tale sa propuna Ministeriului mesurile ce trebtiege
Mate pentru pregatirea gi iufiintarea acelut monopol.
Dea Domnul ca sub Primatal Inalt Prea Sairtiei Tale sa se faea
inceputul temeinic al mull agteptatei imbunatatiri cuvenite cle-
rului miren.
Din partea guvernulut veti gasi intru acesta tot sprijinul
putincios.
Sunt, cu writhe respect al Ina lt Prea
Santiel Tale supus fiu sufletese.
(S) T. Maiorescu.
Ministrueultelor si instructiunal Publice.
Copie dupii actul de multumire adresat I. P. S. Mi-
tropolit Primat de preotii din oraul
Ina lt Prea Sfintite Stcpane.
Sub-semnati preotT din oragul Ploegti, adanc migcati de sa-
lutarile gi inaltele dispositiunt ce ati bine voit a lua de a nu se
mat hirotoni preoti pe viitor in enoriile acelea uncle nu se mat
simte necesitate din causa numerulut celui mare de preoti, earn
multi prin diferite mijlke gi protectiuni piezige s'au hirotonit
preste mesura in cat au ajuns la on ce enorie cat de mica sa
ganif,
Ploesti.
www.dacoromanica.ro

36. IMBUNATATIREA MATERIALA. A PREOTULUT 499
figureze cite tree preoti si pe alocurea i eke un diaeon, dupa
cum exists, asta-ch ehiar in ora§ul nostru Ploe§ti.
Venim cu cel mai profund respect si adanea smerenie a ve
ruga lnalt Prea Santite Stepaue, sa bine voiti a primi ardintele
nostre multumiri §i eterna recunostinta ea am avut ferieirea de
a videa o tata realisata acesta mesara, care pans la o imbuna-
tatire din partel Ina Ruin' Guvern, numat area dispositiuue sigura
'Ate alina suterintele Si neajunsurile ce atata timp induram not
preotii, 'asap lipsiti cu totul de on -ce ajutOre imbunatatiri
materia le..
(39 preop, semna(1)
NECESITATEA PENTRU NOI ROMANI1
DE A INFIINTA
ICONOGRAFIE ROMANESCA.
Natura ornen4sca flind compusa din suflet si corp, fie-
care parte isI cauta indeplirea cerintelor -sale spre
ajunge scopul pentru care sunt create. Mintea reclama
stera sa de activitate realisaza desvoltandu-se prin
iuvat aura c ate, a cugetfirei si a experienteT ce-su
perceptorii fenomenelor externe, pe care le comunica ner-
carii aunt vehiculit corporals, primind impresiunile
siinturilor le transmit intr'un mod misticintelegintei, din care
in urma se form6z1 materialul variat al cunostintelor ndstre.
Sert§ii dar jdca un rol forte inseumat in chstigarea si inmul-
tirea cuno§tintelor omenesti. Cu cat un individ este mai putin
cult, cu attita cerinta de a-si castiga cunostinti rnaT mult prin
sense devine o necesitate. Traind in natura vedutii omul
doreste si voeste totul sa concretiseze chiar si lucrurile
cele ideale si abstracte, de aceea chiar omul eel mai cult
nu se pate dispensa de representatium. Actiunea repre-
sentatiunilor primite prin sense, adaug °multii cunostinti
preste cunostinti, fac mai intelese ideile silucrurile abstracte,
concretisandu-le si sustin putetnic exi,tenta lumei spiri-
gi
a-s1
senaii,
viler,
igi
gi
www.dacoromanica.ro

37. 500 NECESITATEA PENTRU NOi ROMANIT
tuale. Simbolistnul si in religium, ea si in alto cat ale
desvoltarei omenesti, a jticat si jOca un rol forte insem-
nat, tar achta conform cerintet celor done nature diferite
ce constituesc unitatea luf omenesc.
Viata nostra, clilnica ne da proba cea mai convinge-
tdre despre nevoia cea mat simtita de representatiuni,
imaginT, icone, facend abstractiune de om cult on necult,
pentru cuventul ca, tote locuintele publice si" private ale
nOstre sunt pline de portrete si icone.
Biserica nostra,crestin:i, ortodoxit a honrit contra Icono-
mahilor, conform vechet sale traditinni sante, atat in Si-
nodul Ecurne-,,ic al VII, cat si in Epistola Patriarhilor din
1723, adresata Bisericet Anglicane, ca obligatore pentru
crestinul ortodox inchinarea si cinstirea santeloP icone,
respectarea si venerarea representatiunilor on simbolelor si
a obiectelor intrebuintate in sttnta Bisericii. De aceea, in
tote santele n6stre Biserici, din tota, vechimea, au existat
si exista,, in tot ortodoxismul, ca si la not la. Romani', sante
icone itnpodobind Bisericile lllt Durnnecyu ba pe alocurea
chiar tOta Biserica este imfrumusetata en figurile stintilor,
martirilor si a altor scene martirice din viata lor. Ac4sta
santa Traditie a hranit si hrancste puternic simtul religios
intre crestim si In special an mentinut depositul stint al
ortodoxiet fata de cele-lalte ritun crestine eterodoxe. San-
tele icone in Biserici, ca §i in casele crestinestt, sunt eartilc
vii, nutrimentul dilnic al ociiinlin care redestepta in cres-
tin memoria asupra sujetultu zugravit pe santa ic6t si
provoca pe individ la respect, imitare in fapte bune, si
indeplinirea datoriilor sale religiose. S'a ve;lut adesea ca
poporul nostru renunta chiar la nevoi1e sale dilnice spre
putea procura o icona in asuta sa simpla si mizera.
Exista din vechime o datina in neamul nostru, ca tineri-
lor insuriltei sa li se dea din partea socrilor miresei ca
zestre si o ic6na, care nici odata nu lipseste, on cat de
s6racT ar fi eT. In on -ce easa crestina exist icone, si cea
mat mare injurie ce s'ar putea aduce uneT case crestine,
a-s1
www.dacoromanica.ro

38. DE A INFIINTA ICONOGRAFIE ROMAN gscA 501
este a -I necinsti santele icOnelucru pe care -1 practicati
numat tam)." si tatarit! Nu s'a pomenit a se jdui ic6-
nele din case, pentru respectul mare ce li se da- -ca pro-
tector) al easel In multe localitati crestine se ved icOne
chiar prin piete, prin respinteni, pe la tontant si alte cht-
din de bine-facers si nimem nu se ating de ele. Stint dar
santele icone un element puternic a vieteinostre religiose
crestine, si tin stimulent sant catra fapte bune si viata
morala.
Este un adever necontradis 6 santele dogme si inve-
taturile morale ale crestinismulta ortodox an un continut
universal, crestinisnml dar nu i proprietatea exclusive nits
a Greculut nisi a Turculut, nice a Rusilor, nice a Serbilor
sau l3ulgarilor, dupre, cum niei a Romanilor, ci este a tu-
turor in genere si a nimarm in parte. Cu trite aceste pu-
nerea in practice, aplicatiunea crestinismultn in viata po-
pOrelor se constata istoric ca s'au acomodat nevoilor lo-
cale, datinelor, deprinderilor, climatulut si tuturor cerin-
telor loculut, care acestea nu lovea in esenta dogmelor
si in santenia morales crestine. De aicea, dela acdsta li-
bertate justificata, existents in santa ndstra Biserica orto-
doxa, a resultat o desvoltare partiala in partea practice a
crestinismulto ortodox Asa pe cand constatam ea la un
popor crestin ortodox sent usante si deprinden de un fel,
si care-s cerute acolo de situatia ace'et ten, la alt popor
lipsesc acelea, dar stint altele, reclamate de nevoile locultu,
pe care nu le are un al treilea popor. De exemplu: La
not, la Rult, etc. se desgr6pa mortis, la, Greet nu.
La Rust is pennis a se manta peste in postal eel mare,
la no!, la Grew, Serb' si 13algart nu. La not, la Serb]
si 13ulgari etc. se fac pomene si prasnice la morti, de fret
dile, none disc, 40 de (Tile etc. La Greet si in Orient nu.
Lis Rini si la It imam se ci nta marimurile. in Orient si
la Greet nu. La Greet in Regat sa cctuta ivaiute de Evan-
gelie In Biserica o doologie pentru liege si familie, la
not nu. etc.
www.dacoromanica.ro

39. 502 NECESITATEA PENTRU NO! ROMANI!
Cu tote aceste nuance de diferinti unitatea credintet si
a morale! este in totul aceiasi la diferite popore ortodoxe.
Tot ast-fel se intrimpla lucrul si cu iconografia, ba si
cu respectul, inclinatiunea de venerare pentru ic6nele san-
tilor ; la unele popore este o mai mare venerare cAtra un
sant, ca patron set protector, pe canal la altele acesta
venerare este indreptatit catra alt sant. Asa la Rust san-
tul Neculai etc. este protectorul a multor stabilimente pub]ice
si este in mare veneratie in popor, pe &and la Romani
este santul Gheorghe, st. Dimitrie, Maica Domnulut etc.
La Greet santul Spiridon, santul Nicolae etc.
Apoi si gustul estetic in ceea ce priveste pictura sail
zugravitura pe icdne Inca pOrtil nuante insemnate de de-
osebire la diferitele pop6re ortodoxe, conform desvoltarci
poporulm, datinei vechi, si cerintelor locale. Asa ic6nele
zugnivite in Rusia pOrta apr6pe fisionomia poporulm rus,
figure mai blonde, colon aprinse si putin variate, etc. haine
acomodate, celor locale, dupa cat iI cu putinta. La Ro-
mani zugravitura iconelor are ale sale nuante, dupa cat
am velut din resturile de icOne vechi lucrate in tara nos-
til, tip mai brun, colors mai putin aprinse, mai variate, si
mai mult apropiate de tipul ic6nelor Bisantine. In Orient
este un tip cu totul special, figurile uscative, vesmintele
mai mult orientale si colorurile mai putin pronuntate.
Prin urmare si in iconografie fie-care popor ortodox s'att
acomodat picturaiconelor dupa gustul estetic a acelui popor.
DacA s'ar incerca un popor a imprumuta portul unui
alt popor, prin acesta i s'ar altera acelut popor gustul sett
estetec, i s'ar lovi datinele si deprinderile sale, si cu incetul
s'ar pierde cu timpul caracterul seu de popor deosebit. Tot
asemenea daces s'ar incerca un popor a-si introduce pie-
turile sale religi6se la alt popor, prin ac6sta an nerespecta
gustul estetic a acelui popor, ce s'ar supune a i le priori,
ar impieta asupra datinelor si deprinderilor sale, si la urma
urmel ar altera gustul estetec a acelui popor si Par a,imila
curaud poporului exploatator.
www.dacoromanica.ro

40. DE A INFIINTA ICONOGRAFIE ROMANSCA 503
De aicea urraza imperiosa necesitate de a-si desvolta
fie-care popor a parte iconografia sa religi6sa, dupe datin-
ele si deprinderile sale poporale, spre putea mentinea
gustul sett estetic particular si a si salva caracterul sett
poporal.
Noi Romanii, popor crestin ortodox Inca din timpul A-
postolilor, ati trebuit sa avem un tip special de iconografie,
Cu multi seculi in urma, dar timpurile pline de peripetii
prin care am trecut nu ne-au lasat urme macar, asa ca a-
bea din timpurile lui Neagoe si a lui Alexandru eel Bun,
avem cite -va specimene de iconografie nationals romhn6sca.
In timpurile mai moderne, si in special in epoca pre-
domnirei G-recilor fanarioti iconografia Romfindsca a fort
apr6pe inlocuita en cea Bisantina, on era executata de
niste zugravi ignorant], carora mai usor li s'ar potrivi nu-
mirea de boiangii decat de pictori si de ic6ne Bisericesti.
De abea din cand in child se ivesc pe ici colea, ca la Znagov,
exemplare de iconografie care ar putea sustinea istoria des-
yoltare] iconografiei la Romani.
In timpurile n6stre, de si avem scoli de pictura, dar ico-
nografia Bisericesca este forte putin incurajata si cautata
si Inca si mai putin apreciata si recompesata, de aceia nu
se devot6z 1, la acest gen de artit decht forte putini.
Necesitatea ing6, reclamata de trebuinta icdnelor, pentru
ca, fie-care cap de famine Romana, ba si pers6ne particulate,
cauta, cer, umbla fart astarnpar spre gasi ic6ne de
a-si le pone prin casele lor, Nu exists cast Romanesca cres-
tina fart ic6na. De unde sa le cumpere? Dela pictorii nos-
tri renumiti nu si le pot procura, pentru a's scumpe
si insuficiente. Apoi Romanul are trei patru ic6ne in casa sa.
Deci pentru a se indeplini ae6sta cerinta cresting, co-
mercianti streini din neamul nostru, Rusi si Unguri,
child ic6ne bisericesti pentru trebuintele in special ale ta-
ranului nostru, yin in tara la not si le vhnd poporului Ro-
m5nesc !
Prin ac6sta, trebue sa o simtim cu totii si sa o stim, ca
fhbri-
a-si
of
www.dacoromanica.ro

41. 504 NECESITATEA P. NO1 ROMANII DE A INF1INTA ICON. ROM.
sii altereza gustul estetic a-I Oranulm nostru, prin urmare
a tares; sa loveste in datinele si deprinderile vecln Romtt-
nesti, inlocuindu-se pe nesimtite on altele straine si tarei si
neamului nostru ; sa radica infiuinta morala si religiOsa a
ortodoxismulm national, si se inlocueste en influintl straine,
nenationale, si daunatdre tares ; sa nimiceste iconografia
nationala si prin ea gustul si ambitia de romtmism. si se in-
locueste cu gust strain si en tipuri de ic6ne curi6se, bizare
opuse tendintel si traditiei stramosesti
Tote aceste considerente si multe altele de ordine politica
si economica nationala ne indatoresc imperios a ne gandi
sa, nu perdem timp si s1 infiintam un atelier de iconografie
romiinesca spre a nutri simtul religios la Romiint
Bomtmeste, si a scapa populatia rurala, pe taranul si fratele
nostru din ghiarele exploatatorilor de miserie, carii nu mai
gust si simt RomAnese n'ait de sand se introduc en ast-fel
de marfa in tam Romanilor !
Pentru a se putea satisface eererile justificate ale locui-
torilor cresting Renattni din Regatul Romanies, de a avea
de unde procure Sf. ic6nele trebuinci6se vietel for reli-
giose si prin acesta a se inlatura afluenta iconarilor sttim
din tarn, carii conrump si :-iintul de romanism si eel de re-
ligiusitate nationala in Cara nOstra, falsifica si pervertesc
gustul estetic religios, socot ea nu esista alt mijloc decat a se
insista Cu grabire pe langa Inaltul G-uvern de a se prevedea o
soma suficienta in budgetul anulm viitor, en care sa se ins-
taleze in stabilimentul Tipografiei Cartilor Bisericesti a San-
tului Sinod un atelier a parte pentru iconografia Biserieesca-
Romtmesea.
C. Erbicenu.
sail
!
religiOsa,
www.dacoromanica.ro

42. ISTORIA BISERIUSCA
In vedere cu actualul program al sccilelor secon-
dare, si pentru inlesnirea Profesorilor de Iteligiune,
incepem si vom continua a publica 111 Revista nos-
tra o scurta privire asupra Istoriei Bisericesti, pre-
lucrata dupre Doctorul Vladimir Guettee si alci
autori ; si mai-cu-sema dupre i111 Manuscris ce am
capatat dela Iconomul Dlicliail Moisiu, Profesorele
de religiune dela Lyceul din BotosaM, carea sa pcIta
servi de manual pentru predarea acestut object,
data se va giisi de cuviincA si nimerit.
Redact) mica.
ISTORIA BISERICEI.
Ce este Biserioa ?
Biserica este societatea adeveratilor discipuli si urmatori
ai lui Iisus Christos, Find lut Dumnedeu, rescumperato-
riul
Care sunt basele Bisericei lin Iisus Christos ?
Basele pe care este intemeeta ac6sta societate spirituals
sunt o invgatura positiva si o organisare, ast-feliu precum
Biserica lean primit dela dumnedeescul et Fundatoritt.
De cand s'a luat inceputul Biserica?
Char dela crearea primarilor ptrinti ai neamultu o-
minesc, carii din capul locului au fo t in contact cu Duna-
nedeu, si prin urmare ruembre a 13isericei sale.
Cum s'a continuat Biserica ?
lame!.
www.dacoromanica.ro

43. 506 ISTORTA BISERICET
Mai antes prin santil patriarhi ante- deluviani si post-
dein iam, pang la Moisi, caril profesati credinta in unul
Dumneclea si in Rescumperatoriul promis, care avea sia
scape neamul ominesc de pecat, blestem si mOrte.
Cum s'a eontinuat dupa aceea ?
Prin vechea alianta, ce Dunaneclert a contrletat en po-
porul Israilten, prin mijlocirea lui Moisi, eel mai vechiu
legislator si unul intre eel mai mart profet. in fine,
prin noua alianta sau Noul Testament, inchetat intre Durn-
neclea si intregul neam ominese, prin unijlocirea lui lisus
Christos insust.
Ce deosebire constatam intre aceste done aliante ?
Tata deosebirea: Vechea alianta- n'a lost contractata
cu poporul lut Israil, si in stop de a 'Astra promisiunea
data de Dumnacleu pentru trimiterea doritulm Re"scum-
peratoriu, care trebuia sa lasa din acest popor ; si acesta
alianta n'are deal un caracter local si trecatoriti. Nona
alianta insa a fost data pentru tote popOrele ; si de aeeea
caracterul et esentjal este universalitatea sari catolicitatea,
in ace' inteles ea tGte natiunile, fart exceptie snot chemate
sa to parte la ea, si ea ea (aitanta, Biserica) trebne sa
renAna permanents si hiealterata, pitna, la finitul lumet (').
Child pate fi privita Biserica ca universala sau catolica ?
Biserica pdte fi privita ast-feliti in tote timpurile, ince-
pond dela fundarea sa. Asa, numele de universala sau
catolica se da bisericei si atunm ei nd acOsta societate
crestina se compunea abia dintr'un forte mic numer de
eredinciosi.
Asemenea, fie care Biseriea particulars p6te fi privita
st numita universala sari catolica, Indata ce invetatura si
organisarea ei este comforma cu invetatura si organisarea
esentiala a restinismultu, si nu amesteca, eletnente orni-
ne5ti intre cele divine.
Care este asa dar obiectul Istoriet Bisericestt ?
Istoria Biserie6se are de object biserica in universa-
litatea sa, asa precum apare ea in epolia fundaret si pre-
cum s'a perpetuat in tots seculii. Ea urmareste Biserica
1). Sa se is aininte bine : In intrebarea adoua §i aiee sunt a§-
termite prin ipiite dupre care s'a jtuteeat §i se von judeca qi in
vlitor bisenicile particulate, , pre a se §ti data state san nu pe
adeveratele base, daca sunt ortodoxe, shismatiee, sau eretice.
de-
cAt
St
www.dacoromanica.ro

44. ISTORIA BISERICEI 507
prin t6te epocele si la tote natiunile, constatand exis
tenta el identica si nestriimutatit. Ea not6zit in trecat schim-
barite ce a suferit Biserica in partea el dogmatica la cm
tare popor, in cutare moment al existentei sale. Arata
diferinta ce extsta intre bisericile particulare care formeza
membrele corpului adeverater biserici, spre a e vedea in
care din ele se gaseste doctrina si organisarea
si care sunt acelea ce all modificat plarml divin, si care
pentru ac6sta nu ma au dreptul, deck cu restrictiune, la
titlul de Biserica crestinit
Asa dar, sub ce caracter sa presinta Istoria Bisericescii?
'storm biseric6sca nu este o simply istorisire a faptelor
care apartin existentel exteridre a socientel CI estine, dar
si a faptelor de invetiiment dogmatic, care exprima exis-
tenta
Care sunt isvorele Istoriei bisericesti ?
Done feliuri de isv6re diferite dau nastere Istoriei bi-
sericesti Isvdrele curat istorice §i isvOrde doctrinale. Din
ambele aceste priviri documentele sunt numer6se (i).
Care anume sunt documentele Istoriei bisericesti ?
In prima linie sunt scrierile inspirate de Duinneqeu,
care formeza cartea caria se da numirea de Noul Testa-
lament ; anume : cele patru Evangelii, Faptele Apostoli-
lor, Epistolele Santului Apostol Pavel, si cele septe nu-
mite catolice, si in fine, Apocalipsul, sae cartea profetica
a Santului Joan.
Aceste documente ni se vor presenta la inceputul Bi-
sericei ca unicul element al vietel sale, si ca primite dela
pers6ne inspirate de Dumnecleu.
Din ce anume se probeza taria si val6rea acestor do-
cum ente ?
Din aceea, ca nice un monument istoric nu intrune;te ca
ace.4tea atatea dovecli de autenticitate, caci Him until altul
nu are in favOrea sa marturia permanents a unei socie-
tt' universale, incepend dela origins ee si pang astitql ;
mai ales ca ac6sta societate a vietuit tot-deuna cu viata
st6rsa asa qicand munai din aceste sante arti, care sunt
[1]. Este fOrte bine eunoseut de toti, ca ort ce istorie nu pote
fi primita de ad,verata, dace nu s, sustin prin locumente au-
tentiee, produce annum in timpill acela a carte imprejaau Se de
eie Si de persOne identice si demue de credinta.
et intiml.
primitive,
:
www.dacoromanica.ro

45. 508 ISTORIA BISERICET
asa de respandite pe fata globulin precum nu este nici
o carte alta.
Ce deosebire exista intre cartile nestre sacre si intre
cartile falselor ieligium ?
Cartile sacre nle falselor religiuni n'au decat o origina
obseura, , ele au r6mas pentru tot-deuna w] mister pen-
tru popere, si cunoscute numai castelor saccrdotale.
autenticitatea, niel integritatea lor, nu pot fi laniurit con-
statate ; pe ettnd cartile sacre ale erestinilor isl au origina
cunoscuta de tot]. Rksplindite, din capul locului, la o m Id-
time de popere de diferite moravur], ele au fost necon-
tenit cetite comentate si esplicate in am'aza mare ; muitea
intelectuala cu care an fost tot deuna urmarite, nu le, a
sciumbat integritatea. Fiind traduse in tote limbile,
tot-deuna si pretutindenea se gases], aeelesi ; cit gren se
pot arata caste -va variante, de putina importanta, cu tots
ignorantat-g negligenta copistilor.
Ce isvere mai are Istoria bisericesca afara, de cartile
Noulm Testament ?
Istoria 13isericesca se intemedza inch pe traditiunea u-
niversala si pe serierile bAntilor porinti, ceea cc pri-
veste constatarea aceleiasi credint] si a aceleiasi oganisa-
tium a biserieei, in tote locurile si timpurile, si mai ales
in ceea ce priveste desvoltarea l3iserieei in pantile sale
exteriore.
Noi vedem in lume IDA]. n ite sintem deer
drept sa iutrebm de L./1de ele si care este cea
adeverata ?
Numai la prere ; caci n'a fost nici-o-data in lume de-
cttt o singura religiune, si isvorul acestei religiuni este
insusi Dumnedeu. 'Tote sistemele religiose se lega prin
inceputul si prin invetatura for principals de acesta re-
ligiune unica si revelata. Omit], deli are notion] forte po-
sitive despre Dumnedeu, despre, L; birea intre bine si
reu, ace to notium stint elemente ales nature]. :.ale morale
si stint esential religiose ; dar ele n'au format la nici un
popor, intr'un chip absolut, ceea ce se numeste PcliJirc-
nea.
Clore, este dar or.gina ace-4)r invetminte religiose ?
taut care: Religiunea hind de o ordine superi6ra, DU111-
ne4ett insusi a trebuit s t comunice omuliu and 1-a cre-
eat, niste notium positive despre ea, notium pe care nu
Niel
nieairi
in
e-ligium,
in previa
.iC
www.dacoromanica.ro

46. ISTORIA BISERICEI 509
putea omul sa le gas4sca in sine insusi. Altniinterea nu
s'ar putea expliea acest fond de invetaminte identice care
stint ca bast, courant" tuturor
Si care stint aceste invetuninte fundamentale, ce se in-
talnesc in tote religiunile ?
T6te, faro exeptie, se inteme6za pe dogma unei reve-
latium divine. In istoria poparelor se intimpinA tot -donna
si pretutindenea ace t fapt de capitenie : Ca Dumne4eu
s'a descoperit ( 'a revelat) Omenilor iniciat in 6re-
care invetaminte. Se p6te cline ca faptul evelatiunei lui
Dumneqeu in omenire este ca punctul de plecare al ana-
lelor tuturor natiunhlor (1).
Pe ce se intemek r acest fapt. bine constatat ?
Acest fapt se intemeeza pe ideea despre un Dumnecleu
personal, despre o fiint5, deosebita de nattuii. Acest Dum-
qeu e to privit tot-o-data ca until si multiplu. Acest Duni-
neileu se descopere intrupiradu-se. sau lutind firea omenesca.
Niste asemenea notiuni despre Dutnneleu se gasesc in
China, tot asa ca in Eg;pt, in India ca si in terile polare
Fie ca acest Durnedeu, unu/si mutiplu, se numeste Brama,
Chiven si Visnu, si face treimea Indienilor ; fie cii se nit-
meste Fo sau Buda, manifestandu-se in doue sari tree forme;
num6sea-se El Durrinecleul PerOor, care naste pre cuventul,
care si ae6sta da nastere celor doue principii, a binelui
si a reulm. Fie Chronosul grecilor Sall Necunoscutul care
a dat nastere lm Saturn, si acesta a produs trinitatea care
guvern6za lumea Neptun si Pluton. Fie ea la ra-
sele galice Teutates, principal eelora-lalte divinitati ; sau
ca la Scandmavi, parintele unei trinitati comprise din Odin,
Vil si Ve ;in -fondul tuturor acestor teogonii si mai pre-
sus de tote accste forme locale, se presinta forte lamurit
marea idee de Dumnegeu, unul, triply, creator si revelator.
Mai intillnim in religiunile false si alte eredinti, care
se apropie de ale nostre ?
Da, gasim in tote religiunile credinta ca eista mar
"nuke categoric de fiinti ntijlocir intre Dumne;leil si na-
ua veqluta, genii bone si genii rele, influentirad in bine
sau in reu asupra omului si a naturei. Gasim la tote
credinta despre caderea omultu primar, si aceea a res-
I). bine, aei este tot secretul religiunilor. Nurnat cei
ee ignoreza acest secret indraznesc a confunda creptinismul in
Badisra. etc.
religiunilor.
si 'a-a
: Iupiter,
Notati
www.dacoromanica.ro

47. 510 1STORIA BISERICEI
cumperarei prin un trimis divin. Acosta credinta, mai ales,
este asa de universal respandita, hick filosofil au indicat-o
ea idee fundamentala care a dat nastere tuturor religiu-
nilor. Ceea ce va sii cliciL, a Ina partea drept causa si
princip a totttitt4; afirmatiune falsa.
Ce conchidem noi din cele enumerate phna aci ?
Conchidem ca niste aseminea doctrine nu sunt notiuni
naturale ale spiiituku omenesc. Omul n'a putut s,q le
capete nici din fenomenile nature], nici din traditii na-
tionale. Trebue, prin urmae sa admitem ca omenirea
le-a captitat nu dela sine ci dintr'un isvor contan.
Si care este acest isvor comun ?
Revelatiunea, sad descoperirea lur Duainecleu
Unde o gasim noi ?
Este un popor care are o istorie ma] sigura deck a
tuturor celor-lalte pop:ire ; o istorie neintrerupta eu aju-
torn! ca -it el se sue pint la origina lumei, si care ni-a
pastrat rcvelatiunea care este tipul tuturor religiunilor.
Acesta, este poporul Ebreu. Cartile lui sacre sent, fart
indoa, monumentul eel mai demn de credinta din cote
poseda istoria primitiva, a lumei, si singurele in care se
gaseste explieatiunea marelm fapt al identitate, cedinte-
lor extra naturale in sinul omenirei.
Cum eonstatam noi ac4sta ?
Dupre cartile sacre ale poporulul ebreti, Dumnegeu este
mt/ si tripht in fiinta sa ; el a ereat lumea prin euven-
tul sea, si Spiritu] Lur acopere lumea intrega eu influ-
enta sa. Dumner,leu a creat fiinti mijloch intre El si bane.
Priritre aceste flint' curat spirituale, unele au remas butte,
altele abusand de libertatea for an devenit rele. Si unile
si altele au o influents a-atpra lumei, bunt sau rea, dupre
natura lor.
Ce mai vedem noi in aceste carti, relativ la om?
Omul creat fericit sufera influenta vetamatore a Spi-
ritului cella rea ; cade din starea sa primitiva si lumea
degenerate a simtit nevoea de un Rescumperatoriu. Duni-
ne;leu promite, si credinta in acest fiitor 11ThiAtuitoritl
fu punctul central a toter religiuni. Insust poporul ebreil
devine simbol al aeestui Rescumperator. Cultul it figura
in tote riturile sale ; profetr veniau din timp in timp sa
anunte data venires sale, nasterea Lui, caracterele care -1
'1
insusl.
www.dacoromanica.ro

48. ISTORIA BISERICEI 511
distingeait, pan5 i diversele imprejuran ale vietei sale si
ale jertvei sale rescumperatore.
Ei bine, cum aceste credinti devenira univenale ?
Diverse le popare elite din aceesi tulpina, imprastiindu-se
pe fata a tot pamentul, au dus en ele gi aceste credinti ;
si era forte natural sa se piistreze mai curate in Iudea,
in Asia centrala, carea fu punctul de plecare a popdrelor.
Dar pentru ce nu s'au pastrat uniform la tote poparele?
Din causa diferintet intre localitati si climate ; cam na-
tura indata a oferit imaginatiunei celor stabiliti in dife-
rite departari, fenomene noue, dupre climate ; apoi, fie-
care popor si-a format traditiunile sale nationale ; ast-feliu,
printre notiunile religiunei primitive, se amestecara ele-
mente eterogene, care, mai Inuit san mat putin, a trebuit
sa le desfigureze. Iaca de uncle pro in atatea diverse
forme ce intalnim in religium, alaturea cu un fond i-
dentic, care domneste pretutindenea.
Care fu rolul crestinisnmliu in privinta acestor credinti?
Cand a venit in lume Dumnecleu-omul Thus Christos,
nu putea sa i propuna ca stop de a distruge revelatiu-
nea primitive ; cici ac6sta pleeand dela Dumneclett, este
insust adeverul, i adeverul trebuia sa remana vecmic.
De aceea, in invetiitura e' angelica trebue neaparat sa
crasim dogmele fundamentale ale tuturor religiunilor, des-
facute insa de tote ermile locale.
Mai mult incd, Dumneqeu a pus in om, ea basa a na-
ture] sale morale, confliinta, adec L niste notiuni capitale
de bine ; inteligenta, adeca un spirit 1 uninat de primele
adeverur]. Aceste notiuni esentiale an de autor pre Dum-
negeu ; ele ail fost sunt desvoltate prin filosofie. Egos
Christos nu putea sa distruga nice ac4stii revelatiune na-
turalet, precum n'a distrus pre cea positivd (1).
De aice provin raporturile cele atilt de lovitOre ce se
intimpina intre Evangelie si religiunile vechi de o parte,
intre Crestinism Filosofia bine intel6sa, de alta
parte.
Ora !Irma).
Innocent M Ploeltiniu
(I). Positive se name* religiunea naturala datl in srris lui Moisi
mai antei, apoi, prin. lisus Christos, apotolilor bisericei.0
ii
si ti
ei
www.dacoromanica.ro

49. DONATIUNI.
D-sora Maria T. Apostol, D. Filip T. Apostol si
D-na Elena C. Fleva, ati oferit bisericei St. Apostoli
din conmna GurgueV, Jud. Braila Shntele vase in
valare de 500 lei.
D-nul Aldea Panaitescu din comuna Magurelile
Pl. Cricovu Jud. Prahova, a (bruit bisericei din co-
muna, ScaiosiT catunul Fundeiii o truce mare pentru
Vabodul din Joia mare.
Protosincelul Dionise Niculaiovici superiorul Mo-
nastired Tismana, esprima prin publicitate multa-
mirile sale Domnulm Ministru al Cultelor si D-lm
Arhitect Savulescu pentru re,paratiunile facute anul
acesta la acea monastire.
6)tg,
www.dacoromanica.ro

50. TA LO U
De nunicrul comunelor, al cdtunelor, al Bisericilor, al
Preotilor ,si al locuitorilor din Eparhia S-tet Mitropolia
Moldova i Suceve.
Wrmare. Ver;11: No. 6, aunt XII. pag. 464.
"t4
° 9'z 5
C:, ,74 -a
Comuna C a t u n a A ,,-,,, ''s, g Observatil
4 P-, a.
Lespezile 2 1 132
Heciu 1 1 317
Siretelu 1 1 226114 Lespezile
Stolniceni-Slobozia 1. 1 215
Badilita 1 1 101
Hartopele 1 1 227
CristetI 1 2 403
Motca 1 2 320
115 Cristesti Bourenif 1 1 164
Here§tii 1 1 161
Honnta 1 1 110
f Stolniceni 2 2 182
116 Stoln. Prijescui
Cosm e.,iti 1 1 166
Sasca mare 1 1 167
Sasca miefi, 1 60
117 Sasca Bogata 1 99
Paisenii 1 1 173
118 Baia Baia 1 2 513
Bogdanetii 1 1 462
119 .. I Ra ca 1 2 411
' Slatiara 1 1 99
f` FAntana Mare 1 1 126
120 Fint mare Cotu Bad 1 1 112
1 Dumbravitele 1 125
' Ciumulqtil 1 1 1561
Nigote§tii 1 1 118'
Mestecmil
Movilenii
24
19
121 Ciumulesti Camarzanif 1 8
Leucusestii Dimitriu 1 1 28
Leucusestii Softa 24
Ioneasa 1 1 59
122 Tatarusu
Tatitru§ii. .
2 2 447
42
123 Uidestil 1 oleltii 1 1 182
ForktiT 1 1 163
Billerica Ortodoxii Reraing
4.
e'
I
1
1
www.dacoromanica.ro

51. 514 TAM STATSTIC
c;
'074
Comuna Cotuna
Oq
Observa0
123
124
125
126
127
128
129
130
131
132
133
Uidesti
.
l
Upicenii
Rosiorii
DriiganestiT
Brusturii
Sevestii
Sohnarestii
Draganestii Ton0
Poeana Prisecii
Ortestii
Giulestii
Dragusenii
Dragusenii Brostenii
Sirbii
Boroaea
Moisa
Boroaea Barastil
Tarzia
Grosii
aru
Sam Dornel Panaciu
Paltinisu
Brostenii
Cotargasu
Brostenii
Ho lda
Crucea
Cojocii
Farcasa
j Crapaturele
Farcasa Parau Pante Ste-
jar
Negra Sarului
Negra Sarului, erirrul
1 1Vladeiu
taleiil / Parau Car jii
ICozonestiiGura Negri):
Dorna
1 G-eosenii(Ort6ea)
( 1VIalinid
Malillii { StanisaracuValeni
1 1 124
1 1 114
1 1 171
1 1 195
1 1 95
1 1 48
1 1 32
1 1 35
1 1 51
1 1 118
2 2 295
114
1 1 50
1 2 519
1 1 124
1 1 67
1 1 73
1 1 67
1 2 281
1 1 244
1 1 165
1 1 168
1 1 107
1 1 152
1 1 145
1 1 100
1 1 123
1 1 78
2 1 127
1 2 343
1 264
1 1 92
1 1 113
1 1 239
1 1 237
1 3 500
200
Oti
i
I
i
1
-
1
t.
www.dacoromanica.ro

52. AL MITROPOLIET MOLDOVEI 515
rI
F.
Comuna Cotuna 6 6 9- Obserialli
?;')
133 Malinii
134 Sabasa
135 Borca
136
H
CD
0
H
0
1
I
Dracenii 1 1 315
Gainestii 1 2 300
Sabasa 1 1 173
Borca, 1 1 211
Judetu I Botogani
Adormirea Mai-
eel
(Uspenia)
St. Gheorghie
S Voivozi
Intrarea in Bi-
serich a Mai-
eel Domnului
(Vovidenie)
St. Niculae
St. Ion Botezat.
S-tii Trei-Ierarhi
St Spiridon
Pogorireast. Dub
St. Dimitrie
St. Ilie
Prea Cuviosa Pa-
raschiva
Intim pin D-lui
St. Nicolae (Po
pan 0)
St. Pantelimon si
st. loan I3ote-
zatorul capela
Spitalului
Invierea st. La-
zar dela cimi-
tirul Eternit.
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
3
2
1
79
36
100
3 36
2 GOO
2 250
2 224
1 135
3 500
2 20
1 200
1 I 2 GO
1 2 30
1 I 2 112
1
1 1 1 30
c
PI
F-.
Domnului
1
6
a-7a a'
41
0
I
www.dacoromanica.ro

53. 516 TABLOt STATISTC
u,
, ,
° $L) omuna
Z 5
C a t u n a A; 5), cs
ciii 4,.
A; g, Observant
Rachi tele 1 1 95
Cismeaua 1 1 49
137 Popautii Rosioru 92
Teascul 18
Luizoea 15
B al u senii 1 1 130
Sta tic mil
Tochilenil
1
1
1
1
122
61
138 Balusenii Buz enii 1 1 114
ZoiceF,;til 1 59
Co -tileni.1 21
Tulburenii 1 1 46
Costine§til 2 1 145
139 COStilleStii
Leorda Arapu 1 -- 154
I Dolina 1 1 81
GhrbAnestii 1 1 135
Van Atorii 66
BrAndestil 1 1 50
140 Garbanestii
Talpa 30
Siliscanii 1 50
Tomestii 1 1 83
SQrocenii 1 40
Burla 21
Zlatunoea 1 2 220
StAnestil 1 45
Stroestii 1 1 150
141 mon Baznosa
Cernestil
1
1
1
1
150
65
Iuresta 1 80
Garbestii 1 50
Coseiugenii 1 50
Draqanii. 1 1 236
142 Dracsanii Dracsinii 1 1 224
Cerchezenk 1 1 130
143 Targu Sully. Targu Sulica 1 2 160
144 Costestii
J Costestil 1 1 150
1 1 130
-*
0
,s
.
, 4
,._'3
I
www.dacoromanica.ro

54. AL MITROPOLIEI MOLDOVO 517
C01111117 a Cotuna 3 T. Observap
144
145
146
147
148
149
150
151
152
153
154
Costestii
Cocoranit
II
1
Manastirenii
oldanestii
Curtestii
Copalku
Uricenii
Flamanzii
Cosula
Slobozia Sacat.
Feredienii
Dorobantul 1 200
Teisora 1 1 701
Cothrgaciu 1 1 60
Cocoranii 1 1 99
Cervicestil 1 1 92
Ipote§tii 1 1 43
77
1MAna stirenil 1 120
0 ntenii 1 1 150
CalugareniI 1 1 200
IonoF,4enii 1 1 190
olcilinetiff 1 58
So cruj enil 1 1 100
Viforenif 95
Starosata 1 115
13atiinqtii 1 95
Curte§til 1 1 76
1 92
OrAsenii 1 1 225
Stances;ti cu Bo
to§anca 1 232
13aisa 1 1
M-re Doamnei 1 82
Agatonul 1 1 51
CopalAu 1 1 257
Uricenii (Rosin -i
genii) 1 1 108
Tulburea 46
Stahna 84
ChitoveniI 1 1 45
Fl Adrian qii 2 1 201
llama nzil 1 1 156
Poiana Prisacani 1 46
Cosula 1 2 350
Slobozia Sachtura 1 1 276
Feredienil 1 112
Poeana 50
Unsa 55
,_
T,.
° .- °:4z
t
. 2
.5 I.co
6 2
II
Cititim6rek;tii
Baicenii
1
I
www.dacoromanica.ro

55. 518 TABLOt STATISTIC
; Comuna Cotuna
0
O
. ;" _8
:7-13 abSerVatill
°
155 Cristestil
Criste§tii
Schitul Ortienii
1 2
1
( Delenii 1 2
156 Delenil
j Slobozia Delta 1
I Maxutul 1
Parcovacii 1 1
Lath ii 1 1
157 Latall Priljenii 1
I Storestii 2 1
158 StOreP I Sandrenh
T firgu Fru m u §i ca
Radenh 1 1
Boscotenii
159 Radenii Maul Bals
Bahluiul
Vladenii 1 1
( St. G-heorghie 1 1
St. Dimitrie 1 1
160 Urba Harlaul St. Nicolae 1 1
Capela spitalului 1 1
161 TirguBurdujeni Targu Burdujeni 1 2
Satu Burdujeni 1
Plopenii 1 1
Fete§tii
162 Satu Burduj.
IVIirenii
Prilipca 1 1
Tes,wu0
Bucecea 1 2
Tfirgu Bucecea
Grigore§tii 1 1
163 CalifieSti Snninicea Micles-
cu 1 1
Calinestii 1 2
Fantanelele 1 1
Slobozia
164 Fantanelele 1 1
Bane tii 1 1
448
43
280
50
70
80
50
70
iii
59
20
130
20
10
10
190
115
115
123
129
223
200
45
17
106
9
299
50
96
114
150
120
70
169
160
° 2
{
Roc,leanii
I
www.dacoromanica.ro

56. AL MITROPOLIEI MOLDOVEI 519
Comuna Cotuna
F.
C
z z Observatil
164 Fantanelelel
165 Conn
166 Salcea
167 Brehuesti
168 Poeana Lung
169 Dumbrayenif
170 Nora 1,
171 Thrg §teranqti
Satul Ste- 1
172
Mush 1
173 Trusestii
Jolde§ti1
Baluseni (Stama-
ti)
Sarafine§til
Cornil
Salcea
Siminicea Bal§
Brelme§tii
Vladenii cu Hu-.,
SI/1.1111
Mandre§tii
Hri§canii
Bursucenil
Corocae§tii
Hancea
Poeana Lunga
Icu§enil
Protopopena
Vorona Noua
Chiscovata
Vorona Musteata
Vorona Dobro-
vosebi
Dumbrilvenii.
Varatecul
Salagenii
Vere§tiI
Tudora
Vorona Mare
Targu tef the tit
Satul teffine§til
Badiutit
Stanca
True§til
Mascatenii
Hulubu
1 1 186
1 1 204
1 1 187
1 2 328
1 1 295
1 1 382
1 1 299
1 1 300
1 1 201
1 1 36
1 1 129
1 1 134
1 76
1 1 147
1 1 75
64
16
1 98
1 9
1 31
2 3 600
1 1 92
1 90
90
1 1 443
1 1 104
1 2 92
1 180
1 1 78
1 125
1 2 274
1 1 87
1 139
1
1
(
(
(
'111
i
J
www.dacoromanica.ro

57. -11-111-'11-1-11111-1-1'1"-1-1-1--11
5 2 0 TABLOt STATISTIC
o P Cornuna CotunaZ =1
V
Mihalapnii
Bratenii
174 Bratenil Paunu
Nastase
Slobozia
Babicenii
Bro§tenii
175 Babicenii Guranda
Barsane§tii
Durnetii
176 Durnqtil
Cucutenil. Teas-
cu
Cueutenii Raze§i
17 7 BobuleSii Bobuletii
Ungurenii
1 78 Ungurenii Epurenii
Vicolenii
Reusenii
179 Cominfir0 CoinAndare§tii
PogorA§tii
Rediul
Dangenii
Strahotinul
Buhacenil
180 Dangenii Bivolarii
la cobenii
Rumenii
Co§tenii
Todirenii
181 Todirenii Hlipicenii
Cobicenii
Buimitieenii
Petre§tii
182 Buirnacenii
Satrarenii
CrAciunenii
JumAtMenil
Albetil
....c
...-, I zd
;.., LL
t-z
Al Observalli
1
1
1
-1
1
1
1
1
1
i
1
1
1
1
I
1
1
1
1
I
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
122
184
54
45
90
68
32
93
36
120
50
30
225
269
111
47
125
28
30
35
117
51
121
25
104
26
15
147
174
41
65
34
40
36
30
165
1,2
www.dacoromanica.ro

58. .4..
° ..(13 Comunaz'-'U
182
183
184
185
Buimacenii
Dobaracenii{
Ostopcenii
Ranghilestii
186 Mafia Rupta
187 Ri DglillleStil I
188 Urba Doroboitil
189 Braestil
190 Corlatenil
191 Vaculestii {
AL MITROPOLIET MOLDOVFI 521
Cotuna
c,
OF-1
X ,94)-cia
.
:4=-'
O 0
X 4
n-i
O 5
z8._
Observatil
Capu Piidurel 12
Dobarcenil 1 1 168
Ci§mane§til 1 59
OstopceniIltaze§) 1 65
Romane§tii 1 30
Ostopcenii Bats 1 60
1Bascacenil 1 60
Damidenil 1 80
Ranghile§tiI 1 1 200
Berza 1 1 60
Ili§enii 40
Barosenil 40
Dorne§tii Mitro-
polil 1 1 20
Santa Maria 90
Ripiceni1 1 1 120
Lehne§til, 1 1 120
Movila Ruptit 1 1 60
(sarata) 1 1 100
Ceornohalul 1 1 120
Calarali1 200
Judetal Doroboiu
Adormirea
St. Nicola):
1
1
2
)452
Brae§tI Gherghel
Brae§ti Gheleme
Popenif
Busnicenil
Corlsatenil
1
1
1
1
1
1
1
1
155
70
30
130
11230
Vladenii
David6ea 1 1 150
Carasa
Miclaulenii
Vacule§tii
Sanemita
1
1
1
120
424
148
_
1
1
Jivertenii
2
...:
lull
www.dacoromanica.ro

59. 522 TABLOID STATISTIC
cl
o ornuna Cotuna
e
o
44
0r--I
Prilipcile 1 1
191 Vaculestil Horlacenil 1
Gorovei 1
Sindriceni1 Cana-
1 1
Sindricenii Gther-
192 Sindricenii gllel 1 1
Buthaiu 1 1
Cobala 1
Stracora 1
193 Hantestil Hantetif 1 2
Virful carnpului
Maghiru 1 2
194 Virful Campu-
lui
Ionh§enii
Dobrananti-ba-
3
pal 1 1
195 Hiliseu Curt
Hi li§eu Curt
Hi lileu Gafencu
1
1 1
Zarnosfea 1 2
196 Zamostea Ceomartanu 1
Balinestii 1 1
Lozna 1 1
197 Lozna Caline§tri
Grhmestii 1 2
Verpolia 1 1
198 Gramestii Budetii 1
Botsinita
199 Adancata
Adancata
Mitocu
1
1
1
200 Tureatca
Senhutii
Puenil
1
1
1
Darsca 1 1
Candestil 1 1
201 Dersca
Negru
Yladenii
1
1
1
Vitcanif 1 1
Talpa 1
z Obserygil
93
81
11
420
405
200
246
219
17
1365
292
144
90
40
340
144
120
70
32
0)
0
Z..
n FLU
PitrA,u
z
.
0 Ez
www.dacoromanica.ro

60. AL MITROPOLIEI MOLDOVET 523
z° 9 Comuna
202 Dimachenti
203 Zvoristea
204 Urbea
205 Pilipautil {
206 Pomarla
207 Cordareni
208
209
210
211
Hudqtii marl
Tarnauca
Hriatca
Mamornita I
Cotuna °z .73'
Dirnachenii 1
Matieni 1
Vatra 1
Dealu 1
Poeana 1
erbrtnestii 1
Berestii 1
2
Satu Mare
Lunca 2
Pomarla 1
Corjautii 1
Hihseu Basota 1
Dumenil 1
ipotenii 1
Varcolici 1
Cord'grenii 1
Grivita Ghin-
ghe6ea
Slobozia 1
Cracalia 1
Liveni Sofiani 1
Liveni Varnov 1
Lupenil 1
Alba
Concesti 1
Vatra 1Bascu
Tarnauca 1
Probotestii 1
Patrasceni 1
Hriatca 1
Godinesti 1
Becestil 1
Mamornita 1
Locovita 1
Sinihal 1
-6 Observatii4
1 155
52
1 296
1 283
84
1 130
227
2 200
1 302
1 2163
1 432
1 584
1 167
1 97
15
1 130
1 25
1 60
1 38
J 1 42
1
27
1 185
1 217
201
1 169
86
1 274
1 303
1 182
1 195
1 150
1 "100
1 64
66
1 184
1
(
I 75:
I
Mi Judicial
www.dacoromanica.ro

61. 1
curent
524 TABLOt STATISTIC
Comp na C o t u n a
.-. ra
t .f. 7r.-='
.:3%..- ':3-1 :fg
a r ig ,:l
Observatfi
211 MaMOrnita I
f Cot. Hotinu
Streanga
40
74
Buda mare 1 1 94
Buda mica' 1 92
Slobozia 1 42
212 Buda
Pasatu 1 98
Mogo§e§ti 1 162
Mihoreni 1 G6
{ Fundu Hertel' 2 1 150
213 Movila Baranca
IPoeanaOroftiana de sus 1 1 250
Oroftiana de jos
214 Oroftiana Osebitil de Ord-{
tiana
Suhara' u 1 1 250
Livia 1 1 100
215 Suhardd Comanesti 1 1 100
Mien Anti' 2 1 100
Havarna 1 2 438
216 Havarna 1 Garbenii
i Hane§tii 2 2 376
217 Hato CristineFAii 1 1 169
Damilenii 1 106
( Bivolu Mare 1 1 193
218 Bivolu `( B' lul Micwo 67
( Isnova tu 1 1 196
219 Radauci
( Racirtuti 1 1 199
Mitocul 1 2 1
Ghirenii Curt 1550
Crasnalenca 1 1 t
220 Mitocul Bodranu
Zoitanu
Panait6ea
{ Stinbienii
221 Stiubienti 1 Chischrenh
t Petricani 2 2 470
--
_
www.dacoromanica.ro

62. AL MITROPOLIET MOLDOVEI 525
° F' Comuna5
U
7
. .....
g0
Cotuna ;',. t 1--i,- a' .7.6 ObSerVatil
. ..,.c,
aas
221 Stiubienll
( Ibhnesa
( Cotul Negru
( Mileanca 1 1
222 Hem ( TatarAsenii 1 1
.383
172
1 Horodistea 1 1 86
223 Horodistea
j CrAinicenil
Cuzlitu
1
1
1 134
62
Slobozia 1 48
Targu Sevenii
1
2 2
224 Sevenii Satul Sevenii
{ Bozieni
' Donaosenii Flon-
dura 1 1 72
Tescurenii 29
Manoleasa DA-
moseni 36
Hrittinii 26
225 Manoleasa
Boldu
Taco-
1 8
vachi ____ 35
Volovatu Stroici 1 70
ManolesaHritani 26
1
. erpinita 41
Livenii 1 122
Athisenii 1 / 130
226 Ylasinesti Vlasinesti 1 1 175
Cociusca 1 1 144
Wureni Tautu 1 63
227 Cotiusca
Putiurenii 48
Ichimenii Softa
}Ichinaenii Pisos-
cbi 1 } 49
1 Darabanii )
228 Darabani Cornestii ) 1 2 497i
Bajura 1 1 185
229 Paltinip
( Paltinisu 1 2 299
( Ivancamivi 1 1 170
....
Z
Volova4u
_
www.dacoromanica.ro

63. No.
Icurent
526 TABLOU STATISTIC
Comuna
-74 U t.
Cotuna z 1, '=' ..1 3 T.: Observatii
w :, o0
,,,1
as z
229 Pa Itinisu Tei6sa 1 1 145
230 Vornicen11 Vornicenit 1 2 460
Plopenii marii 1 1 240
Plopenit mid
Barzesti
Podul231 Barzestii
Stamati
Thutestii
Vicalenii
I
1
Hanestii 1 1 292
232 Sarbii Slobozia Hanesti
Mora jori;
233 Hudestii mid
t
Meoreanii 1 1 427
234 Hertea Hertea 1 1 105
235 Broschtli
( Briroseautii
( 1 restian.
2
1
2
1
480
114
Avramenii 1 1 150
AdAsenii 1 99
236 Avramenii
Borolea 119
Zahoreni SO
Dragusenii de jos 1 1 101
Dragurnii de
237 Dragusellii
sus
Podriga
1 96
96
Niehitenii 52
I chin eni 1 62
Urbea Iasi
238 Biserica Banu 1 3 40
St. Gheorob li Lo-
:t zonshi 1 1 150
t..z., 1)
CuviOsa de sus
Nasterea Maiei
1 1 85.
,;-
,,,' D-lui 3 23
= St. Treime 1 201
77
Toma Coznia 2 200
°'
-4
www.dacoromanica.ro

64. Conmna
T
H
H
T
H
H
H
H
AL MITROPOLIEI MOLDOVEI 527
.... , .. . 1::
Cotuna O :EZ, 0 = 0 .9 Observatli
Zi ?I, z E z -5
az Q. ......!
St. Trei Ierarlii 3
St. Andrei 2 95
St. Vasile Nico-
lina 2 62
Frum6sa
lnaltarea S-tei
3 65
Cruel 2 100
St. 40 Martini 2 50
St. Ion Boteza-
torul 1 40
St. Teodor 1 40
Dancu 3
St. Sava 3
Buna Vestire 3 185
St. Atanasie §i
Chiril 1 28
St. Dimitrie (Mt-
1) 1 16
St. Ilie 3 6
Mitocu 3 30
Vovidenia 1 58
Vulpea 1 20
St. Stefan 1 150
St. Haralambie 2 100
St. Neculai de
sus 1 38
Golia 3
Barboiu 3
st. Iongura de our 3 400
Curalari 1 34
St. Pantelimon 2
Biserica Alba 1
Barnovschi 3
St. Lazar 3
St. Nec. Don:mese 4
St. Imparati 1 60
St. Nicolai Sosea 2 250
H
Pi
f
s-
z3
[II
rA
.
El
W
W
A o,
_
www.dacoromanica.ro

65. curent
No.
Bisericilor
No.
preotilor
528 TABLOC STATISTIC
t' manna C o t u n a
t
Z. Observatii
O
,,
St. Voevozi (Ru-
feni) 1 50
St. Vasi lie 1 150
Nicorita 3 100
St. Dimitrie Mi-
sai 1 30
St. Neculai (ciur-
chi) 2 350
st. Voivozi (Rosca) 2 100
RECAPITULATJ E_
A; JUDETUL
13
F:
O
o
=64
.;?:
0
0
75
i.r.:
'''
co
1 Jud. Iasi 43 257 170 150
2 Neamtu 52 161 183 197
3 Suceava 40 150 133 150
4 Botosani 52 196 165 160
5 Dorohoi 50 174 128 114
6 Urba Iasi --- 43 85
237. 938. 822. 856.
t
''' r58
EQ
--
y
www.dacoromanica.ro