1899 10

1:
011-
:Qz
wJ-
tdi
WI 6'2
.gii34=72.
-NENIWNWIFf:
A
ROMANAORTHODOXA
Revista Periodict Eclesiasticg.
A
SANTULUI SINOD AL STEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE
ROMANE.
ANUL AL XX11-lea, No. 10.
ME&MMMMii
TABELA MATERIILOR
1 Moral, libell 961
-2 Dionisiu Areopagitul 977
3 Indreptarea sail m&ntuirea omulul dup6 inv6-
tatura lul Origen 985
4 Andre In. aguna. .
.7741.4$4S .
995
5 Istoria M -reI Cernica 100
6 Massillon '`f '., 1049
7 BisericeseI :, 1054
8 Bibliografie c) R 151; 1059
9 Cuvint pronuntat de Icon. I. Teodores,q,u. i.: 1062
10 Varietate bisericescil . .
11 DonatiunI . . . -.. . -. .'pa; .- ..': =.' . . 1069
. io ',74, . 1066
BUCURETI
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICEFI.
18 9 9
:Yel:
Ali
131sERIcA
MA.1TT...T.A.Ft.=
Pap.
,
. . .
, r
01
,.
va
.
alre,
E ramming
mi
.
. . . .
.
., .
,.: . .
i-of
'4 '4
mob .4
EME6
www.dacoromanica.ro

ANUL XXII BISERICA ORTODOXA ROMANA. No. 10
MORALA LIBERA.
Mora la libera, morals independents, este strigatul unanim
al celor trel marl cola, panteista, positivists §i materialists,
carl represint asta-41 ateismul §i necredinta.
De la ideile for teoretice tote aceste coll vor se, treca
la practica. Nu se multamesc numal cu emanciparea cuge-
tarel umane, ci vor §i voinca absolute, ,7i cu des dirk-
qire libera,, libertate absolutes in t6te. In idel, In con-
vingeri, dar mal ales in materie de credintA, cugetarea omu-
lul, clic el, nu trebue se, albs nici o pledica, incatu§are, sad
marginire §i nici un criteriti sail principiil normativ. i pre-
cum acestea nu trebue se, marginescl libera cugetare, ele
trebue se, lipsesca §i din viata omulut Libertatea abso-
lutes in cugetare, qi libertate absolutes in faptuire,
este tinta §i scopul suprem al invetaturel luturor adeptilor
§cOlelor de mai sus.
Nimenl nu trebue se, cugete §i se, volasca de cat ap cum
it convine, ca ap este bine. Sa nu crell de cat aceea ce
vrea i II convine. S. nu respecte i se, nu admits nici o
probe, ce i s'ar aduce pentru convingerl sail credinte, carl
nu 11 convin §i pe care n'ar voi se, le primesca. Fie-care
-sa fie liber a face ce it place §i ce II convine; late, suma-
ric vorbind Wta teoria i WA, practica acestor §cOle cars ail
pretenliunea d'a inaugura si oferi omului cer nou si
pament not.z aci pre pcim,ent.
www.dacoromanica.ro

962 MORALA LIBERA
Cu totil, ca sa ajung& mai cu Inlesnire la telul lor, ataca
in deosebi credinta 'in existenta III Dumneolet. Nu este
Damneder, spun i afirma catre top cu cea mai mare
indraznela. Mal' pre sus de tote, este si trebue sa fie cuge-
tarea libera a omului, si de ea trebue sa asculte si sa se
conduca fie-care. In cugetare si in fapte, ea si numal ea tre-
bue sa inspire pe fie-care om. Morala si principiile de cart
trebue sa asculte si sa se conduca fie-care om in viata sa,
trebue sa fie libere si sa, n'alba nice un amestec ea
nicI un fel de idee, dogma sail invetaturg religidsa.
Mal mult chiar, directiunea moral& a societatilor, nu trebue
sa apartina nits unel bisericl.
Limbagiul acesta it in cu atata indrasnela si fanatism
In scrierile, ziarele si conferintele lor, top adeptii, acestor
scOle, in cat proselitil lor, crest pe fie-care di, mai ales di
ast-fel de idei magulesc natura cea slabs a omului si multi,
fara WO dea sema de pericolul social, ce'l aduc primirea
si inaugurarea lor, le primesc de bune si be propaga pretu-
tindine. Unil isi fac chiar o placere inspirandu-le si copiilor;
Tar alp,. in naivitea lor, le sadesc in inimile tineretului cu
credinta ca ele sunt noua cerinta a timpului, si directiu-
nea in care trebue asi educe si WO cresca fie-care co-
piii set
Asta-di maT mult de cat orl cand se face mare caz de
morall libera, independenta si emancipata de religiune. Pen_
tru aceea si mai ales fiind-ca putini cunosc ca emancipa-
rea acesta a moralei sta in stransa legatura cu ideile si
doctrinele subversive contra religiunel ale Panteismulul, Posi-
tivismulul si Materialismulul, cu alte cuvinte ca ele merg
mana In mana cu ateismul de la care se inspira, este bine
sa vedem: Ce este acesta morala independenta si pentru
ce acesti representanti al ateismului modern, patronatorl al
el, o separa de religiune. Ca In urma A, putem vedea si
sa ne convingem ca morala independenta nu este alt-ceva
www.dacoromanica.ro

MORALA LIBKRA 963
de cat ateismul tradus din teorie fn practica, ca morala in-
dependent& este ridicarea, desfiintarea si distrugerea mo-
ralel, si ca o ast-fel de moral& duce la sguduirea baselor
societatel, introducend pretutindeni desordinea, -coruperea
bunelor moravuri si anarhia.
Dar ce este si din ce consta morala fiber& si pentru ce
ateistil vor morala jndependenta si fara religiune?
Ati trecut 19 secole implinite de la aparitiunea luminel
evangelice, si asta-c11 ca si la Inceput si in WA, vremea, tre-
bue sa prea marim pre Dumneqea si sa bine-cuvintam pe
apostolil s61, cad prin predica Evangeliel, at pus bazele
adeveratel civilisatiunl pre pam'ent, dandu-ne o invetatura
si o morala .tat de tralnica si sanatOsa. Cad, cu tota, lupta
ce s'a dat acestel dumnecleesti invetaturi in decursul ve-
curilor si mai ales in secolul trecut si in clilele nOstre; mo-
rala evangelica este norma si sufletul de viata al societati-
lor cart stall in fruritea civilisatiunel intregei omeniri.
Or call ail fost vederile si chiar ratacirile lumel vechi
idololatre lap. de morala, fie in partea el teoretica, dacg.
ne-am referi de exemplu la Platon, cu tot geniul si intelep-
clunea de care era inzestrat, fie in partea practica, dace,
avem in vedere pe aceea ale caror moravuri apostolul Paul
le desaproba si combate din tote puterile sale, Dumnedeii
nu a voit sa- nu ne dea probe, si tuck evidente, despre
nemurirea legel morale ce a sadit'o in inima omulul d'o-
data cu creatiunea sa si pe care l-a luminat'o at lumina
evangeliului lubitulul sell fiti, Domnul nostru Christos.
El a 'nada in inima omului chiar si limita pana unde
pote sk merga si sa ajunga gresala si erOrea si peste care
omenirea cu tot. ratacirea, viclenia si reutatea el nu a pu-
tut si nu pOte trece. Asa in cat Omenil, cu tOta r6utatea
for n'ai'l cutezat nici odata ca sa dea vitiulul numele de
virtute, si tot-d'auna au simjit nevola d'a apropia pe cel
bunl, sincerl, modestI, facatorl de bine, ca sa se bucure de
fins
www.dacoromanica.ro

964 MORAL/ LIBRA
el, de contactul §i de bine-facerile lor, si din contra, tot-
d'auna au evitat §i evita pe cel 1.61, perver§I §i faatori de
rele, cad apropierea si contactul cu ace§tia, simt §i §tia ca
nu numal nu le e de folos, dar din contra II vatama §i
moralminte §i materialminte.
Daca vre odata ar fi posibil ca limita acesta naturals sä
se OM depa0, cine pOte prevedea unde ar ajunge omeni-
rea §i cum ar fi cu putinta ca sa mal fie vre un echilibru
moral ? Cine ar mal putea atuncY deosebi binele de reil, vir-
tutea de vichl §i ceea ce e folositor de ceea ce este vata-
mator? Singura legea morala inscrisa in consciinta fie-carul
om este care nu lass a se depa0 acesta limita, i singura
ea, luminata, de legea morala a Evangeliulu! Jul Iisus Chris-
tos, duce pe fie-care cu pal sigurl la practicarea binelul
0 a virtutel preservandu-1 de ceea ce este reit i vatamator.
Ast- fel chiar si ate cel mal pronuntatl, materiali§til, pan-
tei§til, positivi§til 0 fatali01; toil cel ce tagaduesc si nega
existenta luI Dumne4eu §i a sufletulu!, toil cel ce nega li-
bertatea morala §i responsabilitatea omului, chlar §i cel ce
nega dreptatea dumnecle6sca si viata viitOre, cu totil fall,
vola §i contra consciintel §i convingerilor lor, suet nevoid
sa vorbesca, si el de morala, cad d'altmintrelea n'ar mal a-
vea nicl un loc §i nicl un rost In nicl un colt al societa-
til umane.
Dar toll ace§tia find nevoid a recunNte necesitatea mo-
rale], vor sa alba un refugia pentru a'0 putea introduce
§i aci ideile lor subversive §i periculOse. Spre acest sfir0t
el vor ca morala sa fie libera §i independenta, de or ce sis-
tern filosofic §i de orl-ce idel, dogme §i invetaturl religiOse.
Sub acesta formula cu totil se unesc si se impaca fra-
te§te, cad cu toil devin ate si propag una §i aceea§1 in-
vetatura pe care o urmaresc pe tOte cane si prin tOte mij-
lOcele. Chiar §i acela cart n'aa In cugetul lor d'a nega pe
Dumneclea, Inca se unesc; cad li se pare ca ved realisata.
www.dacoromanica.ro

MORALA LIBERA 965
o mare isprava, sfarimarea si nimicirea on carel legaturl
Intre morals si religiune, inaugurand ast-fel libera cugetare
cu care le place a se uni chiar si majoritatea, ca sa nu.
liceni mat to teistil.
Intentiunea dar v6dita a tuturor celor ce vor si sustin a
avea o morals libera si independents de religiune este a-
lungarea lui Dumneclet si din morals, precum, in teorie,
'1 alunga din consciinta si cugetare. La sclinca for Para
Dumnedeli, vor qi morals Para Dumnedeez.
Sistemul for consta cam din urmatdrele: «Dumnecleil nu
«se amesteca si n'are ce cauta In morals. Ea pOte sa existe
40 far& ca sä existe Dumnecleti,.
Morals libel% dar este aceea care sustine ca nu este ne-
vole a pleca de la Dumnecle spre a'l avea norma si prin-
cipiti al faptelor, al miscarilor si al vietel nOstre. Ca nu
este nevoe de existenta lui, de credinta in el, de dogme si
inv6taturl religiOse, Did char de ideile unei religiuni, on
cat de positive ar fi ea, fie chiar teista sat' naturall. i
pentru acesta adeptil acestel morale, n'au si nu admit nici
un fel de religiune, nici chiar pe cea naturala. Nu vor si
nu primesc nici o alta religiune de cat pe aceea a morale!
libere si independente.
Principiile acestel morale sunt cam urmatOrele:
«Regulele si principiile morale nu pot nu si trebue a de-
«pinda de cestiuni teologice si metafisice,. «i acea moral&
«care nu atarna de nici un fel de credinta religiOsa sal).
«idee filosofica, etc.,.. este morals libera, morals adev6rata,.
«Morala care depinde de teologie sad filosofie, dup6 ideile
dor, este nu numal false, dar char perkuksa !).
«Tineretul nu trebue sa. ma! Invete a se conduce de mo-
«rala religiOsa; Tar dascalul pentru ca sä WA da educatiu-
Anea timpului, nu trebue sa se mai refere la dogme si In-
-«vetaturl inalte, sublime si abstracte. Dumneclea, lucru dint,
Ainaintea carula omul trebue cu inima si cu sufletul sä se
-«prosterna, sunt nimicurl si trebuesc ridiculisate,.
www.dacoromanica.ro

966 MORALA LIBERIA.
Morala trebue sa, fie libera, independents de orl ce re-
4-figiune §i de or' -ce sistem social chiar. Ea nu trebue sa
4'§I a1ba existenta i bazele sale de cat to om In libera
cugetare * .
4Penfru orn este §i trebue sa fie stint aceea ce vrea el
4sa cr6ds ca atare, bun frumos aceea ce tine, lube§te
11 convine>>.
4Complecta libertate §i emancipare a cugetArel §i a vo-
4intel omulul nu numal de religiune, filosofie, sociologie
(etc., dar de or ce I-ar fi omulul pledica spre a'§1 putea
(exercita libera sa cugetare §i vointa spre a judeca aca cum
411 convine §i a faptui ap. cum ti place, lata morala libera
independents a atektilor din Vele nOstre.
4Morala fnsa l §i regulele de viata a moravurilor nOstre;
4dupe ei, nu trebue sa alba de norms, imagine vie 0 exem-
Iple de imitat la care trebue sa aspiram pe Dumnecleii, bu-
nul suprem Si absolut*.
40mul nu trebue sa recunOsca ci O. cr&15, ca exists mat
qpresus de el o fiinta suprema care sa 'I prescrie leg" sfinte
eterne i sa '1 impue datoriip.
Dar atunci suntem in drept a intreba de unde trebue
sä plece, pe ce trebue sa se 1ntemeeze ci unde trebue sa,
ajunga, morala?
Rkspunsul for este: de la om, i numa" de la om §i pen-
liu om; lair dupa materiali01, din creerul omulul, din ner-
vil s51, din sistemul s5-11 organic. Aci 41 are sediul i d'aci
trebue s5. plece tote impulsurile, regulele §i principiile mo-
rale' libere §i independente de on ce idee religiOsa qi de
Dumnecleti de la care sa se inspire 0 la care sä aspire re-
cunoscendu-1 ca autorul, puterea §i autoritatea suprema a
-moralel 0 a legilor el.
Dar adoratorii gi admiratoriI morale' libere mat adaoga:
4Puterea obligatOre a morale' i legea vointel omene§t1 este-
a face bine. La ac6sta este 1ndestul vointa ci judecata.
4§i
gi
gi
<ei
<ei
www.dacoromanica.ro

MORALA LIBERA 967
libel% a omului; lar Dumnedeti n'are si nu pOte avea nici
un amestec, nici d'a judeca cum s'a facut, nici prin ce mij-
Mee, nici spre ce stop.
TOM aprobarea si valOrea nu este si nu depinde de alt-
ceva de cat de respectul omului dtre el Insusl. Acesta si
mimic mai mult.
Nu este nevoe nici de aprobare, nici de desaprobare,
nici de recompense, nici de pedepsa; cad, dupe el, nu exists.
Dumnecleu legluitor si judecator, care supravegheza asupra
faptelor omului pentru a le r6splati sail pedepsi, nici In
viata acesta, nici In cea vfitOre....
Ast-fel inteleg morala libera si independents positivistil,
panteistil, materialistil si tot' ateil; si cam tot ast-fel o In-
teleg 0 majoritatea teistilor, cu singura deosebire ca el nu
/leg existenta lul Dumnedeu. Dar Dumnedeul credut (?) §i
profesat de el fiind o simpla idee abstracts pasiva, Para nici
un raport cu lumea si cu sOrta si viata omului, iar morala
for libera neavendull inceputul el de la Dumnedet §i de
baza legile sale eterne, si morala for este tot ca si a ateis-
tilor, moral, fara Dumnedea, si fara nici un amestec cu i-
deile si credintele religiOse, baza adeveratel morale.
Dar este deja timpul a ne pune intrebarea pentru ce totl
acestia voesc o morala libera si fara nici un amestec cu.
religiunea?
'Rote motivele for nu stmt de cat pretexte. El vor mo-
rala libera pentru ca nu vor sa alba nici o religiune. Fiinta
si necesitatea religiunei se invedereza §i se simte, mai a-
les cand e vorba de morala; lar ei nevoind O. auda de re-
ligie, vor moral& libera.
Religiunea, ilic ei, desbina, pe omenl(?); pe cand mo-
rala trebue O. it apropie si sa fie departe de or! ce desbi-
nare. Principiile morale! religiOse, ma! adaoga el, n'at pu-
tut r6usi a. face sa inceteze deosebirile intre Omen! qi sa
pun& capat scepticismulul. i ca culme a celor de ma! sus-
www.dacoromanica.ro

968 MORALA L1BRRA
se rostesc cu multa emfaza: «Child nu va mai credo-
nimeni in nici o religiune, atunci nu vor mai fi
Organele de publicitate ateiste se ridic cu furie si con-
tra cultului. Ffind-ca cultul este diferit in diferitele religiuni,
acesta, lie es, desbina mal mult de cat on -ce pe (foment
Trebue sa renuntam la orl-ce cult si atunci and acest a-
luat de vrajba (cultul) va lipsi si cu el or ce credinta reli
gib* atunci tots vor fi una. Cu alte cuvinte pretentiunea
for este ca unirea spirituals a tuturor Omenilorl nu se pOte
face prin credinta, ci prin necredinta.
Un alt pretext al for pentru care vor morala libera, este,
ca religiunea si filosofia, insufland omului credinta in ne-
murirea sufletului si viata viit6re, corump morala, definind'a
in mod gresit si tntemeind'o pe principil false.
Si care credeti di este principiul si temelia cea falsa pe
care o impune moralei religiunea si filosofia ?Dumne-
.Religiunea si filosofia cea adeverata socotesc pre
Dumnecieil ca isvorul si principiul cel neschimbat al bine-
14 ca legluitorul suprem al consciintel omulut Iar acesta
dup6 ateistl si adoratoril moralei libere, pericliteza, stria
si corumpe morala, de sigur, cats el vor sa se puns pre eI
insusi mal presus de toll, iar morala for sa nu alba alt
principiu normativ de cat bunul for plat.
Dar el vor sa justifice emanciparea moralel de Dumne-
deti, si clic: «Intemeind morala pe un principiti supra-na-
tural, dependinta el d'acest principiu, adica de credinta In
Dumnegeu si mal ales ca legluitor suprem si judecator este
periclitarea si chIar distrugerea moralel? !.
«Ascetismul crestin, mai clic el, a conceput si a definit
«binele sub forma sa cea mai josnica. Va pus in realisa-
«rea vointel unei fiinte mal presus de om, ceea ce face pre
lom sa se supuna acestei fiinte, lucru care este o injosire
umilinta a omulul, mal ales pentru demnitatea luI de
fiinta libera si rationala!).
scep-
tici, .
Veil'
1 i
www.dacoromanica.ro

MORALA LIBERA, . 969
El atacA §i socotesc de fal§A chlar §i autoritatea pe care
teologia §i filosofia intemeezti morala, anume credinta in
existenta line! vied viitOre dincolo de mormint. «Cre-
dinta acesta pe care s'ar intemeea morala cu atata auto-
ritate, este fal§A, cad ea, clic el, provine din interes, §i
binele aci nu este urmarit pentru ca e bine, ca In morala
libera, ci pentru recompensele §i pedepsele care le prescrie
In viata viitOre. Aceste principil normative ale morale! dupe
credinta for altereza §i stricA bazele morale!).
«Credinta in viata viitOre, stricA bunul mers al morale!,
«cad dA sperante §i inspire, frica §i ast-fel, clic el, morala
«nu mai are de baza desinteresarea).
«Pentru cretin, continua el mal departe, virtutea este
«virtute fiind-ca aduce un folos in lumea acesta sail In cea
«viitdre. Ea nu are in vedere de cat interesul §i nu se prac-
«tick clic, el din lubirea catre bine, nici din ura catre red;
«ci singurul mobil care indemne. pe cretin la virtute este
«numal folosul. A§a. In cat faptele sale nu provin dintr'o
«moral& curate, §i sublim6, ci mal mult din legalitate, res-
«plata qi pedepsele,.
«Conclusiunea for este ca credintele precise asupra sOrtel
-«§i destinuluI omulul, Injose§te morala §i 11 ridicA adeve-
«rata e! valOre. Iar cestiunile despre origina §i sfir§itul omu-
IluI trebue se, fi_ e streine de morale., a§a precum sunt streine
«de geometrie §i mecanica,.
La aceste pretexte unit ma! adaoga §i urmAtorele: «Mo-
«rala cre§tina trebue respinsa §1 pentru urmatOrele doue
«motive: a) CA acesta morale, este opera. arbitrary a kg
«Dumnegeti §i b) CA ea nu a Post aprobaty de om In de-
-«plina sa libertate, ceea ce ar fi facut'o necesara §i obli-
«gatorie pentru el, §i in acela§ timp responsabil inaintea
-«lui Dumneded. Dumnecjeti nu are dreptul §i rig este cu
«putintg. ca sl judice §i, sa peclepsesca o creatur4 cafe nu
(a, aprobat nic! Intr'un chip legea arbitrarA (PH) pc
care .Punmecleu I-a impua' off )
www.dacoromanica.ro

970 moRALA LIBERA
Acestea stint trImbitatele motive i argumente pater-
nice qi convingetore(?) pentru care ateil i top coda0T
for vor moral& libera, independents, Wa principil religiOse
sad filosofice §i fara Dumnecleti.
Aceste Elise generic despre morala libel% §i motivele ce
fac pe patronatoril el a o separa de religiune §i de orl-ce
principiti filosofic, care ar duce la admiterea §i recun60erea
lul Dumnecleil, ss o examinam in sine dupe scopul ce ur-
mare0e pentru a vedea Ca:
a) Mora la libel% nu este alt ceva de cat ateismul pus in
practica.
b) Ca morala libera este corumperea morale!.
c) a morala libera este abolirea §i desfiintarea morale!.
d) Ca morala libera este sguduirea bazelor societatel, In-
troducerea desordinel §i a anarhie! In moravur! Si in so-
cieta t e.
a) Morala libera este ateismul practic.
Ce trebue sa cugete cine-va despre principiile inaugurate
d'acesta morala, i despre motivele pretextate spre a o se-
para de religiune §i de oll-ce idee salt principil. filosofic ce
ar presupune existenta lul Dunmecleil? De sigur, respunsul
logic i natural nu 'Ate fi altul de cat ca acesta morala,
de ere -ce nega i nu prime§te pre Dumneclett, este ateis-
mul practic.
Drepta judecata a omulul recunoscend existenta lul Dum-
necleti, it recunNte Creator al tutulor celor veclute i ne-
veclute. Creator find, Dumneclett este legluitorul 0 judeca-
torul suprem al tutulor fapturilor. Daces dar Dumne4eu exists,
orl-ce minte sanatOsa nu pOte sa nu'l recun6sca de cat
ast-fel.
Dar propagatoril morale! libere tin un singur lucru. Et
WO. notiunea, ideea i Intelesul cuvtntulu! Dtimnecleit. Dum-
necletz' este dreptatea absolutes .7i eterna, izvorul
drept'atel qi al bunatacel.
Care este cre0inul, dar ce clic, care este omul, or! care
www.dacoromanica.ro

MORALA LIBERA 971
ar fi credinta lul, fie chiar necredinclos, carele sa nu recu-
'Asa de adeverata §i reala tnsemnarea acestui mare cuvint?
Dace. exists, atunci, a pretinde morala libel* Si fara Dum-
necleil, este a o separa de principiul etern §i absolut al drep-
tateI i al bunatatel.
Trebue A fie cine-va ateil, ca sa nu recunOsca ca morala
trebue sA fie nedeslipita de principiul dreptatel i al buna-
tatel:de Dumneclezl.
Dar dacA morala trebue sa depinda de religiune, §i a-
nume de principiile Invetaturel evangelice, este acesta de-
pendinta arbitrara, o supunere &ba la tnvetaturile evangelice
a§a In cat morala WO plarda caracterul el de sciinta? Nick
de cum. Acesta nu o pretinde sfinta nostra religiune nick
chlar pentru Invetaturile el dogmatice. Eternele legI dum-
negee§t1, ca §i cele umane positive, facute de legiuitorl In-
teleptl, nu se opun legilor naturale; din contra, scopul for
este tntarirea §i lesniclOsa for aplicare. In acest sens depinde
§i morala de religiune. Anume in sensul: « ca plea de
la El, pe El 11 are In vedere si .tinde sa, ajunga,'
la Eli.
Autoril §i propagatoriI moralel libere Insa voesc, ca Dum-
neclet sa fie strein de morala, indeferent la practicarea
binelul sail a reulul; sa nu alba nick o grija despre sufletul
omulul, despre viata §i consciinta lul, despre ceea ce ar
face pe om moral, despre ceea ce ne ar face ea adeverat
Orneni cu demnitate i umani, despre tot ce ar face onOrea,
meritul §i chiar gloria nostra; Intr'un cuvint, despre nimic-
care ne ar face virtuo§1 sail vitio0, liberl pentru a face
binele §i vola lul Dumnecleti sail sclavl pecatulul, dupe cu-
vIntul Scripturel.
Dar emancipand morala de Dumnecleti, adica de provi-
denta sail grija ce el o are qi trebue sa alba pentru om,
faptura sa, nu este cea mat mare contra4icere a moralel
catre ea ins41? Atuncl ce trebue sa urmaresca ea ? De
www.dacoromanica.ro

972 MORALA LIBERA.
unde sa se inspire? Unde sa ajunga si care sag fie telul,
cand bunul suprem si absolut si dreptatea eterna, Dam-
, lipseste ?
La tOte acestea el insi dati un respuns indirect, mal malt
un pretext cu desavirsire nefondat. Morala trebue sa fie
sciinta, clic el. Dar bine, pentru ca sa se inspire de la prin-
cipiul si izvorul absolut al binelul si al adev6rulul, nu We-
sa fie sciinta? Ca sä fie sciinta se cere numal de cat ca
ea, care se pretinde ca urmaresce binele, adeverul si drep-
tatea, sa se separe de insusl acela, care este izvorul bine-
lul, al adeverulul si al dreptatel,-I-de Dumnecleti ? Dar atunci
o ast-fel de morals, fart Dumnecleil, de sigur nu 'Ate fi
de cat moral& atee, ateismul pus in practicl. Ea este, in
acela timp, un corp fara cap, un arbore fara radacina,
cladire fara temelie, o san drama supusa la tOte fiuctua-
Independenta morale! de religiune §i deci de Dumnecleti,
are in acelas timp ca consecinta naturals degradarea moral&
a omulul, cad, care il va fi atunci norma si principiul de
vial& ? Vointa sa libera si bunul s6u plat, nu pot sal ri-
dice mai pre Sus de patimile si pornirile sale trupestl.
Dar ceta ateilor si tot( necredinclosil trimbit6za prin t6te
revistele si jurnalele for ca omul ateil, acel care nu crede
nimic si n'are nici o religiune este singurul om moral( ?!),
pe and credinciosul si chiar crestinul, nu p6te
moral (?!!).
Se pOte mal mare sfruntare a adeverulul? Cel ce are
lege si Dumnecled, ba Inca lege revelata, acela n'are lege,
acela nu e moral; qi cel ce nu are si nu vrea sa stie
de nici o lege, acela are lege, acela e moral (H) A-
c6sta este tntocmal ca cum tine -va ar sustine, c& Bunt leg!,
dar legIuitorI nu, cunt case si cladirl, dar ziditori nu exist&
si nu pot exista; exist& arta, dar nu exista artist. Nu tre-
bue insa sa ne mire aceste paralogisme ale lor, and et
tiunile.
h*-
www.dacoromanica.ro

MORALA LIBERA 973
sunt capabill §i de altele §i mal absurde. Pare ca nu recu-
nosc el cs lumea exists, cg, lumea este creatI, §i tagaduesc
pe Creator, Vicend c5. Dumnecleti, nu exists?
«Dar este consciinta, Vic el, care obliga pe om a face
«binele. Ea este legea cea mare, ea este totul si afar5. de
(ea omul n'are nevoe de nimic'.
Da, dar consciinta dlluzesce pre om 0-1 este lege stint&
numal atunci and el crede c5. exists Dumnelet Creator
§i legluitor al el; eand ea este In om vOcea cea sfinta a
lul DumneVeil; altmintrelea, ea nu pOte fl omului dreptarul
credintel si al vietel sale morale.
Dar pare/ nol cre0inif nu recunOscem existenta consci-
intef §i rolul el In viata §i faptele Omenilor. Cine pOte ulta
memorabilele cuvinte ale Sfintulul Apostol Paul care Vice:
«135.ganif neavend lege, din fire fac ale lege!. El neavend
«lege sunt for singurf lege; aratand prin acesta c5. cererile
«lege! sunt scrise In inimile lor* 1). Apostolul frig n'a se-
parat legea legluitor, de Dumnelea.; imediat se re-
fell la el si afirm5., c5. El va da fie-caruia dupe faptele
De cuvintele §i invetatura Apostolulul Paul tinendu-se
parintil Biserici si totl eel ce predic cuvintul lui Dumnecleu,
propoveduesc tutulor legea naturals nedeslipita de legea cea
eterna §i legluitorul el, a§a precum filosofia cea adeverata
socote0e ratiunea §i inteligenta umana nedeslipita si par-
ta§a ratianef divine.
Cu totil Invat5, ca legea naturals exists, insa. ea este de-
pendentl §i nedesp5.rtiti de isvorul el, de Dumneleii. C5.
acesta lege este in natura omulul, dar cel care a pus'o este
DumneVeti. Asa in cat ea nu apartine omulul ci lui Dum-
neVel Ea este lege naturals, dar 10 are inceputul de la
DumneVet., Creatorul naturel, facetorul §i legluitorul tutulor,
in cat WO. puterea el este §i se raport5. la supremul judec5.-4
tor, DumneVell, de la care 10 fa Witt autoritatea ei.
1) Epist. ap. Paul at-re Romani II, 14.
de cad
lul.
www.dacoromanica.ro

974 MORALA LIBERA,
De sigur, pentru propagarea adeverurilor dreptel judecatl
eterne a lul Dumnecleil, nu este numal de cat nevoe de
geniul i sfintenia Apostolului Paul §i a tutulor acelor sfintl
b5rbati, earl ail pus basele eterne ale eternel morale evan-
gelice; dar se cere tnainte de bite pietatea, care O. calau-
zesca intru t6te pe om 0 ea sa se vada in tOte faptele §i
actiunile vietel sale. Acesta inteleg top sustinatorii morale!
religiOse, cand clic, di morala fara dogma, adica fara Dum-
negeti, este dreptate fail judecator. Iar grin acestea voesc
a lice ca nu pOte sa existe moral& Mr& religiune, precum
nu exist& nici religiune fara, morala. Ca religiunea este to-
talitatea datoriilor §i a tutulor credintelor §i convingerilor,
din care neaparat fac parte i cele morale. A§a in cat a-
teismul in zadar se silesce a separa aceea cc este insepa-
rabil.
Dar el nu vor ca legea, bine inteles morala, regulele si
principiile el, sa se impuna de o vointa suprema, care este
inceputul §i causa a t6te. Voesc morala emancipate de
Dumnecleil §i acesta au curagiul a o declara tutulor ca un
fapt deja lmplinit, §i atata ii turmenta expresiunea fapt
implinit 1), In cat le pune in vedere tutulor, cu vreme
i fara vreme, 5i in tOte discutiunile i se refera la ele ca
la argumentul cel mat tare §i mat convingetor, ca, sa, pro-
beze tutulor, ca morala libera, este a,stg-c11 recu-
noscuta de tog (?) i tot cu acela ton ingamfator el
mat adaoga, ca §i dogmele §i invetaturile bisericil despre
existenta lul Dumnecleil i a sufletulul, despre nemurirea
sufletulut, viata viitOre i altele air' devenit idel mOrte
qi numal credo nimeni in ele (?).
$i. ce argument crede!l ca aduc spre a proba a Dum-
neq.eti, suflet, viata viitOre, etc. nu exists ? Nimic alt de
1) De sigur find o seii A acest pretins fapt lmplinit este numal
In imaginatiunea for, pe And in realitate a-lt deplina convingere A
nu este a,a.
www.dacoromanica.ro

MORALA LIBERA 975
cat stereotipele: «Numal sunt idel ale timpului, ni-
men) nu mai crede aster -c11 In ele'.
Sunt insa i adeptl al moralel libere, earl nu exclud
existenta Jul Dumnedel Acestia sunt asa numitil teistl;
despre care s'a vorbit in precedentele.
«Nol nu respingem credinta In Dumnedeil, dic acestia;
«din contra, pomenim numele lul. Dar nu vrem sa stim
nimic de cea ne spun credintele religiOse despre Dumnecleti.
«Nol ne marginim a admite ideea vaga despre o causer uni-
«versala, fara ca precisam proprietatile el caracteristice
«mai ales personalitatea si viata. Pentru acesta voim,
«ca morala sa fie libera i sa nu se ocupe intru nimic de
«cestiunile i invetaturile religi6se. Mal ales ea trebue sa
«fie indiferenta asupra credintel daca sufletul traeste dupe
«despartirea lui de trup).
Dar ce este acel Dumnedeti al caruia nume le place a'l
pomeni, fara sa voiasca i sä doriasca a sti ce insemna
ce ar fi? Nu vor sa se ocupe de proprietatile sale carac-
teristice, mai ales daca este person, si are viaa; daca
este fiinta existenta si de sine statatOre. Cer ins& morala
libera, care sä nu vorbiasca nimic nici despre Dumnedeii,
nicl de cestiunile religiOse. Sa nu se ocupe a cerceta daca
sufletul exista si este nemuritor.
Sustinatoril, acestor idei Irma clic: «Nu suntem ateb.
FOrte bine, admitem de buna i sincerer (?) marturisirea.
Cum se face ling ca ateil cer'end i voind morala fiber&
,fara Dumneddi pretind acelas lucru i convin intru t6te
perfect aprOpe punct cu punct i ail si el tot aceleasl vederl?
Ast-fel orl cats build vointa ar avea cine-va ca sa judece
i sa aprecieze cu titer blandetea buna vointa favorabila
cuvintele si formulele asa pretinsilor teitl, fatalminte a-
jupge la convingerea: «cer ele nu sunt alt ceva de cat
un ateism degbizat). Cad ce insemna acea prefacere:
4Pomenim numele lul Dumnecleu si 4i recunOscem ca exista
sal
§i
si
si
9i
www.dacoromanica.ro

976 MORALA LIBERA
idar vorbim despre el ast-tel In cat nu primim nimic din
(cele ce spune religiunea? D'asemenea ce tns6mna a nu
Iprimi sa se vorbiasca despre suflet §i a nu admite nicl
(o idee religiOsa ? Nu sunt acestea §i pretentiunile ateis-
mulul ) ?
Ast-fel stand lucrurile 0 cu asa numitil teistl, cart pre-
tind moral& libera, §i morala for este ca §i a ateilor, si nu
se deosebesce tntru nimic de a acestora. i una §i alta din
momentul ce sub o forma sail alta resping pe Dumnecleti,
§i nu voesc sa auda despre suflet §i nemurirea lut, precum
vi despre nicl o idee religiOsa, §i nu vor sa. alba nicl un
amestec cu acea morala care pldca de la Dumneclea, se
Intemeeza pre el §i 11 recunOsce de izvorul absolut al bu-
natateI si al adeverulut, legluitorul si judecatorul suprem
al omulul,. caruia el este dator supunere si ascultare, inspi-
randu-se de la el tntru tote micarile vietel sale, nu sunt
alt ceva de cat ateismul practic. Principiile for fiind dia-
metral opuse principiilor morale religiose ce are DumnesleA,
nu pot si nu este cu putinta O. fie alt-ceva de cat tendinta
d'a substrage faptele §i viata omulul de la controlul suprem
al dreptatel si al bunatatel divine §i eterne, inaugurand
ast-fel pentru el (omul) viata, far. Dumnegeti, libera qi in-
dependents, de orl-ce idee religiOsa, deci ateismu teoretic
tradus to practica §i aplicat la viata omulut.
D.
www.dacoromanica.ro

DIONISIU AREOPAGITtTL 1).
Numele lui Dionisiu Areopagitul este strins legat de primele
Inceputuri ale misticel, de i persOna sa alt-fel de multi e con-
siderata ca o poveste. In Faptele Apostolilor se spune c6. A-
postolul Pavel find in Atena a convertit la cretinism pe un
Ore-care Dionisiu Areopagitul. Despre dinsul se mai spune ca
a fost primul episcop al Bisericei din Atena. In ce privesce
scrierile, cars sunt atribuite lul Areopagitul, despre ele ni-
meni n'a avut cunoscintl pang la inceputul secolulul VI, de
aceea multi sunt de pArere a ele au fost scrise in acel se-
col i, pentru ca continutul for sit alba mai multa valOre,
au fost atribuite 1111 Dionisiu Areopagitul. Alfil pretind ca
aceste scrieri Bunt in adever opera 1111 Areopagitul i in timp
de cinci secole all stat un de-va necunoscute i numai In
urma au fost scOse la ive16.. 0 alts par ere mai este ca a-
rienil ar fi ascuns aceste scrieri pentru a contineau pro-
bele cele mai puternice contra invelaturei lor. Din tote a-
1) Ve41: Gorres, die Christliche Mystik; Neander, Kirchengeschichte;
Tholnck, die speculative Trinitittslehre des spgteren Orients; Engelhardt
die Bohriften des Areopagiten Dionysins; Ritter, Geschicte der christli-
chen Philosophic; Banmgarten-Crnsins, De Dionisio Areopagita; Helffe-
rich, die christliche Myistk; Hipler, Denys 1'Areopagite.
Biserica Ortodox& Romani(. 2.
www.dacoromanica.ro

978 DIONISIU AREOPAGITUL
cestea result& ca. parerile acelora cart s'au ocupat cu aceste
scrierl sunt diferite, atat asupra autorului cat §i asupra tim-
pulut cand au fost compuse.
Pentru prima Ora s'ai'd servit Monofisitil de continutul a-
cestor scrierl, in anul 532, *i cu tote ca chiar de pe a-
tunct s'a manifestat Ore-care indolala asupra autenticitatil
lor, totu§1 in curand au caOgat aprobarea generals. Ele ail
fost considerate ca adeveratele scrierl ale vre unul disci-
pol al Apostolulut Pavel, dar care era influentat de cOla
neoplatonica, Si care aN usese tendinta de a uni ideile lui
Platon cu acele din Sf. Scriptura, §i acesta cu stop de a
da Inv6taturilor cretine o mat mare stralucire filosofica. De
la aparitiunea for aceste scrieri ail fost citite i continutul
for folosit in ort-ce Imprejurare favorabila, Si a servit mat
cu s6ma ca un isvor principal al Inv6taturilor mistice.
Baumgarten-Crusius crede ca scopul autoruluT acestor-
scrierl a fost de a introduce in total misterele grecesci in
cre§tinism. Numele de Dionisiu era un nume pe care au-
torul l'a adoptat mat tarcliti, cad era obicelul ca acel ce
era consacrat in misterile dionisiace salt schimbe numele..
Afara de acesta autorul a cautat ca pe langa numele de
Dionisiu Mil alipesca §i pe un altul luat din sf. Scriptura
§i ast-fel §i-a ales pe acela de Areopagitul. Baumgarten crede
ca autorul acestor scrieri este din Alexandria, de Ore-ce a-
colo erau in acel timp misterile in flOre.
Un alt scriitor german Engelhardt crede ca autorul scrie-
rilor atribuite lut Dionisiu Areopagitul, a fost un cretin cu-
noscator al filosofiel platonice, care a cautat ca ideile inalte
ale acestel filosofit, sail acelea care hit i s'a parut ca In-
nalte, sa le transporte in cretinism; acesta s'ar putea Vice
cel putin asupra formel scrierilor, cum ail ajuns pana la
not. Scriitorul Helfferich combate acesta liarere, aratand a
ar fi ceva unit In felul s66 §i cutezator ca un cretin si
tncerce a platonisa continutul credinteb sale. 0 ast-fel de
www.dacoromanica.ro

DIONISIU AREOPAGITUL 979
incercare farg. vre o legatura istorica ar fi de sigur farg.
exempla In istorie, si cu atat mai mult ar fi grew de in-
teles cum acesta ar fi putut sa castige o asa de mare in-
semnatate in desvoltarea dogmei crestine, cand sistemul
sell nu era nimic alt-ceva de cat o contopire a ideilor pla-
tonice cu crestinismul. Data forma ar fi fost primita din
afara si n'ar fi esit nemijlocit din spiritul crestinismului,
de sigur ca acesta aparitiune ar fi putut sa se rnentie In
Biserica tot asa de putin ca si gnosticismul 1).
In ce privesce continutul scrierilor lui Dionisiu Areopa-
gitul, cari in mare parte s'ail pierdut, ele si-ail luat ince-
putul de la puterea care «serva ca causa a tot ce exist5,
'si tocmai pentru aceea este providenta deplina, care intin-
clendu-se asupra totulul, este in total, coprinde total si la-
rasi nimic in nimic, nu ea parte la nimic, ci in totul su-
periOra, ea insasi in sine insasi fiind eterna in acelasi mod,
persistand, mentinendu-se in tot-d'auna in mod egal, ne-
esind nici °data din sine, nerenuntand la positiunea sa, la
persistenta sa imposibila; etern stand si miscandu-se si nici
stand, nici miscandu-se, arata precautiune in persistenta,
persistenta in precautiune, natural si supranatural, Dumne-
cleirea insasi).
Omni ajange la cunoscinta lui Dumnecleil numal prin cu-
nOscerea Sf. Scripturl si prin traditiune. Traditiunea este
isvorul cunoscintel in lucrurile divine, insa nu traditiunea
pe care o procura opiniunile si parerile omenesti, ci aceea
care culege total din sf. Scriptura, si care e luminata de
1) Scrierile lul Dionisin all fost introduse in Occident pe vremea lui
Pepin ci a lni Ludovic Piosnl. Ele all dobindit ci aid un mare resu-
net, insa all fost fti combatute de o multime de scriitori celebri al evu-
lul media. In latinesce at fost traduce de Scotus Erigena, care 'ci im-
brilticazil parerile lul Dionisin. Axel earl s'all declarat insa contra pa-
rerilor filosofico-religiose continute in aceste serierl, intro eel mai in-
semnati Bunt: Laurentius Valla, Erasm, Cajetan, Belarmin ci al Vii. In
timpul din urma aceste pared all foot Imbr4itiiate de mal multi suit-
tor% oceidentalY.
www.dacoromanica.ro

980 DIONISIU AREOPAGLTUL
acesta cu razele unel pricepert inalte. Prin ea se, mijlocesce-
unirea omuluT cu Dumneded; prin ea se ajunge la cunos-
cinta ca Dumnedeti este totul in tOte, Inceputul i sfirOtul
tuturor lucrurilor. In felul primitiv al existentel sale nu pOte
sa fie cunoscut de ceea ce exista; or ce sciinta §i or ce con-
templatie cu privire la Dumnedeire este inaccesibill exis-
tentelor. Cunoscinta i cugetarea se raporteza numal la ceea
ce exista, la ceea ce e marginit; Dumnedea este peste ceea
ce exista, peste fiinte §i cunoscinta. Intru cat el este causa
cea mai inalta, el este fara nume, intru cat ins& se mani-
fests §i e activ, are nenumerate nume; el nu are comuni-
tate cu nimic; el nu cunOsce existenta din ceea ce exista
ci, inainte de a fi, el o recunOsce in sine insuql. Ort-ce cu-
getare omenesca este in adevgr numal o er6re, cand cine-va
o compara cu ceea ce remane din inteligenta diving,. Nu
o ast-fel de inteligenta trebue sa o atribuim Int Dumne-
ilea, el nu este nici adeverul nici er6rea, el nu face _parte
din ceea ce exista sail nu exista, ci e ceva superior tutu-
ror, mat presus de tOte contrarietatile. 'Me adeverurile mM-
tel sa le parasim, sa ne separam pe not de not si sa ne
cufundam in intunericp1 nesciintei, pentru ca sa ne apro-
piem de Dumnedeu.
A numi pe Dumnedeii numal cu acest nume, Dionisiu
Areopagitul spune ca nu e de ajuns, cad el este mat pre-
sus de Dumnedeti. Dumnedeu nu este numal perfect i fOrte
perfect, ci mat presus de ceea ce este perfect; nu numal
nespus si necunoscut, ci mat presus de ce se We spune
§i cunOsce. Not nu recunOscem de cat puterile sale §i in
creatiunea lumet el nu s'a descoperit ci s'a acoperit, cad
el tOte creaturile sale le-a aruncat Imprejurul sell ca pe
un vestmint, prin care not suntem separati de el.
Fara nume, cum am spus mat sus, in acea inchidere in
sine, el p6te sa pOrte t6te numirile, i considerand tOte
numele urmarite in parte, in radacina, care sta mat pre
www.dacoromanica.ro

DIONISIU AREOPAGITUL 982
sus de trite numele, intocmal ca razele in un centru far%
spatiu, contemplatiunea p6te sell pregatesca trecerea de la
unul In lini§te la nenumeratul in curgere. Bunatatea care
se manifest& in mod substantial este basa primitiva; exis-
tenta primordial& este inceputul §i sfir§itul a tot ce exista,
aceea ca causatere, acesta ca margine, a§a dar intocmal
ca far& inceput, i fara sfir§it, in sine insu§1, nu In ci-
neva care exista, nici insu§i o existents. De §i ca viata
da viata tuturor, totql Dumnecleil este ca substanta a vietei
dincolo de viata §i inceputul vietei. Ca Intelepciune el este
Impartitorul a Wt& intelepciunea; veritatea substantial& sim-
pla, conscient In tot ce e sclinta §i totu0 nimeni nu-1 pOte
sci sati cunOsce. Ca fort& el este causatorul fortei, prin pu-
terea sa stand peste puterea primordiala gi in acesta depli-
natate a puterei sale este incalificabil i fara a se putea
cugeta asupra la El este unul i inainte mergetor a WU
pluralitatea §i unitatea, Si ast-fel el pOte sa fie numit cu
orl-ce numire, insa numal cu conditiune, ca el, in mijlocull
multimei de nume, sa fie recunoscut ca cel fara nume.
Dupe parerile lul Dionisiu, aratate mai sus, noue ne e
imposibil ca pe drumul cunoscintei sa, ajungem la Dum-
ne4eil §i de aceea el cautl un alt drum, spre a putea a-
tinge tinta dorita. El nu e contrar ideil, ca Omenii sa adOre
pre Dumnecleil In mod practic, dar nici acest drum nu con-
duce la cundscerea Int. Pe doue drumurl, lice el, se p6te
ajunge la cun6scerea WI Dumnecleti, unul prin afirmatiune,
altul prin negatiune. Primul vine de sus in jos, unitatea
disolvandu-se in multitudine; cel-l-alt de jos in sus, partile
separate tinclend la unitatea intregului. Dionisiul Areopa-
gitul prefer& drumul negatiunei §i presupune ca negatiunilei
cu privire la Dumneclett, sunt adeverate, afirmatiunile Ins
sunt nepotrivite, i de aici deduce, O. e mai bine sä repre-
sinti pre Dumnecleil prin chipuri neasemenate, de cat prin.,
acelea care se asemena §i care procur6 ori Cul ocasiunea
www.dacoromanica.ro

982 DIONISIU AREOPAGITUL
de a se insela. Acesta dovedesce ca. Dumnecleti insusl tre-
bue sg, fie considerat ca cum n'ar exista, si c& s'ar repre-
sents cugetarei nOstre numal prin separarea de tot ce exista;
asa ca noT sa recunOscem o privatiune in Dumnecleb., cAci
numai aceea e in adever bun si frumos, ce se p6te inchi-
pui cu inlIturarea tuturor lucrurilor.
Binele si rAul sunt unite intr'insul, cad itul este numal
ceea ce nu existA. RAul nu este in el ca ceva refit, ca ceva
ce nu exista, ci ca ceva bun, ca ceva ce exista. Dumnecleti.
cunOsce r6u1 ca bine. Materia este izvorul reului, care
consta in privatiune sail mai bine clis in natura contrarie
tuturor formelor. Reul este conditionat de esirea absolutului
in diversitatea existentel si prin urmare trebue ca in lumea
intelectuala se constituesca materia ca un element propriu.
Nol trebue s& scim ca ratiunea nOstre, nu cun6sce lucrurile
asa cum sunt in realitate, si ca ele adesea sunt contrariu
de ceea ce se presintA mintel nOstre marginite; totusi ea
cunOsce ceva despre Dumnecleti, cel putin in aceea ca. vede
In el unitatea tuturor contrarietatilor. Astfel el considers pe
Dumnecieu ca pe principiul cel mai malt al tuturor lu.cru-
rilor, ca pe o unitate.
SA vedem acum cum considerA el trinitatea.
Pentru dinsul trinitatea este numal o deosebire ideal& si
acesta trebue sa fie considerate ca 'o emanatiune a unitAtei
divine. Tatal este izvorul primitiv at divinitAtel, Iisus si
Spiritul sunt muguril crescutl din Dumneclet, sunt florile
si luminile, mai pre sus de substanta, ale divinitatel nAs-
cetbre de Dumnecleti. Logosul este calm a totului, el con-
-tine concordanta partilor cu intregul, nu e nici parte nick
intreg, pentru ce este totul si parte, pentru cA, confine taul
legat In sine. Prin aceste emanatiuni DumnaleA nu se
multiplica, ci. se separa intr'un mod propria; unul fiind se
multiplica; fArA. ca se 18.ss din intreg, se diversifieza.
Drumul, prin care nol putem se ajungem la comunitatea
www.dacoromanica.ro

DIONESIU AREOPAG1TUL 983'
cu Dumnedeil, si care trebue sa fie socotit ca mal superior
on cares cugetari si cunoscinte, este drumul unitatei. La
comunitatea cu Dumnedeu se p6te ajunge prin iubire, Dum-
nedeil este numit si iubire, iubire divina, despre care Dio-
nisiu dice ca este ecstatica, cad pe cel care iubesce it
transporta din sine si it introduce in ceea ce iubesce. Nu
e cunoscinta, ci suferinta, care In mod mistic ne unesce in
simpatie cu Dumnecleit
Bunatatea sa cea peste masura n'a suferit sa ramae fara
productiune si astfel El a esit din sine insusi, a devenit
practic si a Meat sa curga din sine existenta. Dumnedeil,
In aceste curgeri, si ese si nu ese din sine insusi, cad el
remane unitatea tuturor contrarietatilor, care coprinde in
sine WI pluralitatea. Dumnedeti debordeza din causa su-
prabondentel sale, El stralucesce ca o lumina, iar spiritele
rationale care es din el primesc puterea, pentru ca abon-
denta for sa o verse, ca dintr'un izvor, in sufletele, care
formeza trepta a doua a emanatiunei, si numal putin au
puterea ca sa dea din sine alte emanatiuni. Din acesta
emanatiune se formeza lerarhia ceresca. In substanta divina,
Dionisiu Aeropagitul, presupune 6re-care putere centrifugala,
prin care acesta substanta devine existenta.. Miscarea in
Dumnecleti se face, ca la rotatiunea cerculul, de la centru
in afara; sail in linie dr6pti, si trebue sa fie intelesa ca
o scurgere inmutabila si invariabila a activitatei divine; sail
In directiune inclinata, ca o scurgere si stare perpetua a
reproductiunei; sail in fine ca miscare cercuita, prin care
partite de mijloc si cele extreme sunt minute impreuna, lax
cele elite in afara sunt intOrse ca.tre centru. Productul a-
cestel miscarl radiatore sail emanative este, cum am spus
mal sus, lerarhia ceresca, sail prima representatie simbolica
In care se acopera divinitatea. Cum ins& lerarhiile sunt
aranjamente divine dupe forma divina, si pe cat posibil
asemenate activitatei, avend ca tints unitatea posibila cut
www.dacoromanica.ro

`984 DIONISIU AREOPAGITUL
Dumneclea, ele se subdivis6z6,, dupe apropierea lor de a-
cesta tints, to mai multe clase : serafimii, cherubithil, cart
privesc pe Dumne4ett, tronurile purtAtOre de Dumnecjetl,
formeza ceta cea dintal; stapanirile cele nesilite, care tau
parte la forma diving, predominatOre, puterile barbatescl
care nu se clatang, fortele neinvinse, formeza ceta a doua
de mijloc; domniele cele conducetOre, archanghelii si in-
geril, formeza ceta a treia si cea mat de jos. TOte cetele
sunt manifestatia acelora, care sunt Inaintea lor; cele din-
tam §i cele mat tnalte sunt manifestatia lul Dumnecleii care
se misca, cele-l-alte, ale acelora care bunt miscate de Dum-
necled; fie-care ceta ce urmeza is lumina si ordinea de la
acelea ce stall d'asupra lor.
(Va Junta).
/IL P.
www.dacoromanica.ro

ludreptarea sail mailtuirea omului gin voin0 libera i harul
Dumnezeesc, dull luyelatura lui Origen,
...../S-,..../1.
(Urmare. VecIT Biserica Ortodoxi Romani an. XXII No. 9).
Dar dace. Origen n'a crutat nimic, spre a sustine reali-
tatea vointel libere, a §tiut el se. evite cu desavir0re ideile
contraril lor? Voind a arata, ca not in0ne suntem causa
mentuiret sail a perderet n6stre, a fecut el o parte indes-
tulatOre lucarel supra-naturale, prin care Dumnezeti lumi-
neze, 1nteligenta n6stre. §i ne Inare§te vointa? Tate. ce tre-
bue se. cercetam, ch.ci intr'acest punct adversarit set '1 ail
atacat mat mutt. §i mat intal, ce idee 10 forma el despre
omul decazut? Credea el, ca not am pastrat dupe cedere
tntregimea primitive. a naturel n6stre? Ianseniii it impute.
aceste. gre-ale., dar cu nedrept. Fare. indotala, Origen nu
admite §i cu drept cuvint, ce, pecatul originar a distrus In
not WI posibilitatea d'a cunWe adeverul sail d'a face bi-
nele. El recunOte Impreuna cu apostolul, existenta unet
lee naturale, scrise. In inimile Omenilor, care 'I opre§te de
la omuCidere, adulteriul, furt, marturie mincin6s6; care le
comanda d'a cinsti pe parintl, §i alte asemenea precepte.
Tot ast-fel el recun60e, ce. In inima Omenilor este scris,
ca exists un singur Dumnezeil creatorul a Mote. Dar a-
www.dacoromanica.ro

986 INDREPTAREA OMULUI
cest sentiment nu'l impledica a recunOste, ca inteligenta
nestr, a fost Intunecata prin pecat. El nu voeste mal de
loc sa exagereze puterile naturale -ale judecatel, in cat nu
se temea d'a zice in tractatul sell contra lul Cels: (Not a-
firmam, ea natura umana este neputinciOsa d'a afla pe Dum-
nezefi, fara a gresi (x.aaapc7)0 data ea nu este ajutata de
acela pe care '1 cauta 1). POte fi cine-va ispitit d'a vedea
o negatiune prea radicals, in acesta maxima enuntata, fara
nici un fel de restrictiune: eNu este adever in afara de con-
lucrarea celul ce a zis: «Eu stint adeverul) 2). De aseme-
nea, scOlei .Alexandrine nu ascunde nimic asupra sta-.rel de ignoranta, in care ne reduc -singurele isvOre ale na-
turel nOstre. Inteadever el invata, ca printre pggani au putut
sa se gasesca si unil, car% au practicat Ore -cart virtuti mo-
rale, precum: dreptatea, intelepciunea, castitatea, modestia
§i el adauga cu drept cuvint, ca aceste virtuti n'az'i remas
cu totul sterpe, de si ele n'au fost de natura a merita prin
sine Ins10 viata eterna. i la acestea el nu adaoga nimic,
care sa nu fie conform cu invetatura bisericel. Dar totusi
afirmand, ca omul decazut este capabil d'a face Ore-care
bine prin singurele puteri ale vointei sale, el marturiseste
In acela timp, ca vointa nOstra libera a fost Mee mult
slabita prin pecatul originar. Spre a explica aceste cuvinte
ale apostolulul: ttop au ratacit, top ail devenit nefolositori),
-el zice In comentariul sell asupra epistolel catre Romani.
A rataci presupune, ca cine-va a fost mai inainte in ca-
lea cea drepta. De unde urmeza, ca natura rationale, ac6sta
opera a lul Dumnezeti, avea de la inceput tots indreptarea
sa, fiind asezat in calea drepta, prin insusl darurile crea-
torulul. Dar pentru ca ea a gresit, urmand pe calea ph.ca-
tului, se pOte zice cu drept cuvint, ca s'a abatut, dupe cilia
1) Contra hi Cels. cart. VU, 42.
2) VezI Comentariile sale in Evag. Mat. tom. XII, 40.
seful
www.dacoromanica.ro

DUPA INVtTATURA LUI ORIGEN 987
se pOte vedea prin exemplul primulul om, Adam, carele
cedand indemnelor mincinOse ale §arpelul, s'a intors de la 'ca-
lea drepta a paradisulul, spre a merge pe cararile strambe
ale vieteI muritOre. A§a dar prin o consecinta logic& toll,
urmasil sal, in acesta lume au ratacit asemenea si ail de-
venit nefolositorl impreuna cu dinsul 1).
Mal mutt Inca, dupe cum se pOte vedea prin aceste cu-
vinte, ca Origen a confundat intregimea primitive a natu
re umane, cu decaderea sa, urmare a gre§elel lul Adam.
Dace. el admite, ca omul a remas liber dup6 cadere, se gra-
be§te a adaoga, ca vointa nOstra fiber& e Inclinata dupe
aceea catre WI, §i a fost departe d'a conserva aceea0 pu-
tere, ca mai 'nainte. In partea, in care el desvolta aceste
cuvinte din Cantarea Cantarilor: «Ville Inflorite au dat mi-
rosul lore, misticul interpret face aplicarea la lucrul acti-
vitatel umane:
In genere este admis, ca nu fad stop sunt zise cuvin--
tele: ele au dat mirosul for §i nu numal In mod simplu
miros. DumnezeU voqte a ne arata prin acesta, ca fie-care
suflet este inzestrat cu vointa libera si cu puterea d'a face
tot ce este bine. In adever acest dar natural, Intunecat prin
consecintele faptelor celor rele, a decazut in slabiciune si
neputinta; dar din momentul ce el se intare0e §i se lumi-
n6za prin harul lui Dumnezeti §i se restabile§te prin hive-
tatura cuvintulul Dumnezeesc, el 40 cla atunci, fad. Indo-
lala, mirosul pe care Dumnezeil Creatorul '1 a Wit in el
§i vina pecatulul dispare §i se risipe0e 2).
Ast-fel dupe parerea lul Origen natura umane are nevoe
d'a fi Intregita. 0 tntarita prin harul Dumnezeesc, pentru
a'0 redobandi puterile, pe cart le avea la inceput §i pe
earl le-a perdut prin caderea omulul in p6cat. Pentru acesta
el la tot pasul declare In scrierile, cuvfntarile §i omiliile
1) Comp. Coment sale in Epist. Rom. cart. II, 7.
9 Comp. Cant. Cant. vers 10-13 cd. ooment. Origen asupra acestul loo..
.
www.dacoromanica.ro

sale, ca harul Dumnezeesc este absolut necesar man-
tuirel ndstre. Dar in acela§1 timp el adauga, ca singura
vointa omulul nu este Indestul, pentru atingerea §i doban-
direa mantuirel 1). Aceste cuvinte el le repeta, ca §i pe cele
dintal, la tot pasul in scrierile sale; a§a in cat formula sa
complecta este urmatOrea: Pentru a ne mantui, avem
nevoe de intarire din partea lul Dumnezeil, cad fara pu-
terea Dumnezeesca, not nu suntem in stare sa dobindim,
aceea ce trupul nostru gone§te.
Cu alte cuvinte: «Fara ajutorul Domnului nostru Iisus
Christos pimeni nu devine curat inaintea lul Dumnezeti, fie
ca §l-ar inchipui, ca a dobandit curatenia prin propriile sale
puterl. Cate odata Origen nu se teme a afirma: ca nici un
om nu pOte e§i invingetor din lupta cu demonul, fara aju-
torul Dumnezeesc. Acesta trebuinta a harului Origen o in-
tinde in tot cursul vietel, atat pentru staruinta dreptilor,
cat §i pentru indreptarea pecato§ilor. «Vol vedeti, .se ex-
prima el, la sfir§itul uneea din cuvintarile sale, ca not a-
vem trebuinta tot-d'auna de ajutorul lul Dumnezeti, gnal in-
tai a nu cadea, in urma, spre a ne ridica daca am
cazut. Ajutorul vointel n6stre cu suflarea divina (911.oc CfUV.
TCVOta), independent de alegerea nOstra, nu este numal tre-
buinciOsa, pentru ca un om sa devie bun §i cinstit, ci Inca
pentru ca el sa pOta remanea in virtute. Asemenea mora-
listitul cretin ind6mna pre credincIo§1 a nu pune increde-
rea for numai in el insu§1; el citeza spre acest scop ca-
derea sf. Petru: «Acest exemplu, zice el, trebue sa ne In-
vete a nu promite nimic, care intrece puterile nOstre ome-
ne§ti, precum asemenea, din parte-ne putem marturisi pre
Iisus Christos sail a implini poruncile divine). «Ar fi negre-
§it o nemarginita nedreptate a prenumera printre inainte
inergetorii pelagianismulul pe un scriitor, care staruind cu
2) Yee Uspt 'Apx&v eart. III 0. I.
spre
www.dacoromanica.ro

DUPA INVETATURA LUI OR1FEN 989
.,atata putere asupra necesitatel harulul Dumnezeesc, a do-
vedit mai dinainte gre§ala Insemnata a acestel sisteme.
Si cu Mote acestea, o critics nepartinitOre '41 va permite
sa zica, ca invetatura lul Origen asupra harului Dumne-
zeesc §i a vointeI libere, este cu desavNire neimputabila?
De altmintrelea, cu tOta Insemnatatea acestel Invetaturl, ea
Oda impresiile unor idel filosofice, de care am vezut, ca
nu odata a fost influentat Origen. Aceste ideI, carl au tur-
burat adesea orI vederea catehetulul Alexandrin, In cestiu-
nile privitOre la creatiunea lumei, caderea §i rescuinpara-
rea, aceste idei scOse din isvOre deosebite ale revelatiunel,
nu sunt ele venite d'a se amesteca, Intr'o masura 6re-care
In teoria sa a harulul spre a compromite ortodoxia? Dupe
cate am vezut, o asemenea amestecare n'ar avea nimic,
care trebue sa ne surprinza. Dar numal analisa textelor,
este singura, care da deslegarea problem& Ea dar ne obliga
a conchide, ca Invetattira lal Origen este vulnerabila din
done puncte: darul nemeritat absolut al harulul i prio-
ritatea actiune1 divine, cu raport la conlucrarea umana.
Dar sa ne aducem aminte principiul, de unde pleca au-
torul cartel pi 'Apx@v: e.galgatea originala a tuturor crea-
turilor rationale, egalitate distrusa prin Intrebuintarea fa-
cuta cu libera vointa de fie-care din ele. El nega, ca Dam-
nezeil p6te acorda uneI inteligente ma1 multe darurI, de
cat alteea, Para numal una, a dobandi de maI 'nainte maI
multe merite superiOre. S'a vezut cum el a fost condus la
acesta exageratie prin polemica sa, cu sectele fataliste ale
timpulul. Ada dar, acest principia admis, Dumnezeil Ince-
teza d'a fi fiber In distribuirea darurilor sale; el nu le mal
p6te Imparti dupe cum I place, ci este obligat d'a le ma-
sura in mod exact, asupra Intinderel meritulul nostru per-
sonal; data nu, el ar lipsi de la dreptatea sa. Origen n'a
tagaduit acesta consecinta, care decurge din tot sistemul
«Data se vorbe§te, zice el, de secolul present, sail de se-
ai
see.
www.dacoromanica.ro

colul trecut, sail. Inca de secolul viitor, nu trebue nici de
cum a priimi, c& provide* divine nu distribue darurile sale
dupe materia, ce ea gasqte la acesta dispensare in meritele-
castigate prin libera voita a fie-carula. Cad Dumnezeti este
drept §i nu este nedreptate tntr'insul' 1). Iate ce este clan
§i formal. Asa dar, o asemenea maxima nu se pOte sus-
tine, dupe cum Toma Aquinatul a observat'o cu multa drep-
tate. Libertatea lui Dumnezeti nu este incatu§ata prin in-
trebuintarea, ce nos facem de vointa nOstra libera, §i me-
ritele nOstre nu suet masura trebuinciOsa a darniciilor sale.
Dumnezeu remane tot-d'auna stapanul darurifor sale: el este
liber d'a acorda unula mai mult de cat altuia, independent
de tot meritul de mai 'nainte vi nimeni n'are dreptul d'a
'1 acusa de nedreptate, cad el nu la nimic acestuia, and
mai mult celui-l-alt. Fare indoiala, prin faptele nOstre bune,
tmplinite prin ajutorul harului, putem merita intr'adever o-
adaogire a harului; cu alte cuvinte Dumnezeil privegheza
In distribuirea darurilor sale posteriOre, despre intrebuin-
tarea, ce am facut de darurile precedente, dar repartisarea
neegala nu se pOte intemeia pe directiunea, ce not o dam
vointel nostre. In acesta consista tocmal gre§ala lui Origen;
el face, ca ea sa atarne de nos In§ine, de lucrarea nOstra.
buns, sail rea, tot cea ce este deosebire Intre creaturile ra-
tionale; in privinta darurilor naturale sail supra-naturale,
pe cart bunatatea divine le da. Voind sa ridice rolul libe-
res vointe, injosit de gnostici fatali§ti, el accentueze tndeo-
sebi darnicia harului §i libertatea lui Dumnezeil, In distri-
buirea bine-facerilor sale.
Teoria filosofica a lui Origen, trebuia a'l conduce fatal-
minte, spre a'§i forma idei necomplecte §i defectuose asupra
proprietatel actiunei divine, cu privire la conlucrarea umana.
Dupe Invetatura creqtina, propagate de Sf. Paul, harul lui
1) Epist. Rom. I, IX.
www.dacoromanica.ro

DUPA INVETATURA WI ORIGEN 991
Dumnezeil previne vointa omului, el are initiativa In lu-
-crarea mantuirei nOstre. Cand ne rugam, in scopul d'a do-
bandi harul D-zeesc, chiar acest liar este, care ne conduce
spre a ne ruga. Nol cerem,' cautam, batem la WO., dupe
-cum ne spune Evanghelia, dar acesta prima sfortare este
deja un resultat al lucrarel Sf. Duh, care face, ca nol sa
cerem, sa cautam si sa batem la pOrta. Asemenea
nu Wepta vointa omului spre a'l mantui, dar el este care
deja prin inspiratiunea prevezatOre a harulul seti, ne in-
demna §i ne Impinge d'a voi sa fim mantuiti. In scurt, harul
este neaparat trebuinclos, pentru inceputul ca si pentru
cre§terea §i desav1rsirea credintel, de o potriva pentru in-
ceputul ca §i pentru savirOrea faptelor bune §i in genere,
eat pentru inceputul, cat §i pentru terminarea mantuirei
nostre. Ast-fel este Inve(atura hcitarita de biserica, contra
semi-pelagianilor, incepend cu sinodul de Efes §i sfarOnd
cu cel din Trident. De acolo urine* ca o consecinta In-
vederata, ca cea gratie actuala, este cu totul in-
dependenta de vointa nOstra §i ca not nu putem a o merita
nici Intr'un fel, cad nu este cea mai mica proportiune intre
un act curat natural si un dar, care Intrece natura. Dar
in teoria lui Origen, aceste notiunl nu puteati subsista,
a incerca cu atat mai putin ore -cars marl schimbari; cad
dad., dupa cum -el o afirma de mai multe or!, Mote crea-
turile rationale au fost %cute la inceput intr'o stare de
potrivire perfecta, data fie-care situatiune ce a strabatut'o
este atribuita la o causa precedents §i in sfai*t acesta
causa precedents nu este alta, de cat libera mi§care a vo-
intel lor, trebue a conchide neaparat, ca harul n'a facut
alt, de cat a urma cea activitate a lor, in loc d'a
preveni. Asemenea sa nu ne miram, ca semi-pelagiani
au cautat un punct de sprijin in lucrarile lui Origen. A-
cest punct de sprijin, el puteati gasesca In frasele, unde
.catehetul Alexandrin se pare a reduce lucrarea harului la
D-zeti
d'intalu
fare
o
sal
d'intala
www.dacoromanica.ro

992 TNDREPTARE A OMULUi
cresterea si la perfectiunea meritelor nOstre. Cate-va citate
sunt de ajuns, spre a arata cat un sistem preconceput a
turburat in acest punct curatenia privirei sale. «Prin ea
Insasi, va Vice el, vointa umana este neputinclOsa a Axil*
binele, cad ea are trebuinta de un ajutor divin, spre a
ajunge la perfectiune. Acest ajutor ne este trebuinclos, nu
numal spre a savirsi binele, ci Inca spre a'l incepe. Actiu-
nea prev6zatOre a gratiei dispare asemenea in pantile, undo
Origen are aerul d'a nu voi sa atribue lucrarei divine, de
cat progresele sate perfectiunea virtutel. Ast-fel, gratia nu
face de cat sa confirme credinta in Doi, pe and inceputul
credintel va fi in mod exclusiv propria nOstra lucrare:
«Cat despre credinta, care nadajdueste si care crede, care
se tncredinteza fara nicl o indoiala, ea este In puterea
nOstra; dar judecata insasi a credintel si stiinta si perfecta
intelegere a lucrarilor, pe carl le credem, acelea sunt da-
ruff a le lui D-zeU. Trebue a marturisi, ca acesta contra--
zicere nu este mal putin fericita, cad inceputul credintel
este un dar al lui Dumnezett, tot asemenea ca si intelegerea
adev6rurilor sale revelate. Autorul cartel nye 'Apx6v, re-
produce aceeasi idee subt o alta forma, cand se exprima
in acesti termeni: «Duhul Sfint nu lucreza de cat in aceea,
carl deja se inbunatatesc si carl urmeza pe caile lul Iisus-
Christos). Huet se ridica cu drept cuvint in contra acestor
cuvinte, cad a se inbunatati este deja o rOda a lucrarei
Duh. Cand tine -va priveste sistemul intreg, este grew a
admite, ca. Origen a atribuit tot-d'auna lucrarei divine in-
taetatea asupra miscarel vointel umane.
De sigur, se gasesc texte, in care Invetatul, teolog este
departe d'a sustine gresala, pe care o profesau mai tarziti
semi-pelagiani si este de datoria criticel .a tine compt si a
nu da o judecata absoluta. Ast-fel, spre exemplu, trebuinta
harulul pentru inceputul credintei, reese destul de bine din
acest loc, imprumutat din cartea lui «Cand dreptil au
SI._
boy:
www.dacoromanica.ro

DUPA INVETATURA LUI ORIGEN 993
primit harul invetaturei, ne Invata, ca. tot-d'auna Domnul,
ne a instruit prin el si chiar singur faptul d'a lute lege si
a deschide inima nOstra la comunicarea sfintelor invetaturi
este deja o rOda a harulut. In tomul XX asupra Evangheliel
Sf. km, Origen se exprima Inca cu mai multa energie, zi-
cend: «ca nimeni nu p6te nici a aucli, nici a tntelege cu-
vintele WI Iisus Christos, data Cuvintul WI D-zeti nu I ar
deschide urechile, ca surdo-mutului din Evanghelie. Iata ins-
piratiunea prealabila a harului, care merge Inaintea vointel
omului, spre a'l dispune la credinta. Acesta trebuinta a
harului prevezator, autorul '1 admite asemenea pentru ru-
gaciune, in tractatul, unde el. explica Rugaciunea Dom-
nesca: «Inteligenta nOstra nu se 'Ate ruga, pe cat timp
spiritul lui D-zet, nu Mg . tnaintea el, pe cand ea '1 asculta
cu supunere. Asemenea ea nu pOte nici a canta, nici a
lauda pe Tatal in Christos, cu armonie si cu un perfect a-
cord, dad. Duhul, care cerceteza tote lucrurile si pana la
adincimile lui D-zeil, nu lauds si nu celebreza de mai
nainte pe aceea, despre care el a cercetat adincimile si le
a Imbratisat dupa puterea sa. Cu adeverat, nimic nu se
asemana opiniunel semi-pelagianilor, cars nu atribue harului
D-zeesc de cat cresterea, iar nu Inceputul credintei sail vir-
tutei supra-naturale. El bine, ce trebue a conchide din a-
ceste variatiuni, sail dim acest amestec de idel contradictoril?
Consecinta este chiar aceea, ce se estrage din teodicea si
cosmologia lui Origen, din vederile sale asupra caderei si
rescumpararel omului. and seful sc6lei din Alexandria se
substrage de la influenta unel teoril, care are de baza ipo-
teza preexistentei sufletelor, el expune Invetatura cresting
tntr'un mod neimputabil. Dar din momentul ce represen-
tantul traditiunei universale cade In platonism, spre a se
scapa de speculatiuni periculOse, privirea sa se turbura i
in inteligenta sa devine un amestec Intre adever si er6re.
El este admirabil de' precis si clar. cand este vorba de a
Biserica Ortodoxi RomanA. 3.
www.dacoromanica.ro

994 iNDREPTAREA OMULUI DUPE INVAT. LUI ORIGEN
proclama realitatea vointel libere, necesitatea harulul Dum-
nezeesc, deosebirea Intre starea naturel Intregi si starea
natures cazute, Inv6t6.tura sa !a culorl semi-pelagiane, din
momentul ce apare in ea Ore-cari urme ale maximel favo-
rite, a taa deosebirea lntre creaturile, rationabile provine
dintr'un us precedent al liberel for vointe. Cu tote siliniele
sale, spre a unifica aceste elemente eterogene, autorul n'a
putut ajunge la o unitate complecta In sistemul sell teologic:
ideile sale, imprumutate din isv6re deosebite, s'ati departat
unele de altele, fall a le putea acorda si concorda. Acesta
lupta Intre teologul, care apar6, dogmele revelate si filoso-
fice, care be compromite prin explicarl indrAsnete, se vede
la tot pasul in scrierile lul Origen, unde vorbeste de libera
vointa a omulul, dar mat ales unde intl.& In explicart ama-
nuntite asupra el si asupra modulul, cum conlucreza harul
lul D-zeti in actul mantuirel omulul.
C.
www.dacoromanica.ro

ANDREIU AGUNA.
Vecli Biserica Ortodoxii Romang. anal XXII, No. 4, 6, 7, 9.
XI.
Dupe cum am veclut in No. 4, anul XXII al acestel re-
viste, $aguna e ales si confirmat de episcop in ajunul
desfasurarii celor mai marl evenimente care at miscat in-
trega Europa In vecul al XIX-lea. E vorba de evenimentele
de la 1848 -49 ! Cu tote acestea §aguna prin intelepciunea
si tactul seu a stiut in aceste grele imprejurari sa castige
numai pentru bIserica si poporul set cel mutt asuprit si ne-
cajit. Tin sa transcriii aid din reflexiunile adanci ale aces-
tui mare episcop cu care 'si inchee aprOpe studiul set de
istoria bisericesca, cad ele ne zugravesc mai bine de cat
on -care altele situatiunea din acele vremuri si castigul Ro-
manilor. Iat . acele reflexiuni: cDe unde intorcendu-se foul
Episcop (de la Carlovit, unde se dusese sa fie hirotonit) in
eparhie at avut positie grea din pricina miscarilor politice,
care cu a tata mai mare grija 'I faceati, cu cat mai limpede
at priceput ca acele miscall taie in viata bisericii si a cle-
www.dacoromanica.ro

996 ANDREIU qAGUNA
ruin! si a poporului atat din privinta intereselor religiOse,
cat si din privinta intereselor nationale si politice. Ne tar-
murim aci a dice numal atat, ca biserica nOstra, ortodoxa
in t6te ale el a lesit noroc6sa si cu castig din mijlocul
acelor miscall politice, pentru ca ea s'a pus in egala in-
dreptatire cu cele-l-alte religi! din Ardeal, precum si natio-
nalitatea romans a eparhiotilor s'a recunoscut de o potriv&
cu cele-l-alte nationalitp, 1), Despre adeverul acestor cu-
vinte ne vom convinge insa la rindul sea! SA intram a-
cum in studio). activitatil in! §aguna cea isvoritOre de fapte
marl pentru biserica si poporul roman!
XII.
A. Activitatea bisericescg a lui 'aguna.
De la urcarea sa pe 'tronul episcopal Laguna n'avea de
cat o dorinta, de cat un gand : sa aseze biserica ortodoxa
roman& pe temelit solide si legale, sa1 castige independenta
si autonomia si sa restaureze vechea mitropolie romans.
Mal presus de t6te restaurarea vechil mitropolil 'I sta la
inima si de aceea a lucrat pentru realisarea acestei dorinte
timp de 14 ant cu o munca urias& qi far& preget. Deja in
inarea adunare nationala de la 3/15 Maid, care s'a tinut
pe campul libertatei de la Blaj a staruit Laguna si s'a in-
scris in petitiunea ce trebula sa se presinte Imperatului si
rugaciunea pentru libertatea bisericesca si restaurarea mi-
tropoliel celel vechi romane. Iata propriile cuvinte din acea
petitiune: (Natiunea romans pretinde, ca biserica roman&
fall deosebire confesionala sa fie si sa remana liberk, in-
dependent& de la or! -care alta biserica, egala in drepturI si
foliose cu cele-l-alto biserici ale Transilvaniel. Ea cere res-
tabilirea Mitropoliel romane si a sinodulul general anual
1) VedI later. big. de aguna, t. II, pag. 209-210.
www.dacoromanica.ro

ANDREIU §AGUNA 997
'dupe dreptul vechlii, in care Sinod sa fie deputali biseri-
cesci si mirenesci. In acelas Sinod sa se alega si episcopil
Tomani liber prin majoritatea vciturilor fare. candidatiune 1)).
Petitiunea a fost adusa la tronul Imperatesc de o deputa-
tiune condusa de insusi Laguna. In 1849 se presinta din
no o delegatiune Imperatulul si Ministerulul in fruntea ca-
rela era tot Laguna si cerea si acum o administratiune na-
lionala de sine statatOre in privinta politica si bisericesca
-si se ruga pentru alegerea unui cap bisericesc de sine sta-
tator si intarit de Majestatea sa, cam% se. i se subordine
top cel-l-alt' episcopi nationall. Laguna insa in afara de de-
mersurile acute cu delegatil romanl, barbatl de incredere
al poporului roman, el mai lucra si separat documentand
drepturile vechi ale bisericil romane. Intr'un memorill pe
care aguna l'a *presentat Ministernlui din Viena si in care
facea istoricul Mitropoliei romane si cerea restaurarea el
termina cu vorbele: «Acurn Insti dupe ce cagura fiarele ab-
solutismului, Isi ridica Romanil vocea for cea drepta si se
rOga de profund veneraul for monarch pentru ca prea In-
man acelasi sa se indure a incuviinta parintesce restituirea
dreptulul for istoric, basat pe canOnele bisericesci si pe pa-
ragraful 2 al legilor fundamentale din 4 Martie 1849 si spre
acest sfirsit a Incuviinta prea gratios tinerea until Sinod
pentru toll Romanii din diecesele Ardealului, Bucovinel, Ti-
misOrei, Aradulul si Versetulul).
In urma deselor interveniri s'a dat drept Romanilor or-
todoxl sa se adune In Sinod, ceea ce si s'a facut In Mar-
-tie 1850. Acesta e primul Sinod diecesan. El a_fost convo-
-cat printr'o circulara, plina de inane vederl si adInci sim-
timinte. Era vorba ca in acest Sinod aguna sa pal afla
vederile clerulul si poporulul sell, ca ast-fel in Sinodul Ar-
thieresc, la care trebula sa la parte tot' episcopil gr. orien-
1) Protocolul adunitril nationale din 3/15 Maiii 1848.
www.dacoromanica.ro

998 ANDRElt §A MINA
tall din monarchie si care urma sä se in in Viena
spune cuvInfhotarit si isvortt din nevoile bisericil sale r
i cat de mult era nevole de acest Sinod diecesan se vede
si din urmat6rele cuvinte din circulars:. (Multumesc Tata
Jul ceresc, spune aguna, multumesc tnaltatulul nostru tm-
perat si inalt aceluiasi stapaniri, prin a caror mita me aflu
in acea norocOsa stare, ca sa ye pot vesti tinerea soboru-
lui, dupe care asa mult, si prea mult au oftat parintif, mo-
sil stramosil nostri, tnsa ajungerea lui ne-a lost menita
none din vechime. 0! eti de trel ori norocosul, care m'am.
invrednicit a aduna bisetica cea via a lui Christos; care
m'am tnvrednicit a me vedea inconjurat de fratil si fill mel
sufletesci si a me sfatui cu dinsil despre starea bisericil lut
Christos, despre starea episcopiel nOstre si ale el trebi, des
pre inzestrarea preotimei, despre starea scOlelor si despre
cresterea cea bun& a tinerimei ca pastoria mea sa fie spre
marirea lui Dumnecleti, spre podOba bisericil, spre tntari-
red credintel, spre mangaerea celor ce mi s'au tncredin-
tat duhovnicesce, cu un cuvint spre tot lucrul folositor si
mantuitor ! In discursul de deschi6ere al acestui Sinod die-
cesan, dupe ce aguna, arata t6te greutatile cu care a lup
tat pang. sa ajunga aci si dupe ce arata Mite neajunsurile
bisericil sale si imputarile ce i se aduceati din tote partite,
spune ca era nevole de acest Sinod diecesan spre a putea
representa cu vrednicie si cu cuviint6 eparhia sa la Sino-
dul arhieresc din Viena. Sinodul diecesan dupe ce la mai
multe hotartri se pronunta si in privinta restauraril vechil
Mitropolii romane. Hotartrea sa din urma e intemetata pe
canOne si pe drepturi istorice. In 1851 aguna presinta inca.
un memoriu Ministerului de Culte prin care dovedesce cu
prisosinta temeinicia cererilor Romanilor relative la restau-
rarea vechil Mitropolil. Prin acest memoriA respunde cu
multa competenta la urmatOrele trel tntrebari: Ce ca-.
Dinele nOstre in general relativ la Mitropoliti? Ce Indato,
sa.
pets
si
qic
www.dacoromanica.ro

ANDRElt §AGUNA 999
Tiri are dupe canOne o mitropolie invecinata, fata cu alta
mitropolie asemenea invecinata cand acesta se afla sub per-
secutiune ? Avem not Romanii de religiunea rasaritena drept
de a cere de la Majestatea Sa Imperatul restaurarea Mitro-
poliei nOstre, distrusa in urma persecutiunilor? In zadar
staruia insa marele episcop cu tot poporul sett spre a cas-
tiga un drept istoric si bine-cuvintat! In zadar era too. munca
si casna lor, cad de nicaeri nu li se soptia nimic, nu li
se da nici un semn din care ar fi putut deduce ceva. Din
contra: in loc de o Mitropolie a Romani lor ortodoxi s'a a-
cordat infiintarea unel Mitropolii unite a Fagarasului! Grele
si jalnice trebuie sa fi lost acele momente pentru Saguna
si pentru biserica lul. Nimeni nu -1 ajuta, nimeni nu4 in-
curaja. Din t6te partile eraii Inconjurati numal de dusmani.
Cu tetea acestea §aguna convins de slinta dreptate a do-
rintelor sale si ale poporului seti n'a incetat un moment
de a lucra pentru satisfacerea lor. A pus in lupta dint& In-
trega lui fiinta si a trebuit in cele din urma cu tote pie-
dicile puse de dusmani sa pOta reusi ca sa se produca con-
vingere si lumina la locurile competente.
Apr Ope un deceniti Saguna lucrase singur ajutat find
numal de cats -va barbati ai bisericil sale in chestiunea res-
tauraril Mitropoliei. Voia acum sa auda si glasul bisericil
sale fiind-ca doria-sa lucreze si cu mai multa rivna inte-
meindu-se pe el. De aceea in Octombrie 1860 convOca un
not Sinod diecesan, pe care nu -1 mai putuse convoca din
1850. Spre a se judeca mai bine marea lui bucurie, ca
.se afla acum in fata representantilor bisericil sale reproduc
frumOsele cuvinte cu care incepe cuvintare de deschi-
dere a acestui Sinod. «0 di mare, o cli insemnata, o di de
mult dorita, o di de serbatOre a bisericil n6stre din Ardeal,
dar si a natiunel romane din Austria, in cat partea el cea
mai numerOsa se tine de ortodoxia nOstra, o 4i mare, asa
este, mare Ali serbam astii.-41, cad ea ne povestesce rein-
's1
www.dacoromanica.ro

1000 ANDRElt §AGUNA
vierea mitropoliei nOstre celel impedecate de 170 de ant
din partea politicA civila, dar acum marele §i lubitorul de
dreptate imperatul nostru Francisc Iosif I nI -o cla inciartit,
cad prea Malt acela§i s'a Indurat a se declara in 27 Sep-
tembrie a. c. cá nu este neaplecat infiinraril unel
romans gr. neunite.
Asa dar cliva de asta-41 ne este noue ca §i ajunul rein-
vieril Mitropoliel nOstre, care in decurgerea vecului al 17
§i 18 ad devenit sub One politice, lipsindu-se de episco-
piile §i de manastirile sale §i de mo§iile sale §i remanand
numal Mitropolitul, pang apol acesta a adut jertfa ispite-
lor lumesci §i au trecut la anul 1700 la alts religie cu
unii din cler §i popor etc., etc.,. Dupe ce arata apoi de
ce n'a mai convocat sobor pan& atunci intra in enumara-
rea §i explicarea candnelor pe interesul carora trebuia sä
intemeeze cu toti drepturile in privinta restauraxii Mitro-
poliel. Sinodul intre multe alte hotariri ale sale s'a pro-.
nuntat §i relativ la restaurarea Mitropoliei in urmatorul chip :
«CA el privesce Mitropolia ortodoxa romans din monarchia
Austriaca ca existents inaintea bisericil dupe camMe §i in-
pedecata numal prin masuri anticanonice politico-adminis-
trative,. Iar in memoriul ce hotarasce sä se presinte Im-
peratului se exprima, ca pe temelul drepturilor istorice §i
canonice sa se dea bisericil romane si Mitropolia. Greuati
insa care impedecall realisarea scumpelor dorinte ale Ro-
manilor se iveaA din ce in ce mai multe §i mai puternice.
Romanii se hotarira, in fine sä trimita o deputatiune la im-
-p6rat, sä mai fac& un demers solemn: Era o deputatiune
din cele mai numerOse si mai imposante din ate s'a tri-
mis pans acum. Din nenorocire Imperatul plecase din Viena
§i deputatiunea sub conducerea lui §aguna a trebuit sa se
presinte Arhiducelul Reiner, loctiitorul Imperatulul. Pe Wig&
tinerea unel cuvintari din partea lul aguna s'a presentat
§i un memoritipetitiune prin care se descria in cele mai
Mi-
tropolli
.
www.dacoromanica.ro

ANDRElt §AGIINA 1001
viI colon neajunsurile din biserica romans ortodoxa Si se
presentaii si niijlOcele de indreptare. Delegatiunea s'a mat
presentat §i mini§trilor austriaci cum §i cancelarului Tran-
silvaniel §i Ungariel. Laguna cu Hurmuzachi si a1I doul
din deputatiune ail mat remas in Viena pans la intOrce-
rea Imperatului spre a-I espune si lui dorul sufletului lor.
In 1864 luna lui Maid se tine un noti sinod diecesan In
Acest sinod se pronunta Tara* pentru restaurarea
Mitropoliet §i '§i resurna vederile inteo uetitiune ce trebula
sa se presinte Imperatului.
0 lucrare atat de contienta si de ne§ovaitore urma
alba rOdele, urma s/ se resolve. Nu era posibil ca glasul
until popor sa, nu fie ascultat, mai ales atunci cand el nu
lucra de cat pentru bine §i adev6r. Momentul sosesce. Im-
peratul se hotaresce sa satisfaca cerintele bisericit Si ale
poporulul roman de sub stapanirea sa. lata autograful Im-
p6rAtesc aparut in Monitorul oficial din Viena din 3 Ianuarie
1865: (Iubite baron de kaguna. Asculand rugaciu-
nile RomAnilor gr. oriental! din Transilvania si Un-
.garia in consonants cu- intentiunea manifestata
grin resolufiunile mole din 27 Septembre 1860 si
din 25 Ianie 1863 am incuviin(at ca pentru
sa, se inflinfeze o mitropolie independents, coordi-
nate cu cea sArbesca si ca biserica episcopesa din
Transilvania sa, se Matte la demnitatea mitropo-
Man a.
Tot d'o data to numesc pre domnia to de Ar-
chiepiscop si MitropoM al Rom.anilor greco-orientall
din Transilvania si Ungaria.
Viena 24 Decembre 1864. Francisc
Orl §i tine '§I pOte tnchipui bucuria cea mare a popo-
rului roman ortodox de peste munti. Un entusiasm ca in
acele vremuri nu s'a mai vedut la Romani, spune istoricul
i actualul episcop al Caransebe§ului N. Popea. Adrese
dinsil
sa-el
www.dacoromanica.ro

1002 DANRKUT §A.GUNA.
peste adrese, deputatiuni peste deputatiuni, din apropiere
§i din departare sburau la noul Mitropolit spre felicitare
pentru restaurarea Mitropoliei. Rugaciuni de multamire lui
Dumneclett, festivitati de tot felul: banchete, jocuri, cuvin-
tari, imne, petreceri pe Intrecute se manifestail pretutindeni
din partea fiilor spirituali ai reinviatel mitropolii. SkAtori
vesele de craciun cum fura cele din acel an nu vor mai
fi serbat bietil Romani de vecuri Indelungate 1).
Laguna 4n calitate de Mitropolit adres6za o pastorale,
catre pastoritil sei prin care le aduce cele petrecute la cu-
noscinta i rOga pe top O. se Increda lui Dumnecieu i sa
multam6sca Imperatului pentru dreptatea ce le a facut. A-
fail de acesta s'a pus la cale sa se trinnta §i o deputatiune
la Viena spre a multami In persOnl Imperatului ,pentru
restaurarea Mitropoliei. Deputatiunea a fost condusa de §a-
guna i s'a presentat Imperatului In 25 Ianuarie 1865. Cu
acest prilej cuvintarea de multamire catre Imp6rat s'a tinut
de §aguna.
Din aceste lupte biserica ortodoxa a Romanilor de peste
munti s'a ales cu ridicarea, episcopiel din Transilva-
nia la rangul de Mitropolie sail mai bine his cu
restaurarea vechel Mitropolil ; cu crearea unel noul
episcopil cu resedinfa in Caransebes si cu Incirirea
episcopiel Aradulul cu mai" multe comunitap ro-
ma,nesci, earl aparcineati pane,' ad la episcopia
sa,rbesca a Temi,Forel.
Situatiunea politica in Austro-Ungaria se schimba in tim-
puL acesta. In 1866 Austria e batuta de Prusia si din aceste
Imprejurari durerOse pentru Austria ca§tiga natiunea Ma-
ghiara. In 1867 se introduce sistemul dualist §i Transilvania
perde independenta prin alipirea ei la.Ungaria. pro-
testat Romanii, plangerilo for nu s'aii tinut In sema.
1) Ve41 Vechea Mitropolie de N. Ppoea, pag. 296.
'§l Ati
insa
www.dacoromanica.ro

ANDRElt SAGUNA 1003
Imperatul a trebuit sa primesca conditiunile impuse de Ma-
ghlari volens nolens. Acesta schimbare politica, din Monarchies
influenta si asupra institutiunilor si intereselor poporulul
roman. Ce era de facut cu cele castigate de curand pentru
biserica ortodox& romans ? La acesta se indrepta acum tot
fandul marelul *aguna. Marl discutiuni nascut in Ca-
mera din Pesta si in Casa magnatilor relativ la biserica
romans. Mal multi deputati romani ail vorbit in Camera,
iar in Casa magnatilor a vorbit singur Laguna. El a vorbit
cu atata putere de convingere si cu atata inima in cat a-
prOpe tot' magnatil Unguri aprobat. In sfirsit resultatul
a fost, ca printr'o lege numit& in causa celor de con -
fesiunea greco-orientala s'a recunoscut in 1868 legali-
tatea Mitropoliel romane.
Dupe lupte Indelungate poporul roman ortodox vede rea-
lis&ndu-se o parte din visul sell de aur. Mull s'a nevoit
marele Laguna in deosebi, ins& mare trebuie se fi fost
satisfactiunea sa sufletesca. A depus Laguna pentru resol-
varea acestel chestiuni inima, inteligentA, tact si rabdare.
Cu un cuvint, el si numal el a fost chemat sa dea soluti-
une acestel mult importante chestiuni. A avut Laguna sa
se lupte pan& ss ajung& aci cu vrajmasi de tot solul vi
chiar cu fratii se". E bine sa aruncitm a scull& privire isto-
rick- cad numal asa ne vom da sem& si aid despre ma-
rea personalitate a lul Laguna si despre importanta acestel
institutiuni pentru poporul roman ortodox.
Biserica roman& ortodox& din Transilvania si Ungaria se
afla sub jurisdictiunea mitropoliel sarbesci din Carlovit. Mit&
lupta s'a dus intre altele si pentru despartirea de ,Jerarhia
sarbesca a bisericil romane si prin acesta se, i se dea
fondurile ce i se cuveniatt din fondurile comune. E prea la
'vedere pentru on §i tine ca sa -s1 pbta inchipui el asa ceva
nu convenia de loc episcopatului sarbesc si barbatilor poli-
tic' sarbi. In 1850 si 1851 s'ati tinut in Viena conferintele
s'ati
rag
si
www.dacoromanica.ro

1004 ANDREICT §AGUNA
episcopilor sarbl, la care a luat parte §i Laguna spre a se
intelege impreuna asupra organisaril bisericil ortodoxe din
intrega monarchic. Tote argumentele aduse de aguna
intemeeate pe sfinta dreptate n'ati avut nici un efect pen-
tru sarbi. Nu se puteati deprinde cu ideea restauraril mi-
tropoliei romane, cu inflintarea de episcopii dependente de
acesta mitropolie, cu o separare ierarchica in WA regula.
era inver§unat Mitropolitul sarb Raiacici pe aguna.
Intocmit acest mitropolit sarb si o brosura pamflet contra
lui Laguna prin care'l numia ambitios flind-ca lupta pen-
tru biserica poporulul s6A. S'a dus aguna in persona la
Raiacici si I-a declarat ca nu-I demn si ocupe un post
a§a de malt in biserica, dad se ocupa cu pamflete §i se
opune nasuintilor celor drepte si naturale ale Romanilor 1).
In 1860 luna Iunie s'au tinut noui conferinte in Viena la
care au luat parte dintre Romani pe Mug Laguna §i bar-
bat' ca Andreig Mocioni §i Nicolae Petrino. N'a resultat
Ina nimic din tote incercarile facute, cad Sarbil si in de-
osebi capeteniile bisericesci nu voiaii nici mai mult nici
mai putin, de cat si in viitor suprematia asupra bisericil
romane. In sensul acestor vederi Mitropolitul Raiacici im-
Kenna cu episcopul TemisOrel Massirevici au intervenit cu
un memorit pe fang lmperat. Romanic insa, la rindul for
nu se lass mai pre jos §i intervin de asemenea pe langa
Imp6rat. Causa Romanilor e imbratisata cu caldura de in-
trega opiniune publics streina. In sfir§it Romanii biruesc,
ass ca la venirea luc Laguna -ca mitropolit a trebuit ca Mas-
sirevici mitropolitul sarb de Carlovit sa -1 felicite qi sa mar-
turisesca intre allele §i urmatOrele: Bucuria, care in acest
moment prea placut impres6ra sufletul melt si umple inima
mea cu atata e mai Ware §i mai curata, cad provedinta
diving, a bine-voit, ca gratia prea inalta imp6ratesca O. se
1) Veda Arohiepisoopul gi Mitropolitul aguna de N. Popea, p. 130..
Si A.
www.dacoromanica.ro

ANDREU AGUNA. 1005
reverse In acest timp decisiv asupra Escelentel tale, carele
pentru ajungerea dorintei fratilor nostri Romani, pentru in-
sasl Mitropolia acum castigate mai mult de cat orl i cine,
to -ai nevoit si al lucrat gi carele vei sti sa dal fiilor spiri-
tuall viata i putere si sa-1 pus pe piciOre statornice'. Cu
alte cuvinte, Sarbii, vrajmasi de odiniOra se declare acum
veseli de succesul ROmanilor i recunosc meritul cel mare
al lul Saguna in acesta lupta. sfinta.
Durerea lul aguna si a credinciosilor sei in lupta de
pang, acum era insa mult mai mare prin faptul ca ei eralt
impedecati in actiunea for de insasi 11.01 for. Atat Lemeni
cat si ulut episcopil fratilor nostri greco-catolici nu pri-
cu ochi buni incercarile ce facea Laguna. Lemeni nu
vola sa auda de drepturl si de independenta bisericesca de
cat pentru biserica de sub conducerea sa. Mai mult: in
timpul seta s'a inventat tot solul de neadeveruri la adresa
bisericil ortodoxe romane anume, ca Ortodocsii de sub
conducerea lul Laguna ar fi omorit 300 de preotl units, ca
le-ar fi pustiit bisericile, pradat averile si ars scOlele! TOte
acestea afirmat in conferinta episcopilor romano
greco-catolicil din Strigon in 1850! aguna audla si sus-
pina! Cad cum poll sa convingl pe cine-va cu totul prevenit
i dirj in a nu asculta adeverul? qtdur la rindul sell de
indata cu urcarea sa pe scaunul. de episcop si in urma de
mitropolit, provOca pe top Romani' prin cate o enciclick ca
sa treca la sf. unire, cad numal aci e lumina, adever si
mantuire!
Spre a ne lumina mai bine asupra greutatilor cu can
lupta Laguna, reproduc aid cate-va fragmente din acele en-
ciclite sail pastorale: «Romanilor ! Inca o datorie mare si
sfinta mai avem a jura in casa acesta dumnecleesca a ade-
veratel libertativecinica, eterna pazire tinere a religiunil
celei adeverate si a credintei stramosilor nostri, cart
adus-o cu sine in Dacia de la Roma si unire vecinice. cu
viail
si
si
si
au
s'aa pi
www.dacoromanica.ro

1006 ANDREW' §AGUNA
apostolescul scaun al Rome!, de care s'all tinut stramo§il
nogri si cu carele suntem legatl si cu sangele cel roman,
sa departAm blestemul, care pana acum a fog asupra nOs-
&a tip fratilor §i fiilor duld al natiunel mele,
a§a §i %rag numal asa putem nadajdui un mal bun viitor
si sufletesce §i politicesce, dad. prin credinta si religiunea
stramoglor ne vom tntOrce §i vom i6manea credinclog in
sinul maicel si apostolicemeI biserici a Rome!, de unde am
IeOt 0 am venit in acesta patrie Aucliti si intele-
getl dar vol top, Romanilor, catl sunteti de la Marea Negra
§i de la Tesalia pana dincolo de Carpatl in Tisa, ye
rog §i intelegetl, ca pe sema nOsta afar5. de sf. unire cu
apostolicescul scaun al Rome!, pe carele top dumnecleescil
si sflntl parinti in sobOrele a tote lumea si pravila '1 cu-
nOsce de cap a WU biserica,nu este pe sema 'Astra
mantuire Nu-I intre nol acea deosebire a religiunil,
care este intre alte natiunl conlocuitOre; pe nol numal un
nume, unit §i neunit ne desparte! Numal diavolesca trufik
lacomia §i iubirea domniel au facut therea §i ruperea bi-
sericil resaritulul de a apusulul t Si ap find pentru
multele neajunsurl... nic! o .natiune n'are mal mare lipsa
de sf. Unire ca natiunea nOstral Veniti cu totil sä in-
tram fratl roman! in casa lul Dumnecleil §i s. ne inchintim
catre sf. biserica lul intru Erica lul si sa ne rugg.m pentru
unirea nOstra a tutulor
In alta pastorall Sulut declara. sus §i tare, a §i Maj. Sa
Imperatul doresce lAtirea si luta' rirea sf. uniri cu a-
apostolescul scaun Romel, care in telt/ privinta este
adeverata nOstra mama. trupescl §i sufletesca! 1).
Ce face Saguna fn asemenea momente supreme, acl nu-
mal ap le putem numi, tend vedem ca fratil dedeseri
mana cu str6inil pentru complecta desfiintare a biserici! lul?
1) VOA N. Popes L o. p. 107-109.
-al
'§I
audit!
www.dacoromanica.ro

ANDREICT §AGUNA 1007
Intristat pang. la mOrte dupe propria lul espresiune lucrezi
cu mat mult zel §i devotament pentru sfinta cauza a bise-
ricil ortodoxe romane. El protesteza pre§edintelul guverna-
tor al Transilvaniel contra unor ast-fel de uneltirl i apol
cauta tOte mijlecele de a Intari pe credincio§il set.
Laguna prin tactul §i Intelepclunea sa a putut sa inla-
ture §i aceste pedid! Dumnecleil l'a Intarit cu rabdare §i
a§a a putut sa lasa biruitor! Numai a§a a putut el sa Ong.
pept §i sa se lupte cu cea mal mare putere ce exista, a-
dica cu puterea catolicismului.
§aguna doria i cu el §i poporul roman din Bucovina,
ca odata cu reinfiintarea Mitropolid romane ortodoxe din
Transilvania, episcopia Bucovinel O. fie sufragana acelel mi-
tropolii. In sensul acesta all luptat barbati ca Hurmuzachi,
Petrino §i altii, cars all ajutat pe Laguna in tOte demersu-
rile facute pe Mpg curtea Imperatesca §i pe langa guvernul
din Viena. Singur episcopul Bucovinel Hacman nu vola
sa auda de w, ceva, cad el vola o mitropolie a Bucovinel
pentru sine cu doui episcopi sufraganl, unul roman §i altut
rutean. De aci tinuta lui cu totul neromanesca fats de
Saguna §i de lucrarea lul. Prin urmare §i cu un episcop
roman ortodox a avut sa lupte acest mare What! Cu tete
cg. era inconjurat numal de neprieteni dupe cum am ara-
tat, el reu§esce sa capete resolvarea celel mal sfinte ches-
tiuni a poporulul roman ortodox de sub conducerea sa §i
anume refnfiintarea Mitropoliel. El nu sta ins& loculul. De
acum Inainte desfapra o activitate §i mai mare, cad cloth
o biserica Intemeeata pe temelii solide §i puternice spre a.
o asigura de valurile primejdiese ale viitorului.
Despre acesta lima in numerul viitor.
G.. .
www.dacoromanica.ro

Ara tare pe scurt dintru inceput de cand s' all
zidit Stinta Mandstire Cernica cum si de adunarea
pa, rinrilor monahi aid la acesta Manastire, impre-
una cu viara Prea Sl. Calinic lost Episcop al Rim-
nieului Noul-Severin si starer al M -rei Cernica.
Intalul ctitor ail fost roman pamenten marele Dvornic
Cernica Stirbeiti, carele intre alte bunatatl ce va fi facut,
ravnitor fiind, §i spre sfintele lul Dumneqeu loca§uri §i a-
fiandu-se in mo§ia sa locul acesta, cu done ostr6ve incun-
jurat cu ape dupe cum sa vede, ail zidit in ostrovul cel
despre apus Biserice. Intru cinstea Sfintulul Ierarh Nicolae
de la M-rea Lichil, facend imprejurul bisericil chilli, trapez,
§i inzetrand'o dupe cum in doue Domne§ti hris6ve sa a-
rata; fuse, unul al reposatuluI Domn Radu Voevod, cu anul
7116, Mal 29, i altul in urma cu anul 7120, lulie 20.
Aratandu-se printr'acestea pe larg, §i anume: mo§iile, vfile,
§i alte acareturl cate all lasat reposatul ctitor la acesta
manastire, ca sa fie de hrana parinOlor calugarl ce vor
locui intr'aceste clod ostrOve, spre a sa pomenire, §i a tot
neamulul seil. Apoi aducend calugari, I-ail sal4luit intr'a-
ceste doue ostrOve, ca sa die slujba bisericesca cu viata
deob§te dupe tipicul Sfintulul Munte al Athonului; cu a§a-
www.dacoromanica.ro

ISTORIA M-REI CERNICA 1009
zamint nestramutat, ca dintre dinsil sa fie egumen roman,
lar nu din alta parte. i ca. luminatil Domni al tariff, cum
Mitropolip ce vor fi dupe vreml, sä nu aiba a
sa amesteca la alegerea si punerea de egumen; ci parintil
dintre alega dupe cum mai pe larg sa arata in
tOstamenful ctitoricesc din hrisovul Domnulul Radulul Von.,
cu anul 7116. Care adunare de parinti au vietuit multi
ani intr'aceste ostr6ve.
Apoi din pricina b61el ciumel ce s'ad intamplat, dupe
vreme in politia Bucurestilor, sad rasipit norodul, si au na-
valit aid in manastire. care b6la incingandu-se, au murit
egumenul ce all fost atunci, si cel mai multi din parinti,
si cel putinl au fugit In alte partl, ramaind manastirea
pustie In multi vreme, in care pustietate ad crescut pa-
dure mare de nabusise manastirea, pe din tOte partile, de
nu sa mai vedea, si sa incuibase si hiara selbatice. In care
vreme a pustietitii Sf. Mitropolie lad stapinit tote acare-
turile, numind'o si metoh al Sfintel MitrOpolii.
tar dupe tOte acestea la anul 1781, ad fost inteactst chip
adunarea parintilor calugari cu viata deobste. Incepator find
parintele Ieromonahul Gheorghie, om cuvios, si cu adeve-
rat de neultati vecinica pomenire. Acesta din varsta tine-
retilor sale ad venit din Ardeal inteacesta tar. fiind din
neam roman de acolo. Care le mai- intal au petrecut aid in
politia Bucarestilor supt poslusania unul arhiered grec, cu
carele sari dus la Tarigrad si la Sfintul Munte al Athonului,
de carele s'ad facut rasofor si diacon.
i dupe mOrtea acelui Arhiered s'ad facut ucenic acolo
In sf. Munte parintelul. Paisie, de carele sat si calugarit In
mantie facendu'l si preot. petrecend acolo cata-va vreme
parintele Paisie cu ucenicil sei; unde ne mai putend suferi
greutatea locului, sad radicat cu top ucenicil sei si ad venit
In Moldavia in manastirea Dragomirna, unde au facut pe
parintele Gheorghie Iconom, si petrecend inpreuna intr'a-
Biserica OrtodoxA Reining. 4.
si parintil
dined swat
Si
www.dacoromanica.ro

1010 ISTORIA M-REt pERN1CA
cea manastire, s'ail intamplat atuncl de ail ramas manasti-
rea Dragomirna supt stapanirea chesaricesca. i ved'end pa-
rintele Paisie ca nu este prin putinta a petrece cu ceI de
alta credinta, au cerut de la Domnul §i parintelui Mitro-
polit Moldaviel o manastire caruia i s'ati §i dat manasti-
rea Secul i Nemtul, unde sail mutat cu tot Soborul. i
dupe mutarI n'au ramas mult inpreung. Cu dan0I parintele
Gheorghie. i cerendu'§I voe de la Staretul sell, s'atl dus
la Sfintul Munte al Athonulul, s'at a§edat la o chilie la
biserica Sfintului orooroc Ilie, acolo in Sfintul Munte. i
§6dend cata-va vreme, au volt ca sa se intOrca Iara0 la
Staretul Wt. Si plecand din Sfintul Munte au veni't la
Constantinopole, ail facut Intrebare Patriarhului 0 Sfintului
Sinod pentru Romania cel din tinutul Austriel, de au vre-o
zmintela la credintg., fiind supt stapanirea Papa Patriarhul
cu Sfintul Sinod intrand in cercetare, au dis: ca cel ce sa-
numesc Uni(I trebue0e de iznOva botezati ca nicte shizma-
tict i de acolo s'ail tutors la Staretul sell, §i nezabovind
acolo multa vreme, c'au luat voe a sa intOrce Iara0 la
Sfintul Munte. Iar Duitmedeiasca pronie au judecat lucrul
Intr'alt chip, ca la intOrcerea sa, au dat prin vestita po-
litie a BucureOlor, la care ajongend sail cunoscut cu un
parinte Arhimandritul Macarie lerochiric al Sfintei - Mitro-
polli find §i acela ucenic al parintelui Paisie de dire ca-
rele s'ail poprit acolea in politie, rad facut cunoscut Orin-
telul Mitropolitulul Grigorie de atuncl, cum ca este om
cuvios i vrednic a del;chide o ?dila duhovnicesca de pe-
trecere monahicesca., cu viata deoNte, fiind lipsita Cara de
acest fel de oranduiala. De care bucurandu-se parintele
Mitropolitul, Iail dat voe ca sa-1 alega vre una din manas-
tirile WI Sfintia sa la nicl una nu s'ail impacat, find ca
ma'nastirile cele marl au 0 suparari multe; ci ail ales ac6sta
manastire pustie i saraca, nelacuita de nimenea de mult1
ant, dupe cum mat sus s'ail aratat, c1 luand voe 0 bine-
www.dacoromanica.ro

ISTORIA M -REI ARRNICA 1011
cuvintare de la parintele Mitropolitul, au venit inteacesta
manastire inpreur0 cu dol ucenici; si gasind biserica cu
totul inpresurata de padure, au inceput a sa osteni cu cu-
ratirea cu acei dot ucenici, dupe aceea au inceput a sa
aduna si alti ucenici. i asa fnmultindu-se fratil, sa sporea
si lucrul, salbatacia sa radica; in locul padurei at sadit
porn! roditor!, in locul rugilor, vii. Asa neincetat ostenin-
du-se, mai intaId la slavoslavia lul Oumnegeti si la lucrul
malnilor, cat in putina vreme si ucenicii inmultit, si
salbatacia s'ati radicat, Ca unde era salasluire hiaralor sal-
batece s'ati facut o chinovie intrega de multi cuviosi pa-
carii cu neincetate rugaciuni, si cu ne tacute laude
catre milostivul Dumnec,leil, mijlocesc, de sa pogOra darul si
folosul sufletesc si trupesc spre tots pravoslavnicil crestini.
Acestea slut rOdele ce au esit tntr'acest loc, din rivna cea
fierbinte spre bunele fapte, si din ostenelile cele fara de sat
ale fericitului parintelul Gheorghie, carele de mirare este, ca.
Sfintia sa, nu Cu vre-un parlej de avere au inceput a des-
chide acest loc incarcat cu atata greutate de padure si sil-
nice desiusri; ci cu multa, grade, lipsiti afiandu-se atunci
si de cea mai prOsta hrana, dupe cum si parintele Ieromo-
nahul Protasie ucenicul WI mai pe larg arata in scris, in viata
acestu! -parinte Gheorghie. Asa dar pravoslavnicil crestin1
vellend ca au deschis acest loc si ail pus in oranduiala
neincetat slujba bisericesca, au inceput a veni si ai milui
aducendu-le cele de trebuinta. i mai inmultindu-se fratil,
in cat nu-1 mai incapea biserica, silit au fost parintele de
au mai largit'o cu Ores-care zidire; au fault trapez, arhon-
darie, altele. Acesta era ostenela minunatulu!. pa-
rinte Gheorghie, ca sa se arate pre sine o minunata pilda
cu lucrul si cu cuvintul, ca priviniu'l cei din uring..sa ur-
rneze ostenelilor lui celor fara de preget, cum si altor cu-
viinciOse oranduell bisericesti, cat si el insusi le-au urmat,
pazindu-le nezmintite pans c&nd s'ati afiat inteacesta viata.
s'at
rin 1,
chili! si
www.dacoromanica.ro

1012 ISTORIA M-REI CERNICA
Atuncea fericitul parintele Mitropolitul Grigorie, viind aid
§i veclend buna oranduiala bucurat, si au laudat pus-
nicesca dascalie, care o au deschis parintele Gheorghie, §i
§i hirothesit Arhimandrit, ca pe un adeverat incepetor
de turma, si le-att dat atunci in stapanire tOta mo0a Vatra. Vi-
ind si Domnul Nicolae Mavroghene la acesta manastire, §i
veclend pe Cuvio§ia sa parintele Staretul, om duhovnicesc, §i
buna oranduiala a parintilor, §i lipsa care se afla, mai in-
OM le-au oranduit tain de pain din Bucure§ti pe tOta cliva,
au facut mOra pe apa Dambovitei, dat §i manastirea
Argesului prin hrisov Domnesc cu anul 1788, Iunie, pentru
ajutor, care acesta manastire dupe ducerea Domnului Mavro-
ghene, s'ad luat. De mult ajutor all fost §i fericitul Filaret
parintele Arhiereii Mireon, (carele mai in urma au statut
si Mitropolit), carele avend §i manastirea Caldaropnilor, In
purtarea sa de grija o au dat in stapanire parintelui Gheor-
ghie, ca §i acolo sa a§agle parinti cu randuiala aserrienea
ca in Cernica cu viata deob§te. Dupe primirea ace ma-
nastiri in purtarea sa de grija, all radicat parintii pe jurna-
tate de aid din manastirea Cernica §i iau dus in manastirea
Caldaro§anilor, a§eclendu-le oranduiala intocmai ca si aici.
Le-air pus Iconom pe parintele Dorotheitt (carele mai in
urma au statut §i Arhimandrit aces manAstiri, dupe- mOrtea
,parintelui Gheo rghie); iar in Cernica all pus pe parintele
Timotheid Iconom. Asa, betranul in rata vreme all trait, all
iconomisit aceste doue ob*te intr'o unire si nedezlegata
dragoste. lei apropiindu-i-se §i sfar§itul ostenelelor Sfintiei
sale, s'ati mutat dinteacestl lume la viata cea fara, de sfar§it,
la anul 1806 Decembrie 3, lasand ucenicilor nu putina in-
tristare. S'ati §i tngropat de din§il aid in Cernica la cimi-
tirul, care de insu§1 s'ati fost si zidit. Lasand la acesta
Chinovie parinIl una suta trei. Asemenea §i in Caldaro§ani.
Apoi dupe pristavirea betranului s'au clespartit chinoviile
una de alta. Ca is Ctildaro§ani all a§azat egumen pe pa-
le-al
l'at
www.dacoromanica.ro

1STORIA M-REi CERNICA 1013
rintele Arhimandritul Dorotheitl, ucenicul reposatulul. Iar
aid in Cernica au a§azat parinifil, egumen, pe parintele Ia-
chinth Ieromonahul, Roman pamenten §i calugaiit aid In
manastire, carele rutina vreme find egumen Chinoviel,
lepadat singur, §i au plecat a sa duce la Sfintul Munte.
Dar s'ati audit ca intr'acea calatorie de catre talharl s'ar
fi omorat pe drum. Iar dupe ce au lipsit acesta, la anul
1807 April 5, in Joia cea mare, parintii cu sfat deol:We au
ales pe parintele Ieromonahul Timotheiti, pamenten §i ca-
lugarit aid in manastire, a fi Arhimandrit ob§tel, carele dupe
ravna ce avea a preinnoi biserica, fiind vatamata de grOz-
nicul cutremur ce s'ati facut la anul 1802, si veclend ca
nu este mijloc de a o mal drege, au daramat'o pans. In
temelie, §i au radicat'o pe acesta, care acum se vede. De
mirare este §i acesta ca, cand au 1nceput a face acesta
zidire, nu ail avut vre-o adunare de bani, ci numal o cre-
dinta neindoita la mila lui Dumnedeu §i la ajutorul Slintului
Ierarh Nicolae; insa nu au apucat, ca desavarOt sa o is-
pravesca., ramaind pe jumatate nezugravita. si pe dinafara
netencuita, care acestea ati luat savir§ire la anul 1822, §i
tot grin osardia Sfintiel sale, sail cladit din temelie §i Schitul
de maici calugar0 numit Paserea, la anul 1813, pe o
sfOra de movie,. a ace0i1 manastiri Cernica, numita laras1
Paserea. Au ocarmuit §i Sfintia sa acesta o4te de la anul
1807 pada la anul 1816 Mart 3. i a§a s'ail mutat din-
teacesta vial& lasand ob0ea lar5.§1 Intrega dupe cum ail
fost. ApoI parin(ii cu sfat de olcite ail ales pe parintele
Ieromonahul Dorotheiti, pamentean din politia Bucure§tilor
§i calugarit aid in manastire a fi Arhimandrit ob§tii, carele
si acesta mult s'ati silit pentru Sfintul lams si pentru man-
tuirea fratilor; insa nu au fost multa vreme, de cat numal
de la anul 1816 Mart panA la anul 1818 Decemvrie 13,
§i s'ail mutat .catre Domnul lasand ob§tea lar6.0 intrega,
dupe cum au fost.
s'au
www.dacoromanica.ro

1899 10

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (17)

Viewers also liked

Viewers also liked (11)

Similar to 1899 10

Similar to 1899 10 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1899 10