Documentul discută despre conceptul de morală liberă, subliniind că aceasta se opune credințelor religioase și sistemelor morale tradiționale, promovând emanciparea totală a gândirii umane. Este descrisă o teorie care susține că moralitatea nu trebuie influențată de dogme religioase sau de viziuni filosofice, iar adepții acestei abordări afirmă că cele mai bune valori morale derivă exclusiv din experiența și raționamentul uman. Argumentul central este că această morală independentă duce la o destabilizare societală, favorizând anarhia și corupția morale.

1. 1:
011-
:Qz
wJ-
tdi
WI 6'2
.gii34=72.
-NENIWNWIFf:
A
ROMANAORTHODOXA
Revista Periodict Eclesiasticg.
A
SANTULUI SINOD AL STEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE
ROMANE.
ANUL AL XX11-lea, No. 10.
ME&MMMMii
TABELA MATERIILOR
1 Moral, libell 961
-2 Dionisiu Areopagitul 977
3 Indreptarea sail m&ntuirea omulul dup6 inv6-
tatura lul Origen 985
4 Andre In. aguna. .
.7741.4$4S .
995
5 Istoria M -reI Cernica 100
6 Massillon '`f '., 1049
7 BisericeseI :, 1054
8 Bibliografie c) R 151; 1059
9 Cuvint pronuntat de Icon. I. Teodores,q,u. i.: 1062
10 Varietate bisericescil . .
11 DonatiunI . . . -.. . -. .'pa; .- ..': =.' . . 1069
. io ',74, . 1066
BUCURETI
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICEFI.
18 9 9
:Yel:
Ali
131sERIcA
MA.1TT...T.A.Ft.=
Pap.
,
. . .
, r
01
,.
va
.
alre,
E ramming
mi
.
. . . .
.
., .
,.: . .
i-of
'4 '4
mob .4
EME6
www.dacoromanica.ro

2. ANUL XXII BISERICA ORTODOXA ROMANA. No. 10
MORALA LIBERA.
Mora la libera, morals independents, este strigatul unanim
al celor trel marl cola, panteista, positivists §i materialists,
carl represint asta-41 ateismul §i necredinta.
De la ideile for teoretice tote aceste coll vor se, treca
la practica. Nu se multamesc numal cu emanciparea cuge-
tarel umane, ci vor §i voinca absolute, ,7i cu des dirk-
qire libera,, libertate absolutes in t6te. In idel, In con-
vingeri, dar mal ales in materie de credintA, cugetarea omu-
lul, clic el, nu trebue se, albs nici o pledica, incatu§are, sad
marginire §i nici un criteriti sail principiil normativ. i pre-
cum acestea nu trebue se, marginescl libera cugetare, ele
trebue se, lipsesca §i din viata omulut Libertatea abso-
lutes in cugetare, qi libertate absolutes in faptuire,
este tinta §i scopul suprem al invetaturel luturor adeptilor
§cOlelor de mai sus.
Nimenl nu trebue se, cugete §i se, volasca de cat ap cum
it convine, ca ap este bine. Sa nu crell de cat aceea ce
vrea i II convine. S. nu respecte i se, nu admits nici o
probe, ce i s'ar aduce pentru convingerl sail credinte, carl
nu 11 convin §i pe care n'ar voi se, le primesca. Fie-care
-sa fie liber a face ce it place §i ce II convine; late, suma-
ric vorbind Wta teoria i WA, practica acestor §cOle cars ail
pretenliunea d'a inaugura si oferi omului cer nou si
pament not.z aci pre pcim,ent.
www.dacoromanica.ro

3. 962 MORALA LIBERA
Cu totil, ca sa ajung& mai cu Inlesnire la telul lor, ataca
in deosebi credinta 'in existenta III Dumneolet. Nu este
Damneder, spun i afirma catre top cu cea mai mare
indraznela. Mal' pre sus de tote, este si trebue sa fie cuge-
tarea libera a omului, si de ea trebue sa asculte si sa se
conduca fie-care. In cugetare si in fapte, ea si numal ea tre-
bue sa inspire pe fie-care om. Morala si principiile de cart
trebue sa asculte si sa se conduca fie-care om in viata sa,
trebue sa fie libere si sa, n'alba nice un amestec ea
nicI un fel de idee, dogma sail invetaturg religidsa.
Mal mult chiar, directiunea moral& a societatilor, nu trebue
sa apartina nits unel bisericl.
Limbagiul acesta it in cu atata indrasnela si fanatism
In scrierile, ziarele si conferintele lor, top adeptii, acestor
scOle, in cat proselitil lor, crest pe fie-care di, mai ales di
ast-fel de idei magulesc natura cea slabs a omului si multi,
fara WO dea sema de pericolul social, ce'l aduc primirea
si inaugurarea lor, le primesc de bune si be propaga pretu-
tindine. Unil isi fac chiar o placere inspirandu-le si copiilor;
Tar alp,. in naivitea lor, le sadesc in inimile tineretului cu
credinta ca ele sunt noua cerinta a timpului, si directiu-
nea in care trebue asi educe si WO cresca fie-care co-
piii set
Asta-di maT mult de cat orl cand se face mare caz de
morall libera, independenta si emancipata de religiune. Pen_
tru aceea si mai ales fiind-ca putini cunosc ca emancipa-
rea acesta a moralei sta in stransa legatura cu ideile si
doctrinele subversive contra religiunel ale Panteismulul, Posi-
tivismulul si Materialismulul, cu alte cuvinte ca ele merg
mana In mana cu ateismul de la care se inspira, este bine
sa vedem: Ce este acesta morala independenta si pentru
ce acesti representanti al ateismului modern, patronatorl al
el, o separa de religiune. Ca In urma A, putem vedea si
sa ne convingem ca morala independenta nu este alt-ceva
www.dacoromanica.ro

4. MORALA LIBKRA 963
de cat ateismul tradus din teorie fn practica, ca morala in-
dependent& este ridicarea, desfiintarea si distrugerea mo-
ralel, si ca o ast-fel de moral& duce la sguduirea baselor
societatel, introducend pretutindeni desordinea, -coruperea
bunelor moravuri si anarhia.
Dar ce este si din ce consta morala fiber& si pentru ce
ateistil vor morala jndependenta si fara religiune?
Ati trecut 19 secole implinite de la aparitiunea luminel
evangelice, si asta-c11 ca si la Inceput si in WA, vremea, tre-
bue sa prea marim pre Dumneqea si sa bine-cuvintam pe
apostolil s61, cad prin predica Evangeliel, at pus bazele
adeveratel civilisatiunl pre pam'ent, dandu-ne o invetatura
si o morala .tat de tralnica si sanatOsa. Cad, cu tota, lupta
ce s'a dat acestel dumnecleesti invetaturi in decursul ve-
curilor si mai ales in secolul trecut si in clilele nOstre; mo-
rala evangelica este norma si sufletul de viata al societati-
lor cart stall in fruritea civilisatiunel intregei omeniri.
Or call ail fost vederile si chiar ratacirile lumel vechi
idololatre lap. de morala, fie in partea el teoretica, dacg.
ne-am referi de exemplu la Platon, cu tot geniul si intelep-
clunea de care era inzestrat, fie in partea practica, dace,
avem in vedere pe aceea ale caror moravuri apostolul Paul
le desaproba si combate din tote puterile sale, Dumnedeii
nu a voit sa- nu ne dea probe, si tuck evidente, despre
nemurirea legel morale ce a sadit'o in inima omulul d'o-
data cu creatiunea sa si pe care l-a luminat'o at lumina
evangeliului lubitulul sell fiti, Domnul nostru Christos.
El a 'nada in inima omului chiar si limita pana unde
pote sk merga si sa ajunga gresala si erOrea si peste care
omenirea cu tot. ratacirea, viclenia si reutatea el nu a pu-
tut si nu pOte trece. Asa in cat Omenil, cu tOta r6utatea
for n'ai'l cutezat nici odata ca sa dea vitiulul numele de
virtute, si tot-d'auna au simjit nevola d'a apropia pe cel
bunl, sincerl, modestI, facatorl de bine, ca sa se bucure de
fins
www.dacoromanica.ro

5. 964 MORAL/ LIBRA
el, de contactul §i de bine-facerile lor, si din contra, tot-
d'auna au evitat §i evita pe cel 1.61, perver§I §i faatori de
rele, cad apropierea si contactul cu ace§tia, simt §i §tia ca
nu numal nu le e de folos, dar din contra II vatama §i
moralminte §i materialminte.
Daca vre odata ar fi posibil ca limita acesta naturals sä
se OM depa0, cine pOte prevedea unde ar ajunge omeni-
rea §i cum ar fi cu putinta ca sa mal fie vre un echilibru
moral ? Cine ar mal putea atuncY deosebi binele de reil, vir-
tutea de vichl §i ceea ce e folositor de ceea ce este vata-
mator? Singura legea morala inscrisa in consciinta fie-carul
om este care nu lass a se depa0 acesta limita, i singura
ea, luminata, de legea morala a Evangeliulu! Jul Iisus Chris-
tos, duce pe fie-care cu pal sigurl la practicarea binelul
0 a virtutel preservandu-1 de ceea ce este reit i vatamator.
Ast- fel chiar si ate cel mal pronuntatl, materiali§til, pan-
tei§til, positivi§til 0 fatali01; toil cel ce tagaduesc si nega
existenta luI Dumne4eu §i a sufletulu!, toil cel ce nega li-
bertatea morala §i responsabilitatea omului, chlar §i cel ce
nega dreptatea dumnecle6sca si viata viitOre, cu totil fall,
vola §i contra consciintel §i convingerilor lor, suet nevoid
sa vorbesca, si el de morala, cad d'altmintrelea n'ar mal a-
vea nicl un loc §i nicl un rost In nicl un colt al societa-
til umane.
Dar toll ace§tia find nevoid a recunNte necesitatea mo-
rale], vor sa alba un refugia pentru a'0 putea introduce
§i aci ideile lor subversive §i periculOse. Spre acest sfir0t
el vor ca morala sa fie libera §i independenta, de or ce sis-
tern filosofic §i de orl-ce idel, dogme §i invetaturl religiOse.
Sub acesta formula cu totil se unesc si se impaca fra-
te§te, cad cu toil devin ate si propag una §i aceea§1 in-
vetatura pe care o urmaresc pe tOte cane si prin tOte mij-
lOcele. Chiar §i acela cart n'aa In cugetul lor d'a nega pe
Dumneclea, Inca se unesc; cad li se pare ca ved realisata.
www.dacoromanica.ro

6. MORALA LIBERA 965
o mare isprava, sfarimarea si nimicirea on carel legaturl
Intre morals si religiune, inaugurand ast-fel libera cugetare
cu care le place a se uni chiar si majoritatea, ca sa nu.
liceni mat to teistil.
Intentiunea dar v6dita a tuturor celor ce vor si sustin a
avea o morals libera si independents de religiune este a-
lungarea lui Dumneclet si din morals, precum, in teorie,
'1 alunga din consciinta si cugetare. La sclinca for Para
Dumnedeli, vor qi morals Para Dumnedeez.
Sistemul for consta cam din urmatdrele: «Dumnecleil nu
«se amesteca si n'are ce cauta In morals. Ea pOte sa existe
40 far& ca sä existe Dumnecleti,.
Morals libel% dar este aceea care sustine ca nu este ne-
vole a pleca de la Dumnecle spre a'l avea norma si prin-
cipiti al faptelor, al miscarilor si al vietel nOstre. Ca nu
este nevoe de existenta lui, de credinta in el, de dogme si
inv6taturl religiOse, Did char de ideile unei religiuni, on
cat de positive ar fi ea, fie chiar teista sat' naturall. i
pentru acesta adeptil acestel morale, n'au si nu admit nici
un fel de religiune, nici chiar pe cea naturala. Nu vor si
nu primesc nici o alta religiune de cat pe aceea a morale!
libere si independente.
Principiile acestel morale sunt cam urmatOrele:
«Regulele si principiile morale nu pot nu si trebue a de-
«pinda de cestiuni teologice si metafisice,. «i acea moral&
«care nu atarna de nici un fel de credinta religiOsa sal).
«idee filosofica, etc.,.. este morals libera, morals adev6rata,.
«Morala care depinde de teologie sad filosofie, dup6 ideile
dor, este nu numal false, dar char perkuksa !).
«Tineretul nu trebue sa. ma! Invete a se conduce de mo-
«rala religiOsa; Tar dascalul pentru ca sä WA da educatiu-
Anea timpului, nu trebue sa se mai refere la dogme si In-
-«vetaturl inalte, sublime si abstracte. Dumneclea, lucru dint,
Ainaintea carula omul trebue cu inima si cu sufletul sä se
-«prosterna, sunt nimicurl si trebuesc ridiculisate,.
www.dacoromanica.ro

7. 966 MORALA LIBERIA.
Morala trebue sa, fie libera, independents de orl ce re-
4-figiune §i de or' -ce sistem social chiar. Ea nu trebue sa
4'§I a1ba existenta i bazele sale de cat to om In libera
cugetare * .
4Penfru orn este §i trebue sa fie stint aceea ce vrea el
4sa cr6ds ca atare, bun frumos aceea ce tine, lube§te
11 convine>>.
4Complecta libertate §i emancipare a cugetArel §i a vo-
4intel omulul nu numal de religiune, filosofie, sociologie
(etc., dar de or ce I-ar fi omulul pledica spre a'§1 putea
(exercita libera sa cugetare §i vointa spre a judeca aca cum
411 convine §i a faptui ap. cum ti place, lata morala libera
independents a atektilor din Vele nOstre.
4Morala fnsa l §i regulele de viata a moravurilor nOstre;
4dupe ei, nu trebue sa alba de norms, imagine vie 0 exem-
Iple de imitat la care trebue sa aspiram pe Dumnecleii, bu-
nul suprem Si absolut*.
40mul nu trebue sa recunOsca ci O. cr&15, ca exists mat
qpresus de el o fiinta suprema care sa 'I prescrie leg" sfinte
eterne i sa '1 impue datoriip.
Dar atunci suntem in drept a intreba de unde trebue
sä plece, pe ce trebue sa se 1ntemeeze ci unde trebue sa,
ajunga, morala?
Rkspunsul for este: de la om, i numa" de la om §i pen-
liu om; lair dupa materiali01, din creerul omulul, din ner-
vil s51, din sistemul s5-11 organic. Aci 41 are sediul i d'aci
trebue s5. plece tote impulsurile, regulele §i principiile mo-
rale' libere §i independente de on ce idee religiOsa qi de
Dumnecleti de la care sa se inspire 0 la care sä aspire re-
cunoscendu-1 ca autorul, puterea §i autoritatea suprema a
-moralel 0 a legilor el.
Dar adoratorii gi admiratoriI morale' libere mat adaoga:
4Puterea obligatOre a morale' i legea vointel omene§t1 este-
a face bine. La ac6sta este 1ndestul vointa ci judecata.
4§i
gi
gi
<ei
<ei
www.dacoromanica.ro

8. MORALA LIBERA 967
libel% a omului; lar Dumnedeti n'are si nu pOte avea nici
un amestec, nici d'a judeca cum s'a facut, nici prin ce mij-
Mee, nici spre ce stop.
TOM aprobarea si valOrea nu este si nu depinde de alt-
ceva de cat de respectul omului dtre el Insusl. Acesta si
mimic mai mult.
Nu este nevoe nici de aprobare, nici de desaprobare,
nici de recompense, nici de pedepsa; cad, dupe el, nu exists.
Dumnecleu legluitor si judecator, care supravegheza asupra
faptelor omului pentru a le r6splati sail pedepsi, nici In
viata acesta, nici In cea vfitOre....
Ast-fel inteleg morala libera si independents positivistil,
panteistil, materialistil si tot' ateil; si cam tot ast-fel o In-
teleg 0 majoritatea teistilor, cu singura deosebire ca el nu
/leg existenta lul Dumnedeu. Dar Dumnedeul credut (?) §i
profesat de el fiind o simpla idee abstracts pasiva, Para nici
un raport cu lumea si cu sOrta si viata omului, iar morala
for libera neavendull inceputul el de la Dumnedet §i de
baza legile sale eterne, si morala for este tot ca si a ateis-
tilor, moral, fara Dumnedea, si fara nici un amestec cu i-
deile si credintele religiOse, baza adeveratel morale.
Dar este deja timpul a ne pune intrebarea pentru ce totl
acestia voesc o morala libera si fara nici un amestec cu.
religiunea?
'Rote motivele for nu stmt de cat pretexte. El vor mo-
rala libera pentru ca nu vor sa alba nici o religiune. Fiinta
si necesitatea religiunei se invedereza §i se simte, mai a-
les cand e vorba de morala; lar ei nevoind O. auda de re-
ligie, vor moral& libera.
Religiunea, ilic ei, desbina, pe omenl(?); pe cand mo-
rala trebue O. it apropie si sa fie departe de or! ce desbi-
nare. Principiile morale! religiOse, ma! adaoga el, n'at pu-
tut r6usi a. face sa inceteze deosebirile intre Omen! qi sa
pun& capat scepticismulul. i ca culme a celor de ma! sus-
www.dacoromanica.ro

9. 968 MORALA L1BRRA
se rostesc cu multa emfaza: «Child nu va mai credo-
nimeni in nici o religiune, atunci nu vor mai fi
Organele de publicitate ateiste se ridic cu furie si con-
tra cultului. Ffind-ca cultul este diferit in diferitele religiuni,
acesta, lie es, desbina mal mult de cat on -ce pe (foment
Trebue sa renuntam la orl-ce cult si atunci and acest a-
luat de vrajba (cultul) va lipsi si cu el or ce credinta reli
gib* atunci tots vor fi una. Cu alte cuvinte pretentiunea
for este ca unirea spirituals a tuturor Omenilorl nu se pOte
face prin credinta, ci prin necredinta.
Un alt pretext al for pentru care vor morala libera, este,
ca religiunea si filosofia, insufland omului credinta in ne-
murirea sufletului si viata viit6re, corump morala, definind'a
in mod gresit si tntemeind'o pe principil false.
Si care credeti di este principiul si temelia cea falsa pe
care o impune moralei religiunea si filosofia ?Dumne-
.Religiunea si filosofia cea adeverata socotesc pre
Dumnecieil ca isvorul si principiul cel neschimbat al bine-
14 ca legluitorul suprem al consciintel omulut Iar acesta
dup6 ateistl si adoratoril moralei libere, pericliteza, stria
si corumpe morala, de sigur, cats el vor sa se puns pre eI
insusi mal presus de toll, iar morala for sa nu alba alt
principiu normativ de cat bunul for plat.
Dar el vor sa justifice emanciparea moralel de Dumne-
deti, si clic: «Intemeind morala pe un principiti supra-na-
tural, dependinta el d'acest principiu, adica de credinta In
Dumnegeu si mal ales ca legluitor suprem si judecator este
periclitarea si chIar distrugerea moralel? !.
«Ascetismul crestin, mai clic el, a conceput si a definit
«binele sub forma sa cea mai josnica. Va pus in realisa-
«rea vointel unei fiinte mal presus de om, ceea ce face pre
lom sa se supuna acestei fiinte, lucru care este o injosire
umilinta a omulul, mal ales pentru demnitatea luI de
fiinta libera si rationala!).
scep-
tici, .
Veil'
1 i
www.dacoromanica.ro

10. MORALA LIBERA, . 969
El atacA §i socotesc de fal§A chlar §i autoritatea pe care
teologia §i filosofia intemeezti morala, anume credinta in
existenta line! vied viitOre dincolo de mormint. «Cre-
dinta acesta pe care s'ar intemeea morala cu atata auto-
ritate, este fal§A, cad ea, clic el, provine din interes, §i
binele aci nu este urmarit pentru ca e bine, ca In morala
libera, ci pentru recompensele §i pedepsele care le prescrie
In viata viitOre. Aceste principil normative ale morale! dupe
credinta for altereza §i stricA bazele morale!).
«Credinta in viata viitOre, stricA bunul mers al morale!,
«cad dA sperante §i inspire, frica §i ast-fel, clic el, morala
«nu mai are de baza desinteresarea).
«Pentru cretin, continua el mal departe, virtutea este
«virtute fiind-ca aduce un folos in lumea acesta sail In cea
«viitdre. Ea nu are in vedere de cat interesul §i nu se prac-
«tick clic, el din lubirea catre bine, nici din ura catre red;
«ci singurul mobil care indemne. pe cretin la virtute este
«numal folosul. A§a. In cat faptele sale nu provin dintr'o
«moral& curate, §i sublim6, ci mal mult din legalitate, res-
«plata qi pedepsele,.
«Conclusiunea for este ca credintele precise asupra sOrtel
-«§i destinuluI omulul, Injose§te morala §i 11 ridicA adeve-
«rata e! valOre. Iar cestiunile despre origina §i sfir§itul omu-
IluI trebue se, fi_ e streine de morale., a§a precum sunt streine
«de geometrie §i mecanica,.
La aceste pretexte unit ma! adaoga §i urmAtorele: «Mo-
«rala cre§tina trebue respinsa §1 pentru urmatOrele doue
«motive: a) CA acesta morale, este opera. arbitrary a kg
«Dumnegeti §i b) CA ea nu a Post aprobaty de om In de-
-«plina sa libertate, ceea ce ar fi facut'o necesara §i obli-
«gatorie pentru el, §i in acela§ timp responsabil inaintea
-«lui Dumneded. Dumnecjeti nu are dreptul §i rig este cu
«putintg. ca sl judice §i, sa peclepsesca o creatur4 cafe nu
(a, aprobat nic! Intr'un chip legea arbitrarA (PH) pc
care .Punmecleu I-a impua' off )
www.dacoromanica.ro

11. 970 moRALA LIBERA
Acestea stint trImbitatele motive i argumente pater-
nice qi convingetore(?) pentru care ateil i top coda0T
for vor moral& libera, independents, Wa principil religiOse
sad filosofice §i fara Dumnecleti.
Aceste Elise generic despre morala libel% §i motivele ce
fac pe patronatoril el a o separa de religiune §i de orl-ce
principiti filosofic, care ar duce la admiterea §i recun60erea
lul Dumnecleil, ss o examinam in sine dupe scopul ce ur-
mare0e pentru a vedea Ca:
a) Mora la libel% nu este alt ceva de cat ateismul pus in
practica.
b) Ca morala libera este corumperea morale!.
c) a morala libera este abolirea §i desfiintarea morale!.
d) Ca morala libera este sguduirea bazelor societatel, In-
troducerea desordinel §i a anarhie! In moravur! Si in so-
cieta t e.
a) Morala libera este ateismul practic.
Ce trebue sa cugete cine-va despre principiile inaugurate
d'acesta morala, i despre motivele pretextate spre a o se-
para de religiune §i de oll-ce idee salt principil. filosofic ce
ar presupune existenta lul Dunmecleil? De sigur, respunsul
logic i natural nu 'Ate fi altul de cat ca acesta morala,
de ere -ce nega i nu prime§te pre Dumneclett, este ateis-
mul practic.
Drepta judecata a omulul recunoscend existenta lul Dum-
necleti, it recunNte Creator al tutulor celor veclute i ne-
veclute. Creator find, Dumneclett este legluitorul 0 judeca-
torul suprem al tutulor fapturilor. Daces dar Dumne4eu exists,
orl-ce minte sanatOsa nu pOte sa nu'l recun6sca de cat
ast-fel.
Dar propagatoril morale! libere tin un singur lucru. Et
WO. notiunea, ideea i Intelesul cuvtntulu! Dtimnecleit. Dum-
necletz' este dreptatea absolutes .7i eterna, izvorul
drept'atel qi al bunatacel.
Care este cre0inul, dar ce clic, care este omul, or! care
www.dacoromanica.ro

12. MORALA LIBERA 971
ar fi credinta lul, fie chiar necredinclos, carele sa nu recu-
'Asa de adeverata §i reala tnsemnarea acestui mare cuvint?
Dace. exists, atunci, a pretinde morala libel* Si fara Dum-
necleil, este a o separa de principiul etern §i absolut al drep-
tateI i al bunatatel.
Trebue A fie cine-va ateil, ca sa nu recunOsca ca morala
trebue sA fie nedeslipita de principiul dreptatel i al buna-
tatel:de Dumneclezl.
Dar dacA morala trebue sa depinda de religiune, §i a-
nume de principiile Invetaturel evangelice, este acesta de-
pendinta arbitrara, o supunere &ba la tnvetaturile evangelice
a§a In cat morala WO plarda caracterul el de sciinta? Nick
de cum. Acesta nu o pretinde sfinta nostra religiune nick
chlar pentru Invetaturile el dogmatice. Eternele legI dum-
negee§t1, ca §i cele umane positive, facute de legiuitorl In-
teleptl, nu se opun legilor naturale; din contra, scopul for
este tntarirea §i lesniclOsa for aplicare. In acest sens depinde
§i morala de religiune. Anume in sensul: « ca plea de
la El, pe El 11 are In vedere si .tinde sa, ajunga,'
la Eli.
Autoril §i propagatoriI moralel libere Insa voesc, ca Dum-
neclet sa fie strein de morala, indeferent la practicarea
binelul sail a reulul; sa nu alba nick o grija despre sufletul
omulul, despre viata §i consciinta lul, despre ceea ce ar
face pe om moral, despre ceea ce ne ar face ea adeverat
Orneni cu demnitate i umani, despre tot ce ar face onOrea,
meritul §i chiar gloria nostra; Intr'un cuvint, despre nimic-
care ne ar face virtuo§1 sail vitio0, liberl pentru a face
binele §i vola lul Dumnecleti sail sclavl pecatulul, dupe cu-
vIntul Scripturel.
Dar emancipand morala de Dumnecleti, adica de provi-
denta sail grija ce el o are qi trebue sa alba pentru om,
faptura sa, nu este cea mat mare contra4icere a moralel
catre ea ins41? Atuncl ce trebue sa urmaresca ea ? De
www.dacoromanica.ro

13. 972 MORALA LIBERA.
unde sa se inspire? Unde sa ajunga si care sag fie telul,
cand bunul suprem si absolut si dreptatea eterna, Dam-
, lipseste ?
La tOte acestea el insi dati un respuns indirect, mal malt
un pretext cu desavirsire nefondat. Morala trebue sa fie
sciinta, clic el. Dar bine, pentru ca sa se inspire de la prin-
cipiul si izvorul absolut al binelul si al adev6rulul, nu We-
sa fie sciinta? Ca sä fie sciinta se cere numal de cat ca
ea, care se pretinde ca urmaresce binele, adeverul si drep-
tatea, sa se separe de insusl acela, care este izvorul bine-
lul, al adeverulul si al dreptatel,-I-de Dumnecleti ? Dar atunci
o ast-fel de morals, fart Dumnecleil, de sigur nu 'Ate fi
de cat moral& atee, ateismul pus in practicl. Ea este, in
acela timp, un corp fara cap, un arbore fara radacina,
cladire fara temelie, o san drama supusa la tOte fiuctua-
Independenta morale! de religiune §i deci de Dumnecleti,
are in acelas timp ca consecinta naturals degradarea moral&
a omulul, cad, care il va fi atunci norma si principiul de
vial& ? Vointa sa libera si bunul s6u plat, nu pot sal ri-
dice mai pre Sus de patimile si pornirile sale trupestl.
Dar ceta ateilor si tot( necredinclosil trimbit6za prin t6te
revistele si jurnalele for ca omul ateil, acel care nu crede
nimic si n'are nici o religiune este singurul om moral( ?!),
pe and credinciosul si chiar crestinul, nu p6te
moral (?!!).
Se pOte mal mare sfruntare a adeverulul? Cel ce are
lege si Dumnecled, ba Inca lege revelata, acela n'are lege,
acela nu e moral; qi cel ce nu are si nu vrea sa stie
de nici o lege, acela are lege, acela e moral (H) A-
c6sta este tntocmal ca cum tine -va ar sustine, c& Bunt leg!,
dar legIuitorI nu, cunt case si cladirl, dar ziditori nu exist&
si nu pot exista; exist& arta, dar nu exista artist. Nu tre-
bue insa sa ne mire aceste paralogisme ale lor, and et
tiunile.
h*-
www.dacoromanica.ro

14. MORALA LIBERA 973
sunt capabill §i de altele §i mal absurde. Pare ca nu recu-
nosc el cs lumea exists, cg, lumea este creatI, §i tagaduesc
pe Creator, Vicend c5. Dumnecleti, nu exists?
«Dar este consciinta, Vic el, care obliga pe om a face
«binele. Ea este legea cea mare, ea este totul si afar5. de
(ea omul n'are nevoe de nimic'.
Da, dar consciinta dlluzesce pre om 0-1 este lege stint&
numal atunci and el crede c5. exists Dumnelet Creator
§i legluitor al el; eand ea este In om vOcea cea sfinta a
lul DumneVeil; altmintrelea, ea nu pOte fl omului dreptarul
credintel si al vietel sale morale.
Dar pare/ nol cre0inif nu recunOscem existenta consci-
intef §i rolul el In viata §i faptele Omenilor. Cine pOte ulta
memorabilele cuvinte ale Sfintulul Apostol Paul care Vice:
«135.ganif neavend lege, din fire fac ale lege!. El neavend
«lege sunt for singurf lege; aratand prin acesta c5. cererile
«lege! sunt scrise In inimile lor* 1). Apostolul frig n'a se-
parat legea legluitor, de Dumnelea.; imediat se re-
fell la el si afirm5., c5. El va da fie-caruia dupe faptele
De cuvintele §i invetatura Apostolulul Paul tinendu-se
parintil Biserici si totl eel ce predic cuvintul lui Dumnecleu,
propoveduesc tutulor legea naturals nedeslipita de legea cea
eterna §i legluitorul el, a§a precum filosofia cea adeverata
socote0e ratiunea §i inteligenta umana nedeslipita si par-
ta§a ratianef divine.
Cu totil Invat5, ca legea naturals exists, insa. ea este de-
pendentl §i nedesp5.rtiti de isvorul el, de Dumneleii. C5.
acesta lege este in natura omulul, dar cel care a pus'o este
DumneVeti. Asa in cat ea nu apartine omulul ci lui Dum-
neVel Ea este lege naturals, dar 10 are inceputul de la
DumneVet., Creatorul naturel, facetorul §i legluitorul tutulor,
in cat WO. puterea el este §i se raport5. la supremul judec5.-4
tor, DumneVell, de la care 10 fa Witt autoritatea ei.
1) Epist. ap. Paul at-re Romani II, 14.
de cad
lul.
www.dacoromanica.ro

15. 974 MORALA LIBERA,
De sigur, pentru propagarea adeverurilor dreptel judecatl
eterne a lul Dumnecleil, nu este numal de cat nevoe de
geniul i sfintenia Apostolului Paul §i a tutulor acelor sfintl
b5rbati, earl ail pus basele eterne ale eternel morale evan-
gelice; dar se cere tnainte de bite pietatea, care O. calau-
zesca intru t6te pe om 0 ea sa se vada in tOte faptele §i
actiunile vietel sale. Acesta inteleg top sustinatorii morale!
religiOse, cand clic, di morala fara dogma, adica fara Dum-
negeti, este dreptate fail judecator. Iar grin acestea voesc
a lice ca nu pOte sa existe moral& Mr& religiune, precum
nu exist& nici religiune fara, morala. Ca religiunea este to-
talitatea datoriilor §i a tutulor credintelor §i convingerilor,
din care neaparat fac parte i cele morale. A§a in cat a-
teismul in zadar se silesce a separa aceea cc este insepa-
rabil.
Dar el nu vor ca legea, bine inteles morala, regulele si
principiile el, sa se impuna de o vointa suprema, care este
inceputul §i causa a t6te. Voesc morala emancipate de
Dumnecleil §i acesta au curagiul a o declara tutulor ca un
fapt deja lmplinit, §i atata ii turmenta expresiunea fapt
implinit 1), In cat le pune in vedere tutulor, cu vreme
i fara vreme, 5i in tOte discutiunile i se refera la ele ca
la argumentul cel mat tare §i mat convingetor, ca, sa, pro-
beze tutulor, ca morala libera, este a,stg-c11 recu-
noscuta de tog (?) i tot cu acela ton ingamfator el
mat adaoga, ca §i dogmele §i invetaturile bisericil despre
existenta lul Dumnecleil i a sufletulul, despre nemurirea
sufletulut, viata viitOre i altele air' devenit idel mOrte
qi numal credo nimeni in ele (?).
$i. ce argument crede!l ca aduc spre a proba a Dum-
neq.eti, suflet, viata viitOre, etc. nu exists ? Nimic alt de
1) De sigur find o seii A acest pretins fapt lmplinit este numal
In imaginatiunea for, pe And in realitate a-lt deplina convingere A
nu este a,a.
www.dacoromanica.ro

16. MORALA LIBERA 975
cat stereotipele: «Numal sunt idel ale timpului, ni-
men) nu mai crede aster -c11 In ele'.
Sunt insa i adeptl al moralel libere, earl nu exclud
existenta Jul Dumnedel Acestia sunt asa numitil teistl;
despre care s'a vorbit in precedentele.
«Nol nu respingem credinta In Dumnedeil, dic acestia;
«din contra, pomenim numele lul. Dar nu vrem sa stim
nimic de cea ne spun credintele religiOse despre Dumnecleti.
«Nol ne marginim a admite ideea vaga despre o causer uni-
«versala, fara ca precisam proprietatile el caracteristice
«mai ales personalitatea si viata. Pentru acesta voim,
«ca morala sa fie libera i sa nu se ocupe intru nimic de
«cestiunile i invetaturile religi6se. Mal ales ea trebue sa
«fie indiferenta asupra credintel daca sufletul traeste dupe
«despartirea lui de trup).
Dar ce este acel Dumnedeti al caruia nume le place a'l
pomeni, fara sa voiasca i sä doriasca a sti ce insemna
ce ar fi? Nu vor sa se ocupe de proprietatile sale carac-
teristice, mai ales daca este person, si are viaa; daca
este fiinta existenta si de sine statatOre. Cer ins& morala
libera, care sä nu vorbiasca nimic nici despre Dumnedeii,
nicl de cestiunile religiOse. Sa nu se ocupe a cerceta daca
sufletul exista si este nemuritor.
Sustinatoril, acestor idei Irma clic: «Nu suntem ateb.
FOrte bine, admitem de buna i sincerer (?) marturisirea.
Cum se face ling ca ateil cer'end i voind morala fiber&
,fara Dumneddi pretind acelas lucru i convin intru t6te
perfect aprOpe punct cu punct i ail si el tot aceleasl vederl?
Ast-fel orl cats build vointa ar avea cine-va ca sa judece
i sa aprecieze cu titer blandetea buna vointa favorabila
cuvintele si formulele asa pretinsilor teitl, fatalminte a-
jupge la convingerea: «cer ele nu sunt alt ceva de cat
un ateism degbizat). Cad ce insemna acea prefacere:
4Pomenim numele lul Dumnecleu si 4i recunOscem ca exista
sal
§i
si
si
9i
www.dacoromanica.ro

17. 976 MORALA LIBERA
idar vorbim despre el ast-tel In cat nu primim nimic din
(cele ce spune religiunea? D'asemenea ce tns6mna a nu
Iprimi sa se vorbiasca despre suflet §i a nu admite nicl
(o idee religiOsa ? Nu sunt acestea §i pretentiunile ateis-
mulul ) ?
Ast-fel stand lucrurile 0 cu asa numitil teistl, cart pre-
tind moral& libera, §i morala for este ca §i a ateilor, si nu
se deosebesce tntru nimic de a acestora. i una §i alta din
momentul ce sub o forma sail alta resping pe Dumnecleti,
§i nu voesc sa auda despre suflet §i nemurirea lut, precum
vi despre nicl o idee religiOsa, §i nu vor sa. alba nicl un
amestec cu acea morala care pldca de la Dumneclea, se
Intemeeza pre el §i 11 recunOsce de izvorul absolut al bu-
natateI si al adeverulut, legluitorul si judecatorul suprem
al omulul,. caruia el este dator supunere si ascultare, inspi-
randu-se de la el tntru tote micarile vietel sale, nu sunt
alt ceva de cat ateismul practic. Principiile for fiind dia-
metral opuse principiilor morale religiose ce are DumnesleA,
nu pot si nu este cu putinta O. fie alt-ceva de cat tendinta
d'a substrage faptele §i viata omulul de la controlul suprem
al dreptatel si al bunatatel divine §i eterne, inaugurand
ast-fel pentru el (omul) viata, far. Dumnegeti, libera qi in-
dependents, de orl-ce idee religiOsa, deci ateismu teoretic
tradus to practica §i aplicat la viata omulut.
D.
www.dacoromanica.ro

18. DIONISIU AREOPAGITtTL 1).
Numele lui Dionisiu Areopagitul este strins legat de primele
Inceputuri ale misticel, de i persOna sa alt-fel de multi e con-
siderata ca o poveste. In Faptele Apostolilor se spune c6. A-
postolul Pavel find in Atena a convertit la cretinism pe un
Ore-care Dionisiu Areopagitul. Despre dinsul se mai spune ca
a fost primul episcop al Bisericei din Atena. In ce privesce
scrierile, cars sunt atribuite lul Areopagitul, despre ele ni-
meni n'a avut cunoscintl pang la inceputul secolulul VI, de
aceea multi sunt de pArere a ele au fost scrise in acel se-
col i, pentru ca continutul for sit alba mai multa valOre,
au fost atribuite 1111 Dionisiu Areopagitul. Alfil pretind ca
aceste scrieri Bunt in adever opera 1111 Areopagitul i in timp
de cinci secole all stat un de-va necunoscute i numai In
urma au fost scOse la ive16.. 0 alts par ere mai este ca a-
rienil ar fi ascuns aceste scrieri pentru a contineau pro-
bele cele mai puternice contra invelaturei lor. Din tote a-
1) Ve41: Gorres, die Christliche Mystik; Neander, Kirchengeschichte;
Tholnck, die speculative Trinitittslehre des spgteren Orients; Engelhardt
die Bohriften des Areopagiten Dionysins; Ritter, Geschicte der christli-
chen Philosophic; Banmgarten-Crnsins, De Dionisio Areopagita; Helffe-
rich, die christliche Myistk; Hipler, Denys 1'Areopagite.
Biserica Ortodox& Romani(. 2.
www.dacoromanica.ro

19. 978 DIONISIU AREOPAGITUL
cestea result& ca. parerile acelora cart s'au ocupat cu aceste
scrierl sunt diferite, atat asupra autorului cat §i asupra tim-
pulut cand au fost compuse.
Pentru prima Ora s'ai'd servit Monofisitil de continutul a-
cestor scrierl, in anul 532, *i cu tote ca chiar de pe a-
tunct s'a manifestat Ore-care indolala asupra autenticitatil
lor, totu§1 in curand au caOgat aprobarea generals. Ele ail
fost considerate ca adeveratele scrierl ale vre unul disci-
pol al Apostolulut Pavel, dar care era influentat de cOla
neoplatonica, Si care aN usese tendinta de a uni ideile lui
Platon cu acele din Sf. Scriptura, §i acesta cu stop de a
da Inv6taturilor cretine o mat mare stralucire filosofica. De
la aparitiunea for aceste scrieri ail fost citite i continutul
for folosit in ort-ce Imprejurare favorabila, Si a servit mat
cu s6ma ca un isvor principal al Inv6taturilor mistice.
Baumgarten-Crusius crede ca scopul autoruluT acestor-
scrierl a fost de a introduce in total misterele grecesci in
cre§tinism. Numele de Dionisiu era un nume pe care au-
torul l'a adoptat mat tarcliti, cad era obicelul ca acel ce
era consacrat in misterile dionisiace salt schimbe numele..
Afara de acesta autorul a cautat ca pe langa numele de
Dionisiu Mil alipesca §i pe un altul luat din sf. Scriptura
§i ast-fel §i-a ales pe acela de Areopagitul. Baumgarten crede
ca autorul acestor scrieri este din Alexandria, de Ore-ce a-
colo erau in acel timp misterile in flOre.
Un alt scriitor german Engelhardt crede ca autorul scrie-
rilor atribuite lut Dionisiu Areopagitul, a fost un cretin cu-
noscator al filosofiel platonice, care a cautat ca ideile inalte
ale acestel filosofit, sail acelea care hit i s'a parut ca In-
nalte, sa le transporte in cretinism; acesta s'ar putea Vice
cel putin asupra formel scrierilor, cum ail ajuns pana la
not. Scriitorul Helfferich combate acesta liarere, aratand a
ar fi ceva unit In felul s66 §i cutezator ca un cretin si
tncerce a platonisa continutul credinteb sale. 0 ast-fel de
www.dacoromanica.ro

20. DIONISIU AREOPAGITUL 979
incercare farg. vre o legatura istorica ar fi de sigur farg.
exempla In istorie, si cu atat mai mult ar fi grew de in-
teles cum acesta ar fi putut sa castige o asa de mare in-
semnatate in desvoltarea dogmei crestine, cand sistemul
sell nu era nimic alt-ceva de cat o contopire a ideilor pla-
tonice cu crestinismul. Data forma ar fi fost primita din
afara si n'ar fi esit nemijlocit din spiritul crestinismului,
de sigur ca acesta aparitiune ar fi putut sa se rnentie In
Biserica tot asa de putin ca si gnosticismul 1).
In ce privesce continutul scrierilor lui Dionisiu Areopa-
gitul, cari in mare parte s'ail pierdut, ele si-ail luat ince-
putul de la puterea care «serva ca causa a tot ce exist5,
'si tocmai pentru aceea este providenta deplina, care intin-
clendu-se asupra totulul, este in total, coprinde total si la-
rasi nimic in nimic, nu ea parte la nimic, ci in totul su-
periOra, ea insasi in sine insasi fiind eterna in acelasi mod,
persistand, mentinendu-se in tot-d'auna in mod egal, ne-
esind nici °data din sine, nerenuntand la positiunea sa, la
persistenta sa imposibila; etern stand si miscandu-se si nici
stand, nici miscandu-se, arata precautiune in persistenta,
persistenta in precautiune, natural si supranatural, Dumne-
cleirea insasi).
Omni ajange la cunoscinta lui Dumnecleil numal prin cu-
nOscerea Sf. Scripturl si prin traditiune. Traditiunea este
isvorul cunoscintel in lucrurile divine, insa nu traditiunea
pe care o procura opiniunile si parerile omenesti, ci aceea
care culege total din sf. Scriptura, si care e luminata de
1) Scrierile lul Dionisin all fost introduse in Occident pe vremea lui
Pepin ci a lni Ludovic Piosnl. Ele all dobindit ci aid un mare resu-
net, insa all fost fti combatute de o multime de scriitori celebri al evu-
lul media. In latinesce at fost traduce de Scotus Erigena, care 'ci im-
brilticazil parerile lul Dionisin. Axel earl s'all declarat insa contra pa-
rerilor filosofico-religiose continute in aceste serierl, intro eel mai in-
semnati Bunt: Laurentius Valla, Erasm, Cajetan, Belarmin ci al Vii. In
timpul din urma aceste pared all foot Imbr4itiiate de mal multi suit-
tor% oceidentalY.
www.dacoromanica.ro

21. 980 DIONISIU AREOPAGLTUL
acesta cu razele unel pricepert inalte. Prin ea se, mijlocesce-
unirea omuluT cu Dumneded; prin ea se ajunge la cunos-
cinta ca Dumnedeti este totul in tOte, Inceputul i sfirOtul
tuturor lucrurilor. In felul primitiv al existentel sale nu pOte
sa fie cunoscut de ceea ce exista; or ce sciinta §i or ce con-
templatie cu privire la Dumnedeire este inaccesibill exis-
tentelor. Cunoscinta i cugetarea se raporteza numal la ceea
ce exista, la ceea ce e marginit; Dumnedea este peste ceea
ce exista, peste fiinte §i cunoscinta. Intru cat el este causa
cea mai inalta, el este fara nume, intru cat ins& se mani-
fests §i e activ, are nenumerate nume; el nu are comuni-
tate cu nimic; el nu cunOsce existenta din ceea ce exista
ci, inainte de a fi, el o recunOsce in sine insuql. Ort-ce cu-
getare omenesca este in adevgr numal o er6re, cand cine-va
o compara cu ceea ce remane din inteligenta diving,. Nu
o ast-fel de inteligenta trebue sa o atribuim Int Dumne-
ilea, el nu este nici adeverul nici er6rea, el nu face _parte
din ceea ce exista sail nu exista, ci e ceva superior tutu-
ror, mat presus de tOte contrarietatile. 'Me adeverurile mM-
tel sa le parasim, sa ne separam pe not de not si sa ne
cufundam in intunericp1 nesciintei, pentru ca sa ne apro-
piem de Dumnedeu.
A numi pe Dumnedeii numal cu acest nume, Dionisiu
Areopagitul spune ca nu e de ajuns, cad el este mat pre-
sus de Dumnedeti. Dumnedeu nu este numal perfect i fOrte
perfect, ci mat presus de ceea ce este perfect; nu numal
nespus si necunoscut, ci mat presus de ce se We spune
§i cunOsce. Not nu recunOscem de cat puterile sale §i in
creatiunea lumet el nu s'a descoperit ci s'a acoperit, cad
el tOte creaturile sale le-a aruncat Imprejurul sell ca pe
un vestmint, prin care not suntem separati de el.
Fara nume, cum am spus mat sus, in acea inchidere in
sine, el p6te sa pOrte t6te numirile, i considerand tOte
numele urmarite in parte, in radacina, care sta mat pre
www.dacoromanica.ro

22. DIONISIU AREOPAGITUL 982
sus de trite numele, intocmal ca razele in un centru far%
spatiu, contemplatiunea p6te sell pregatesca trecerea de la
unul In lini§te la nenumeratul in curgere. Bunatatea care
se manifest& in mod substantial este basa primitiva; exis-
tenta primordial& este inceputul §i sfir§itul a tot ce exista,
aceea ca causatere, acesta ca margine, a§a dar intocmal
ca far& inceput, i fara sfir§it, in sine insu§1, nu In ci-
neva care exista, nici insu§i o existents. De §i ca viata
da viata tuturor, totql Dumnecleil este ca substanta a vietei
dincolo de viata §i inceputul vietei. Ca Intelepciune el este
Impartitorul a Wt& intelepciunea; veritatea substantial& sim-
pla, conscient In tot ce e sclinta §i totu0 nimeni nu-1 pOte
sci sati cunOsce. Ca fort& el este causatorul fortei, prin pu-
terea sa stand peste puterea primordiala gi in acesta depli-
natate a puterei sale este incalificabil i fara a se putea
cugeta asupra la El este unul i inainte mergetor a WU
pluralitatea §i unitatea, Si ast-fel el pOte sa fie numit cu
orl-ce numire, insa numal cu conditiune, ca el, in mijlocull
multimei de nume, sa fie recunoscut ca cel fara nume.
Dupe parerile lul Dionisiu, aratate mai sus, noue ne e
imposibil ca pe drumul cunoscintei sa, ajungem la Dum-
ne4eil §i de aceea el cautl un alt drum, spre a putea a-
tinge tinta dorita. El nu e contrar ideil, ca Omenii sa adOre
pre Dumnecleil In mod practic, dar nici acest drum nu con-
duce la cundscerea Int. Pe doue drumurl, lice el, se p6te
ajunge la cun6scerea WI Dumnecleti, unul prin afirmatiune,
altul prin negatiune. Primul vine de sus in jos, unitatea
disolvandu-se in multitudine; cel-l-alt de jos in sus, partile
separate tinclend la unitatea intregului. Dionisiul Areopa-
gitul prefer& drumul negatiunei §i presupune ca negatiunilei
cu privire la Dumneclett, sunt adeverate, afirmatiunile Ins
sunt nepotrivite, i de aici deduce, O. e mai bine sä repre-
sinti pre Dumnecleil prin chipuri neasemenate, de cat prin.,
acelea care se asemena §i care procur6 ori Cul ocasiunea
www.dacoromanica.ro

23. 982 DIONISIU AREOPAGITUL
de a se insela. Acesta dovedesce ca. Dumnecleti insusl tre-
bue sg, fie considerat ca cum n'ar exista, si c& s'ar repre-
sents cugetarei nOstre numal prin separarea de tot ce exista;
asa ca noT sa recunOscem o privatiune in Dumnecleb., cAci
numai aceea e in adever bun si frumos, ce se p6te inchi-
pui cu inlIturarea tuturor lucrurilor.
Binele si rAul sunt unite intr'insul, cad itul este numal
ceea ce nu existA. RAul nu este in el ca ceva refit, ca ceva
ce nu exista, ci ca ceva bun, ca ceva ce exista. Dumnecleti.
cunOsce r6u1 ca bine. Materia este izvorul reului, care
consta in privatiune sail mai bine clis in natura contrarie
tuturor formelor. Reul este conditionat de esirea absolutului
in diversitatea existentel si prin urmare trebue ca in lumea
intelectuala se constituesca materia ca un element propriu.
Nol trebue s& scim ca ratiunea nOstre, nu cun6sce lucrurile
asa cum sunt in realitate, si ca ele adesea sunt contrariu
de ceea ce se presintA mintel nOstre marginite; totusi ea
cunOsce ceva despre Dumnecleti, cel putin in aceea ca. vede
In el unitatea tuturor contrarietatilor. Astfel el considers pe
Dumnecieu ca pe principiul cel mai malt al tuturor lu.cru-
rilor, ca pe o unitate.
SA vedem acum cum considerA el trinitatea.
Pentru dinsul trinitatea este numal o deosebire ideal& si
acesta trebue sa fie considerate ca 'o emanatiune a unitAtei
divine. Tatal este izvorul primitiv at divinitAtel, Iisus si
Spiritul sunt muguril crescutl din Dumneclet, sunt florile
si luminile, mai pre sus de substanta, ale divinitatel nAs-
cetbre de Dumnecleti. Logosul este calm a totului, el con-
-tine concordanta partilor cu intregul, nu e nici parte nick
intreg, pentru ce este totul si parte, pentru cA, confine taul
legat In sine. Prin aceste emanatiuni DumnaleA nu se
multiplica, ci. se separa intr'un mod propria; unul fiind se
multiplica; fArA. ca se 18.ss din intreg, se diversifieza.
Drumul, prin care nol putem se ajungem la comunitatea
www.dacoromanica.ro

24. DIONESIU AREOPAG1TUL 983'
cu Dumnedeil, si care trebue sa fie socotit ca mal superior
on cares cugetari si cunoscinte, este drumul unitatei. La
comunitatea cu Dumnedeu se p6te ajunge prin iubire, Dum-
nedeil este numit si iubire, iubire divina, despre care Dio-
nisiu dice ca este ecstatica, cad pe cel care iubesce it
transporta din sine si it introduce in ceea ce iubesce. Nu
e cunoscinta, ci suferinta, care In mod mistic ne unesce in
simpatie cu Dumnecleit
Bunatatea sa cea peste masura n'a suferit sa ramae fara
productiune si astfel El a esit din sine insusi, a devenit
practic si a Meat sa curga din sine existenta. Dumnedeil,
In aceste curgeri, si ese si nu ese din sine insusi, cad el
remane unitatea tuturor contrarietatilor, care coprinde in
sine WI pluralitatea. Dumnedeti debordeza din causa su-
prabondentel sale, El stralucesce ca o lumina, iar spiritele
rationale care es din el primesc puterea, pentru ca abon-
denta for sa o verse, ca dintr'un izvor, in sufletele, care
formeza trepta a doua a emanatiunei, si numal putin au
puterea ca sa dea din sine alte emanatiuni. Din acesta
emanatiune se formeza lerarhia ceresca. In substanta divina,
Dionisiu Aeropagitul, presupune 6re-care putere centrifugala,
prin care acesta substanta devine existenta.. Miscarea in
Dumnecleti se face, ca la rotatiunea cerculul, de la centru
in afara; sail in linie dr6pti, si trebue sa fie intelesa ca
o scurgere inmutabila si invariabila a activitatei divine; sail
In directiune inclinata, ca o scurgere si stare perpetua a
reproductiunei; sail in fine ca miscare cercuita, prin care
partite de mijloc si cele extreme sunt minute impreuna, lax
cele elite in afara sunt intOrse ca.tre centru. Productul a-
cestel miscarl radiatore sail emanative este, cum am spus
mal sus, lerarhia ceresca, sail prima representatie simbolica
In care se acopera divinitatea. Cum ins& lerarhiile sunt
aranjamente divine dupe forma divina, si pe cat posibil
asemenate activitatei, avend ca tints unitatea posibila cut
www.dacoromanica.ro

25. `984 DIONISIU AREOPAGITUL
Dumneclea, ele se subdivis6z6,, dupe apropierea lor de a-
cesta tints, to mai multe clase : serafimii, cherubithil, cart
privesc pe Dumne4ett, tronurile purtAtOre de Dumnecjetl,
formeza ceta cea dintal; stapanirile cele nesilite, care tau
parte la forma diving, predominatOre, puterile barbatescl
care nu se clatang, fortele neinvinse, formeza ceta a doua
de mijloc; domniele cele conducetOre, archanghelii si in-
geril, formeza ceta a treia si cea mat de jos. TOte cetele
sunt manifestatia acelora, care sunt Inaintea lor; cele din-
tam §i cele mat tnalte sunt manifestatia lul Dumnecleii care
se misca, cele-l-alte, ale acelora care bunt miscate de Dum-
necled; fie-care ceta ce urmeza is lumina si ordinea de la
acelea ce stall d'asupra lor.
(Va Junta).
/IL P.
www.dacoromanica.ro

26. ludreptarea sail mailtuirea omului gin voin0 libera i harul
Dumnezeesc, dull luyelatura lui Origen,
...../S-,..../1.
(Urmare. VecIT Biserica Ortodoxi Romani an. XXII No. 9).
Dar dace. Origen n'a crutat nimic, spre a sustine reali-
tatea vointel libere, a §tiut el se. evite cu desavir0re ideile
contraril lor? Voind a arata, ca not in0ne suntem causa
mentuiret sail a perderet n6stre, a fecut el o parte indes-
tulatOre lucarel supra-naturale, prin care Dumnezeti lumi-
neze, 1nteligenta n6stre. §i ne Inare§te vointa? Tate. ce tre-
bue se. cercetam, ch.ci intr'acest punct adversarit set '1 ail
atacat mat mutt. §i mat intal, ce idee 10 forma el despre
omul decazut? Credea el, ca not am pastrat dupe cedere
tntregimea primitive. a naturel n6stre? Ianseniii it impute.
aceste. gre-ale., dar cu nedrept. Fare. indotala, Origen nu
admite §i cu drept cuvint, ce, pecatul originar a distrus In
not WI posibilitatea d'a cunWe adeverul sail d'a face bi-
nele. El recunOte Impreuna cu apostolul, existenta unet
lee naturale, scrise. In inimile Omenilor, care 'I opre§te de
la omuCidere, adulteriul, furt, marturie mincin6s6; care le
comanda d'a cinsti pe parintl, §i alte asemenea precepte.
Tot ast-fel el recun60e, ce. In inima Omenilor este scris,
ca exists un singur Dumnezeil creatorul a Mote. Dar a-
www.dacoromanica.ro

27. 986 INDREPTAREA OMULUI
cest sentiment nu'l impledica a recunOste, ca inteligenta
nestr, a fost Intunecata prin pecat. El nu voeste mal de
loc sa exagereze puterile naturale -ale judecatel, in cat nu
se temea d'a zice in tractatul sell contra lul Cels: (Not a-
firmam, ea natura umana este neputinciOsa d'a afla pe Dum-
nezefi, fara a gresi (x.aaapc7)0 data ea nu este ajutata de
acela pe care '1 cauta 1). POte fi cine-va ispitit d'a vedea
o negatiune prea radicals, in acesta maxima enuntata, fara
nici un fel de restrictiune: eNu este adever in afara de con-
lucrarea celul ce a zis: «Eu stint adeverul) 2). De aseme-
nea, scOlei .Alexandrine nu ascunde nimic asupra sta-.rel de ignoranta, in care ne reduc -singurele isvOre ale na-
turel nOstre. Inteadever el invata, ca printre pggani au putut
sa se gasesca si unil, car% au practicat Ore -cart virtuti mo-
rale, precum: dreptatea, intelepciunea, castitatea, modestia
§i el adauga cu drept cuvint, ca aceste virtuti n'az'i remas
cu totul sterpe, de si ele n'au fost de natura a merita prin
sine Ins10 viata eterna. i la acestea el nu adaoga nimic,
care sa nu fie conform cu invetatura bisericel. Dar totusi
afirmand, ca omul decazut este capabil d'a face Ore-care
bine prin singurele puteri ale vointei sale, el marturiseste
In acela timp, ca vointa nOstra libera a fost Mee mult
slabita prin pecatul originar. Spre a explica aceste cuvinte
ale apostolulul: ttop au ratacit, top ail devenit nefolositori),
-el zice In comentariul sell asupra epistolel catre Romani.
A rataci presupune, ca cine-va a fost mai inainte in ca-
lea cea drepta. De unde urmeza, ca natura rationale, ac6sta
opera a lul Dumnezeti, avea de la inceput tots indreptarea
sa, fiind asezat in calea drepta, prin insusl darurile crea-
torulul. Dar pentru ca ea a gresit, urmand pe calea ph.ca-
tului, se pOte zice cu drept cuvint, ca s'a abatut, dupe cilia
1) Contra hi Cels. cart. VU, 42.
2) VezI Comentariile sale in Evag. Mat. tom. XII, 40.
seful
www.dacoromanica.ro

28. DUPA INVtTATURA LUI ORIGEN 987
se pOte vedea prin exemplul primulul om, Adam, carele
cedand indemnelor mincinOse ale §arpelul, s'a intors de la 'ca-
lea drepta a paradisulul, spre a merge pe cararile strambe
ale vieteI muritOre. A§a dar prin o consecinta logic& toll,
urmasil sal, in acesta lume au ratacit asemenea si ail de-
venit nefolositorl impreuna cu dinsul 1).
Mal mutt Inca, dupe cum se pOte vedea prin aceste cu-
vinte, ca Origen a confundat intregimea primitive a natu
re umane, cu decaderea sa, urmare a gre§elel lul Adam.
Dace. el admite, ca omul a remas liber dup6 cadere, se gra-
be§te a adaoga, ca vointa nOstra fiber& e Inclinata dupe
aceea catre WI, §i a fost departe d'a conserva aceea0 pu-
tere, ca mai 'nainte. In partea, in care el desvolta aceste
cuvinte din Cantarea Cantarilor: «Ville Inflorite au dat mi-
rosul lore, misticul interpret face aplicarea la lucrul acti-
vitatel umane:
In genere este admis, ca nu fad stop sunt zise cuvin--
tele: ele au dat mirosul for §i nu numal In mod simplu
miros. DumnezeU voqte a ne arata prin acesta, ca fie-care
suflet este inzestrat cu vointa libera si cu puterea d'a face
tot ce este bine. In adever acest dar natural, Intunecat prin
consecintele faptelor celor rele, a decazut in slabiciune si
neputinta; dar din momentul ce el se intare0e §i se lumi-
n6za prin harul lui Dumnezeti §i se restabile§te prin hive-
tatura cuvintulul Dumnezeesc, el 40 cla atunci, fad. Indo-
lala, mirosul pe care Dumnezeil Creatorul '1 a Wit in el
§i vina pecatulul dispare §i se risipe0e 2).
Ast-fel dupe parerea lul Origen natura umane are nevoe
d'a fi Intregita. 0 tntarita prin harul Dumnezeesc, pentru
a'0 redobandi puterile, pe cart le avea la inceput §i pe
earl le-a perdut prin caderea omulul in p6cat. Pentru acesta
el la tot pasul declare In scrierile, cuvfntarile §i omiliile
1) Comp. Coment sale in Epist. Rom. cart. II, 7.
9 Comp. Cant. Cant. vers 10-13 cd. ooment. Origen asupra acestul loo..
.
www.dacoromanica.ro

29. 988 INDREPTAREA OMULUI
sale, ca harul Dumnezeesc este absolut necesar man-
tuirel ndstre. Dar in acela§1 timp el adauga, ca singura
vointa omulul nu este Indestul, pentru atingerea §i doban-
direa mantuirel 1). Aceste cuvinte el le repeta, ca §i pe cele
dintal, la tot pasul in scrierile sale; a§a in cat formula sa
complecta este urmatOrea: Pentru a ne mantui, avem
nevoe de intarire din partea lul Dumnezeil, cad fara pu-
terea Dumnezeesca, not nu suntem in stare sa dobindim,
aceea ce trupul nostru gone§te.
Cu alte cuvinte: «Fara ajutorul Domnului nostru Iisus
Christos pimeni nu devine curat inaintea lul Dumnezeti, fie
ca §l-ar inchipui, ca a dobandit curatenia prin propriile sale
puterl. Cate odata Origen nu se teme a afirma: ca nici un
om nu pOte e§i invingetor din lupta cu demonul, fara aju-
torul Dumnezeesc. Acesta trebuinta a harului Origen o in-
tinde in tot cursul vietel, atat pentru staruinta dreptilor,
cat §i pentru indreptarea pecato§ilor. «Vol vedeti, .se ex-
prima el, la sfir§itul uneea din cuvintarile sale, ca not a-
vem trebuinta tot-d'auna de ajutorul lul Dumnezeti, gnal in-
tai a nu cadea, in urma, spre a ne ridica daca am
cazut. Ajutorul vointel n6stre cu suflarea divina (911.oc CfUV.
TCVOta), independent de alegerea nOstra, nu este numal tre-
buinciOsa, pentru ca un om sa devie bun §i cinstit, ci Inca
pentru ca el sa pOta remanea in virtute. Asemenea mora-
listitul cretin ind6mna pre credincIo§1 a nu pune increde-
rea for numai in el insu§1; el citeza spre acest scop ca-
derea sf. Petru: «Acest exemplu, zice el, trebue sa ne In-
vete a nu promite nimic, care intrece puterile nOstre ome-
ne§ti, precum asemenea, din parte-ne putem marturisi pre
Iisus Christos sail a implini poruncile divine). «Ar fi negre-
§it o nemarginita nedreptate a prenumera printre inainte
inergetorii pelagianismulul pe un scriitor, care staruind cu
2) Yee Uspt 'Apx&v eart. III 0. I.
spre
www.dacoromanica.ro

30. DUPA INVETATURA LUI OR1FEN 989
.,atata putere asupra necesitatel harulul Dumnezeesc, a do-
vedit mai dinainte gre§ala Insemnata a acestel sisteme.
Si cu Mote acestea, o critics nepartinitOre '41 va permite
sa zica, ca invetatura lul Origen asupra harului Dumne-
zeesc §i a vointeI libere, este cu desavNire neimputabila?
De altmintrelea, cu tOta Insemnatatea acestel Invetaturl, ea
Oda impresiile unor idel filosofice, de care am vezut, ca
nu odata a fost influentat Origen. Aceste ideI, carl au tur-
burat adesea orI vederea catehetulul Alexandrin, In cestiu-
nile privitOre la creatiunea lumei, caderea §i rescuinpara-
rea, aceste idei scOse din isvOre deosebite ale revelatiunel,
nu sunt ele venite d'a se amesteca, Intr'o masura 6re-care
In teoria sa a harulul spre a compromite ortodoxia? Dupe
cate am vezut, o asemenea amestecare n'ar avea nimic,
care trebue sa ne surprinza. Dar numal analisa textelor,
este singura, care da deslegarea problem& Ea dar ne obliga
a conchide, ca Invetattira lal Origen este vulnerabila din
done puncte: darul nemeritat absolut al harulul i prio-
ritatea actiune1 divine, cu raport la conlucrarea umana.
Dar sa ne aducem aminte principiul, de unde pleca au-
torul cartel pi 'Apx@v: e.galgatea originala a tuturor crea-
turilor rationale, egalitate distrusa prin Intrebuintarea fa-
cuta cu libera vointa de fie-care din ele. El nega, ca Dam-
nezeil p6te acorda uneI inteligente ma1 multe darurI, de
cat alteea, Para numal una, a dobandi de maI 'nainte maI
multe merite superiOre. S'a vezut cum el a fost condus la
acesta exageratie prin polemica sa, cu sectele fataliste ale
timpulul. Ada dar, acest principia admis, Dumnezeil Ince-
teza d'a fi fiber In distribuirea darurilor sale; el nu le mal
p6te Imparti dupe cum I place, ci este obligat d'a le ma-
sura in mod exact, asupra Intinderel meritulul nostru per-
sonal; data nu, el ar lipsi de la dreptatea sa. Origen n'a
tagaduit acesta consecinta, care decurge din tot sistemul
«Data se vorbe§te, zice el, de secolul present, sail de se-
ai
see.
www.dacoromanica.ro

31. 990 INDREPTAREA OMULUI
colul trecut, sail. Inca de secolul viitor, nu trebue nici de
cum a priimi, c& provide* divine nu distribue darurile sale
dupe materia, ce ea gasqte la acesta dispensare in meritele-
castigate prin libera voita a fie-carula. Cad Dumnezeti este
drept §i nu este nedreptate tntr'insul' 1). Iate ce este clan
§i formal. Asa dar, o asemenea maxima nu se pOte sus-
tine, dupe cum Toma Aquinatul a observat'o cu multa drep-
tate. Libertatea lui Dumnezeti nu este incatu§ata prin in-
trebuintarea, ce nos facem de vointa nOstra libera, §i me-
ritele nOstre nu suet masura trebuinciOsa a darniciilor sale.
Dumnezeu remane tot-d'auna stapanul darurifor sale: el este
liber d'a acorda unula mai mult de cat altuia, independent
de tot meritul de mai 'nainte vi nimeni n'are dreptul d'a
'1 acusa de nedreptate, cad el nu la nimic acestuia, and
mai mult celui-l-alt. Fare indoiala, prin faptele nOstre bune,
tmplinite prin ajutorul harului, putem merita intr'adever o-
adaogire a harului; cu alte cuvinte Dumnezeil privegheza
In distribuirea darurilor sale posteriOre, despre intrebuin-
tarea, ce am facut de darurile precedente, dar repartisarea
neegala nu se pOte intemeia pe directiunea, ce not o dam
vointel nostre. In acesta consista tocmal gre§ala lui Origen;
el face, ca ea sa atarne de nos In§ine, de lucrarea nOstra.
buns, sail rea, tot cea ce este deosebire Intre creaturile ra-
tionale; in privinta darurilor naturale sail supra-naturale,
pe cart bunatatea divine le da. Voind sa ridice rolul libe-
res vointe, injosit de gnostici fatali§ti, el accentueze tndeo-
sebi darnicia harului §i libertatea lui Dumnezeil, In distri-
buirea bine-facerilor sale.
Teoria filosofica a lui Origen, trebuia a'l conduce fatal-
minte, spre a'§i forma idei necomplecte §i defectuose asupra
proprietatel actiunei divine, cu privire la conlucrarea umana.
Dupe Invetatura creqtina, propagate de Sf. Paul, harul lui
1) Epist. Rom. I, IX.
www.dacoromanica.ro

32. DUPA INVETATURA WI ORIGEN 991
Dumnezeil previne vointa omului, el are initiativa In lu-
-crarea mantuirei nOstre. Cand ne rugam, in scopul d'a do-
bandi harul D-zeesc, chiar acest liar este, care ne conduce
spre a ne ruga. Nol cerem,' cautam, batem la WO., dupe
-cum ne spune Evanghelia, dar acesta prima sfortare este
deja un resultat al lucrarel Sf. Duh, care face, ca nol sa
cerem, sa cautam si sa batem la pOrta. Asemenea
nu Wepta vointa omului spre a'l mantui, dar el este care
deja prin inspiratiunea prevezatOre a harulul seti, ne in-
demna §i ne Impinge d'a voi sa fim mantuiti. In scurt, harul
este neaparat trebuinclos, pentru inceputul ca si pentru
cre§terea §i desav1rsirea credintel, de o potriva pentru in-
ceputul ca §i pentru savirOrea faptelor bune §i in genere,
eat pentru inceputul, cat §i pentru terminarea mantuirei
nostre. Ast-fel este Inve(atura hcitarita de biserica, contra
semi-pelagianilor, incepend cu sinodul de Efes §i sfarOnd
cu cel din Trident. De acolo urine* ca o consecinta In-
vederata, ca cea gratie actuala, este cu totul in-
dependenta de vointa nOstra §i ca not nu putem a o merita
nici Intr'un fel, cad nu este cea mai mica proportiune intre
un act curat natural si un dar, care Intrece natura. Dar
in teoria lui Origen, aceste notiunl nu puteati subsista,
a incerca cu atat mai putin ore -cars marl schimbari; cad
dad., dupa cum -el o afirma de mai multe or!, Mote crea-
turile rationale au fost %cute la inceput intr'o stare de
potrivire perfecta, data fie-care situatiune ce a strabatut'o
este atribuita la o causa precedents §i in sfai*t acesta
causa precedents nu este alta, de cat libera mi§care a vo-
intel lor, trebue a conchide neaparat, ca harul n'a facut
alt, de cat a urma cea activitate a lor, in loc d'a
preveni. Asemenea sa nu ne miram, ca semi-pelagiani
au cautat un punct de sprijin in lucrarile lui Origen. A-
cest punct de sprijin, el puteati gasesca In frasele, unde
.catehetul Alexandrin se pare a reduce lucrarea harului la
D-zeti
d'intalu
fare
o
sal
d'intala
www.dacoromanica.ro

33. 992 TNDREPTARE A OMULUi
cresterea si la perfectiunea meritelor nOstre. Cate-va citate
sunt de ajuns, spre a arata cat un sistem preconceput a
turburat in acest punct curatenia privirei sale. «Prin ea
Insasi, va Vice el, vointa umana este neputinclOsa a Axil*
binele, cad ea are trebuinta de un ajutor divin, spre a
ajunge la perfectiune. Acest ajutor ne este trebuinclos, nu
numal spre a savirsi binele, ci Inca spre a'l incepe. Actiu-
nea prev6zatOre a gratiei dispare asemenea in pantile, undo
Origen are aerul d'a nu voi sa atribue lucrarei divine, de
cat progresele sate perfectiunea virtutel. Ast-fel, gratia nu
face de cat sa confirme credinta in Doi, pe and inceputul
credintel va fi in mod exclusiv propria nOstra lucrare:
«Cat despre credinta, care nadajdueste si care crede, care
se tncredinteza fara nicl o indoiala, ea este In puterea
nOstra; dar judecata insasi a credintel si stiinta si perfecta
intelegere a lucrarilor, pe carl le credem, acelea sunt da-
ruff a le lui D-zeU. Trebue a marturisi, ca acesta contra--
zicere nu este mal putin fericita, cad inceputul credintel
este un dar al lui Dumnezett, tot asemenea ca si intelegerea
adev6rurilor sale revelate. Autorul cartel nye 'Apx6v, re-
produce aceeasi idee subt o alta forma, cand se exprima
in acesti termeni: «Duhul Sfint nu lucreza de cat in aceea,
carl deja se inbunatatesc si carl urmeza pe caile lul Iisus-
Christos). Huet se ridica cu drept cuvint in contra acestor
cuvinte, cad a se inbunatati este deja o rOda a lucrarei
Duh. Cand tine -va priveste sistemul intreg, este grew a
admite, ca. Origen a atribuit tot-d'auna lucrarei divine in-
taetatea asupra miscarel vointel umane.
De sigur, se gasesc texte, in care Invetatul, teolog este
departe d'a sustine gresala, pe care o profesau mai tarziti
semi-pelagiani si este de datoria criticel .a tine compt si a
nu da o judecata absoluta. Ast-fel, spre exemplu, trebuinta
harulul pentru inceputul credintei, reese destul de bine din
acest loc, imprumutat din cartea lui «Cand dreptil au
SI._
boy:
www.dacoromanica.ro

34. DUPA INVETATURA LUI ORIGEN 993
primit harul invetaturei, ne Invata, ca. tot-d'auna Domnul,
ne a instruit prin el si chiar singur faptul d'a lute lege si
a deschide inima nOstra la comunicarea sfintelor invetaturi
este deja o rOda a harulut. In tomul XX asupra Evangheliel
Sf. km, Origen se exprima Inca cu mai multa energie, zi-
cend: «ca nimeni nu p6te nici a aucli, nici a tntelege cu-
vintele WI Iisus Christos, data Cuvintul WI D-zeti nu I ar
deschide urechile, ca surdo-mutului din Evanghelie. Iata ins-
piratiunea prealabila a harului, care merge Inaintea vointel
omului, spre a'l dispune la credinta. Acesta trebuinta a
harului prevezator, autorul '1 admite asemenea pentru ru-
gaciune, in tractatul, unde el. explica Rugaciunea Dom-
nesca: «Inteligenta nOstra nu se 'Ate ruga, pe cat timp
spiritul lui D-zet, nu Mg . tnaintea el, pe cand ea '1 asculta
cu supunere. Asemenea ea nu pOte nici a canta, nici a
lauda pe Tatal in Christos, cu armonie si cu un perfect a-
cord, dad. Duhul, care cerceteza tote lucrurile si pana la
adincimile lui D-zeil, nu lauds si nu celebreza de mai
nainte pe aceea, despre care el a cercetat adincimile si le
a Imbratisat dupa puterea sa. Cu adeverat, nimic nu se
asemana opiniunel semi-pelagianilor, cars nu atribue harului
D-zeesc de cat cresterea, iar nu Inceputul credintei sail vir-
tutei supra-naturale. El bine, ce trebue a conchide din a-
ceste variatiuni, sail dim acest amestec de idel contradictoril?
Consecinta este chiar aceea, ce se estrage din teodicea si
cosmologia lui Origen, din vederile sale asupra caderei si
rescumpararel omului. and seful sc6lei din Alexandria se
substrage de la influenta unel teoril, care are de baza ipo-
teza preexistentei sufletelor, el expune Invetatura cresting
tntr'un mod neimputabil. Dar din momentul ce represen-
tantul traditiunei universale cade In platonism, spre a se
scapa de speculatiuni periculOse, privirea sa se turbura i
in inteligenta sa devine un amestec Intre adever si er6re.
El este admirabil de' precis si clar. cand este vorba de a
Biserica Ortodoxi RomanA. 3.
www.dacoromanica.ro

35. 994 iNDREPTAREA OMULUI DUPE INVAT. LUI ORIGEN
proclama realitatea vointel libere, necesitatea harulul Dum-
nezeesc, deosebirea Intre starea naturel Intregi si starea
natures cazute, Inv6t6.tura sa !a culorl semi-pelagiane, din
momentul ce apare in ea Ore-cari urme ale maximel favo-
rite, a taa deosebirea lntre creaturile, rationabile provine
dintr'un us precedent al liberel for vointe. Cu tote siliniele
sale, spre a unifica aceste elemente eterogene, autorul n'a
putut ajunge la o unitate complecta In sistemul sell teologic:
ideile sale, imprumutate din isv6re deosebite, s'ati departat
unele de altele, fall a le putea acorda si concorda. Acesta
lupta Intre teologul, care apar6, dogmele revelate si filoso-
fice, care be compromite prin explicarl indrAsnete, se vede
la tot pasul in scrierile lul Origen, unde vorbeste de libera
vointa a omulul, dar mat ales unde intl.& In explicart ama-
nuntite asupra el si asupra modulul, cum conlucreza harul
lul D-zeti in actul mantuirel omulul.
C.
www.dacoromanica.ro

36. ANDREIU AGUNA.
Vecli Biserica Ortodoxii Romang. anal XXII, No. 4, 6, 7, 9.
XI.
Dupe cum am veclut in No. 4, anul XXII al acestel re-
viste, $aguna e ales si confirmat de episcop in ajunul
desfasurarii celor mai marl evenimente care at miscat in-
trega Europa In vecul al XIX-lea. E vorba de evenimentele
de la 1848 -49 ! Cu tote acestea §aguna prin intelepciunea
si tactul seu a stiut in aceste grele imprejurari sa castige
numai pentru bIserica si poporul set cel mutt asuprit si ne-
cajit. Tin sa transcriii aid din reflexiunile adanci ale aces-
tui mare episcop cu care 'si inchee aprOpe studiul set de
istoria bisericesca, cad ele ne zugravesc mai bine de cat
on -care altele situatiunea din acele vremuri si castigul Ro-
manilor. Iat . acele reflexiuni: cDe unde intorcendu-se foul
Episcop (de la Carlovit, unde se dusese sa fie hirotonit) in
eparhie at avut positie grea din pricina miscarilor politice,
care cu a tata mai mare grija 'I faceati, cu cat mai limpede
at priceput ca acele miscall taie in viata bisericii si a cle-
www.dacoromanica.ro

37. 996 ANDREIU qAGUNA
ruin! si a poporului atat din privinta intereselor religiOse,
cat si din privinta intereselor nationale si politice. Ne tar-
murim aci a dice numal atat, ca biserica nOstra, ortodoxa
in t6te ale el a lesit noroc6sa si cu castig din mijlocul
acelor miscall politice, pentru ca ea s'a pus in egala in-
dreptatire cu cele-l-alte religi! din Ardeal, precum si natio-
nalitatea romans a eparhiotilor s'a recunoscut de o potriv&
cu cele-l-alte nationalitp, 1), Despre adeverul acestor cu-
vinte ne vom convinge insa la rindul sea! SA intram a-
cum in studio). activitatil in! §aguna cea isvoritOre de fapte
marl pentru biserica si poporul roman!
XII.
A. Activitatea bisericescg a lui 'aguna.
De la urcarea sa pe 'tronul episcopal Laguna n'avea de
cat o dorinta, de cat un gand : sa aseze biserica ortodoxa
roman& pe temelit solide si legale, sa1 castige independenta
si autonomia si sa restaureze vechea mitropolie romans.
Mal presus de t6te restaurarea vechil mitropolil 'I sta la
inima si de aceea a lucrat pentru realisarea acestei dorinte
timp de 14 ant cu o munca urias& qi far& preget. Deja in
inarea adunare nationala de la 3/15 Maid, care s'a tinut
pe campul libertatei de la Blaj a staruit Laguna si s'a in-
scris in petitiunea ce trebula sa se presinte Imperatului si
rugaciunea pentru libertatea bisericesca si restaurarea mi-
tropoliel celel vechi romane. Iata propriile cuvinte din acea
petitiune: (Natiunea romans pretinde, ca biserica roman&
fall deosebire confesionala sa fie si sa remana liberk, in-
dependent& de la or! -care alta biserica, egala in drepturI si
foliose cu cele-l-alto biserici ale Transilvaniel. Ea cere res-
tabilirea Mitropoliel romane si a sinodulul general anual
1) VedI later. big. de aguna, t. II, pag. 209-210.
www.dacoromanica.ro

38. ANDREIU §AGUNA 997
'dupe dreptul vechlii, in care Sinod sa fie deputali biseri-
cesci si mirenesci. In acelas Sinod sa se alega si episcopil
Tomani liber prin majoritatea vciturilor fare. candidatiune 1)).
Petitiunea a fost adusa la tronul Imperatesc de o deputa-
tiune condusa de insusi Laguna. In 1849 se presinta din
no o delegatiune Imperatulul si Ministerulul in fruntea ca-
rela era tot Laguna si cerea si acum o administratiune na-
lionala de sine statatOre in privinta politica si bisericesca
-si se ruga pentru alegerea unui cap bisericesc de sine sta-
tator si intarit de Majestatea sa, cam% se. i se subordine
top cel-l-alt' episcopi nationall. Laguna insa in afara de de-
mersurile acute cu delegatil romanl, barbatl de incredere
al poporului roman, el mai lucra si separat documentand
drepturile vechi ale bisericil romane. Intr'un memorill pe
care aguna l'a *presentat Ministernlui din Viena si in care
facea istoricul Mitropoliei romane si cerea restaurarea el
termina cu vorbele: «Acurn Insti dupe ce cagura fiarele ab-
solutismului, Isi ridica Romanil vocea for cea drepta si se
rOga de profund veneraul for monarch pentru ca prea In-
man acelasi sa se indure a incuviinta parintesce restituirea
dreptulul for istoric, basat pe canOnele bisericesci si pe pa-
ragraful 2 al legilor fundamentale din 4 Martie 1849 si spre
acest sfirsit a Incuviinta prea gratios tinerea until Sinod
pentru toll Romanii din diecesele Ardealului, Bucovinel, Ti-
misOrei, Aradulul si Versetulul).
In urma deselor interveniri s'a dat drept Romanilor or-
todoxl sa se adune In Sinod, ceea ce si s'a facut In Mar-
-tie 1850. Acesta e primul Sinod diecesan. El a_fost convo-
-cat printr'o circulara, plina de inane vederl si adInci sim-
timinte. Era vorba ca in acest Sinod aguna sa pal afla
vederile clerulul si poporulul sell, ca ast-fel in Sinodul Ar-
thieresc, la care trebula sa la parte tot' episcopil gr. orien-
1) Protocolul adunitril nationale din 3/15 Maiii 1848.
www.dacoromanica.ro

39. 998 ANDRElt §A MINA
tall din monarchie si care urma sä se in in Viena
spune cuvInfhotarit si isvortt din nevoile bisericil sale r
i cat de mult era nevole de acest Sinod diecesan se vede
si din urmat6rele cuvinte din circulars:. (Multumesc Tata
Jul ceresc, spune aguna, multumesc tnaltatulul nostru tm-
perat si inalt aceluiasi stapaniri, prin a caror mita me aflu
in acea norocOsa stare, ca sa ye pot vesti tinerea soboru-
lui, dupe care asa mult, si prea mult au oftat parintif, mo-
sil stramosil nostri, tnsa ajungerea lui ne-a lost menita
none din vechime. 0! eti de trel ori norocosul, care m'am.
invrednicit a aduna bisetica cea via a lui Christos; care
m'am tnvrednicit a me vedea inconjurat de fratil si fill mel
sufletesci si a me sfatui cu dinsil despre starea bisericil lut
Christos, despre starea episcopiel nOstre si ale el trebi, des
pre inzestrarea preotimei, despre starea scOlelor si despre
cresterea cea bun& a tinerimei ca pastoria mea sa fie spre
marirea lui Dumnecleti, spre podOba bisericil, spre tntari-
red credintel, spre mangaerea celor ce mi s'au tncredin-
tat duhovnicesce, cu un cuvint spre tot lucrul folositor si
mantuitor ! In discursul de deschi6ere al acestui Sinod die-
cesan, dupe ce aguna, arata t6te greutatile cu care a lup
tat pang. sa ajunga aci si dupe ce arata Mite neajunsurile
bisericil sale si imputarile ce i se aduceati din tote partite,
spune ca era nevole de acest Sinod diecesan spre a putea
representa cu vrednicie si cu cuviint6 eparhia sa la Sino-
dul arhieresc din Viena. Sinodul diecesan dupe ce la mai
multe hotartri se pronunta si in privinta restauraril vechil
Mitropolii romane. Hotartrea sa din urma e intemetata pe
canOne si pe drepturi istorice. In 1851 aguna presinta inca.
un memoriu Ministerului de Culte prin care dovedesce cu
prisosinta temeinicia cererilor Romanilor relative la restau-
rarea vechil Mitropolil. Prin acest memoriA respunde cu
multa competenta la urmatOrele trel tntrebari: Ce ca-.
Dinele nOstre in general relativ la Mitropoliti? Ce Indato,
sa.
pets
si
qic
www.dacoromanica.ro

40. ANDRElt §AGUNA 999
Tiri are dupe canOne o mitropolie invecinata, fata cu alta
mitropolie asemenea invecinata cand acesta se afla sub per-
secutiune ? Avem not Romanii de religiunea rasaritena drept
de a cere de la Majestatea Sa Imperatul restaurarea Mitro-
poliei nOstre, distrusa in urma persecutiunilor? In zadar
staruia insa marele episcop cu tot poporul sett spre a cas-
tiga un drept istoric si bine-cuvintat! In zadar era too. munca
si casna lor, cad de nicaeri nu li se soptia nimic, nu li
se da nici un semn din care ar fi putut deduce ceva. Din
contra: in loc de o Mitropolie a Romani lor ortodoxi s'a a-
cordat infiintarea unel Mitropolii unite a Fagarasului! Grele
si jalnice trebuie sa fi lost acele momente pentru Saguna
si pentru biserica lul. Nimeni nu -1 ajuta, nimeni nu4 in-
curaja. Din t6te partile eraii Inconjurati numal de dusmani.
Cu tetea acestea §aguna convins de slinta dreptate a do-
rintelor sale si ale poporului seti n'a incetat un moment
de a lucra pentru satisfacerea lor. A pus in lupta dint& In-
trega lui fiinta si a trebuit in cele din urma cu tote pie-
dicile puse de dusmani sa pOta reusi ca sa se produca con-
vingere si lumina la locurile competente.
Apr Ope un deceniti Saguna lucrase singur ajutat find
numal de cats -va barbati ai bisericil sale in chestiunea res-
tauraril Mitropoliei. Voia acum sa auda si glasul bisericil
sale fiind-ca doria-sa lucreze si cu mai multa rivna inte-
meindu-se pe el. De aceea in Octombrie 1860 convOca un
not Sinod diecesan, pe care nu -1 mai putuse convoca din
1850. Spre a se judeca mai bine marea lui bucurie, ca
.se afla acum in fata representantilor bisericil sale reproduc
frumOsele cuvinte cu care incepe cuvintare de deschi-
dere a acestui Sinod. «0 di mare, o cli insemnata, o di de
mult dorita, o di de serbatOre a bisericil n6stre din Ardeal,
dar si a natiunel romane din Austria, in cat partea el cea
mai numerOsa se tine de ortodoxia nOstra, o 4i mare, asa
este, mare Ali serbam astii.-41, cad ea ne povestesce rein-
's1
www.dacoromanica.ro

41. 1000 ANDRElt §AGUNA
vierea mitropoliei nOstre celel impedecate de 170 de ant
din partea politicA civila, dar acum marele §i lubitorul de
dreptate imperatul nostru Francisc Iosif I nI -o cla inciartit,
cad prea Malt acela§i s'a Indurat a se declara in 27 Sep-
tembrie a. c. cá nu este neaplecat infiinraril unel
romans gr. neunite.
Asa dar cliva de asta-41 ne este noue ca §i ajunul rein-
vieril Mitropoliel nOstre, care in decurgerea vecului al 17
§i 18 ad devenit sub One politice, lipsindu-se de episco-
piile §i de manastirile sale §i de mo§iile sale §i remanand
numal Mitropolitul, pang apol acesta a adut jertfa ispite-
lor lumesci §i au trecut la anul 1700 la alts religie cu
unii din cler §i popor etc., etc.,. Dupe ce arata apoi de
ce n'a mai convocat sobor pan& atunci intra in enumara-
rea §i explicarea candnelor pe interesul carora trebuia sä
intemeeze cu toti drepturile in privinta restauraxii Mitro-
poliel. Sinodul intre multe alte hotariri ale sale s'a pro-.
nuntat §i relativ la restaurarea Mitropoliei in urmatorul chip :
«CA el privesce Mitropolia ortodoxa romans din monarchia
Austriaca ca existents inaintea bisericil dupe camMe §i in-
pedecata numal prin masuri anticanonice politico-adminis-
trative,. Iar in memoriul ce hotarasce sä se presinte Im-
peratului se exprima, ca pe temelul drepturilor istorice §i
canonice sa se dea bisericil romane si Mitropolia. Greuati
insa care impedecall realisarea scumpelor dorinte ale Ro-
manilor se iveaA din ce in ce mai multe §i mai puternice.
Romanii se hotarira, in fine sä trimita o deputatiune la im-
-p6rat, sä mai fac& un demers solemn: Era o deputatiune
din cele mai numerOse si mai imposante din ate s'a tri-
mis pans acum. Din nenorocire Imperatul plecase din Viena
§i deputatiunea sub conducerea lui §aguna a trebuit sa se
presinte Arhiducelul Reiner, loctiitorul Imperatulul. Pe Wig&
tinerea unel cuvintari din partea lul aguna s'a presentat
§i un memoritipetitiune prin care se descria in cele mai
Mi-
tropolli
.
www.dacoromanica.ro

42. ANDRElt §AGIINA 1001
viI colon neajunsurile din biserica romans ortodoxa Si se
presentaii si niijlOcele de indreptare. Delegatiunea s'a mat
presentat §i mini§trilor austriaci cum §i cancelarului Tran-
silvaniel §i Ungariel. Laguna cu Hurmuzachi si a1I doul
din deputatiune ail mat remas in Viena pans la intOrce-
rea Imperatului spre a-I espune si lui dorul sufletului lor.
In 1864 luna lui Maid se tine un noti sinod diecesan In
Acest sinod se pronunta Tara* pentru restaurarea
Mitropoliet §i '§i resurna vederile inteo uetitiune ce trebula
sa se presinte Imperatului.
0 lucrare atat de contienta si de ne§ovaitore urma
alba rOdele, urma s/ se resolve. Nu era posibil ca glasul
until popor sa, nu fie ascultat, mai ales atunci cand el nu
lucra de cat pentru bine §i adev6r. Momentul sosesce. Im-
peratul se hotaresce sa satisfaca cerintele bisericit Si ale
poporulul roman de sub stapanirea sa. lata autograful Im-
p6rAtesc aparut in Monitorul oficial din Viena din 3 Ianuarie
1865: (Iubite baron de kaguna. Asculand rugaciu-
nile RomAnilor gr. oriental! din Transilvania si Un-
.garia in consonants cu- intentiunea manifestata
grin resolufiunile mole din 27 Septembre 1860 si
din 25 Ianie 1863 am incuviin(at ca pentru
sa, se inflinfeze o mitropolie independents, coordi-
nate cu cea sArbesca si ca biserica episcopesa din
Transilvania sa, se Matte la demnitatea mitropo-
Man a.
Tot d'o data to numesc pre domnia to de Ar-
chiepiscop si MitropoM al Rom.anilor greco-orientall
din Transilvania si Ungaria.
Viena 24 Decembre 1864. Francisc
Orl §i tine '§I pOte tnchipui bucuria cea mare a popo-
rului roman ortodox de peste munti. Un entusiasm ca in
acele vremuri nu s'a mai vedut la Romani, spune istoricul
i actualul episcop al Caransebe§ului N. Popea. Adrese
dinsil
sa-el
www.dacoromanica.ro

43. 1002 DANRKUT §A.GUNA.
peste adrese, deputatiuni peste deputatiuni, din apropiere
§i din departare sburau la noul Mitropolit spre felicitare
pentru restaurarea Mitropoliei. Rugaciuni de multamire lui
Dumneclett, festivitati de tot felul: banchete, jocuri, cuvin-
tari, imne, petreceri pe Intrecute se manifestail pretutindeni
din partea fiilor spirituali ai reinviatel mitropolii. SkAtori
vesele de craciun cum fura cele din acel an nu vor mai
fi serbat bietil Romani de vecuri Indelungate 1).
Laguna 4n calitate de Mitropolit adres6za o pastorale,
catre pastoritil sei prin care le aduce cele petrecute la cu-
noscinta i rOga pe top O. se Increda lui Dumnecieu i sa
multam6sca Imperatului pentru dreptatea ce le a facut. A-
fail de acesta s'a pus la cale sa se trinnta §i o deputatiune
la Viena spre a multami In persOnl Imperatului ,pentru
restaurarea Mitropoliei. Deputatiunea a fost condusa de §a-
guna i s'a presentat Imperatului In 25 Ianuarie 1865. Cu
acest prilej cuvintarea de multamire catre Imp6rat s'a tinut
de §aguna.
Din aceste lupte biserica ortodoxa a Romanilor de peste
munti s'a ales cu ridicarea, episcopiel din Transilva-
nia la rangul de Mitropolie sail mai bine his cu
restaurarea vechel Mitropolil ; cu crearea unel noul
episcopil cu resedinfa in Caransebes si cu Incirirea
episcopiel Aradulul cu mai" multe comunitap ro-
ma,nesci, earl aparcineati pane,' ad la episcopia
sa,rbesca a Temi,Forel.
Situatiunea politica in Austro-Ungaria se schimba in tim-
puL acesta. In 1866 Austria e batuta de Prusia si din aceste
Imprejurari durerOse pentru Austria ca§tiga natiunea Ma-
ghiara. In 1867 se introduce sistemul dualist §i Transilvania
perde independenta prin alipirea ei la.Ungaria. pro-
testat Romanii, plangerilo for nu s'aii tinut In sema.
1) Ve41 Vechea Mitropolie de N. Ppoea, pag. 296.
'§l Ati
insa
www.dacoromanica.ro

44. ANDRElt SAGUNA 1003
Imperatul a trebuit sa primesca conditiunile impuse de Ma-
ghlari volens nolens. Acesta schimbare politica, din Monarchies
influenta si asupra institutiunilor si intereselor poporulul
roman. Ce era de facut cu cele castigate de curand pentru
biserica ortodox& romans ? La acesta se indrepta acum tot
fandul marelul *aguna. Marl discutiuni nascut in Ca-
mera din Pesta si in Casa magnatilor relativ la biserica
romans. Mal multi deputati romani ail vorbit in Camera,
iar in Casa magnatilor a vorbit singur Laguna. El a vorbit
cu atata putere de convingere si cu atata inima in cat a-
prOpe tot' magnatil Unguri aprobat. In sfirsit resultatul
a fost, ca printr'o lege numit& in causa celor de con -
fesiunea greco-orientala s'a recunoscut in 1868 legali-
tatea Mitropoliel romane.
Dupe lupte Indelungate poporul roman ortodox vede rea-
lis&ndu-se o parte din visul sell de aur. Mull s'a nevoit
marele Laguna in deosebi, ins& mare trebuie se fi fost
satisfactiunea sa sufletesca. A depus Laguna pentru resol-
varea acestel chestiuni inima, inteligentA, tact si rabdare.
Cu un cuvint, el si numal el a fost chemat sa dea soluti-
une acestel mult importante chestiuni. A avut Laguna sa
se lupte pan& ss ajung& aci cu vrajmasi de tot solul vi
chiar cu fratii se". E bine sa aruncitm a scull& privire isto-
rick- cad numal asa ne vom da sem& si aid despre ma-
rea personalitate a lul Laguna si despre importanta acestel
institutiuni pentru poporul roman ortodox.
Biserica roman& ortodox& din Transilvania si Ungaria se
afla sub jurisdictiunea mitropoliel sarbesci din Carlovit. Mit&
lupta s'a dus intre altele si pentru despartirea de ,Jerarhia
sarbesca a bisericil romane si prin acesta se, i se dea
fondurile ce i se cuveniatt din fondurile comune. E prea la
'vedere pentru on §i tine ca sa -s1 pbta inchipui el asa ceva
nu convenia de loc episcopatului sarbesc si barbatilor poli-
tic' sarbi. In 1850 si 1851 s'ati tinut in Viena conferintele
s'ati
rag
si
www.dacoromanica.ro

45. 1004 ANDREICT §AGUNA
episcopilor sarbl, la care a luat parte §i Laguna spre a se
intelege impreuna asupra organisaril bisericil ortodoxe din
intrega monarchic. Tote argumentele aduse de aguna
intemeeate pe sfinta dreptate n'ati avut nici un efect pen-
tru sarbi. Nu se puteati deprinde cu ideea restauraril mi-
tropoliei romane, cu inflintarea de episcopii dependente de
acesta mitropolie, cu o separare ierarchica in WA regula.
era inver§unat Mitropolitul sarb Raiacici pe aguna.
Intocmit acest mitropolit sarb si o brosura pamflet contra
lui Laguna prin care'l numia ambitios flind-ca lupta pen-
tru biserica poporulul s6A. S'a dus aguna in persona la
Raiacici si I-a declarat ca nu-I demn si ocupe un post
a§a de malt in biserica, dad se ocupa cu pamflete §i se
opune nasuintilor celor drepte si naturale ale Romanilor 1).
In 1860 luna Iunie s'au tinut noui conferinte in Viena la
care au luat parte dintre Romani pe Mug Laguna §i bar-
bat' ca Andreig Mocioni §i Nicolae Petrino. N'a resultat
Ina nimic din tote incercarile facute, cad Sarbil si in de-
osebi capeteniile bisericesci nu voiaii nici mai mult nici
mai putin, de cat si in viitor suprematia asupra bisericil
romane. In sensul acestor vederi Mitropolitul Raiacici im-
Kenna cu episcopul TemisOrel Massirevici au intervenit cu
un memorit pe fang lmperat. Romanic insa, la rindul for
nu se lass mai pre jos §i intervin de asemenea pe langa
Imp6rat. Causa Romanilor e imbratisata cu caldura de in-
trega opiniune publics streina. In sfir§it Romanii biruesc,
ass ca la venirea luc Laguna -ca mitropolit a trebuit ca Mas-
sirevici mitropolitul sarb de Carlovit sa -1 felicite qi sa mar-
turisesca intre allele §i urmatOrele: Bucuria, care in acest
moment prea placut impres6ra sufletul melt si umple inima
mea cu atata e mai Ware §i mai curata, cad provedinta
diving, a bine-voit, ca gratia prea inalta imp6ratesca O. se
1) Veda Arohiepisoopul gi Mitropolitul aguna de N. Popea, p. 130..
Si A.
www.dacoromanica.ro

46. ANDREU AGUNA. 1005
reverse In acest timp decisiv asupra Escelentel tale, carele
pentru ajungerea dorintei fratilor nostri Romani, pentru in-
sasl Mitropolia acum castigate mai mult de cat orl i cine,
to -ai nevoit si al lucrat gi carele vei sti sa dal fiilor spiri-
tuall viata i putere si sa-1 pus pe piciOre statornice'. Cu
alte cuvinte, Sarbii, vrajmasi de odiniOra se declare acum
veseli de succesul ROmanilor i recunosc meritul cel mare
al lul Saguna in acesta lupta. sfinta.
Durerea lul aguna si a credinciosilor sei in lupta de
pang, acum era insa mult mai mare prin faptul ca ei eralt
impedecati in actiunea for de insasi 11.01 for. Atat Lemeni
cat si ulut episcopil fratilor nostri greco-catolici nu pri-
cu ochi buni incercarile ce facea Laguna. Lemeni nu
vola sa auda de drepturl si de independenta bisericesca de
cat pentru biserica de sub conducerea sa. Mai mult: in
timpul seta s'a inventat tot solul de neadeveruri la adresa
bisericil ortodoxe romane anume, ca Ortodocsii de sub
conducerea lul Laguna ar fi omorit 300 de preotl units, ca
le-ar fi pustiit bisericile, pradat averile si ars scOlele! TOte
acestea afirmat in conferinta episcopilor romano
greco-catolicil din Strigon in 1850! aguna audla si sus-
pina! Cad cum poll sa convingl pe cine-va cu totul prevenit
i dirj in a nu asculta adeverul? qtdur la rindul sell de
indata cu urcarea sa pe scaunul. de episcop si in urma de
mitropolit, provOca pe top Romani' prin cate o enciclick ca
sa treca la sf. unire, cad numal aci e lumina, adever si
mantuire!
Spre a ne lumina mai bine asupra greutatilor cu can
lupta Laguna, reproduc aid cate-va fragmente din acele en-
ciclite sail pastorale: «Romanilor ! Inca o datorie mare si
sfinta mai avem a jura in casa acesta dumnecleesca a ade-
veratel libertativecinica, eterna pazire tinere a religiunil
celei adeverate si a credintei stramosilor nostri, cart
adus-o cu sine in Dacia de la Roma si unire vecinice. cu
viail
si
si
si
au
s'aa pi
www.dacoromanica.ro

47. 1006 ANDREW' §AGUNA
apostolescul scaun al Rome!, de care s'all tinut stramo§il
nogri si cu carele suntem legatl si cu sangele cel roman,
sa departAm blestemul, care pana acum a fog asupra nOs-
&a tip fratilor §i fiilor duld al natiunel mele,
a§a §i %rag numal asa putem nadajdui un mal bun viitor
si sufletesce §i politicesce, dad. prin credinta si religiunea
stramoglor ne vom tntOrce §i vom i6manea credinclog in
sinul maicel si apostolicemeI biserici a Rome!, de unde am
IeOt 0 am venit in acesta patrie Aucliti si intele-
getl dar vol top, Romanilor, catl sunteti de la Marea Negra
§i de la Tesalia pana dincolo de Carpatl in Tisa, ye
rog §i intelegetl, ca pe sema nOsta afar5. de sf. unire cu
apostolicescul scaun al Rome!, pe carele top dumnecleescil
si sflntl parinti in sobOrele a tote lumea si pravila '1 cu-
nOsce de cap a WU biserica,nu este pe sema 'Astra
mantuire Nu-I intre nol acea deosebire a religiunil,
care este intre alte natiunl conlocuitOre; pe nol numal un
nume, unit §i neunit ne desparte! Numal diavolesca trufik
lacomia §i iubirea domniel au facut therea §i ruperea bi-
sericil resaritulul de a apusulul t Si ap find pentru
multele neajunsurl... nic! o .natiune n'are mal mare lipsa
de sf. Unire ca natiunea nOstral Veniti cu totil sä in-
tram fratl roman! in casa lul Dumnecleil §i s. ne inchintim
catre sf. biserica lul intru Erica lul si sa ne rugg.m pentru
unirea nOstra a tutulor
In alta pastorall Sulut declara. sus §i tare, a §i Maj. Sa
Imperatul doresce lAtirea si luta' rirea sf. uniri cu a-
apostolescul scaun Romel, care in telt/ privinta este
adeverata nOstra mama. trupescl §i sufletesca! 1).
Ce face Saguna fn asemenea momente supreme, acl nu-
mal ap le putem numi, tend vedem ca fratil dedeseri
mana cu str6inil pentru complecta desfiintare a biserici! lul?
1) VOA N. Popes L o. p. 107-109.
-al
'§I
audit!
www.dacoromanica.ro

48. ANDREICT §AGUNA 1007
Intristat pang. la mOrte dupe propria lul espresiune lucrezi
cu mat mult zel §i devotament pentru sfinta cauza a bise-
ricil ortodoxe romane. El protesteza pre§edintelul guverna-
tor al Transilvaniel contra unor ast-fel de uneltirl i apol
cauta tOte mijlecele de a Intari pe credincio§il set.
Laguna prin tactul §i Intelepclunea sa a putut sa inla-
ture §i aceste pedid! Dumnecleil l'a Intarit cu rabdare §i
a§a a putut sa lasa biruitor! Numai a§a a putut el sa Ong.
pept §i sa se lupte cu cea mal mare putere ce exista, a-
dica cu puterea catolicismului.
§aguna doria i cu el §i poporul roman din Bucovina,
ca odata cu reinfiintarea Mitropolid romane ortodoxe din
Transilvania, episcopia Bucovinel O. fie sufragana acelel mi-
tropolii. In sensul acesta all luptat barbati ca Hurmuzachi,
Petrino §i altii, cars all ajutat pe Laguna in tOte demersu-
rile facute pe Mpg curtea Imperatesca §i pe langa guvernul
din Viena. Singur episcopul Bucovinel Hacman nu vola
sa auda de w, ceva, cad el vola o mitropolie a Bucovinel
pentru sine cu doui episcopi sufraganl, unul roman §i altut
rutean. De aci tinuta lui cu totul neromanesca fats de
Saguna §i de lucrarea lul. Prin urmare §i cu un episcop
roman ortodox a avut sa lupte acest mare What! Cu tete
cg. era inconjurat numal de neprieteni dupe cum am ara-
tat, el reu§esce sa capete resolvarea celel mal sfinte ches-
tiuni a poporulul roman ortodox de sub conducerea sa §i
anume refnfiintarea Mitropoliel. El nu sta ins& loculul. De
acum Inainte desfapra o activitate §i mai mare, cad cloth
o biserica Intemeeata pe temelii solide §i puternice spre a.
o asigura de valurile primejdiese ale viitorului.
Despre acesta lima in numerul viitor.
G.. .
www.dacoromanica.ro

49. Ara tare pe scurt dintru inceput de cand s' all
zidit Stinta Mandstire Cernica cum si de adunarea
pa, rinrilor monahi aid la acesta Manastire, impre-
una cu viara Prea Sl. Calinic lost Episcop al Rim-
nieului Noul-Severin si starer al M -rei Cernica.
Intalul ctitor ail fost roman pamenten marele Dvornic
Cernica Stirbeiti, carele intre alte bunatatl ce va fi facut,
ravnitor fiind, §i spre sfintele lul Dumneqeu loca§uri §i a-
fiandu-se in mo§ia sa locul acesta, cu done ostr6ve incun-
jurat cu ape dupe cum sa vede, ail zidit in ostrovul cel
despre apus Biserice. Intru cinstea Sfintulul Ierarh Nicolae
de la M-rea Lichil, facend imprejurul bisericil chilli, trapez,
§i inzetrand'o dupe cum in doue Domne§ti hris6ve sa a-
rata; fuse, unul al reposatuluI Domn Radu Voevod, cu anul
7116, Mal 29, i altul in urma cu anul 7120, lulie 20.
Aratandu-se printr'acestea pe larg, §i anume: mo§iile, vfile,
§i alte acareturl cate all lasat reposatul ctitor la acesta
manastire, ca sa fie de hrana parinOlor calugarl ce vor
locui intr'aceste clod ostrOve, spre a sa pomenire, §i a tot
neamulul seil. Apoi aducend calugari, I-ail sal4luit intr'a-
ceste doue ostrOve, ca sa die slujba bisericesca cu viata
deob§te dupe tipicul Sfintulul Munte al Athonului; cu a§a-
www.dacoromanica.ro

50. ISTORIA M-REI CERNICA 1009
zamint nestramutat, ca dintre dinsil sa fie egumen roman,
lar nu din alta parte. i ca. luminatil Domni al tariff, cum
Mitropolip ce vor fi dupe vreml, sä nu aiba a
sa amesteca la alegerea si punerea de egumen; ci parintil
dintre alega dupe cum mai pe larg sa arata in
tOstamenful ctitoricesc din hrisovul Domnulul Radulul Von.,
cu anul 7116. Care adunare de parinti au vietuit multi
ani intr'aceste ostr6ve.
Apoi din pricina b61el ciumel ce s'ad intamplat, dupe
vreme in politia Bucurestilor, sad rasipit norodul, si au na-
valit aid in manastire. care b6la incingandu-se, au murit
egumenul ce all fost atunci, si cel mai multi din parinti,
si cel putinl au fugit In alte partl, ramaind manastirea
pustie In multi vreme, in care pustietate ad crescut pa-
dure mare de nabusise manastirea, pe din tOte partile, de
nu sa mai vedea, si sa incuibase si hiara selbatice. In care
vreme a pustietitii Sf. Mitropolie lad stapinit tote acare-
turile, numind'o si metoh al Sfintel MitrOpolii.
tar dupe tOte acestea la anul 1781, ad fost inteactst chip
adunarea parintilor calugari cu viata deobste. Incepator find
parintele Ieromonahul Gheorghie, om cuvios, si cu adeve-
rat de neultati vecinica pomenire. Acesta din varsta tine-
retilor sale ad venit din Ardeal inteacesta tar. fiind din
neam roman de acolo. Care le mai- intal au petrecut aid in
politia Bucarestilor supt poslusania unul arhiered grec, cu
carele sari dus la Tarigrad si la Sfintul Munte al Athonului,
de carele s'ad facut rasofor si diacon.
i dupe mOrtea acelui Arhiered s'ad facut ucenic acolo
In sf. Munte parintelul. Paisie, de carele sat si calugarit In
mantie facendu'l si preot. petrecend acolo cata-va vreme
parintele Paisie cu ucenicil sei; unde ne mai putend suferi
greutatea locului, sad radicat cu top ucenicil sei si ad venit
In Moldavia in manastirea Dragomirna, unde au facut pe
parintele Gheorghie Iconom, si petrecend inpreuna intr'a-
Biserica OrtodoxA Reining. 4.
si parintil
dined swat
Si
www.dacoromanica.ro

51. 1010 ISTORIA M-REt pERN1CA
cea manastire, s'ail intamplat atuncl de ail ramas manasti-
rea Dragomirna supt stapanirea chesaricesca. i ved'end pa-
rintele Paisie ca nu este prin putinta a petrece cu ceI de
alta credinta, au cerut de la Domnul §i parintelui Mitro-
polit Moldaviel o manastire caruia i s'ati §i dat manasti-
rea Secul i Nemtul, unde sail mutat cu tot Soborul. i
dupe mutarI n'au ramas mult inpreung. Cu dan0I parintele
Gheorghie. i cerendu'§I voe de la Staretul sell, s'atl dus
la Sfintul Munte al Athonulul, s'at a§edat la o chilie la
biserica Sfintului orooroc Ilie, acolo in Sfintul Munte. i
§6dend cata-va vreme, au volt ca sa se intOrca Iara0 la
Staretul Wt. Si plecand din Sfintul Munte au veni't la
Constantinopole, ail facut Intrebare Patriarhului 0 Sfintului
Sinod pentru Romania cel din tinutul Austriel, de au vre-o
zmintela la credintg., fiind supt stapanirea Papa Patriarhul
cu Sfintul Sinod intrand in cercetare, au dis: ca cel ce sa-
numesc Uni(I trebue0e de iznOva botezati ca nicte shizma-
tict i de acolo s'ail tutors la Staretul sell, §i nezabovind
acolo multa vreme, c'au luat voe a sa intOrce Iara0 la
Sfintul Munte. Iar Duitmedeiasca pronie au judecat lucrul
Intr'alt chip, ca la intOrcerea sa, au dat prin vestita po-
litie a BucureOlor, la care ajongend sail cunoscut cu un
parinte Arhimandritul Macarie lerochiric al Sfintei - Mitro-
polli find §i acela ucenic al parintelui Paisie de dire ca-
rele s'ail poprit acolea in politie, rad facut cunoscut Orin-
telul Mitropolitulul Grigorie de atuncl, cum ca este om
cuvios i vrednic a del;chide o ?dila duhovnicesca de pe-
trecere monahicesca., cu viata deoNte, fiind lipsita Cara de
acest fel de oranduiala. De care bucurandu-se parintele
Mitropolitul, Iail dat voe ca sa-1 alega vre una din manas-
tirile WI Sfintia sa la nicl una nu s'ail impacat, find ca
ma'nastirile cele marl au 0 suparari multe; ci ail ales ac6sta
manastire pustie i saraca, nelacuita de nimenea de mult1
ant, dupe cum mat sus s'ail aratat, c1 luand voe 0 bine-
www.dacoromanica.ro

52. ISTORIA M -REI ARRNICA 1011
cuvintare de la parintele Mitropolitul, au venit inteacesta
manastire inpreur0 cu dol ucenici; si gasind biserica cu
totul inpresurata de padure, au inceput a sa osteni cu cu-
ratirea cu acei dot ucenici, dupe aceea au inceput a sa
aduna si alti ucenici. i asa fnmultindu-se fratil, sa sporea
si lucrul, salbatacia sa radica; in locul padurei at sadit
porn! roditor!, in locul rugilor, vii. Asa neincetat ostenin-
du-se, mai intaId la slavoslavia lul Oumnegeti si la lucrul
malnilor, cat in putina vreme si ucenicii inmultit, si
salbatacia s'ati radicat, Ca unde era salasluire hiaralor sal-
batece s'ati facut o chinovie intrega de multi cuviosi pa-
carii cu neincetate rugaciuni, si cu ne tacute laude
catre milostivul Dumnec,leil, mijlocesc, de sa pogOra darul si
folosul sufletesc si trupesc spre tots pravoslavnicil crestini.
Acestea slut rOdele ce au esit tntr'acest loc, din rivna cea
fierbinte spre bunele fapte, si din ostenelile cele fara de sat
ale fericitului parintelul Gheorghie, carele de mirare este, ca.
Sfintia sa, nu Cu vre-un parlej de avere au inceput a des-
chide acest loc incarcat cu atata greutate de padure si sil-
nice desiusri; ci cu multa, grade, lipsiti afiandu-se atunci
si de cea mai prOsta hrana, dupe cum si parintele Ieromo-
nahul Protasie ucenicul WI mai pe larg arata in scris, in viata
acestu! -parinte Gheorghie. Asa dar pravoslavnicil crestin1
vellend ca au deschis acest loc si ail pus in oranduiala
neincetat slujba bisericesca, au inceput a veni si ai milui
aducendu-le cele de trebuinta. i mai inmultindu-se fratil,
in cat nu-1 mai incapea biserica, silit au fost parintele de
au mai largit'o cu Ores-care zidire; au fault trapez, arhon-
darie, altele. Acesta era ostenela minunatulu!. pa-
rinte Gheorghie, ca sa se arate pre sine o minunata pilda
cu lucrul si cu cuvintul, ca priviniu'l cei din uring..sa ur-
rneze ostenelilor lui celor fara de preget, cum si altor cu-
viinciOse oranduell bisericesti, cat si el insusi le-au urmat,
pazindu-le nezmintite pans c&nd s'ati afiat inteacesta viata.
s'at
rin 1,
chili! si
www.dacoromanica.ro

53. 1012 ISTORIA M-REI CERNICA
Atuncea fericitul parintele Mitropolitul Grigorie, viind aid
§i veclend buna oranduiala bucurat, si au laudat pus-
nicesca dascalie, care o au deschis parintele Gheorghie, §i
§i hirothesit Arhimandrit, ca pe un adeverat incepetor
de turma, si le-att dat atunci in stapanire tOta mo0a Vatra. Vi-
ind si Domnul Nicolae Mavroghene la acesta manastire, §i
veclend pe Cuvio§ia sa parintele Staretul, om duhovnicesc, §i
buna oranduiala a parintilor, §i lipsa care se afla, mai in-
OM le-au oranduit tain de pain din Bucure§ti pe tOta cliva,
au facut mOra pe apa Dambovitei, dat §i manastirea
Argesului prin hrisov Domnesc cu anul 1788, Iunie, pentru
ajutor, care acesta manastire dupe ducerea Domnului Mavro-
ghene, s'ad luat. De mult ajutor all fost §i fericitul Filaret
parintele Arhiereii Mireon, (carele mai in urma au statut
si Mitropolit), carele avend §i manastirea Caldaropnilor, In
purtarea sa de grija o au dat in stapanire parintelui Gheor-
ghie, ca §i acolo sa a§agle parinti cu randuiala aserrienea
ca in Cernica cu viata deob§te. Dupe primirea ace ma-
nastiri in purtarea sa de grija, all radicat parintii pe jurna-
tate de aid din manastirea Cernica §i iau dus in manastirea
Caldaro§anilor, a§eclendu-le oranduiala intocmai ca si aici.
Le-air pus Iconom pe parintele Dorotheitt (carele mai in
urma au statut §i Arhimandrit aces manAstiri, dupe- mOrtea
,parintelui Gheo rghie); iar in Cernica all pus pe parintele
Timotheid Iconom. Asa, betranul in rata vreme all trait, all
iconomisit aceste doue ob*te intr'o unire si nedezlegata
dragoste. lei apropiindu-i-se §i sfar§itul ostenelelor Sfintiei
sale, s'ati mutat dinteacestl lume la viata cea fara, de sfar§it,
la anul 1806 Decembrie 3, lasand ucenicilor nu putina in-
tristare. S'ati §i tngropat de din§il aid in Cernica la cimi-
tirul, care de insu§1 s'ati fost si zidit. Lasand la acesta
Chinovie parinIl una suta trei. Asemenea §i in Caldaro§ani.
Apoi dupe pristavirea betranului s'au clespartit chinoviile
una de alta. Ca is Ctildaro§ani all a§azat egumen pe pa-
le-al
l'at
www.dacoromanica.ro

54. 1STORIA M-REi CERNICA 1013
rintele Arhimandritul Dorotheitl, ucenicul reposatulul. Iar
aid in Cernica au a§azat parinifil, egumen, pe parintele Ia-
chinth Ieromonahul, Roman pamenten §i calugaiit aid In
manastire, carele rutina vreme find egumen Chinoviel,
lepadat singur, §i au plecat a sa duce la Sfintul Munte.
Dar s'ati audit ca intr'acea calatorie de catre talharl s'ar
fi omorat pe drum. Iar dupe ce au lipsit acesta, la anul
1807 April 5, in Joia cea mare, parintii cu sfat deol:We au
ales pe parintele Ieromonahul Timotheiti, pamenten §i ca-
lugarit aid in manastire, a fi Arhimandrit ob§tel, carele dupe
ravna ce avea a preinnoi biserica, fiind vatamata de grOz-
nicul cutremur ce s'ati facut la anul 1802, si veclend ca
nu este mijloc de a o mal drege, au daramat'o pans. In
temelie, §i au radicat'o pe acesta, care acum se vede. De
mirare este §i acesta ca, cand au 1nceput a face acesta
zidire, nu ail avut vre-o adunare de bani, ci numal o cre-
dinta neindoita la mila lui Dumnedeu §i la ajutorul Slintului
Ierarh Nicolae; insa nu au apucat, ca desavarOt sa o is-
pravesca., ramaind pe jumatate nezugravita. si pe dinafara
netencuita, care acestea ati luat savir§ire la anul 1822, §i
tot grin osardia Sfintiel sale, sail cladit din temelie §i Schitul
de maici calugar0 numit Paserea, la anul 1813, pe o
sfOra de movie,. a ace0i1 manastiri Cernica, numita laras1
Paserea. Au ocarmuit §i Sfintia sa acesta o4te de la anul
1807 pada la anul 1816 Mart 3. i a§a s'ail mutat din-
teacesta vial& lasand ob0ea lar5.§1 Intrega dupe cum ail
fost. ApoI parin(ii cu sfat de olcite ail ales pe parintele
Ieromonahul Dorotheiti, pamentean din politia Bucure§tilor
§i calugarit aid in manastire a fi Arhimandrit ob§tii, carele
si acesta mult s'ati silit pentru Sfintul lams si pentru man-
tuirea fratilor; insa nu au fost multa vreme, de cat numal
de la anul 1816 Mart panA la anul 1818 Decemvrie 13,
§i s'ail mutat .catre Domnul lasand ob§tea lar6.0 intrega,
dupe cum au fost.
s'au
www.dacoromanica.ro

55. 1014 ISTORIA M-REI CERNICA
Ddpe a carufa mutare, larasi parintil cu sfat deobte au
ales pe parintele Ieromonahul Calinic (Roman pamenten din
politia Bucurestilor si calugarit aid In manastire) a fi Ar-
himandrit obstii, carele prin multe osteneli si silin a ce all
mal Intalii au ispravit biserica Sfintulul Nicolae de
tencuit, de zug, avit Inlauntru, facend si alte multe pod6be
ale bisericil Inlauntru, ce au lipsit atunci. Al doilea, au fa-
cut si multe chilil Inprejurul bisericil, au cumparat si o
mosie la Baraganul sub Ilfov de doue mil stanjini. Cum
si alte tree mosil s'ati agonisit tot in clilele SfintieI sale a-
dica a patra parte din Campina sub Prahova, i Buestl la
sud Ialomi a. si Tartasesti la slid Ilfov. S'ati agonisit si
vre-o cate va pravalil in politia Bucuresfilor. Tar la anul
1832, ail tnceput biserica din temelie, In ostrovul cel des-
pre Resarit au ispravit'o cu Vote pod6bele cele trebuinciOse,
au facut trapez, pitarie, cloponitg., clopot si cesornic In clo-
potnita, si all ocolit'o cu chilil de jur fnprejur, cum si alte
child trebuinciOse, pe dinafara au facut masinl de postav,
fabrica de potcapice si puturl de piatra, dupe cum de fata
sint veclute acum In fiinta lor. Au facut si un han In po-
litia Bucurestilor, pe podul targului de afara. Si tot Sfintia
sa dupe multa ravna si dragoste ce au avut catre acest sf.
locas, Intrand in cercetare, pentru ce acesta, manastire
numeste metoh al Sfintel Mitropolil, si dupe cercetarea ce
all facut hartiilor manastiril, au vequt cg. reposatul cel din-
ctitor, Vornicul Cernica Stirbeig, nu all supus'o nicairl,
pentru care acesta s'au gasit chiar in original hrisovul re-
posatulul Domn Radul Vocla, cu anul 7116, cupringletor pe
larg pentru testamentul ctitoricesc. Dupe care, aratand prin
jalba Domnulul taril Alexandru Ghica, care. aratare a Sfin-
tiel sale, Maria Sa oranduind'o in cercetarea cinstituluI Sfat
administrativ extraordinar, si cinstitul Slat dupe cercetarea
ce au %cut Incheind jurnal au aratat MarieLSale cuprinde-
rea vechiulul testament ctitoricesc. i Maria Sa all facut
facut,
as
Mid
www.dacoromanica.ro

56. ISTORIA M-REI CERN1C A 1015
si au dat acestil manastirt hrisov Domnesc, cu anul 1838,
Math 20, si cuprincletor ca sa fie acesta manastire de si-
nest nesupusa nicairi, dupe cum dintru inceput s'au alca-
tuft. i asa au Incetat de a 85, mat numi metoh at Sfintel
Mitropolil.
Istoricul Manstird Cernica pans aid este scris de
un anonim; Tar de aid se publica dupe Arch. Anas-
tasie Baldovin, care descrie viata plina de cuvioqie a
staretuluT sett Calinic, fost staret al CernichT si in
mina Episcop al Rimniculul NouluT-Severin.
Inainte de expunerea vieteT lull Calinic, Arch. A-
nastasie Baldovin face un apel calduros la fratiT sel
monachT, de a se conduce in viata monachala dupe
pravilele Sfintilor PhrintY, spre a ridica viata mona-
chaia la aceea ce trebue stt fie.
PREFATA.
EA pecatosul ucenic al reposatulut Prea Sf. Sa Episcop
de Rimnic Calinic, Arhimandritul Anastaqie Baldovin, cu-
getandu-me neincetat asupra vietei si a faptelor pline de
pilde bune de imitat, pe care le-a savirsit pe acest pament
vrednicul de .amintire staret al meil, m'am hotartt a da la
tipar acesta scurta biografie asupra vietel Prea Sfintiel Sale.
Martor ocular, timp de 26 de ant ale nevointelor trupestt
si gandirilor inalte cu care era Imbracat acest prea cuvios
Arhiereu, am creclut, ca descriind numal cate-va fapte din
cele multe ce le-a sevirsit In viati Prea Sf. Sa, voill con-
tribui si ed la emulatia vietit monahale Intre fratil met re-
amintindu-le faptele acestul barbat tmbunatatit, spre a le
urma si not, cat ne va fi cu putinta. Prin pilde vii, prin
citirl continue si prin staruinta netntrerupta spre nevointl,
not monahil putem a ne inveta si deprinde si asta-41 la vi-
ata dulce si linistita a vechilor monahl si sihastri. Omul,
wind, pOte ajunge stapin preste patimile lul trupesti si gan-
www.dacoromanica.ro

57. 1016 ISTORIA M-REI CERNICA
durile ispitit6re. Nol Romanis n'am fost lipsiti nici odata
de Omeni cuviosi i imbunAtAtiti In viata; dar n'am tram-
bitaf acesta pentru modestia nOstra, lasam ca singur Dum-
nedea sa aprecieze valOrea sfinteniel monahilor nostri Ro-
mani.
P.rea Sfintitul Calinic, fost Episcop de Rimnic, ne-a do-
vedit pe deplin acesta In WA viata sa si cu cuvintul si cu
fapta. Ail fost si sunt dar si In neamul nostru romanesc
barbati meritosi si pe terenul vietel monastice, care ne pot
insufleti la viata sfinta si neprihanita. Sa-I imitam frati cres-
tini si monahi, cats mai ales in timpul de, fata avem da-
torie a ne arata plini de dorul de a petrece o viata mo-
nahica adeverata, pentru ca mult s'a slabit in nol datoria
chemarei nOstre din care causa forte multi arunca cu cu-
Tint si fara cuvint vorbe grele si de dispret asupra fiintel
institutiilor monahicesti! Sa cautam a fi vorbiti pentru vir-
tutile nOstre, pentru nevointele nOstre mai ales, spre a bine
face si none si neamului nostru
Miscat de datoria ce am catre staretul mai si de dorul
de a pune inaintea crestinilor, in genere; iar mal ales Ina-
intea fratilor mel calugari, in particular, exemple vii si de
curint savirsite de acest barbat spiritual si imbunatatit al
neamului nostru, am indrasnit a publica acesta scull& ex-
punere a vietel Prea Sfintitului meu stares Calinic.
Ertati-mi, ye rog, neajunsurile expunerei de care n'am
pretentie si primiSI cu dragoste fratesda cuprinsul faptelor
pentru ca acesta me-a fost gandul si scopul met..
Arhimandrit, Anasta8ie Baldovin.
Viara si nevoincele cele rnonahale ale Prea
Cuviosului Episcop al Rimniculul Noul-Severin D.
D. Calinic.
Acest prea cuvios Arhiereti. si Episcop al Rimniculul D.
D. Calinic, s'a nAscut In capitala Romaniei Bucuresti, su-
burbia Sfintul Visarion, in anul 1787, din parinti Romani,
buni patriot! si buni crestini. Tatal set' se numea Antonie;
lar maica sa dupe calugarte se numea Filofteia schimona-
www.dacoromanica.ro

58. 1STORIA M -RE! CERNICA 1017
hia, care a petrecut si s'a nevoit in monastirea Pasarea
din judetul Ilfov.
Acest cuvios Episcop a fost dat de mic copil de catre-
parintil set la invetatura cartel in scOlele romane, ce ere'
pe acel timp in Sucurestl, si pe Tanga, stiintele ce se pre -
dal i in scoll atuncea, a Inifetat si limba &ink si cand a
venit in virsta de 16 anl, povetuit fiind de pornirea sa fi-
resat si indemnat si de Sftntul Duh care petrecea intein-
sul de la nasterea sa, s'a dus In Monastirea Cornica si pri-
mindu-se in rindulala monahala de staretul Gheorghie, care
era un minunat si desavirsit calugar cu viata sa, a ince-
put si acest nou ucenic Calinic, sa imiteze to practica sl
in cuprinsul for launtric vietele sfintilor Parintl, celor de
mat nainte, cum si a celor impreuna convetuitorl cu din-
sul. Pentru ca pe timpul acela erat multi calugarl cu viata
inalta in Monastirea Cornica, si atat de mult s'a dat pe
pe sine cu tbta dorinta ardetOre la tote nevointele cele grele
ale vietel monahale, in cat In putin timp a ajuns pe das-
calii sea si 1-a si covirsit cu tot felul de fapte laudabile si
ostenicinse, pe toti cel mai nevoitori betrani calugari, inain-
tand cu darul lui Dumnecleii la atata curatenie a mintil si
a linistil cel din launtru, In cat lumina Inaintea tuturor ca
o adeverata lumina ceresca. De aceea top calugaril betrani
si tined it admiral). si '1 iubeait cu inima curata, pentru
ca era smerit cu adeverat, fara prefacere, fa'ra ura si vicle-
nie, supunendu-se tuturora.
Ast-fel, in scurt timp a fost silit fara, vola sa de a primi
preotia si ascultarea de mare eclesiarh al monastirea Cer-
nica. Apol nu dupe mult timp, murind staretul Cernical
Gheorghie, pentru viata lul Imbunatatita, pentru firea lul
bland& si pentru tnteleptia lul ales a fost Calinic, ca staret
in unanimitate, de toll parintil Monastirel; si dupe ce a luat
asupra sa acesta povara grew, pentru virsta sa cea frageda
indka si-a pus WA nadejdea numal in Dumnedeti si cu
www.dacoromanica.ro

59. 1018 ISTORIA M-REI CERNICA
tote puterile sale dandu-se la cele- mat marl si grele nevo-
intl, Ingrijindu -se diva si nOptea de a conduce cu buns
ortndulall si sfintenie pastoria turmei theredintata lui de
Providenta, precum si de :imbunatatirea averei Monasti-
ret, si pe rang acestea si altele mai multe ocupatiuni, nu
inceta diva si nOptea veghind, postind si abtinendu- se de la
tote cele ce sunt lumestl si placute lumit; pentru ca chlar
trupul seti it ostenea pedepsea in eat tOta viata sa nu
s'a culcat ca cel-l-altl OmenI intins pe pat, nice desbracat
de hainele sale; ci putin, cat somn gusta, sedea reezmat
cu malnile sale pe un jet, Imbracat si cu mijlocul Incins
cu o curea lata de piele. Cu un cuvint, URA vointa sa ca
staret In Monastirea Cernica si ca Episcop al Rimnicului,
a fost cum sta un soldat de sentinels, veghind neincetat
asupra slabicIunilor sale trupestl si a vrajmasilor neOduti
ce dau lupta neinletata in mintea si in inima omulul, In
cat cu ajutorul lui Dumnedeii a ajuns vas curat si lumi-
nat al sftntulut Duh. nu putea sa ascunda saa sa
spule vre un neadever thaintea sa, fiind-ca Indata preve-
dea luminat tot ceea ce i se spunea si nu numal convie-
tuitorii set calugari admiral i. stimail; ci si to'l chiri-
archii Bisericei romane 41 aveaii ca pre un om
extraordinar, ca pe un dint. Atata erea de bland si umi-
lit cu inima, in cat credea cine-va ca are in fats sa un fin-
ger ceresc, cu care vorbeste; tar nu un om pamintesc. Ast-
fel a stat staret in Monastirea Cernica 40 ant, si In a-
cest restimp pe Pang multele nevointi spirituale s'a ingrijit
si de imbunatatirea averei Monastirei, pentru ca atunci,
cand s'a numit el ca staret al Cernicai, Monastirea nu a-
cea nici un venit, de cat o teleguta cu un bou, ce se con-
ducea de un calugar prin stradele Bucurestilor, si orl-cine
vola din popor arunca ate o pane In acea teleguta, si a-
pc:A se intorcea la manastire si Impartea acea pane pe, la
calugari; tar pentru Imbracamintea calugarilor se trimetea
Nimenl
it
si-I
si-I
si-I stimal
www.dacoromanica.ro

60. ISTORIA M-RSI CERNICA 1019
de la domnie §i de la alti bunI cre§tinl haine grOse din
Bucure§ti. Pe de alta parte staretul CernicaI Calinic trimi-
tea calugar1 prin tail de cereat de la banil crestinl milos-
tenie §1 ast-fel in putin timp s'au inmultit proprietatile si
venitul Monastirel, dupe cum se 'Ate vedea de verl -cine
pane. astacli in fiinta. Mal 'nainte cu catl-va anl de la re-
volutia WI Tudor Vladimirescu, boeril Roman! as format In
Bucure§t1 un comitet secret ca sa adune banI de pe la toll
boeril tare! si sa gonesca din scaunul Domniel pe Dom-
nul fanariot si sa pue dome pamenten; si pentru acest stop
ati contribuit fie-care cu ban!, dupe puterea sa. i ap s'a
adunat multime de ban! in moneda de mahmudele mar! 0
mid 0 galbeni austriaci, §i totI ace0i banI all fost Incre-
dintatl de acel comitet unul venerabil Arhiereili Roman Stra-
tonichias, ce §edea cu locuinta in curtea Bisericii Cretulescu
din Bucure§ti. Comitetul spuindu-1 acestul venerabil Arhie-
rea scopul pentru care s'all adunat ace§tI ban!, adlogan-
du-1 ca data, nu vor reu0 a goni din scaun pe Domnul
fanariot, §i din01 se vor praphdi prin tarI streine, care lu-
cru s'a §i intamplat. TotI boeril acela all fost tradati de-
spionil Domnului Fanariot, §i boeril de frica s'ati prapadit
tot1 prin tart streine, §i banil all remas la Arhiereul Stra-
tonichias, ne0iutl de nimenl. Pe la anul 1833 acest arhie-
reti fiind cu frica lui Dumnecled §i bun patriot, §tiind ca.
la Manastirea Cernica se afla ca staret acest dint §i cuvios,
calugar Calinic, s'a dus la dinsul, §i I-a spus in amanunt
tOta istoria secreti a boerilor tare!, cum §i despre banil a-
dunati de el si care ban! sunt in pastrarea sa; §i Inteal-
tele l'a invitat ca 1ndata sa incepa zidirea unel monastiri
mar!, dupe cum propusese boeril, in insula sfintulul Gheor-
ghe din monastirea Cernica, lasandu -! §i o parte din ban!.
Cuviosul staret Calinic intre alte ingrijid suflete§t1 ale sale
se ocupase §i cu prevederile despre viitorul taril, §i el cre-
dea in sine, a la 1848 va fi sfir0tul stare! de lucrurl
www.dacoromanica.ro

61. 1020 ISTORIA M -REI CERNICA
sfirsitul lumel vechl pentru Romani, si tnceperea altel epoci.
Ast-fel cugetand qiva si nOptea rugandu-se lul DumneOeti
in curatenia inimel sale, intr'una din nopt1 cand era la in-
dolala de a Incepe zidirea monastirel, cugetand in sine, ca
data, la 1848 este un sfirsit, la ce sa mat incepa, zidirea
Monastirel. Cu aceste cugetarl ale sale, esind n6ptea de la
ruggclunile de nOpte, s'a aseclat pe obicInuitul sell jet, si
in acelas1 moment s'a aflat cu trupul sett in piclOre, des-
tept si in insula sfintului Gheorghe, intre cel doI nucl, cars
exista si pana asta-41. Aci find, s'a pomenit de-a drepta
sa cu sfintul ierarh Nicolae patronul Monastirel Cernica si
de-a stanga sa cu marele mucenic Gheorghie, observandu -1
staretuluI Calinic, de ce nu Incepe sa zidescit, dupe propu-
nerea arhiereulut Stratonichias, monastirea in acesta insula
a sfintulul Gheorghie?; staretul Calinic ou multa, frica si cu-
tremur a respuns: sfintilor, ertati-me, sfintilor lul Dumne-
clea, c5. citind preclicerile despre viitor, am creclut, ca la
1848 va fi sfirsitul lumil pentru not Sfintil 1-ati respuns:
cUlta-te la resarit, ; si cand sl-a ridicat staretul Calinic ochil
spre resarit n'a mai veclut cerul, do cat numal o lumina
Dumnecleescg, si atunci i s'a miscat trupul si a caclut la
pament ca mort. Dar i s'a parut, ca sfintul ierarh Nicolae
vi sfintul marele mucenic Gheorghie Indata l'a ridicat de la
pament, licendu-l: privesce acum spre resarit ca ye! pu-
tea sa veal talna cea mare a providenteb. i imputerni-
.cit fiind cu darul lui Dumneqeti, a vequt pe sfinta Treime
dupe cum se zugraveste pe sfintele ic6ne, si subt sfinta
Treime un pergament mare de aur, si pe acel pergament,
era scris cu litere marl 7500, leatul de la Adam. Sfintil
ce-1 sustineau de brat, 1-ail clis: cvegii, ca, nu este la 1848
finitul lumil, nu al citit, ca (pm, a opta jumetate a vecu-
lu1 acestula, si jumatate a veculut viitor,. si ca, finitul lu-
mil visibile, va fi cand se va implini anil de la Adam 7500.
Asa dar a adlogat sfintil, incepe a zidi Monastirea sfintu-
www.dacoromanica.ro

62. ISEORIA M -RE1 CERNICA 1021
luf marelut mucenic Gheorghie. Dupe acesta vedere, stare-
Sul Calinic a inceput a zidi din noil Biserica si chiliile in
forma, de cetate, dupe cum se vede papa asta-dl, si dupe
finitul acestel cladirl a inzestrat Biserica cu mat multe scumpe
si frumOse od6re bisericestf, adeca chivote, crud, ripide,
potire si alte od6re, tote acestea de argint poleite cu aur,
si dupe aceea mat facut si alte multe lmbunatatirf 1m-
prejurul acestel Monastirl a sfintulut Gheorghie. Top banil
ce s'au cheltuit cu cele mat sus aratate, adica din banil a-
dunap de boeril Sara spre a scOte din scaunul domnief pe
fanariot, au mat remas din top banil dap de arhiereul Stra-
tonichias 12000 galbenl, pe cart bani, Arhiereul Stratoni-
chias 1-a incredintat cuviosulul staret Calinic, cu condillune
ca, dinteinsif se. nu cheltulasca nict o para, on -ce nevoe
cat de grava, ar avea, Monastirea; ci sa se pastreze din sta-
re; in stares si sa, fie intrebuinSap numal and Biserica sfin-
tuluf Gheorghie va avea dupe timp necesitate de repara-
Siunf (dupe cum volt' vorbi mat in urma, despre sOrta a-
cestor 12000 galbenl prin ce malni bune si rele au trecut).
In timp de 40 ant cat a fost stares al MAnastiref Cernica,.
acest prea stint parinte Calinic, a flicut Biserica sfintuluf
Gheorghie din insula Cernica, Biserica Pasarea, Biserica de
la proprietatea Monastirel Buesti, de la Baragan, unde avea
Monastirea led de mil de of, capre, herghelii de cal, mil
de bof si vacl, rasa cea mat buns. Apo! a facut mat multe
-cladirl de piatra, pentru trebuinIa 6menilor si a animalelor.
Tot aci la BAragan a arat cu plugu si a pus padure, In
cat a atras admiratiunea tuturor celor ce vedeati asemenea
lucrurl minunate.
In timpul Domniel celei fericite si pasnice a principelul
Alexandru Ghica, a fost invitat de mai multe orf de acest
print si de boeril Sarel, a primi sa. fie Mitropolit si stare-
-Sul Calinic, tusk a refuzat de a primi sa, fie Mitropolit A-
fland despre acesta cel ce delineati autoritatea scaunuluf sfin-
s'ati
www.dacoromanica.ro

63. 1022 )STORIA N-REI CERNICA
tel Mitropolii si stiind eh staretul Calinic are d vial& sfinth
si rigur6sh si ca ajungend o data Mitropolit are sa le pue
frill vieSei for celel destrabhlate, au cumparat cu mita pe
o persOna, in care staretul Calinic avea multa incredere.
acea persOna 1-a dat in done rinduri. otrava, si fiind che-
mat la timp Dr. Meyer, care pe atuncea era cel mai renu-
mit Doctor in Bucurestl, l'a scapat de mOrte; iar cel de la
Mitropolie vedend ca nu more, a poruncit aceleeasi persOne
de a repetat o doza mai mare de otrava, in cat i s'a sdro-
bit t6te intestinele din launtru, ast-fel, ca orb -ce manta nu
se mistuIa din neputinta stomaculul paralizat, chiemand la-
pe Dr. Meyer si examinandu-1, 1-a spus, ca nu se mai
p6te tamadui si sa se ghtesca de mOrte. Acestea audindu-le
toti calugarii, intristat cu intristare nemangalath, si a-
dunandu-se cu toSil imprej urul bunului si lubitului for pas-
tor, intrebat cu lacrhmile in ochi: ce este de facut?
bar cuviosul Calinic le-a respuns: nimic alt nu este de fa-
cut, de cat sa ye alegeS1 alt staret in locul meu, cad pen-
tru mine nu mai este nici o nadejde de scapare. Acestea
audindu-le calugaril cu lacrami in ochi adunat in Bi-
serica, ales ca stares pe parintele Veniamin Catulescu
care pe atuncea se afla ca calughr in Monastirea Cernica;
bar cuviosul stares Calinic sedea in chilia sa, plangend diva
si n6ptea si astepthnd mOrtea sa -1 vie, si asa ca intr'una
din nopS1 intre alte rugacluni ale sale a dis: D6mne Dum-
nedeul mantuirei mele, nu credeam nici doriam ca sa mor
otraviti. Si indath a audit o voce tainich dicendu4; 'nu
vel muri de otrava, sc616.-te si fib sanatos, cad nu dupe
mult timp al sa fil Episcop la Rimnicul-Vhlcea, unde al
sa indreptezi Biserica si clerul, care este in scademint). Si
indata cu acesta voce tainica s'a pomenit sanatos cu de-
savirsire, si sculandu-se de unde sedea, s'a dus in Biserica
fiind-ca era pe timpul cand calugaril cantall rughclunile de
mezh-nOpte. Wend pariniii ca se asada sanatos in strana
fait
si ail
salt
Wan
www.dacoromanica.ro

64. ISTORIA M -REI CERNICA 1023
sa, spaimantat in cat. li se parea ca Ted o ngluca.
Dupe terminarea rugaciunilor dus cu toSii la casa sta-
reSiel §i intrebat, ce minune este acesta ? i cum s'a
facut a§a de Indata santitos. far el le-a spus cu deamanun-
tul ceea ce a audit de la acea voce tainica, §i tog parinSii
s'ati mirat §i au dat lama. bunului §i induratului Dumne-
cleil, care din morp face vii. Dupe aceste tntamplate, pa-
rintele Veniamin Catulescu a e§it din Mang.stirea Cernica
§i a intrat in academia St. Sava din Bucure§ti si inve4and
carte a fost profesor de religiune pans aprOpe de mOrtea sa.
Prin urmare prea cuviosul stares Calinic a mai stat sta-
reS in Monastirea Cernica pang. la anal 1850, in cliva de
sfintul Dimitrie, cand a fost ales de ob§tesca adunare in
timpul prinSului Barbu tirbei, ca Episcop la Rtmnicul
cea Noul-Severin. Atuncea a ales in locul seil ca stares In
Cernica pe phrintele Nicandru, §i a plecat Is Craiova, luand
cu sine din Cernica §i call -va calugari, intre care a luat
si pe fratele meu Orest, pe care l'a Sinut pe langa sine spre
a'l Ingriji, §i nu dupe mult timp a venit in Cernica §i m'a
luat §i pe mine care scritI aceste, hirotonindu-me diacon ;
cad eu eram primit de Prea Sf. Sa In Monastire Inca de
la anul 1846, §i la anul 1849, me facuse calugar, §i dupe
ce m'a facut, and a plecat din Cernica la Craiova m'a
luat §i pe mine pe langa Prea Sf. Sa ca Diacon, §i am pe-
trecut impreuna In Craiova pang. la 1853. In acest timp
Prea Sf. Sa a inceput sg, zidesca din noti Biserica Episco-
piel din Minnie, tmpreung, cu Seminarul §i casele episco-
pale, care fusese ruinate §i stricate de focul cel mare de
la la 'nut 1847. Cu aceste Ingrijire a cladirilor a insarci-
nat pe fratele meti Orest, §i ell am remas cu Ingrijirea In
locul fratelul met1 pe tang& Prea Sf. Sa. In anul 1853-54,
fiind o§tirile ruse§ti peste Olt, unde se bateati cu Turcii la
Calafat, dupe care s'a declarat resbelul Crimeel, atunci Ru-
§ii au inceput a se retrage de peste Olt, Tar autoritatile ru-
s'ati
s'ati
Val-
rad
www.dacoromanica.ro

65. 1024 ISTORIA M-11.111 CERNICA
se§ti din Bucure§ti a ordonat, ca Episcopul Rimnicului sa
ridice arhiva Episcopiei si Omenii ce-I are mai de apr6pe
pe langa. sine §i sa vie la Bucure0i. Atuncea Episcopul s'a
impotrivit a veni la Bucure§ti, §i mi-a ordonat mie de am
IncArcat arhiva §i cancelaria Episcopiei, ce atuncea era in
Craiova, §i am plecat cu Prea Sf. Sa la Ramnicul VA Icel.
Ast-fel, ca eu staruiam pe lAnga Prea Sf. Sa diva §i nOptea
§i cand plecam In revisie prin Eparhie eram cel mai de a-
pr6pe credincios al Prea Sf. Sale, prin urmare 'I cuno§team
de apr6pe viata sa cea sfintA, de *i eram calugar timer,
insa me minunam de asa viata supra-naturala, me minu-
nam die, mai mult pentru ca citisem vietile tuturor sfinti-
lor Parinti, §i acum vedeam ca servesc un sfint via In fi-
inta. De aceea indrasneam de multe on §i-1 Intrebam ate
ceva despre tainele Dumnedee0, §i dinsul ceea ce cuno§-
tea, ami este de folos §i cat putea sa incapa in mimtea
mea cea slabs si intunecata, imI descoperea; Tar dacA in-
naintam cu Intrebarile mai departe, imi dicea, ca nu este
acum timpul pentru asemenea intrebarl.
De aci inainte cu ajutorul lab Dumneddi si cu sfintele
rugAciuni ale staretului §i arhiereului mei). Calinic, sa In-
cep a descri cate-va din multele minuni, §i mai 'nainte pre-
vederi ale Prea Sf. Sale, ce cu darul lui Dumnedeu le' se-
vIr§ea, si care s'ati vedut de ochil mei, servind cele sfinte
cu Prea Sf. Sa, precum §i in fala celor ce ascultall sfinta
liturgie in Biserica acesta; si o fac numal pentru cel ce
vor crede In darul lui Dumnedell; Tar pentru cel ce nu vor
crede ii las la drepta judecata a lui Dumnedet, pentru ca
asa mi-a poruncit cand era in viata.
Avea obiceiti prea fericitul ca dupe rugAclunea de sera
me Linea Fang Prea Sf. Sa mai mult timp povetuindu-me
in credinta §i la datoriile mele monahale.
ca intr'una din seri fiind cu Prea Sf. Sa In cask
eli cugetam in mintea mea, ca Prea S,f. Sa, dupe mOrte are
i asa,
www.dacoromanica.ro

66. 1STOR1A M-REi CERN1CA 1025
sa fie proslavit de Dumnelea pe pament, si Indata imi res-
punse gandului meil. Ce cugetl asa malt pentru mine? EA
m'am rugat pentru acesta. lui Dumnelea ca sa se Imputa
trupul mai cel mult pecatos, iar nu sa fie dupe cum cu-
geti cuviosia ta. Atata de adinca smerenie avea in umilul
sell. suflet. Ea l -am respuns: iarta-me Prea sfinte ca am
cugetat In sine-mi ast-fel pentru Sfintia VOstra, $i Indata
mi-a respuns: Vol amandol frati Baldovini, aveti sa -ml In-
chidetl ochii si sa me duceti la grOpa; care lucru s'a si
intamplat la 1868, cand a trecut el dinteacesta viata si
mi -a poruncit cu legatura arhieresca, cat va fi el In acesta
lume sa nu spui la nimenea darul Duhului stint ce este
Intr'insul si mie cunoscut in parte, nici tainele Dumnecle-
- est1 ce mi-a descoperit, pentru ca'ml clicea adesea-ori prea
fericitul: nu fatul mea, multi sunt din cMugari si mireni nu-
mai cu numele de crestinl, lar cu viata si faptele sunt de-
parte de adeverul crestinatMel; de aceea la unit ca aces-
tia nu al voe sa le arall ceea ce al veclut de la mine; iar
pe cel ce-I vel cunOste ea sunt crestini buns, si cred in
darul si puterea lui Dumneclet, at vole de la mine O. le
arati si sa scril numal dupe ce me volti duce din acesta
lume trecetOre.
Intre anil 1853-54, mergem cu Prea Sf. Sa Impreunk
cu suita sa spre Targu- Jiulul, si In tale ne-a esit inainte
niste proprietari avuti invitand pe Prea Sf. Sa ca sa merga
sa servesca sfinta Leturgie la Biserica de pe proprietatea lor,
ca vreati sä faca si parastas, si am mers cu totii si am co-
nacit la acel proprietarl, si dinsil sera ad spus Prea Sfin-
tiel Sale, ca parintele for a murit de mai multi ant si l'a
desgropat de trel ori, facend parastas cu arhierel si cu
preoll, si tot Intreg 1-a scos trupul sea din grOpa., si ca a-
cum sa-1 mal desgrOpe a patra Ora, si ce o voi Dumne-
cid' cu dinsii; asa ca, a doua di dupe Liturgie, am esit cu
Biserica OrtodoxA Romani. 6.
www.dacoromanica.ro

67. 1026 ISTORIA M-RE1 CERNICA
parastasul la grOpa repausatului, si am g5sit pe boerul scos
din grOpa si redimat de zidul Bisericei in piciOre,
cat cu anteritt de matase si cu les rosu In cap, fara. sa fi
Post ceva putredit de pe dinsul, Dar cand a Incept Prea
Sf. Sa sa citesca rugaciunile cele de deslegarea pecatelor,
a inceput trupul acelui Boer de la piciOre a se face Salina,
ast-fel di la finitul rugaclunilor intreg trupul seir s'a facut
o gramkjue de Sarin& amestecata cu Ose albe, si to i cei
ce erati de tap. minunandu-se de acesta schimbare de o
data au dat marire lui Dumnedetil. Dupe aceea am mers
cu toSil pentru intafa da'a in munSil Lainici, unde este un
schit de calugari, si am sedut in acel schit trel dile, si cand
ne intorcem eram cu Prea sfinlia sa pe o panta de munte
f6rte frumOsa, tar tovarasil nostri inaintasera printre arbori,
tar Prea st. Sa a sedut pe un mic strat de pament, si eu
stam In pici6re dinapoia sa, asteptand sa se ridice ca sä
plecam, find-ca tovarasil nostri se deparlasera si not nu stiam
potecile printre muntf, si vedendu4 ca nu se sc61a, am In-
drasnit a4 dice: Prea sfinte sa plecam. i ve4end ca nu'mi
respunde nici un cuvint, atuncea l'am apasat pe umar cre-
lend ca a adormit, si indata l'am vedut ca -i curg lacrami
din nevinovatii set ochi, si dupe ce a plans s'a
intrebandu4 dad. it dOre stomacul, pentru ca de multa pos-
tire 11 apuca colici in stomac, dar Prea Sf. Sa Imi respunde:
nu fatul meii; dar nu credeam sa mai traesc ca sa ved
alt stares schimUndu-se in Cernica.
Nicandru, staretul Cernical a murit, si ea am insemnat
acea di, si am plecat unindu-ne cu tovarasii nostri ne-am
pogorit dupe muntil Lainici si dupe cate-va dile am ajuns
la Episcopie; de aci dupe doue saptamini, am plecat la Bu-
curesti, si de aci la Manastirea Cernica, si eti intreband
pe parinS1 in ce chi a murit Nicandru mi-a spus diva si am
cunoscut cu adeverat Ca murise Nicandru chiar In acea di,
cand eram cu Episcopul meil pe munSil Lainici si prey&
Ouse mOrtea stareSului Nicandru.
'tuba-
lini§tit si
www.dacoromanica.ro

68. ISTORIA M-REi CERNICA 1027
Intr'una din clile Prea Sf. Sa a servit sfinta Liturgie in
paraclisul Episcopiei, la care am luat parte si ell ca preot
si pe cand eram pe la sfirsitul Liturgiel, ml-a clis parintele
Costache Protoereul orasulul Rimnic: Este afar& o cocena.
greil bolnava, in cat o sine legata cu lanturI si rOga pe
Prea Sf. Sa sa-1 citesca o rugacIune. Asa c& et am can-
tat rugactunea trebuinciosa la asemenea Ma, si dupe ter-
minarea opustulul LiturgieI, ail adus In Biserica pe acea co-
cella, si eft cu alt preot 1-am tinut Prea Sf. Sale cartea
pana a citit rugacIunea, si dupe acesta a bine-cuv1ntat'o
in numele Sfintel TreimI de trel ors si a clis: «In numele
Domnului nostru lisus Christos sc611-te,,, si o minunile tale
Demne al puterilor! ca indata acea cocOna s'a sculat sa-
nates& si cu tete puterile sale sufietest1 si trupestl, intregl
si inchinandu-se pe la sfintele icOne a multamit puternicu-
lul Dumnecleu si totI ceI ce erat de fata la serviciul litur-
giel s'ail spaimantat de acesta minune si grabnica insana-
tosire, si au dat multamire bunulul Dumnecleil. i dupe ce
am desbracat pe Prea Sf. Sa de vestminteie arhieresti a
exit din Biserica si desbracandu-me si eti, dupe obicelt m'am
dus la Prea Sf. Sa In odae, unde l'am gasit plangand si
suspinand nemangaiat, in cat acele sfinte lacrAmi ce picau
ca niste margaritare pe jos, puted sa mee inima cea mat
cerbicesti, si intreb'andu-1 ce are, mi-a respuns: Nu am ni-
mica Paul mak, dar ved a pentru multele mele pecate me
pedepseste Dumnecleti, spune la tots, ca nu pentru mine
pecatosul a %cut Dumnecleti acesta minune de a tamaduit
pe acesta cocOna. Jar ea, care aveam multa indrasnela, 1-am
respuns: Nu mal planget1 prea sfinte: ci din contra sa ma,
tamim puterniculul Dumnelea pentru darul sell ce a dat
6menilor si pentru minunea ce s'a sevirsit asta-c11 in Bise-
rica lul Dumneciefi, spre folosul si intemeerea dreptel nes-
tre credinte si a celor ce ail primit si ad luat parte la a-
eesta minune. Acesta cocOna dupe ce s'a facut satiates&
www.dacoromanica.ro

69. 1028 ISTORIA M -REI CERNICA
a inceput a avea o viata forte placuta lui DumneVea, in
cat o admiral"' tots orasenii din Ramnicul Valcea. Dar se.
descria cu deamanuntul Vote faptele cele minunate ale a-
cestul mare barbat at Bisericel romane vi roman de origins,
ar trebui sa am o doza mare de talent si de rabdare. A-
cum vreati a me Incerca sa descriti cate-va din multele
fapte de milostenie ce savirsea cu cel scapatatl vi neputin-
closi. Era atat de milostiv in cat cand nu avea ce sa dea
de milostenie Zvi da halnele de pe Prea Sf. Sa, si plangand
se ruga de mine nevrednicul ca sa taut bans de unde void
sti, ca sa alba sa dea la fratii lul Christos, pentru ca asa
numea prea fericitul pe saraci vi neputinciosi. Intr'una din
Mile am servit sfinta liturgie cu Prea Sfintia Sa, tntr'una
din Bisericile din Cralova, si la esirea din Biserica, Epitro-
pul 1-a dat tntr'o hartie vase galbeni vi cand era se, intram
In curtea Episcopiet ne-a intampinat o femee cerend milos-
tenie si Prea Sf. Sa a scos din buzunar hartia cu vase gal-
beni. si 1-a dat'o acelel femel. Dupe trei Vile pe cand me
odihnem in odala mea, and clopotelul, ce era atarnat la
capul mea, ca suna vi esind afara sa intru la Prea Sf. Sa
am vedut pe femeea care primise vase galbenl, and ye-
nisem de la Biserica, si dupe ce am intrat la Prea Sf. Sa,
mi-a poruncit ca sa dal femeel de afara milostenie ; ea
1-am respuns: Prea Sfinte, acesta femee este care a primit
vase galbeni, cand am venit de la Biserica din oras; Prea
Sfintia, Sa mi -a respuns cu asprime: «Ce, cuviosia to data
ai mancat ell, asta-Vi nu mai manancf? '0 fi fost si dinsa
datOre la cine-va, si de aceea mai cere, du-te si-1 de. mi-
lostenie. i din acest moment si pana la finitul vietel Prea
Sfintlei Sale nu 1-am mat facut nicl o observaliune In pri-
vinta milosteniilor.
Cand hirotonisea preoti nu numal ca nu le lua nimica
pentru ostenela sa, cf poprea vi pe altil de a le lua ceva,
vi cand plecaii preotil pe la Bisericile lor, 11 chiema inain-
www.dacoromanica.ro

70. ISTORIA M-RBI CERNICA 1029
tea sa si-I povatula cum sa se pOrte to societate si cu eno-
riasii lor"si le da bani de cheltuiala pe drum, carple de
preoie si alte carp gratis. In timpul Domniel lul Cuza-Voda
s'a tntamplat o revolta in Seminarul EpiscopieI de Ram-,
nic, si Prea Sf. Sa Cu darul si cu blandeple sale a poto-
lit acea revolta, si afland despre acesta revolt6. Nifon Mi-
tropolitul, s'a hides cu Scarlat Cretulescu, care pe atun-
cea era Ministru de Culte, si a trimis la Episcopie pe un
sef de biroti din Minister ca sa faca ancheta, si ducendu-se
acest sef la Episcopie, s'a presentat Inaintea Prea Sfintiel
Sale, spuindu-I Episcopulul ea este trimis de Minister ca
sa ancheteze desordinile din Seminar. Prea Sf. Sa I-a res-
puns cu blandete: Nu mal este necesitate ca sa fad d-ta
cercetare, pentru a ell ca Episcop 1-am linistit si multa-
mit pe top, si D-ta sa to duel la BucurestI. Acestea audin-
du-le trimisul Ministrulul a clis: Apol Prea Sfinte, ce res-
puns s5. dab. Ministrulul la orilinul ce am? Prea Sfintia Sa
I-a dis : sa spul la top ceI ce to -au trimis, ca sunt in ne-
stiinta. Cu acest respuns d-1 sef de "droll a plecat Curios
la Bucurestl, si In raportul sell catre Ministru a acusat
gray pe Prea Sf. Sa ch. a %cut necredinciosl pe top si pe
DomnitoTul Cuza. Atuncea Ministrul Cretulescu a facut un
raport acugtor contra Prea Sf. Sale, cerend ca Episcopul
sa fie suspendat si dat judecatil, si mergend Ministru la
Cuza, I-a citit raportul si I-a spus si vorbit cum Episcopul
Ramniculul I-a facut eretici si chiar pe Maria Sa. Iar Cuza
l'a Intrebat de trei on pe Ministru cum a dis Episcopul -ci
suntem nor? eretici Maria ta. Atuncl Cuza I-a respuns so-
lemn; Me Scar late, da bine a dis Episcopul Ramniculul a
suntem eretici, pentru ca asa este si bine a dis e1. Atun-
cea Ministru a dis: Maria ta, sa iscalip decretul de suspen-
darea Episcopulul Rarpniculul si darea lui In judecata, tar
la din contra sá-lprinesca dimisia. Cuza Insa I-a respuns:
Dimisia D-tale pot sa o primesc, tar decretul contra Epis-
www.dacoromanica.ro

71. 1030 'KOWA M-REI CERNICA
copulul de Rimnic nici odata, si indata Cuza cu o voce
inalta a strigat: mai Scar late, acela, Episcopul Rimniculul
Calinic, este adeveratul si sfintul calugar al lu! Dumneleu
ca el altul nu mai este in WA lumea.
Pe la anul 1864-65, venisem in Bucurestl intre al-
tele me intreba despre politica tarel cum merge; di 1-am
respuns: cam reil merge Prea Sfinte, fiind-ca pe atunci Mi-
nistrii lul Cuza incepusera sa faca datoril pe spinarea tariff
si a poporulul. Incepusera tot! sa murmure In contra stapa-
fire!, pentru ca pana atuncea Cara nu era datOre nici un
ban. Atund Prea Sfintia Sa mi -a respuns: sa fatul met,
ca. la 1866 Cuza nu mal este Domn al taril si au sa se
faca marl schimbari; au sa aduca pe scaunul Domnesc print,
strein. SA mai stil ca la 1877, are sa vie in Cara Impera-
tul Rusiel cu familia si cu ostirile sale, si sa treca
rea sa se bat& cu Turcii, si Rusil au sa fie invin§1 de Turd
dupe aceea Rusii au sa theme in ajutorul for pe ostirea
Romana i cu ajutorul lul Dumnecleti au sa fad, Romani!
marl victoril in cat sa-I laude si sA4 admire tote continen-
tele lumil si tara Romana are sa fie proclamata, de regat;
si dupe acest resboi sangeros, are sa fie un resbel cu con-
debit, adeca cu politica sail cu diplomatia; §i dupe acesta
are sa vie un resbel asa de mare, care nu a fost de cand
pain'entul, i ferice de acela cart vor scapa dupe acest mare
resbel. MI-a mai descoperit $i alte mistere, care nu pot sa
le descriti ad, din causa ca M. nu rids cel necredincloci
de mine.
NIA. nu trecuserb. Rusil Dunarea se formase In Bucurestt
done partide; una a Rusilor si cea-l-alts a Turcilor, asa.
-ca inteo di m'am dus la libraria D-lui Danielopol din col-
tul Pasagiulul si am gasit acolo ye ni§te amid al mel di-
plomat!, cart discutaa intre dins% unit 'Viceati ca Muscalil
atl sa bata pe Turd, lar cei-l-alti stistineti ca Turcil are
sa bata pe Muscall; insa unul din amicil mel imi Vice: Pa.-
tit
Duna-
si
si
www.dacoromanica.ro

72. ISTORIA M-REI CERNICA 1031
rinte Baldovine, 1-a spune si sfintia to ce qici, carii au s&
biriliascl? Et, de o camdat& m'am lepadat de a me pro-
nunta, dar find silit de dinsul si basat pe prevestirile Epis-
copului mein, le-am spus cele descrise mai sus si cari s'ait
Implinit punctualmente. Si dupe terminarea resbelului, In-
trebandu-me amicil mei, de uncle am acesta stiinta asa de
exacta, fiind-ca se implinise tete cele ce le spusesem. Eti
le-am respuns, ca acesta nu este stiinta mea proprie; ci
este de la o alta persOna mai mare de cat mine, far& sa
le spill numele Prea Sf. Sale.
De la anul 1850, and s'a ales Episcop, si pan& la a-
nul 1868, and a decedat, nu si-a schimbat Intru nimic
paza datoriilor sale monahale; ci mai mult se nevola in-
tro tete faptele cele bune, chiar hainele ce le purta ca Epis-
cop nu erail mai luxese ca cele ce purta cand era staret
In Monastirea Cernica. Pe and bolea in Cernica et mer-
geam in Capital& pentru trebuintele Prea Sfintiel Sale si ale
Episcopiei, si Mitropolitul Nifon me chema la dinsul srrni
clicea: still, ca vol fratil Baldovini a0 servit cu frica lul
Dumnedeti pe Episcopul vostru, to rog, cand vel vedea c&
este gred bolnav Episcopul sa me vestesti si pe mine, ca
s& viti. acolo si s& me marturisesc lul, cad am multe cu-
vinte care trebue sg. We arat cat este in acesta viata, si
sa'ml cer ertaciune. Ast-fel, pe cand era aprepe de fini-
tul vietel Prea Sf. Sale m'am dus in capital& si am spus
Mitropolitului Nifon, ca s'a apropiat trecerea Episcopului
din acesta viata, dupe acesta Mitropolitul Nifon a venit sin-
gur la Cernica si l'am introdus la Prea Sf. Sa. Si and a
esit Nifon din casa Prea Sf. Sale, era asa de vesel si lu-
minat la chip, In cat nu l'am viiclut in viata mea. Dupd
plecarea Mitropolitului, dupe obiceill am intrat la Prea Sf.
Sa, si mi-a spas: fatul mai, Nifon mi-a spus totul si cred
ca este speranta de mintuirea lul; adlogandu-mi: Sg. §til
el la sapte ani dud me va desgropa pe mine, va intra
www.dacoromanica.ro

73. 1032 ISTORIA M-REr CERNICA
Nifon Mitropolitul in mormant, care s'a implinit intocmai.
Cand a fost aprOpe sa treca din acesta viata trecetOre,
cacl Its1 cunostea mai 'nainte finitul vietil sale, a venit in
Manastirea Cernica si aci a bolit (pe loc) pang. la 1868 A-
prilie 11. In acest interval in tote serile stam cu Prea Sf.
Sa singuri, ast-fel ca inteuna din sera incepe a-mi spune:
adult aminte de ceea ce ti-am spus la 1852, pe cand eream
in Cralova 0 de atunci pans acuma, ca voi fratil Baldo-
vini aveti inchideti ochil si sa me duceti la grOpa,
a§a ca acuma mal am 14. dile §i me duc din acesta, lume,
sa al grija sa me Imbraci la mOrte cu vestmintele ce ti-am
spus ca sunt trimise de calugarita Brancovenca. Pentru ca
calugarita Brancovenca din Moldova, cand s'a facut Prea
Sf. Sa Arhiered §i Episcop al Rimniculul, ii trimesese ni0e
stofa fOrte frum6sa §i scumpa, si Prea Sf. Sa in respun-
sul de multamire it scrisese ca are sa se ingrOpe cu din-
sele, si Prea Sf. Sa intindend cu mine vorba despre mai
multe invetaturi, §i ei §tiind ca darul Sfintulul Spirit este
cu desevirsire in Prea Sfintia Sa, l -am cis: Prea Sfinte Ste-
pane! stiii, ca mutt, putin cat te-am servit, stiti ca te-am
servit cu credinta §i dragoste, pentru acesta nu cer alt-ceva,
de cat sg to rogi lul Dumneget1 ca sa'ml erte pecatele mele
pe acesta lume. Atunci Prea Sf. Sa a inceput sa planga
amarnic, in cat m'a facut §i pe mine pecatosul sa plang,
dupe ce s'a linistit, a inceput a -mi dice: fatal meu; eu v'am
primit in Manastirea Cernica, eu v'am calugarit §i v'am
Mat din Manastire §i ati urmat mie, stilt ca nu v'ati pa-
zit datoriile §i fagaduintele calugariel, insa sa ve siliti a le
pacli de aci inainte §i ye fagaduesc, ca daca volt afla har
inaintea lui Dumneleil, am sa me rog pentru voi si pen-
tru top at mei. Asa dar, pang, a nu se Implmi ce
mai avea sa sada in acesta lame, intr'o dimineta pe cand
terminasem rugaclunea de n6ptea, pentru ca-i citem in casa
pravila fiind-ca nu putea sa se .scOle nici din pat, am
Vele
sa'ml
tata
www.dacoromanica.ro

74. ISTORIA DI:Re CERNICA 1033
vedut dimpreunk cu parintii earl erail in cask, ca ese un
glob de o lumina ce nu se pate descri de Tanga Prea Sf.
Sa si cu totii de. frica am eadut la pament; acesta minu-
nata lumina. a trecut prin gemuri si s'a dus crept catre
resarit pan& nu s'a mal vedut. In sera viitare l'am intre-
bat si I-am spus to am vedut. Prea Sf. Sa s'a uitat lung
si cu intentiune la mine, apol mi-a dis fill cu luare a-
minte, ca in acesta -casa yin neincetat Ingeril lui Dumne-
si alti amens ceresti, adu-ti aminte de tate cafe ti-am
spus si l -am aratat. In fine, and implinit cele 14 dile,
ce mi le spus-ese mai 'nainte, s'a facut sanatos definitiv, si
s'a sculat, si s'a imbracat cu hainele de Ingropare, pentru
di, tate cele-l-alte le Muse tate de pomar4, s'a spalat sin-
gur pe fata, s'a pieptanat si ne-a bine-cuvintat pe top' cap
eram in casa, si cum sta pe piciare s'a redimat pe plep-
tul calugarului Ghermano, Oland: sa. ne vedem In fericirea
dupe cea-l-alta lume; sufland de trel on din sfintele sale
buze a remas rezimat pe pieptul parintelui Ghermano, si
dupe ce l'am imbracat cu vestmintele ce'ml ordonase si l'am
pus pe scaun. cu carja si cu Evanghelia pe brat, si ast -fel
a stat mai multe dile, pana a venit Mitropolitul, Episcopil
si mai multi Arhierel si Egumeni de la mai multe Mamas-
tiri. In acest timp, trasurile de la Bucuresti nu Incetaili diva
si naptea pline de boeri si cocane de -i sarutaa mainele, si
fiind -ca. Prea Sf. Sa murise fara sk lase ceva pentru inmor-
mintare, cad totul ce avea pe tang sine da..luse de po-
mana., si de aceea tat& cheltulala Inmormintarei sale a fa-
cut'() Ministerul Cultelor.
Acest dint Episcop si Arhiereil al Bisericil nOstre Romane
a sevirsit multe fapte marl si folositare pentru acesta
si Biserica Romans; tot ceea ce pot adaoga este, ca in tim-
pul cat a trait In viata sa, a tacut sapte Biserici marl si
trel paradise. Ded declar pe constiinta, ca Arhimandrit si
Duhovnic ce sunt, eIZ pacatosul si In numele adeverului a-
:
ded,
s'ati
Sara
www.dacoromanica.ro

75. 1034 ISTORIA M -REI CERNICA
deverat, ca acest dint Episcop Calinic cum a exit din pan-
tecele malcil Sale tot asa a intrat In pantecile pamentulul.
Acum sa reviii, dupe cum am clis mai 'nainte, asupra ce-
lor 12,000 galbenl pe care arhiereul Stratonichias, 1-a In-
credintat, dupe terminarea Manastirei StIntulut Gheorghie-
din insula Cernica, cuviosulul stares Calinic. La 1850, s'a
ales Episcop al Rtmnicului, atunci acesti bant 1-a tncredin-
tat cu stirea duhovnicilor noului stares Nicandru cu condi-
tie ca sa nu se atinga de dinsit, si la anul 1853, murind
staretul Nicandru, In locul seti s'a ales ca stares{ al Cer-
nicai Diomid, calugar fOrte cinstit si cu frica lul Dumnecleu,
caruia asemenea i s'aii Incredintat acesti bani, pe care 1-a
pastrat cu sfin4enie. i la 1862, staretul Diomid a esit din
staritie, fiind-ca nu a voit sa consimta la secularisarea Ma-
nastiraor pamentene, vi in locul seta s'a ales ca stares Ste -
fan, carula de asemenea i s'all Incredintat acesti bant tot
cu conditiunea de a-1 conserva ; Insa de aci inainte sOrta
acestor 12,000 galbenl s'a schimbat cu totul, pentru ca sta-
retul tefan, care Inca traeste In Manastirea Cernica, a fost
si este un calugar fOrte bun si cinstit, trig de un caracter
fOrte mladios,. ast-fel ca, pe langa persOnele ce le avea in
comitetul seit, era si un calugar preot, anume Theodora./
Aces! a ca membru In comitet vi secretar al staretulul te-
fan, indemnat find de niste persOne din Bucurestl, cu cart
(persOne) nu avea relatiunt curate, a intrat cu Incetul pe sub
plelea nevinovatulul staret Stefan, ca sa dea asalt asupra
acestor 12,000 galbeni, pentru ca acesti Wilt emit In pas-
trare la parintele Iustin Eclesiarhul Manastirel Cernica, a-
cum decedat, a luat de la parintele Iustin vase mil galbeni,
Tara ca staritul sail comitetul, sa face. vre-o reparatiune la
Biserica nu la alt-ceva trebuinclos Manastiret.
Sub-semnatul, dupe mOrtea staretulul vi Arhiereulul meit
Calinic, am reams in Manastirea Cernica, undo mi -am fa-
cut case, si pe la anul 1871-72, parintele Iustin m'a ru-
www.dacoromanica.ro

76. ISTORIA M-REi CERNICA 1035
gat sal &A §i lui parte din °Mile mele, ca are mare pla-
cere §i dragoste sa petreca impreuna cu mine; tar eu am
primit cu mare bucurie acesta propunere, fiind-ca §tiam d
parintele Iustin este un dlugar forte onest §i care cu multa
dreptate a sustinut §i a servit in afacerile Manastirel, a§a
ca, dupe ce s'a mutat la mine, n'a trecut mult timp §i
rintelui Iustin I-a venit plazerea sa se duca pe la sfintele
locuri de la Ierusalim, qi in momentul sand a plecat, mi -a
spur despre sOrta celor 12,000 galbeni, §i cum a fost in
pastrarea, sfintiei sale, cum staretul $telan impreuna cu se-
cretarul seti Theodorit, din eel 12,000 galbeni au luat 6000,
In monedl mahmudele marl §i mid, dupe cum I-am vegut
§i la plecarea sa la Ierusalim, ace0 ban' 'mi -a in-
credintat mie fat% dad vre o dovadg. sail O. fie de fats,
vre o alt6. persOni; Ci numai Dumnecleil §i nol amandol.
Dupe plecarea pgrintelui Iustin la, Ierusalim, parintele
fan, staretul Cernicai venea in tote clilele pe la mine, a§a
d tntr'una din seri imi parinte Anastasie, stiff sfintia
to de ni0e banl, ce sunt rema0 dupe timpul staretului Ca-
linic.? 6000 galbeni: au remas In pastrare la parintele Ius-
tin, nu cum-va cand a plecat Incredintat sfintiel tale?
E.1 ca sa preintampin discutiunea cu staretul $tefan, des- -
pre ace§ti bani I-am respuns: Nu §tiil nimic, §i nici me-
privesc afacerile monastirel cu sfintia vOstra. Acesta decla-
ratie am face() inaintea staretulul $tefan, fiind-ca parintele.
Iustin la plecarea sa imi spusese ca am sa flu ispitit de sla-
nt despre ace§ti banl, ce el 'mi -a Incredintat secret, §i dad,
staretul me va sili sa 'I dail, s6.1 spill ca nu mi -a lasat nici
un ban. Dupe trecere de ate-va Mile si dupe ce staretul
se mal consultase cu secretarul sett Theodorit, lara.§1 m'am
pomenit cu staretul $tefan, Parinte Anastasie,
dad. parintele Iustin nu si -a Incredintat acqtI bani, atund
I-a luat cu dinsul si nu are sti. mai vie. Atuncea eii §tiind
cat de drept §i cu frid de Dumnegeil este parintele
pa-
si eu,
sal
Vice:
tl-i-a
oicendu-mi:
lus-
Ste-
www.dacoromanica.ro

77. 1036 ISTORIA M-RS1 CERNICA
tin, si ca staretul Stefan sa nu intre In pecatul osindireT,
ca. parintele Iustin este hot, I-am declarat adeverul si T -am
cjis: Parinte tefane stiff bine, ca am copilarit impreuna si
ne cunOstem caracterele, acel bani la plecarea parintelul
lustin 'mi -a incredintat mie acel 6000 galbeni, si sunt la
mine in pastrare, sa nu mai fil mahnit 0 sa mai osInditi
pe parintele Iustin. Si n'a mai trecut mult timp si iarasi
a venit parintele staret Stefan pe la mine, propuindu-ml
si clicendu-mi: Parinte Anastasie, stir ce ne-am socotit noi?
till daca 'mi vel spune. Ne-am chibzuit ca sa ne dal acel
6000 galbeni. Atuncea et m'am turburat in inima mea, si
i-am respuns: parinte tefane nu mi-ati incredintat sfintia
w5stra nimic. Parintele Iustin a avut in mine o credinta
asa de tare in cat alto persOna nu ar fi indrasnit sa o alba;
prin urmare si eti la rindul met stint dator Inaintea lui
Dumnecleu si a sfintului marelul mucenic Gheorghie, carula
erati destinati acesti bani, cum si parintelul Tustin care a
avut mare incredere in mine. Din pacatele mele 18.110 m'a
ispitit, staretul §tefan, propuindu-mi si clicendu-ml: Parinte
Anastasie, aces 6000 galbeni sa -1 luam si sa-I impartim a-
mandol. Atuncea m'am sculat In sus si am strigat ca un
lea: p6cat de mine parinte §tefane, ca v'am creclut ca sun-
teti parinti cinstiti si cu tragere de inima pentru averea
Manastirel Cernica; Sfintia ta imi propul ca acesti 6000
galbeni sa-1 Impartim amandoi; apoi daca Cu as1 fi de opi-
nia sfintiel tale, nu 4 avea de cat sa-1 iati pe toti, fiind-
ca sfintia ta impreuna cu comitetul sfintiei tale, cand gu-
vernul v'a cerut socotelile monastirel la secularisare, airs de-
clarat, ca nu are Manastirea nici un ban, ba din contra ca.
Manastirea este datOre, prin urmare Inca a treia Ora de-
clar sa fip linistitl si sa asteptati venirea parintelui Iustin;
feresca Dumnecleti, ca, dad parintele Iustin se va prapadi
pe unde s'a dus, numal atuncea volt inapola acest1 ban'
cu constiinta Impacata; Tar cat va fi el in viata, constiinta
www.dacoromanica.ro

78. 1STORIA M-REI CERNiCA 1037
mea nu-mi da vole a-I libera altei persOne. In fine a dat
Dumnedet §i a venit parintele Iustin la Manastire, §i spu-
indu-1 t6te suferintele mele in chestiunea banilor, mI -a ras-
puns: bine al facut de nu le-al liberat banii, pentru ca §tiam
ca sfintia ta tii cu Manastirea, declarandu -mi tot °data §i
alte abusuri ce sevir§ise Theodorit, secretarul staretulul §te-
fan. Dupe venirea parintelui Iustin In Manastire, m'am dus
la parintele staret Stefan, §i I-am dis: parinte tefane, lath
ca acum cu ajutorul lul Dumnedet a venit parintele Iustin,
poftiti §i luatl banil in fata parintelul Iustiu. Staretul
fan mI -a respuns: parinte Anastasie, ca sfintia ta
al fost mal cu minte de cat mine §i bine al facut de nu
'mi I -al dat. Aceste cuvinte ale staretulul nu eraU curate-
din inima; cad dupe trecere de cate-va luni, staretul a si-
lit de s'a mutat parintele Iustin din casele mele, si cand
s'a mutat Iustin de la mine a luat acel 6000 galbenl cu
sine. Dupe- acesta cel mai de frunte Duhovnicl din Cernica,
vedend ca staretul cu indemnul lul Theodorit instreineza
din averea Manastirel §i tae §i portiunea de hrana a calu-
garilor, din aceste cause s'ail revoltat top Duhovnicii cel
batrani §i cel tinerl si s'at. dus §i at denuntat Mitropoli-
tului Nifon vi Ministrulul de Culte, Tell. Atunci Nifon m'a
chemat pe mine §i pe parintele Iustin si ne-a Intrebat, daca
este adeverat elfestia cu cele 12,000 galbenl, precum at
denuntat parintil Duhovnicl din Manastirea Cernica? si not
I-am spus ca sunt adeverate bite cele aratate de parintil
Duhovnicl. Parintele Iustin a marturisit inaintea Mitropoli-
tului ca aces 12,000 galbenl I -a luat de la dinsul staretul
d'impreuna cu Theodorit, §i ea la dinsul a remas numai
vre-o 40 de mahmudele. Atuncea Nifon m'a insarcinat pe
mine §i pe parintele Tustin printr'un ordin formal No. 2490
(1873), stind despre tote acestea §i D-1 Ministru Tell, care
m'a chiemat la Minister §i mi-a dat pe D-1 Braescu, §eful
de sectie din Ministerul de Culte, §i mergand impreuna la
Ste-
larta-m6.,
www.dacoromanica.ro

79. 1038 1STORIA M-REI CERNICA
Manastirea Cernica, am dresat un proces verbal, in care
proces au iscalit duhovnicil cel mai de frunte. Dupe aces-
tea, D-1 Ministru Tell in 1nSelegere cu Mitropolitul a pus
garda de jandkrml poliSienesti lui Theodorit, care venise In
BucurWi cu mai multi bani al Manastirel. Dupe acesta Mi-
nistrul Tell a autorisat pe D-1 prim-procuror I. Ciuflea, care
impreuna cu mine a mers mai intal la casele din Bucu-
rqti, unde fusese Theodorit in paza gardel poliSiene§t1, §i
facand perchisiSiuni nu am gasit nimic, fiind-ca Theodorit
prin ni§te manopere meschine, scepase din mijlocul gar-
de!. §i fugise §i din Sara. Dupe acesta am mers impreuna
cu D-1 Ciuflea la Manastirea Cernica §i facand §i acolo per -
chesitiuni la casele lui Theodorit nu am gasit nimic, find-
ca Theodorit la plecarea sa din Manastirea Cernica luase
cu dinsul toSi banil Manastirel, precum si ce mai avusese
nevinovatul stares tefan pe Tanga sine, precum dinsul a
declarat inaintea procurorului §i inaintea mea. Dupe Mite
aceste imprejurari, staretul a dat in judecata pe culpabilul
Theodorit pentru delapidarile sevir§ite si abus de incredere,
§i condamnandu-se de justille la mai multi ani de Inchi-
sOre, §i fiind-ca Theodorit disparuse din Sara §i nega' sin-
du-se spre a'0 lua penalitatea dupe lege, a trecut prescrip-
ia de cinci ani, ne0iindu-se de numele lui, nici unde se
afla. In fine dupe lOte acestea, cand ne-am dat raportul
la ordinul parintelui Mitropolit Nifon, propus ca ca
flu eI staret in Manastirea Cernica, far eti §tiind desordi-
nile ce era' in Manastire §i parti lele ce se formasera acolo
m'am rugat de Prea Sf. Sa Mitropolitul ca sa me dispen-
seze de acesta sarcina, §i l'am rugat ca sa pue staret in
Cernica pe parintele Arhimandrit Ioil care pe atuncea era
econom al Sf. Mitropolii, si Prea Sf. Sa consimSind la propu-
nerea mea, m'am dus Impreuna cu Vicarul S-tel Mitropo-
lit §i am ales In unanimitate ca stares al Manastirel Cer-
nica pe parintele Arhimandrit bit care se afla in acesta,
deinnitate pan& In anul trecut.
mi -a
www.dacoromanica.ro

80. ISEORIA M-REI CERNICA 1039
lncetand din viata staretul Ioil, care a facut cate-va re-
paratil manastirel in timpul staretiei lui, pang. la 1895, a
lost ales stares Archim. Silvestru Petrescu, prin influenta
fratelul seu ce era Mitropolit al Ungro-Vlahiel, si a stare-
tit el, cam doi ani, far. a lasa vre-un nume, incetand din
viata in manastire. Dupe aceste a fost ales staret, Arch.
Ilarion; dar n'a stat de cat un an si jumatate, si dimisio-
nand a fost ales ca staret Arch. Visarion, tmpodobit cu
multe calitati frumOse §i ca calugar si ca gospodar, si care
-conduce acum acest dint local.
Am creclut a este bine a scri aci si ordinul S-tel Mi-
tropolil dire mine, cum si raportul mai ca respuns al a-
cestel afacerl; asemenea §i scrisOrea D -lu! Ministru de Culte
Tell dire mine, ca cel ce am condus afacerea pang. la
-finit.
ROMAi*TIA.
Nifon cn mile la Dumneoleii Arhiepiscop 0 Mitropolit al Un-
gro-Vlahier 0 Primat al Romaniei:
Cuviosului Anastasie Protosingelul §i lustin Ieromonahul
din Manastirea Cernica.
In urma informatiunilor luate din adresa ce am primit
din partea D-lui Ministru de Culte cu No. 109649, despre
constatarea ce D-sa a facut, cum ca in Manastirea Cernica
se afla o suma de 8000 galbeni in pastrarea a cator-va
persOne din monahif de acolo, orinduindu-se §i din parte-ne
prea cuviosul Arhimandrit Ioil, Iconomul case! Sfintel Mi-
tropolii, spre a cerceta din noii acesta cestiune, §i tie la
care primindu-se pe Fang raportul No. 35, prescriptul ver-
bal ce a inchelat, prin care se constata ca intadever exista
citata suma de ban!, In vederea acestora, noi ye autorisam
pe cuvio§ia vOstra ca in unire cu actualul comitet al ace!
Manastiri sa urmarip de indata aratata suma de ban!, §i
tot de odata sa fie executate acele persOne in pastrarea ca-
www.dacoromanica.ro

81. 1040 ISTORIA M -REI CERNICA
rora se gasesc pentru a-I restitui are intar4iere, depunen-
da-I in casa comitetulul, sub sigiliul Manb.stirei, spre a se-
trece la timp in Sinodicul acelel sfinte Manastirl, conform
articolulul 107, din regulamentul pentru discipline mona-
haa.
Tot de °data ins6., vetI avea in vederu, a cerceta si des-
pre modal in care acestI bani a6. fost intrebuintati dupe timp,
si ce profit a dat, precum asemenea vett lua si socotelile
mosiel Vatra Monastiri, ce este luatA, in arena. pe sema
acel comunitati si in care afacere se gasesc implicate tot a-
celeasl persOne cu chestiunea bapilor mat sus mentionatl;
si de resultat ne vetl face cunoscut prin raport.
(Iscalit) Niton Mitropolit.
P. Director, tefariescu
No. 2490
1873 Octombre 14
Bucure§t1.
Malt Prea Sfinfiei Sale Parintelui Mitropolit.
Insarcinat de malt Prea Sfintia VOstr5. prin ordinul No.
2490/73 a face cercetari in St Manastire Cernica spre des-
coperirea banilor ramasi asupra parintelul §tefan staretul
si Ieromonahului Teodorit si mergand in cele din urma a-
cesta afacere in mana justitiel pe al carela membril asis-
tandu-I pand acuma, s'ail stabilit fapte de catre D-I prim-
procuror al Trib. de Ilfov (Cluflea) prin doue procese-Ner-
bale ale sale pe care cu tot respectul le inaintez in copie
pe tang acest raport, Ca in reciprocitate de persOnele vi-
novate s'ail usitat inselatoril si abuz de incredere spre a a-
junge la sustragerea acestor bani din casa comitetului st
Manastirl. Cu ocasiunea acestor cercetarl acute la domici-
liul vinovatilor In sf. Manastire Cernica, s'afi gasit lalparin-
tele Archimandrit Stefan staretul 28000 lei vechl, In bo-
nurl rurale si diferite chitante de diferite sume iscalite de
Ieromonahul Theodorit, pe care parintele Arhimandrit §te-
www.dacoromanica.ro

82. ISTORIA CERNICA 1041
fan, ne-a declarat ca tOte acestea sunt relative la banii ce
urmarim. La parintele Iustin s'ail gasit 319 si 1/2 mahmudele
de aur. Tote aceste sume in bani si In hada s'at depus
in casa comitetulut La parintele Theodorit nu s'a gasit ni-
mic in monastire §i nici el nu erea acolo, transportandu-ne
la domiciliul sea din Bucurqt1 strada Dionisie No. 40 la un
domn Advocat 16n Constantinescu uncle am gasit mal Intai
o trasura §i o suma de aramarie pe care cunoscend parte
din aramarie ca avere a S-tel Manastiri, am cerut D-1u1 prim-
procuror trece in procesul-verbal si a o asigura spre deS-
coperirea sumel ce urmarim; am fost tnsa refusat.
Luand apoi la intrebarl pe parintele Theodorit a decla-
rat ca Ware vre-o cunostinta ca Manastirea sa fi avut bani,
ca el platqte tot ce i se va presenta cu chitante iscalite
de el. S'a mai gasit la parintele Theodorit o chitanta prin
care vindea 120 chile grail de la mo0a sa Darvarii unui
Ore -care domn. Acea chitanca a luat'o D-I procuror; 1nsa
n'a trecut'o in procesul-verbal. Dupe acesta afacerea .a tre-
cut In mainile D-lul Jude de Instructiune Creteanu, reml-
ind ca sa se dea pentru culpabili mandate de lnfatipre,
apoi se clicea ca vor fi chlar arestati caci vina for trage
dupe ea arest, insa.` pana asta-di, nimic. Parintele Theodo-
rit a disparut din Sara, nici politic, nici justitia nu '§i pun
silintele a-I cautz si pedepsi. D-1 Jude declara ca nu 'Ate
face nimic pana va veni Theodorit. Dar tine este Ore acela
care sa vie de buna-voe la puFarie? Legea ordona cand
un vinovat e absinte, sa se publice prin Monitor tot felul
de mandate, citatiuni, §i chiar sentintile, cand este conda m-
nat In lipsa; remtind a se aresta cand se vg gasi. In ca-
sul de fata cu totul contrarill, se pare ca virtutea nu are
destula forta a pedepsi immoralitatea!!...
Acestea tOte fiind constatarile ce facut, le supun cu-
no§tinteMnalt Prea St. VOstre, 'rugandu-ve, cu tot respec-
tul ce ye sunt dator, a trnbrat* §i de aci inainte acesta
Biserica OrtodoxA Romani. 6.
M-Ral
a
s'al
www.dacoromanica.ro

83. 1042 ISTORIA M-fle CERNICA
causa, cad numaI ast-fel se va sfarima piedicile de care
se impledica justitia spre a pedepsi si pe vinovati. Mal sunt
de parere Ina lt, Prea Sfinte Stapane, a face ca comitetul
sfintel Manastiri care sufera asta paguba, sa fie conform
legil, constituit parte civila., si pentru acest sfirsit sa alba
un advocat care sa lucreze pentru el, cacl partea adversa
are asemenea advocat, pe D-1 C. Boerescu. Fie advocatul
Manastirel pe cine Ina It Prea Sf. VOstra, gaseste cuviinclos.
Rb,maiti Cu cel mad
profund respect prea
supus gi umilit servitor
(ss) Protosingher A. Baldavin
1873 Octombrie 30.
Ministerul Cultelor ci al Instructiune1 publics .
Oabinetul
-Prea Cuvioqi Parinril
Informandu-me ca In Manastirea Cernica, s'ati gasit 10 000
galbeni i ca Prea cuviosiile VOstre cunOsteci Mite imp eju-
rarile acestor bani, am insarcinat cu cercetarea Si consta-
tarea acestor imprejurarl pre D-1 D. Braescu seful DINi iu-
nei Cultelot din acest Minister, carula vett bine-voi a-I a-
rata, ca insusl sub semnatulul, tot ce cunOstetl In acest caz,
dandu-I si tot concursul ce v sta prin putintA pentru ur-
marirea banilor In chestiune.
Prea cuviosl parinti, Incredintarea osebitel rnele
consideratiuny.
(ss) hunistrul,i'iphr. Tell.
Prea Cuvosilor PAWN' Archimandritului Diomid
Post superior al Ma nAstirel Cernica si Protosinge-
lului Anastasie Baldovin.
Conservandu-ni-se cate-va bucatI din scrierile reposatu-
Jul Prea Sfintitului Calinic, Episcop de Rimnic, Noul-Seve-
rin, care sunt scrise de insusl mana sa, le dam publicita-
PrimilI
www.dacoromanica.ro

84. 1STORIA M-REi CERNICA 1043
tei spre amintirea sa. Din ele se dovede0e viata sa asce-
ticA, tngrijirea de a trage §i pe altil la acesta 0 in fine
calitatea sa de om milostiv.
Pl4ngere a smeritului Wink Ieromonah, starer
Cernicai.
1) titi inceputul meg ca are sfir0t, eti vietuesc ca un
farl de sfir0t.
Avend mintea tnalta cugetatOre §i viala-ml merge spre
scurtare,
piva, nOpte, cugetand cele deprte; §i eu m'am apropiat
de mOrte,
Cu cat vad ca se apropie mOrtea de mine.
Cu atita me silesc a o scOte din pomenire,
CA daca nu este cu putinta u scapa de mOrte cu lucrul,
Eu me silesc a scapa de ea cu gandul.
(Oh §i vac cum m'am impietrit),
In fiecte -care di petre0.nd frati la mormint nimic, nu
m'am umilit,
Niel cu inima suspinand, sa plec °chit la 'Anent.
SA me nit in morment, sa ved podOba mea stralucind.
In Ose in0rate, pline de putOre §i de viermi mancate.
0, nu'mi strig mormintul catre mine clicend,
Aicea vet sa to sAIA0ue§ti §i to maine.
Abatete spre mine macar asta-di scotendu-p mintea din
lume.
Ca nu WA ae veste sa dea mOrtea preste tine,
CA pe lume ca(T o all habit.
Goll trimis in mormint.
Rtdind Si batjocorind pe cele ce aicea le-au agonisit;
Iar nu in Dumnedeil s'au imbogatit;
Ci vecinica munca o au mostenit in tartarul cel nesfir0t.
Vai, vac de a mea ticalqie cum nu 'mi via intru simOre,
Sa plang cu necontenire, vecinica mea osindire.
0
*i
0
I -all
www.dacoromanica.ro

85. 1044 ISTORIA M -REl CERNICA
Vino hcalOse suflete al met',
Sa cadem cu plingere la Dumneclet, rugandu-ne Si prea
curates feciOrei at mele bunel chezapitOre,
Ca se. face. milostiv pe fiul seil, lisus Christos Dumnecleil,
ca sa me isbovesca de focul cel nesfir0t, ca am gre0t cu-
noscand.
Sfintilor top rugati-via pentru mine, ca singur m'am lip-
sit de a vOstra imparta§ire,
Macar de acum inainte se. petrec cu pocainta,
i sa me sevir§esc in credinta,
Ca se. ca§tig vecinica odihna. Amin.
1822 August 1 (iscitlitura maT posteriora).
Calinic ltilmnie Noul-Severin.
2) Fratilor i parintilor, viii cu Duhul cercetandu-ve ca,
macar ca m'am departat de vol cu trupul, dal cu Duhul
sunt impreuna cu voi, pentru ce. ye doresc sporirea cea
sufletescg. Si buna petrecere ca sa sporiti in cele duhov
nice0i fapte: in dragoste, unire ascultare §i intru supune-
rea catre mat marele vostru §i cetre tots ce) in Christos
frati, cum ne-am fagaduit inaintea sfintului jertfelnic la pri-
mirea sfintului chip al calugariei, cu umilinte. In locul lui
Christos, ye rog fratilor, umblati, cu buna rinduiala intre
cei de afara, ca veclend faptele vOstre cele bune sa sig.-
vesca pre Taal vostru cel ceresc. Dar nu sa se defaime
numele lui Dumnecleti prin voi, tar cum veil putea pazi
cinstea lui Dumnecleil i a vOstra prin paza poruncilor i
a fagaduintelor calugare*ti, a pazi mai intal pravila biseri-
cesca cu mare luare aminte §i umilinta; iar nu cu impr4-
tier' de ganduri si cu vorbe deprte, ca data Domnul lice:
ca pentru tot cuvintul deqert vom da sema in cliva jude-
catei, cu cot mai virtos cel ce vorbesc in vremea sfintei
slujbe, a pazi masa de ob0e, a ye pazi de adunari la man-
carl, la bauturl, la vorbe deprte, ca acestea duc in mare
piergare pe calugari; a nu e0 din Manastire fare. Blagos-
www.dacoromanica.ro

86. ISTORIA M-REI CERNICA 1045
lovenie, a nu merge in capital& sail prin sate netrimis de
ascultare sat( pentru vre-o mare nevoe a sa. Calugarul care
se zabove§te afara din chilie, far& a fi de ascultare se Im-
pute ca pe§tile scos din apa; a nu avea priete§ugurr ose-
bite, a nu avea pung& osebita, ca Iuda. Ve rog paziti-ve qi
de cele trel arme ale diavolulul, acestea: lenevirea, uitarea
§i necredinta, prin care satana robe§te lumea in plerdare.
.A§a ye rog fratilor pazitI poruncile lul Dumnedeti, ea §i
el sa ve pazesca pe vol, ve rog rugati-ve lul Dumnedea
qi pentru mine ca erte tote pecatele si sa me pa-
zesca de vedutl §i de never util vrajma0 §i sa me intaresca.
in Iupta care pus'o inainte §i ca sa am sfir§it bun
cre§tinesc. Iar pentru ca ye yeti osteni intru rugaclune a-
tat pentru not cat si pentru ceI Impreuna cu mine fratii
voOri cel Duhovnice§ti, si el din ostenela for vor trimite
voile ajutor trupulul ca sa nu slabitl intru rugaclune si sa
nu 'I avetl despartitI de acesta sfinta, adunare, ca §i not
Inca nu ye ultam In sfintele rugaclunl. Iar dad. vre unit
din vol nu voesc a ne pomeni, fie-le si for asemenea, insa
nu cred ca se va afla vre-un necredincios ca sit ulte dra-
gostea nOstra cu care v'am lubit qi ve lubim. De yeti pe-
trece intru poruncile 1111 Iisus Christos si el va fi cu voi
-impreuna, ca el a dis ca cela ce me Iube§te pe mine, po-
runcile mele le pazeqte, vouti lubi pre el si me youti.
arata lul. tip ye rog, lubitil mel frail ci fil, pazi l rindue-
lile care v'am asedat dupe canOnele sfintilor parintl, care
§i eu le-am pazit dupe cum m'atl vedut, fiind Intre vol.
Iar eli sunt al cuvio§iel vastre catre Dumneded smerit ru-
gator §i de tot binele voitor, spunetl tuturor celor ce ne
lubesc inchinaclune cu mana mea a lui.
K (Copia originalii are numal initiala C.)
1861 Aprilie.11
Cu parintesca dragoste,
.3) EU, Orest, trimesel pe parintele Ghenadie Ieromona-
sä 'ml
mi -au
si ed it
www.dacoromanica.ro

87. 1046 'STOMA M-E1111 CERNICA
hul ca sa-1 trimeti la Flamanda, ca sa fie pentru tot-d'auna,
data se va Impaca §i to vel multumi ca purtarea lui §i it
vel da §i lul 45 lei, pane §i mancare, casa de qeclut i.
cele-1:alte trebuinclOse. Fii bine-cuvintat.
Calinic Minna
1860 Septembrie 16.
In numele Tata lig qi al Fiulul §i al Sfintului Duh.
4) Ed smeritul Arhiered pink, Episcop al RImniculul-
Noul-Severin fiind de 65 ant §i tot cam bolnav, neOin-
du-mI sfir§itul, dup6 cuvIntul Domnulul: ca. nu §titi can&
va veni furul, cliva sau nOptea prevegheatl.
Am Meat acesta insemnare a fi §tiut tuturor, ca eu de
cand m'am calugarit in sfinta Manastire Cernica, anul 180&
Noembrie 12, In tOta viata mea nu m'am grijit a aduna
argint sad aur, sad halne de prisos, nici pentru pomenire
dupe mOrte am strins banl, ca sa pazesc curata saracie
calugaresca, ce o am tagaduit lul Dumneled. Iar cate ye-
nituri ce am avut le-am Intrebuintat la ale mele trebuinte
§i ale easel, cand eram In Manastire, la ale Manastirel, cat.
§i in Episcopie asemenea. §i la fratil Jul Christos nimeni
sa nu caute vre-o bogatie, dup6 mOrtea mea, sad s6, apuce
pe cei ce slujit pentru dragostea lul Christos a le
cere vre un avut al mai, a se vor osteni in zadar imvor
fi Si, Subt a nOstra. nebine-cuvintare sad blestem.
Calinic
Acestea s'a stria de mine nevrednicul qi mult "pacItosul ucenio al,
Prea Sfintiel Sale.
Arhimandrit, A. Baldovin.
Am iucjit cate-va Imprejurarl curiOse din viata a-
cestul Imbunatatit calugar, staret i Episcop al Rtmniculul
Calinic. Spre n6-uitare i curiozitate le in§ir aid:
a) MI-a povestit un parinte din Manastirea Cernica, cat
mi-ad
.Rfmnk.
i eU,
www.dacoromanica.ro

88. 1STORIA M -REI CERNICA 1047
e cand era staret acolo, Calinic, se pescula clilnic In la-
cul ce Incunjura Mb.nastirea. Pe0ele ce se prindea se a-
ducea in Manastire, §i se hraneati din el calugaril. De obi-
celu, pe0ele prins coprindea i marl §i mid, §i pe car!
trebuia sa-I curete de solzi calugaril, inainte de a fi pre-
gatii pentru mancare. Intr'o di un calugara mai liner, cu-
ratind de solz1 o caracuda (caras) mica, a Inceput a o lovi
-cu. ,cutitul, i a pronunta cu gura aceste cuvinte: na! na!
Ce n'al adus pe tata-tu, pe mama -ta, pe mou -tu pe stra-
mqu-tu, care aveail sold mai marl, i nu me necajam a-
tata. Intre cel ce curatati pe0ele de solzi, era.0 un batrin
duhovnic, care privea. Calugarul toner continua vorba ca
respuns din partea caracudel mid: Am venit 0 cu tata i
cu mama, §i cu mo§ul §i stramo§u1; dar l-a.ii luat parintil
duhovnicl cel din comitet, si parintele staret. Audind aceste
duhovnicul ce era de fata, le-au povestit §i el staretului Ca-
linic, care stand pe gandurl putin a clis: De adi inainte nu
'volti mai pune nici pe0e In gura; s'a tinut de cuvint, cad
nici pete nu a mai mancat in WI viata.
b) Pe cand era Episcop de Rimnic, se povestete ca WU
diva §edea cu cartea In mana, §i citea. Pentru ca sa nu'l
apuce somnul, sail sail distreze mintea cu alt-ceva, punea
un glonte de _pusca pe carte; lar jos in dreptul carpi, un
lighean de metal, desert, a§a ca pierdend echilibrul cartel
glontele trebula sä call In lighean §i facea zgomot 0 cu
chipul acesta I0 recapata tarie de a reincepe citirea. Aceste
Insemna ca vola a fi staptn pe trupul lul, ceea ce se vede
din faptele lui, ca a 0 fost.
c) Fiind-ca Episcopul Winic nu maraca nici came, nici
pe0e, avea o sensibilitate fOrte vie. El daduse ordin ca 0
calugaril din Episcopie sa nu manance came; cu tote aces-
tea calugaril reil deprin0, catcall pe furi0 ordinul sea. In
una din Mile stand in cerdacul Episcopiel II vine din de-
partare un miros de came fripta, la tiptil betul In manar
www.dacoromanica.ro

89. 1048 ISTORIA M-REi CERNIC A
plea dupe miros, adulnicend aerul, §i se treze§te la chili&
unuT calugar, bate in u§5., calugarul II deschide, §i '1 sur-
prinde frigendu-§1 un carnat. Atunci, maniat de calcarea or
dinulul seti, striga ate acel calugar: holtarule! nu to -al
mai saturat de holt, nu vedi ca fad mancare vermilor, §i
putdre. Episcopul Calinic vola, ca calugarul O. fie §i cu
fapta, far nu numai cu vorba, calugar.
d) Pentru ca mintea lui O. fie ve§nic ocupata, chlar In.
timp de recreatie; pentru a inlatura ispitele gandirel de§arte,.
cand se intimpla O. statea fara de lucru qea in cerdac, se
aecla pe un scaun simplu, i scotea un briceag din buzu-
nar, §i incepea a-1 ascuti pe leninul cerdacului.
Acesta operatie Linea atata, cat credea 0 ca 11 e destu1
pentru o recreatie a lui mintala,
Ar fi de dorit, ca intre calugaril Romani, calugarul §i
Episcopul Calinic al Rimnicului sa-§1 gases& cat mai multi
imitators.
C. E..
www.dacoromanica.ro

90. MASSILLON.
(Vell Biserica Ortodoxa, Roman& No. 9 an. XXII).
Tot a§a de putin, in privinta oratoria, der& i cuvin-
Urea asupra Ducesel de Or lean, cea din firma pe care a
mat tinut-o in Paris, care nu e departe de aceea0 cavintare
a lui Bossdet §i chlar se pOte compara cu aceea. Totql
Bossuet la tinerea acestel cuvintarl se folosise de mat multe
avantagit, el fusese de fats la mOrtea DuceseI, a- tinut Cu-
vIntarea indata dupe mOrtea et, and durerea era Inca
prOspatA §i curtea cufundata in cel ma! adanc dolit, Mas-
sillon insa a tinut cuvintarea sa aprOpe dupa o jumatate
de secol. Massillon reflecteza aid In modul set obicinuit,
WA ca un singur pasagitil sa misce auditoriul fie prin ex-i
presiuni mi§atOre sail prin cuvinte majestbse sat pline de
efect. Mat mult elan ,in cugetari, mat, mull& eleganta In ex-
presiuni sp vede In cuvintarea sa asupia Dauphinulul, pe
care a tinut-o indata dupe mOrtea acestula. Intr'un an mu-
risera trei principt de sange regesc i viitorul rege Ludovic
al XV-lea fusese bolnav pe mode; acum muri insult fiul lut
Ludovic Ed XIV-lea §i se parea a Intregul neam al Burbo-
nilor va muri. Acesta Wu ca un ast-fel de eveniment sa,
-par& §i mat tragic. Massillon se gasesce aid cu totul la
www.dacoromanica.ro

91. 1050 MASSILLON
locul setl, descrie In mod miscAtor acestl fatalitate, care
plutesce pe d'asupra familiel regale, vorbesce Intr'un pu-
ternic elan despre nestabilitatea lucrurilor omenesci si des-
pre vanitatea mAriril omenesci, scOte cu deosebire in relief,
In trasurl miscAtOre, fiinta cea plina de lubire si populari-
tate a Dauphinulul. Poporul tremura., orasul plAnge, durerea
general& e Incredintata bisericilor, curtea schimbA majesta-
tea si magnificenta sa intr'un doliu adanc, si acolo unde
rAsun& vestea despre mOrtea sa se produce o zdrobire si
o confusiune generalA, poporul a plerdut pe un participator
cald la durerile sale, curtea un amic sinter, lar regele pe,
fiul s611 cel mal nobil.
Mal insemnat& InsA este cuvintarea sa asupra lui Ludovic
al XIV-lea. De si expunerea nu e asa de complect& ca
cine-va sa. fie transportat si s& i se nascl un impuls secret
In inima ca tinerilor can cliceau: nu ardea inima nOstrl in
nol card ne vorbia si ne esplica Scriptura? deci cuvin-
tarea are multe si marl frumuseti. Daca cine-va considers
sfintenia, pe care el o atribue lui Ludovic XIV, asa cum
singur o pricepe, ca mare zel pentru religiune si ca o su-
punere nemarginita vointel lul Dumnecjell la sfirsitul lilelor
sale, cuvintarea sa in acest cas este fidelA istoriet El vor-
besce pe fa .a de rAtAcirile lul Ludovic In tineretea sa, 11
scusA insa tntr'un mod demo: curtea era conrupta, neamul
femeesc bAnula chiar virtutile celor mai morall, scriitorii
fArA Dumnedeil, actoril, cu totil se uniserl pentru ca sa. -I
conrupa; el 'Area departe de Domnul. SA lasam insa a-
ceste timpurl intunecOse, la regl sunt aprOpe de neevilat,
la ceI-1-alti Omenl obicinuite. DacA Ins& Ludovic urma la
Inceput pasiunel, unde sunt regil care sa fi mers asa de
fidel si constant pe drumul gratiei? Caracterul lul Ludovic-
era cavaleresc, inima sa regalS, fiinta sa purta ceva ma-
jestetic in sine). Daca Massillon enumera aceste calitati, o,
face acesta ca istoric, pentru ca sa -s1 indeplinesca cu mal
www.dacoromanica.ro

92. MASSILLON 1051
consciinta datoria sa de episcop. Vorbesce el de In-
treprinderile fericite, de victoril si cuceririle lul Ludovic, el
teamintesce Inca si mat mult de campurile pustiite, de ora-
_sele sfarImate, de plerderl, de cruclimi, care stint legate de
orl-ce resboll Vorbesce el de bine-facerile pacei, de insti-
-tutiunile cele marete a caror glorie a ajuns pans la nol, de
-I nflorirea artelor si sciintelor, al caror autor era Ludovic,
el da lumel, cu acesta ocasiune, o mare invetatura, ca t6ta
perfectiunea in lucrurile omenescl pith in sine o insemnata
parte IntunecOsa. Cu Inflorirea sciintelor aparu si reutatea,
en arta teatrala coruptiunea moravurilor, cu poesia ispita,
cu filosofia necredinta, cu arta oratories lingusirea, care e
periculOsa pentru cel mal bunI principl si prin acesta arta
-oratorica 0-a plerdut farmecul. i cand el aduna la un loc
tOta marirea, splendOrea si onorurile din timpul Jul Ludovic,
-acesta o face pentru ca sa confirme cuvintul spus la In-
ceput: tDumnecleti singur e mare, cu deosebire in momen-
tele and mor regil cei marl. Or cat de mare era zelul
Jul Massillon pentru Biserica sa, el desaproba mesurile cele
violente contra Hughenotilor si se exprima plin de lubire
-cu privire la acestia: (Cat de bine ar fi fost daca el ar fi
cedat adeverulul de cat forte! si ar fi ascultat de Biserica,
si chlar dad. aj fi fost ipocritl la inceput, generatiunile ur-
matOre 1-ar fi considerat ca adeverati credincIosl*. Totusi
nu numal cugetarile, dar si dictiunea este nobila si potri-
vita unul subject asa de insemnat. Introducerea e pal& de
-stralucire : (Dumnecleti singur e mare, cu deosebire in mo-
mentele cand regil pamentulul mor; fericit principele pe
-care nu-1 seduce marirea sa pe pament. Ludovic, mal su-
perb ca Solomon, a recunoscut ca totul este vanitate; lumea
-era orbits de splendOrea sa, streinil veniatl si se plecali
lnaintea majestatil sale, supusil If ridicara aprOpe altare,
Insa acest farmec nu-1 insela). Trecerea e plina de arta si
delicatete: gLingusitoril sel lingusau slabiclunea sa si
multa
-de
www.dacoromanica.ro

93. 1052 MASSILLON
trggeail, pOte, de aid. conclusiunea cg. el blamail virtutile
sale*. Care? si cu ac6sta Incepe el lauda virtutilor regelul.
Citatele din Sf. Scriptura sunt pline de viatg.: «Cgnd v6 In-
treld. pe vol copiil vostri ce rost au aid pietrele a-
cestea, Los. 4, 6, ele amintesc nu cuceririle, ci pustiirile, nu
victoriile ci plerderile, nu fericirea ci nefericirea, care a ve-
nit asupra Franciel*, si aceste cuvinte dobgndesc un carac-
ter deosebit and el repeta aceste citate la fie-care cugetare
noun. Antitesile sunt pline de armonie: Ludovic primi lay
sine pe regele Jacob, cel gonit, si se lupta cu Anglia pentru
acest stop, si dad. nu a avut onOrea ca redea corona;
a avut totusl gloria o pue pe a sa In pericol*. Compa-
ratiile sunt pline de adever: «Poporul engles e tot asa de
impetuos ca si marea, care 11 inconjOrg). Alocutiunea catre
sufletul lul Ludovic e f6rte emotionatOre: «IntOrce-te
suflet nobil crestin, de unde to al venit, unesce-te cu Te-
resia, Ludovic si Adelaida, care to Wept& si In eternitatea
cea sfintg., usucg. lacrimile ce le al versat la mormintul lor,
Ingrijesce acolo in cer pentru regatul, pe care II Iasi In su-
ferinta si pentru un rege, care Inca este un copil, $i cauta
sa, ne liberezi de suferintele care ne apasa si de vitiile care
se Inmultesc cu suferintele RugacIunea finalg. catre Dum-
nedeii e plina de simplitate copilaresd si de barbatie: «Pri-
vesce, DOmne, asupra monarchiei celel pgrAsite In care-
credinta este asa de veche ca si corona, libereza,-ne de
turburarile care se nasc in tot-d'auna dud regil sunt copil,
intinde aripa to protectOre peste acesta victima nevinovatg.,
care singer.. a sdpat de sagetile maniel tale. Fib Dumne-
cleul Jul si tatal lul, ca el sa Invete a fl parintele supusilor
D'Alembert, cu Diderot, Furgot, Helvetius si Rousseau,
6spele constant al pranclulul ateistic de Duminicg. de la ba-
ronul Holbach se exprima ast-fel eu privire la oratoria luI
Massillon: «Massillon se ilustra in acea oratorie, care pOte
si oic
sa
tnapol,
set,.
sa-I
www.dacoromanica.ro

94. MASSILLON 1053
sa compenseze tote cele-l-alte ce patrund pe drumul
cel drept la inima, i o pune in niiscare fara sa o sfarame.
El cauta in fundul inimel acele cute ascunse sub care stall
acoperite pasiunile, le descopera cu acea onctiune atinge-
tOre si dulce, asa a el nu numal ca subjuga auditorul,
dar chiar it tarasce cu dinsul*. Voltaire tinea in tot-d'auna
pe pupitrul sea discursurile lui Massillon, fara indotala din
causa bogatiei limbei. Nihil erat in ejus oratione nisi sin-
cerum atque sanum. Fuit grandis et, ut ita dicam, tragicus
orator. Vox turn magna tum splendida, incitata et volubilis
nec ea redundans tamen nec circumfluens. Cic. Brut. 55.
(Va
M: P.
paril
firma).
www.dacoromanica.ro

95. BISERICESCI.
La 5 Decembre, anul expirat a incetat din viata Malt
Prea Sfintitul Mitropolit al Petersburgului si Pre§edinte al
Sf. Sinod al bisericel Ruse D. D. Paladiti, In urma unei in-
delungate maladii.
Reposatul intru fericire Mitropolit a fost fill de preot,
nascut in Nijegorod in anul 1827. Cele d'intai studii bise-
Ticesci le-a facut in seminarul acelei eparchil §i terminan-
du-le in anul 1848, a intrat in academia spirituals din Ca-
zan, unde terminandull studiile sale teologice, cu un suc-
ces str.lucit, a obtinut in an. 1852 titlul de magistru in
teologie.
A predat dupe aceea ca profesor In seminarul din Nije-
gorod, patria sa, teologia si filosofia §i casatorindu-se, I-a
murit sotia in anul 1861, and a §i imbrati§at viata mo-
nahala, schimbandu-§I numele de Pavel in Paladiti. In cu-
rind a lost numit inspector al aceluia§1 seminar din Nije-
gorod §i in urma fu transferat in aceIa§1 calitate la semi-
narul. din Petersburg.
In anul 1868 fu hirotonit episcop de Ladoga, avend §i
titlul de vicar al Archiepiscopiel de Petersburg. Dupe aceea,
a pastorit succesiv archiepiscopiile de Vologda, Tambov,
Riazana §i mai pe urma in calitatea de Exarh al Iberiei,
www.dacoromanica.ro

96. B1SERICESC 1 1055
a fost ales Mitropolit al Petersburgulul in anul 1892, suc-
cedand la scaunul acestei archiepiscopil pe fericitul infra
pomenire Mitropolit Isidor.
Pretutindeni repausatul a lasat urine ne§terse despre o
buna administratiune bisericesca §i demn pastor.
Inmormintarea s'a facut cu mare pompa In Petersburg,
unde archipastorise In uffimil and al vietil sale.
In qiva Mmormintarel s'a sevIr§it sftnta liturghie, In bi-
serica marea lavra Alexandra Nevschi de catre Antonie ar-
chiepiscopal Finlandei, asistat de catre episcopil Mu, epis-
copal Narbel, rector al academiel spirituale din Petersburg
§i Veniamin, Episcopal lmburgulul. Dupe terminarea sf. li-
turghil a urmat serviciul prohodulul §i a fost oficiat, de a-
tre cel mal batrin in ierarchie, IOnichie Mitropolitul Chic-
vululy asistat de catre toll Prea Sfintitil ierarchl, membri!
al Sf. Sinod al Bisericel Ruse §i un numer fOrte mare de
preotl. In timpul prohodtilui ail fost de fata D-nil Mini§tri
al Imperiulul, marl! dud D-1 Pobedonotet procurorul im-
perial pe langa Sf. Sinod al bisericel Ruse §i D-nil repre-
sentantl at statelor ortodoxe, acreditatI pe Tanga curtea iM-
periala din Petersburg (Romania, Grecia, Serbia, Bulgaria
§i Munte-Negru). Erati de fata multime imensa de credin-
cIo§l §i elevil Seminarulul §i al Academief spirituale din
Petersburg. S'ati.pronuntat §i doue discursur! epitafice. Dupe
terminarea servicIalul Inmormintarel, sicriul purtat de 12
preotl dintre cart 6 Archimandritl, a fost dus §i Inmormin-
tat In biserica Sf. Isidor, ridicata de fericitul Mitropolit al
Petersburgulul Isidor.
*
* *
In local reposatulul Paladiu, Archiepiscop §i Mitropolit
al Petersburgulul §i pre§edinte al St Sinod al bisericel Ruse
a fost ales I. P. S. Archiepiscop al FinlandeI, D. D. An-
ionie, doctor In. Teologie Si unul dintre cel mai distin§1 ie-
www.dacoromanica.ro

97. 1056 BISERICESCI
rarchi at bisericel Ruse. Ina Rill ierarch a Post mull timp
rector al academiel spirituale din Petersburg. Alegerea
confirmarea sa a avut loc In primele ciile ale Janet lanua-
rie anul curent.
**
Serbarea botezulul la Iordan.
In /ilele nOstre numerul fnchinatorilor si al visitatorilor
sfintelor locurl s'a micsorat pe.n1 Inteatat, in cat fOrte pu-
lini suet aceia, cart cunosc ritualul i modul cum se s6-
virsesc sfintele slujbe In acele locurl, atat de sfinte i scumpe
pentru not crestinii.
Ceremonia botezului la Iordan este una din cele ma! In-
semnate, atat pentru inchinatoril si visitatorii locurilor sfinte,
cat i pentru orI-cp crestin In genere, mal ales, ca acesta
dint& serbare are un caracter i o Insemnatate deosebita,
in tota lumea crestina ortodoxa.
Iordanul to acea parte, unde traditiunea ne arata
ta-di, ca Domnul i Mantuitorul nostru Iisus Christos a pri-
mit botezul de a bin este departe de IerusaIim opt ore,
mergend cu trasura si doue Mile, mergend pe jos safe cu
asinul, lar de la lerihon, aprOpe doue-deci de chilometre,
indoit drum de la Manastirea Sf. Sava.
Obiceiti stravechiti este, ca Wt . ingrijirea pentru prega-
Urea celor necesaril acestel serlAri, este Incredintata calu-
garilor vietuitori in acesta, monastire a Sf. Sava, fie Ca as-
ta-di se afia mutt mai In apropiere de Iordan i decl, de
locul undo traditiunea pune botezul Domnulul, alte doue
manastirl marl si frumose anume: manastirea Prodromuluf
sad fnainte mergetorului i botezatorului 16n, distanta ca
de 800 metre de Betabara, locul botezulul i manastirea
numita Ava-Gherasim, ca la 10 kilometre departe de Jordan,
Pentru acesta cu patru cinci dile inaintea botezulul,
monachil de la Sf. Sava si cu ajutorul celor de la Prodrom
si as-
sail
pi
p1
www.dacoromanica.ro

98. BISERICESCI 1057
si Ava-Gherasim, yin la Jordan si incep pregatirile pentru
serbare, facend corturl si fixand parl in apa TordanuluI, fa-
cend in acelasl timp si un pod plutitor, legat de ambele
maluri, si unit cu ele, pe care:sa se sevirsesca slintirea a-
pet Ast-fel totul este gata si tOte cele necesaril pentru slujba,
Inca din prediva ajunului.
Inchinatorii la rindul lor, se coberri, din Ierusalim si vin
la Iordan, cu cate-va Mile Inainte asa ca in prediva serb5.-
Tel tOte casele carl sunt asta-c11 pe ruinele vechiulul Teri-
chon, tOte Manastirile din aproPierea Iordanulul anume:.
monastirea Hazeva, cea de pe muntele Sarindaritx, ManAs-
tirea SE Sava, a Prodromului si Ava-gherasim sunt pline,
ba Inca multime mare se adapostesc sub corturl pe ma-
lurile lordanului.
Un Arhiereil din Ierusalim, 1mpreuna cu suita sa si cu
multime de clericl se. pogOra, de asemenea din Ierusalim,
si sosesc la Iordan in prediva ajunului. Arhiereul si suita
sa in mergerea dare Iordan sunt ipsotiti de multime de
credinciosl si de escorta militara. Cu totil sosesc de cu sera
spre ajun la manastirea ProdromuluI, unde si remin peste
nOpte. In dimineta ajunului de la manastirea Prodromulul
se formeza procesiune :In fruntea carela se afla Arhiereul
si cleric! liturgisitorl si merg ast-tel la Jordan, unde se ofl-
ciaza serviclul orelor si liturghia marelul Vasilie, in tern-
plul improvisat de ocasiune pe malurile Ioroanulul.
Dupe savirsirea Sfintel Liturghii, Archiereul si clench tree
pe podul plutitor, despre care am vorbit si aci se oflciaza
sflntirea apel cu rugaclunile obicinuite citite si cantate gre-
ceste si ruseste, Jar credinclosii stall pe maluri de o parte
si de alta, ascultand sfintele oficil si gata spre a se arunca
in Iordan, de o data cumuiarea cruces si cantarea imnului:
In Iordan botezandu-te........, cacl top sunt gata desbracati,
ne avend alt vestmInt de cat o camasa. alba. De o parte
si de alta a rtului multime de fotografi suet gata cu apa-
Biserica Ortodox& Romani. 7.
www.dacoromanica.ro

99. 1058 BthERICESCI
ratele for a lua scena. and Arhiereul fncepe cu glas mare
antarea: In lordan botezandu-te to Demne , si mee
cruces, toti inchinatorii fail deosebire de secs, barbati, femei
si copil se arunca In Jordan cantand fie-care in limba sa
natala imnul bisericesc de mal sus.
Dupe terminarea slujbei si a scaldarei In Jordan, tots in-
chinatoril In acea cu. se marturisesc Arhiereului si preotilor
pans In nepte tarditi, scaldandu-se din nail In Jordan.
Sera tftrclifi. se incepe din nou aceeasi slujba, facuta de
rusl si se termina dupe miezul noptei, dupe care se incepe
slujba botezului Elinesce, terminandu-se dimineta. Arhiereul
si clerul se ridica din not]. pe podul plutitor si aci citesce
rugaclunile pentru sfintirea apel, far Inchinatorii de jur Im-
prejurul Iordanului stall pe mal avend fie-care ate o lu-
Minare aprinsa in mana. and ceremonia se sfarseste si.
Arhiereul impreuna cu clerul intoneza, imnul: In Jordan
botezandu-te. . , lots inchinatoril, cars all lipsit in clitia
precedents se pogera in apa si se scalds. Dupe acesta se
incepe celebrarea 'sfintel Liturghil, tot acolo pe malurile
Iordanului in biserica Improvisata, si Inchinatorii cu totif
se Impartasesc. Multi din el stall Inca mai multe Bile acolo,
visitand imprejurimile si duandu-se pe jos pana la marea
mexta, distani . de aprepe doue ore.
A doua qi hind hramul monastirei Prodromul situata
precum am clis pe malurile Iordanului si in apropiei e de
locul uncle traditiunea pune botezul Domnului, Arhiereul
sta si oficiaza si In acesta Ili, in acea mangstire la care tail
parte o multime mare de inchinatori.
A doua Ali cu top se ridica si merg la Ierusalim, lar
multi din inchinItori se opresc pe la rnanastirile Ava Ghe:
rasim, Sarindaru, Sf. Sava si Hazeva.
D.
.....
www.dacoromanica.ro

100. BIBLIOGRAFIE.
I.
Cazanil ce ruprind in sine evangheliile tilcuite
ale daminicilor de peste an si cu cazaniile sina-
xaralui praznicilor lmpera tescl si ale sfinfilor ce-
lor marl de peste an, dupe cele date la lumina In
stint& Episcopie a .R1mnicului Noul-Severin, pe vre-
mea fericitulul Episcop Flaret, la anal mAntuirel
1781. Tipografia cartilor bisericescl, Bucuresci 1898.
Sf. Sinod at bisericil nOstre autocefale a luat frumOsa si
importanta hotartre ca pe langa cartile de ritual bisericesc
stt se tiparesca si -retiparesca de catre directiunea tipogra-
fiet Sf. Sinod si alte scrierl cu continut religios. De o cam
data s'a hotarit sa se retiparesca cate-va vechi colectiuni
de predict, care represinta maT cu sema o valcire literary
prin vechimea for si care vor face si un servicla amvonu-
la A aparut 'Ana acuma colectiunea de predict a mare-
hit predicator Ilie Miniat. Am vorbit la timp despre a.-
cesta lucrare. Acum 4n urmg. a aparut si colectiunea de
predict, tiparita in 1781, in Rimnicul-Valcet. Lucrarea a-
cesta s'a veclut de catre P. P. S. S. Episcopi Atanasie al
Rimniculul Noul-Severin, Silvestru al Husilor si Gheras;m
-al Argesulut dupe ce s'a reveclut si indreptat de D-1 Dr.
:
www.dacoromanica.ro

101. 1060 BIBLIOGRAFIE
7
Const. Chiricescu, profesor la Facultatea de Teologie din.
Bucuresct si director al Tipografiel cartilor bisericesci.
Colectiunea acesta de predict e tiparita cu o deosebita in-
grijiref. hartie bunk litera frumOsa. Coprinde 83 predict in
658 de pagint.
Colectiunea din 1781 s'a tiparit de catre Grigorie Irodia-
conul din sf. Episcopie a Rimniculul din porunca Episco-
pului Filaret pentru luminarea poporulul crestin. Me simt
dator sa reproduc aid insusl cuvintele lut Grigorie, prin
care ne arata, rostul acestel lucrari: t A se propovedui a-
deverul Evangheliel de catre cel din rinduela bisericesci este
cea mat mare trebuinta; tar a-1 tacea pe acesta este cea
mat mare osinda. i ce osinda? Osinda slugel care a as-
cuns talantul Domnulut sell in pament si nu l'a negutatorit
pre el. Drept aceea, din porunca Prea Sfintitulut nostru
stapan, Chir Chir Filaret Episcopul Rimniculut s'a dat in
stamba acesta dumnecle6sca carte, intru care se coprind
Cazaniile Duminicilor de peste an, aratand fieste-carea in sine-
talcuirea Evangheliel Duminicel pentru mat buns intelegerea
poporulul de obste etc.*. Mat in urma arata, ca crestinul
e dator pentru mantuirea si fericirea sa sa asculte cuvintu,
dumneleesc si sa.-1 urmeze. A nu-1 asculta e a petrece in
nesciinta spre real sea si cu respunderea servitorilor bi--
sena
Multe lucrurl folositore se pot dobandi din citirea predi-
cilor din acesta colectiune, atat de crestinl cat si de preott.
Mat cu sena numerOsele exemple sung forte instructive.
Pe langa acesta, limba predicilor e simpla si We fi price-
puta de oil si tine. Prin urmare, acesta scriere merita a-
terOunea cititorilor acestei reviste
II.
Cuvintari bisericesci de Dr. George Popovicitz, pro-
topresbitar ort. In Lugoj. Caransebef 1898.
www.dacoromanica.ro

102. BIBLIOGRAFIE 1061
Inca b lucrare important& pentru biserica nOstra a unui
preot roman din Banat, doctor to teologie de la facultatea
din Cernauti. Acosta lucrare coprinde 25 predict rostite de
sf. sa de pe amvon in diferite ocasiuni si dedicata e eru-
ditulul What de sciinta si valorosului profesor universitar
Eusebiu Popoviciii din Cernauti, de la care s'a deprins
si Indeletnicit cu sete si -mare dor a se aprofunda In ase-
cjamintele bisericil nOstre ortodoxe orientale romane,.
Cuvintarile par. Popovicla ne area pe barbatul cult si
cu inima calda pentru interesele credinclosilor sM. Unele
din aceste cuyintari cu totul 6casionale ne arata, bac& si pe
barbatul care 's1 Inchina intrega fiinta neamului din care
face parte. Amintesc cuvintarea din incidentul introduceril
legilor politico-bisericesci si pe cele de la pagina 7-25.
Mai mult: acelasi duh se vede in aprOpe tote cult:10.1.11e
sf. sale.
Parintele Popovicit in cuvintul catre cetitori ne spune,
ca buna primire si apreciere '1 va servi de Indemn a con-
tinua cu publicarea si ca eventualele scaderi si neajunsurl
sa fie considerate ca defecte Inherente marginirq omenesci!
Cuvintarile par. Popoviciii afara de cate-va scaderl de
limba sunt forte meritoriI. Preotil si credinclosiI numal fo-
lOse vor putea. trage din citirea lor. De aceea, le recoman-
dam cu tot dinadinsul mat cu soma pentru bibliotecele
parohiale. Lucrarile bune trebulesc apreciate! Barbatil corn-
petentl trebulesc incuragiatl!
G....
--.............§Cy
www.dacoromanica.ro

103. CUVINT
Pronunfat de Iconomul lie Teoclorescu, Parch al Bis. Anna
Sf. Ion Moldova& din Capitala la punerea Notre% fundamentals
a bisericii Amza, care a avut loc in diva de 6 August 1898.
Bine-cuvinteziL pe eel ce to bine-cu-
erintezi Dome si sfintesce pre ceT oe
ilubesc podoba easel tale,.
lubiti Auditor',
Romania, scumpa i Iubita nOstra Sara, ca tOte lesrile
din lume, are un scop de ajutis, are o datorie de implinit.
Acest scop acesta datorie nu se 'Ate lnsa ajunge de cat
numal atunci, cand ne ingrijim de fratiI notri, luminandu-I
cu lumina cunoscintel de Dumneclet. i facendu -1 sa cunOsca
cine sunt, de unde yin, unde merg §i ce au sa faca, cacl
numal cine este ast-fel luminat Si numal cine lucreza sub
conducerea unel ast-fel de lumini, lucreza In adever pentru
bine, pentru datoria sa.
Ac6sta lumina a cunoscereI de Dumneclet., mal mult de
cat -orl unde o capita omul In biserica i acesta este mo-
tivul pentru care se i numesc fericitl, fondatoriI unor ast-
fel de locaprI, pentru c5 el In mod veclut, din dragoste
catre Dumnecleu i catre luminarea semenilor for se supun
pe el personal la diferite lipsurl §i privatiuni, spre a ridica
i
si
si
www.dacoromanica.ro

104. CUVINT 1063:
locasuri Dumneleesti, In car' sa invetam temerea de Dum-
neaet si adeverata lul cinstire.
Not Romani', ca urmasi at eroilor de la Calugareni, Ra-
hova si Valea Alba, in mare parte, am fost si suntem vred-
nicl urmasl at stramosilor nostri, adica, bunt crestini si bunt
roman', gata de a apara Religiunea parintilor si Tera nOstra
si de a ridica cat mai multe locasurl divine, spre a se prea
mari in ele Dumneleti.
yodele de piste ast-fel de Romani, gasim pe frontispiciul
tuturor bisericilor din Cara nOstra, gasim cu acesta ocasiune
in persOna bunilor crestini, vrednicii de amintire *at!, Ni-
colae si Dimitrie Darascu, earl cu o deplina dragoste si cu
o pornire adeverat crestinesca, ati ridicat pe tang biserica
Sf. lOn Moldoveni si biserica limza ce acum se recladesce.
E caracteristic faptul ridicaril acestor doue biserici, care,
descris, va aduce multa lumina asupra numirilor ce li s'a
dat si va cere dupe Wta dreptatea o modificare in acesta,
privinta.
Fratilor, Biserica invetand pe credinclosi, formeza prin
acesta partea intelectuala a omului si -1 perfectioneza, In-
multindu-I cunoscintele cele adeverate despre DumneVeti.
Precum prin lucrarile cultulut Biserica perfectioneza partea
sensibila a omului si-I desvolta bunul simt in directiunea
frumosulut si a sublimulul, Pacendu-I ast-fel, ca si pe calea
sensibila sa se ridice la DumneVeti, tot asa pe calea inte-
lectuala ea 11 conduce la Dumneleti, it face O. cunosca ca
acest DumneleA este creatorul si conducetorul sett si ast-fel
pregatit, cu multa mandrie striga: tDomnul este Dam-
neddi si nu este Damneder mare ca Dunmedeul
nostruu. Partea intelectuala ast-fel desvoltata, ar fi facut,
ca partea moral/ propriu Visa, vointa omului, sa, fie neatinsa
si neperfectionata, data Mantuitorul si Domnul nostru Iisus
Christos n'ar fi dispus, ca biserica prin misterele ei, prin
actele sfintirei, sa transforme chiar voia omului, partea psi-
hica a lui, care este de o mare importanta intru cat -re-
guleza tote pornirile omului pe cat se afla in viata.
gasim cuvintul, pentru care biserica pune un pret asa de
mare pe actele sfintirei in raport catre credinciosii sei si
aci gasim motivul care a determinat pe fericitii ctitorl ai
acestor biserici Nicolae si Dimitrie Darascu ca sa cheltu-
Ad,
www.dacoromanica.ro

105. 1064 CUVINT
esca, o parte din averea for cu ridicarea acestor doue bi-
sericl si sa lase apol o alt parte pentru intretinerea lor.
Dimitrie Darascu hotarit de mult ca sa ridice o biserica,
se afla trite° calatorie si trecend prin o padure gasesce In-
tr'un copaclii o iconita cu capul Sf. 16n Botezatorul, pe
care o consider& ca trimisa spre paza, in calea sa _de Dum-
neclea.
Sose0e sanetos acasa §i Incepe in anul 1795 biserica
numita Sf. 16n Moldoveni, cariea 'I alege hramul, cliva ser-
baril 29 August, and Biserica serbeza taerea capului Sf. I6n.
Se numesce Moldoveni acesta biserica, pentru ca frail
Darastl ar fi fost din Moldova, precum sustin unit, sail
pentru n& cartierul acela .ar fi fost locuit, In majoritate de
Moldoveni, precum sustin altil.
Din actele documentale pe cari le poseda biserica si din
cari fac acesta descTiere se vede, ca Nicolae Darascu re-
mane mostenitor al fratelul seu Dimitrie §i se hotaraste ca
si fratele sett la ridicarea unul locas Dumnecleesc. Pana ca
el WO Indeplinesca dorinta Insa, se bolnavete si teman-
du-se de un desnolamInt fatal, care de cele mal multe orl
urmeza dupa maladil acute '§I scrie diata sa, pe care o
poseda biserica si prin care Invade cu multa dreptate a-
verea sa la rude §i insarcineza pe prietenul set, boerul
Amza, ca pe local acesta, care era viran, sa ridice dintr'un
anumit fond o biserica, careea 'I lass spre Intretinerea sa
si a bisericei Sf. I6n Moldoveni nat0a Cretu-Vizure0 din
judetul Ilfov. Lucrul preveclut de el se intampla, el more §i
prietenul sea Amza, de buna credinta fiind, incepe biserica
pe care o termina In anul 1810 da ca patron Buna-
Vestire. Biserica ast-fel ridicata, cu micl reparatinnl a du-
rat pans in anal. 1846, and in urma incendiulul de care
a fost cuprinsa i se face o radicala restaurare cu care a
durat apol pana In anul 1875, and prin staruinta D-lor
Epitropl de atunci Gr. Galasescu si G. Urmuzache si a preo-
tulul paroh Androne 'i se face o reparatiune cu
care a putut dura pans ac i, cand cu avisul Intregel enoril
s'at inceput lucrarile pregatitOre pentra reconstruirea el si
grade staruintel D-lor Epitropl Gr. Galasescu §i Petre Bar-
bulescu Indeplinim asta-cll actul solemn al punerei pletrel
fundamentale dup, planurile executate de DI. Arhitect Al.
radicals,
ei'l
www.dacoromanica.ro

106. CIJVINT 1065.
Savulesett a acestui mares: si frumos local Dumnecleesc, act
care Si smereniei mele aduce multamirea sufletesca a omu-
lul, care 'vs -a indeplinit, pe cat a fost cu putinta, datoria..
Istoricul acesia in acesta cli mare pentru not, 'rni da
prilejul ca s& ridic o cestiune de drept pentru eternisarea
memories fericitilor etitori as acestel biserict Nicolae si Dim.
Darascu i sa cer, ca totl enoriasit eI sa vina alaturl ca.
mine si sa mijlocesca lnaintea D-lui Primar schimbarea nu-
melui acestel biserici din Amza In Darascu, adeveratul fon-
dator, din al caruia avut se ridica si se intretine biserica.
Cu dorinta, ca actul savirsit de fratil Darascu, sa prinda
radacina printre Romani si tot mai mutt sa se arate In
afar& pentru binele si prosperarea religiunei si a Patriel,
Romane, termin cuvintarea mea strigand:
Tralasca M. S. Regete Romaniel Carol I, M. S. Regina
DOmna Elisabeta cu augusta Lor familie.
TrMasca I. P..S. Miiropolit at Ungro-Vlahiel si Primat al
Romaniel D. D. losif Gheorghian.
Tralasca Inaltul Guvern. TrMasca Dl. Primar al Capitalei..
Tralasca intrega enorie a bisericil Darascu, numita pans a-
cum Amza. Tralasca Ortodoxul popor Roman vecinica
fie amintirea fericitilor ctitorI, Nicolae si Dim. Darascu, Amin..
0 0-
T
pi"
www.dacoromanica.ro

107. VARIETATE BISERICESCA.
Un spirit pios, cu imaginatiune vie i fecunda, patruns
Ins& de ceea ce trebue sa faca omul aci pre pament pentru
a se Invrednici de imOratia cerurilor, a compus urmatO-
rele reflexiuni sub titlul calatoria la cer, In care face o
curiOsa acomodare a virtutilor evangelice, cu modul cum
ar calatori omul la cer, de ar fi cu i.utinta, prin marea
inventiune a timpulul, drumul de fear. Dam In traducere
mai mult ca curiositate aceste reflexiuni:
CALATORIA LA CER.
Aceea ce trebue sa faca fie-care cretin in fie-care 4i
in WA viata sa, sunt cuprinse In urmatOrea expunere des-
pre biletul calatoriel la cer:
(Biletul se vinde la agenda pietatil).
Pentru Inlesnirea celor ce voesc a calatori la cer, li se
,ofera pe scurt urmatfirele informatiuni;
Drumul de fier la ceruri.
Plecarea: in fie-care moment.
Sosirea: cand va bine-voi Dumneciett.
li
www.dacoromanica.ro

108. VARIETATE BISERICESCA 1067
Preful biletelor:
Clasa I-a (tren accelerat).Inocenta si martiriti sail per-
fecta implinire a virtutilor evangelice; in deosebl inocenta
si supunerea, spiritul abnegatiunii la dragostea catre Dum-
necleil.
Clasa II-a (tren direct). Penitents, credinta. In Dumnecleil
si desavirsita implinire a faptelor bune, rugaciunea, postul
si milostenia.
Clasa III-a (tren ordinar).Pazirea preceptelor dumne-
cleestI si ale Bisericil; implinirea datoriilor catre apropele.
Clasa IV-a (tren special), Penitents in ceasul mor(ii, ru-
*lune pentru ertarea pacatelor.
Observa ri. 1) Bilet pentru dus si Intors nu exista ;
2) trenurl de placere nu exists; 3) copiil ininorl, a caror
Inteligenta n'a ajuns la maturitate, calatoresc gratis,este-
destul ca el O. apartina in sinul Bisericil;-4) calatoril sunt
rugatl sa nu is cu sine nimic alt de cat faptele cele bune,
afara numal data nu voesc O. li se intample intarglierl sad
pierdere de tren ;-5) la fie-care statiune se lag calatorl;
6) fie-care bilet, pentru a fi valabil, trebue sa. Ode stam-
pila harulul sfintitor.
Pentru inlaturarea bOlelor si epidemiilor in timpul tilde-
lungatel calatoril, calatorul trebue A alba. cu sine radaeina
credintei inverglita si foile sperantel, flarile cele mirositOre-
ale lubiril, crinil curateniel, mirtul abstinentel si lemnul
cruel TOte acestea sa le lege manuchlg cu ata blandetel;
sa le puns In vasul rugaclunil, sa le barn. la, focul lubiril
i sa le stropesca cu vinul harulul sfint si cu apa metalica
a smereniel, acoperindu-le cu acoperemintul tacerel. Cala-
torul sa lase tote acestea, nOptea, la lumina cugetarii si
sa la din ele in fie-care dimineta si In fie-care sera o mica
portiune si sa fie sigur ca va avea viata indelungata, sa-
natate desavirsita si intrare sigura in imperatia lul Dum-
neleti.
www.dacoromanica.ro

109. 1068 VARIETATE BISERICESCA
Pentru ca sa trecl prin bite vAmile pan& la casa lul
Dumnecleti, leg de desubtul saculul tea de cAlltorie sme-
renia, de-asupra ascultarea §i maY prests de tote .rugaciu-
nea; to urMA umple golul prin mortificarea pasiunilor §i,
dupe vel lua umbrela 1ubirii, mergi drept spre casa lui
Dumnecleti. Apropie-te de scaunul marturisiril §i acolo ara-
a-0 biletul t64 de drum pentru care trebue sA platescl cu
fricA §i cutremur tot ce ti-se va cere. In urmA, vizeza-1 cu
numele lui Iisus Christos in sftnta tmpart4ire si mergi li-
n4tit in drumul teti. Dandu-ti acest sfat, to salut §i sper
ca ne vom intAlni de sigur in ceruri.
D.
(Tra ductiune).
cell
www.dacoromanica.ro

110. DONATIUNI.
Chirlarchia Dunarel de jos, adnoe multumire public. locuitornlul Gh.
Magi Ve lin si Gh. Costea din parohia CAramanchioi, judetal Talcea,
earl sit oferit Dentra blserioa on serbarea St M. M. Gheorghe din 4isa
parohie fie-care oate o particle sfesnioe marl de 1e nn in valere de 30
lel Rereo n ea. -
Chiriarchia Dunarel de jos exprimi multumirl D-nel Aneta G. Ne-
.guleson din comma Cogelao, Metal Taloa, care a bins -volt a darni
bisericel Inaltarea Domnulnl din parohia Inancisme, clisul Wet, o pe-
redo procovete negre In valor° de 12 lel.
Chiriarehia Dunarel de jos, adnoe multnmire public& D-nel Smaranda
T. Timaacann, care a Wait pentra biserioa din parohia Cern, jad.
'Tnloea, un prea lrumos acoperemInt pentrn tetrapod.
Chiriarchia Dnnarel de jos, shoe multumirl D-lul Gh. Vasilin din,
nrba Mahmudia, oars a &trait bisericil din parochia Bestepe, jud.
'Wen, 0 candela de argint In valor° de 30 lel, preonm Ql D-lni P.
Pavel din g.isa paroohie, care a oferit, tot pentra numita bisariel o
candela de argint In valOre de 50 lel.
Cucernloul paroh V. DrAghiein al bisericil parohiale on hramnl St.
Imp6rag din comuna si parohia Lucia', plasa Ba1ta-1alom4a, judetul
Ialomita, donand antel biseriol un Oralogin-Mare, tin Apostol. o Pa-
nahid6 o Randulala a Proscomidil $i 64 Predict Epitropia n adnoe
,multumirl publics.
www.dacoromanica.ro

111. 1070 DONATIIINi
Din partea Sf. Episcopil a Mac:11°r se aduo oildurbse multumirl per-
sonelor mal jos notate, oars au contribuit la eumpirarea nnul rand
compleot de yeqminte preotesitl In valore de 201 let pentrn biserica
fatal on hramnl SfintnInl Vasilie din paroohia Poieneqtl,
judetul Vaslul Si anume : Preotulu! N. lama qi D-1111 N. Bu$ila, cars
aft contribuit on oath 20 lei; Dior D. Stratulat, Gr. Antonaohi, Gay.
Muntenn Qi O. Toma, oars ail contribuit ea 'cite 10 lei; D-lor N. Popa,
D. Barzn, Sam. Mande, Gay. Apostn, Gh. Antonaohi, 0. Velisca, C.
Braze, Gh. C. Toma, D. Ghirasi, Gh. Catarvma, I. Negruq, D. Gavri-
leson, D. Luca, C. Man, V. Toma, D. Tndur, V. Stefan lordaohi, I.
Burp, Gh. Th. Ghirase Ioan Campanu, earl ati contribuit on cats
5 lei; D-lor V. D. Ghirase qi Gay. G. Ghirase ou otite 3 lei;
Man Petraohe Ghirase on cite 2 lel qi 50 ban! ; D-lor
Gh. I. Jugoreann, Drama, Gr. Tadur,: Gh. Dranoa qi V. Stratulat
ou cite 2 lel.
Chiriarehia Dunarel. de jos, exprim5, umItumirl poporenilor biserioil
on aerbarea Sf. Voevorg din paroohia Rogoienl, jnd. Covurlul, earl ail
bine -volt a proms, (Ilse! biseri el urmitarele objects de neaparata ne-
oesitate anume : Repararea sf. Potir, o coPie noug o lingnritA de-
argint, o steluti nova de argint, don5 ran.durl de aoopereminte pen-
trn et vase, un ohivot de a Tint de China qi una cadelnit& de ar-
gint.
Din partea Sf. Episcopil a Haqilor se aduc caldurbse multnmirl
D-lul P. Sp Topale, mare proprietar, oars a contribuit on soma do
lel 3900 la reparatinnea biserioil en hramul Naqterea Maicel Domnsaal
din paroohia Chitoo, judetul Vaslul, precum qi preotulni paroh Qi tu-
tnror enorialiloc aoeiel patoohil, oari ail contribuit la reparatiunea
aoeleaal biseriol on soma de 1417 lel qi 10 ban!, on facerea a 213-
salahorit on carat qi 193 Ole on palmele.
Chiriarohia Dunlirel de jos, exprima multumirl lanitorilor mal jos
notatl din paroohia Putuohiaia, judetul Covuriul, oari all bine-volt a
contribui la oumArarea oirtilor de ritual necesare biserioil on hra-
mul Sf. N.M. Gheorghie din clisa parochie. dapil onm urmezi :
Parochul Gh. D. Lair, Tema Alexandreson, Gavriil Bortun, Ioan
Felea. Paton Zaharia Qi ban Dogarit. eate 20 lel. Nioolae N. Felea,
Ioan N. Felea, loan Gh. Neagn §i Ivan Calinichie ciao 10 lei. Nicolas
Ropotan, Oh. Boilun Dimitrie V. Iamb oftt e 5 lel. lordache P. Pa-
nait 4 lel. Gh. I. Milligan 3 lel. Grigore Podaqoi 3 lel. Gh. I. Pavel
4 lel. Nioolae I. Pavel 5 lel. Ion* Pavel 3 lel. Safta V. Craolun 4
lel. Ion Muntem, Stefan S. Muntenn, Cezar loneson, Ion Preda, Oh.
T. Panait, Teodor Stan, Gh. A. Felea, Iordaohe Croitorin, Eni Oh.
Neg-n, Nioolae I. Fiona, Nioulal St. Paton, Ion Stoioa. IOn T. Morarin,
Ion L. ItIorariu, Constantin Mazitrarin, Costaohe Murat, Constantin Di-
pl.Racova,
11.
411e
Ql
@i
D-lor
Simion si
Ii
www.dacoromanica.ro

112. DONATIUNI 1071
mitriu, I6n D. Morariu, Nicolae Ciobotarill, Ion Jordan. Andreiti Toma,
'Grigorie Fo lia, Tanase Pohonta, Ianon tangs, Pavel Parvu, Constan-
tin I Folia, 16n V. Agachi, ion V. Gain, Ion Baba, Pavel Stan, 0.
Stan, §tefan Morariu, Paton Zamflr, I6n T. Pogoni, Dim. Mantenu, 1.
Ciobotarift, Petrea P. Floria, §tefan N. Mereor, Ion Gh. Preda, tog a-
oefitia alt dat fle-eare eate 2 lel. Vasile Jalbit, D. N. Chirill, Chiriae
Floria, Gh. I. Floria, N. D. Cartons, Constantin V. Zaharia, D. I.
Morariti, Nioolae MorariA, !petal Mangan, Alexandra Mdse. I6n T.
Gheorghita, Teodor Pam, Teodor Morarift, Constantin Gh Morariti,
acestia eii dat fte-care alto 1 let
Chiriarchia Dullard de jos, exprima multumirl D-1111 Mtail Sa-
ne si sopPI sale Veronla preoum si D lui Ghittl, Roman si sotiel
sale Ana, ambit din Galati, earl alt bine-voit a contribui primal on
soma de 40 let; Jar secundil de 10 lel, pentra pieturd iconelor Prea
Cuviesa Parasoheva Sf. Martir Haralambie de la frontispioinl bi-
serioil Prea Cuviesa Parasoheva (Sf. Vinerl) din urbea
Din partea Sflutel Hpiscopil a Hu§ilor se aduc ellldur6se multamirl
urmatOrelor pers6ne : D-lor Vasile 0. Grucenu si Dimitrie Iliesou pen-
tra oa all Unlit bisericil pttrochiel Basga din judetull Faloiti, o evan-
gelic, o panaohida un sinodio. D-lor Vasile Bejan, Gavril Owing si
Stefan Nanta, pentra ott at Unit biserioll parochial 3t$nilesoi. cloud
prapore In val6re de 40 lel, un steag In val6re de 25 lei o io6na
a Domnalul Christos In val6re de 24 lel. D-111 Vasile Marin, pentra
oft a damn biserioil parochial Bozlea an rand oompleet de vestminte
preotesol In valor° de 200 lel.
Se adno maltumirl pu.blice parodienilor din comuna Poiana Vdrbilaii
jud. Prahova, oars all Wait biserieil Sr. Dumitruidin numita comuni,
bad pentra Imprejmuirea curtil el §i anume : Constantin Ionesca 105
lel 60 banl. Nita G. Frenculeseu, primar, si C. Ioneseu, notabil, pro-
dusul balulul din sera de 12 Noembre 1895, (limit In folosul bis.
on adresa primatiel No. 805, 80 lel. Christaohe D. Mielesen 30 lei.
Preotul I6n antonesen 20 lel. Thoma Manama 20 lel. Nieolae L Ivan,
Nieolae Savaleseu, Costache Popeson, Matache Freneulesen, Dumitra
D. Magheru, Stan I. Dutu, Costaehe Duttl. Dima si Ghlta Anghel,
fie-care cite 10 lel. Nita Parasohiv Vasile Paraschiv Vlad eate 8
lel. I6n N. Gornenn, Alexandra Bodu, Constantin Badea, Petre N.
Popa, Samfir Petraohe, Petre N. Tronarin, Anastase I. Built, Dimitrie
Alexandreson si Alexandra Dumitraohe fle-care cafe 5 lel. Stelian N.
Tronariu, Vasile D. Slanieenu, Vasile Wen, Nioolae Tronariu, Vasile
P. Predoia qi Zoe Dobre te-care ate 4 lel. Nit6, D. Chiriti, Ghita
Arvatu, Noise Parasehiv, Nicolas Vasileson, Ghita Dragomir, Ion*
Mihalache $i Constantin Matheitl, fLe-care cite 3 lel. Alexandra An-
ghel, Nae Freneulesou, Voioa D, Gogan, Toma Istrate, Stoics. N. (a-
nent; Alexandra Gornenni Fan Voieili, Ion* Dinittl Alexandra L
Galati.
of
rid
si
Nita
rii
www.dacoromanica.ro

113. 1072
Dutil, Christache G Locustoit fie-care Gate 2 lel. Fan D. DuVn 1
let 35 banl. Ion* Apostol Ch 11.10 1 lel Nieolae 1. Stan Stoicanoia
1 let.
Dl. Constantin Ulm, din satul Dienet com. Panceittl, jud. Baal,
darnind In malaria decedatel sale Bata, bisericel Si. Voevoill din pa-
rohoia Piineeatl. nn rand veminte preotaqtl, de adamasca de matasa
in valore de 100 lel, D nele Maria Gh. Rap i Ecaterina Opri-
gam, daruind bisarical parochiale Prea Cavi6sa Parascheva din a-
ceeml parodie, cite un lavicer de land in valke de ante 8 la, li
se aduc multamirl prin publioitate.
DI Gh. Borisov, proprietar din nrba TarguOcna, jud. Bacat,
ruind bisericeI filial° Sf. Gheorglis din satul Helegiu, com. Drliguse§ti,
acel judet, un rand veminte de valor°, i 140 aduce multamirl public°.
Dl. lon Macoveiti, din comma Brotenl, jud. Roman, prin testamen-
tal antentificat de anon Tribunal al jadetulul Roman, lasand bisericei
filial° din aotuna Tasoani din del, numita comma, Val ogOre de pa-
mont arabil, tate In °Alma de 78 prajinl, In a caror stapanire nnmita
biserica a @i intrat deja, i se Mace multumirl publiee numitniul do-
nator.
DI. lanon Popovid. proprietar In comma C1125,nescl, jud. MehedinV,
a legat an pale 12 Minee nod pentru biseriea filiala an hramnl In-
trarea In Bisiserioa din am loualltate, pentrn care 1 se actin° mul-
tumirl publics.
Dl. C. G. Vernescu, proprietern1 mollel Baia de Anima, a da,ruit
parochiale an iiramul Sr. Voevocil din Baia de Aran* eine!
chilograme lumfnarI de cora de stup, tre1 chile not -de lemn, jumnate
chilo !mina dona wadi per dole de atlas de mata46. pentrn lc&
nele Maid! Domnuln ai a Doninulul nostril liana Ohristos, mal in
nr a a ma! Wait 6 Anagram° Inciinarl de cera dona °anagram°
untde-lemn; pentru mate ofrande donate de ultra piosul donator i
se aka caldur5se multamirl prin pnblioitate.
Dl. Gh. Constantin, din Bucuresel. bine-voind a damn bisericil pa-
rochiale, Adormirea, din eorn-na Fete4t1 judetul lalomits un rand
complain de odajdil preo-teiti In valor° de 100 le!, o cruise de argint
40 lel o colimvitra de arama 40 lel, i ae adnce multnmirl prin
publicitate.
Prea °avian' Arhimandrit Gherasim Saffirin, darnind biblioteael
parochial Coatescl, jud. Vil ea, Istoria Romanilor de A. D. Xenopol,
In 12 volume si. T picul bisericeso, In donti broquel, karat de P. C..
Sa, I se aduce multumirl pnblice.
si
da-
bisericil
si
$i
gi
qt
www.dacoromanica.ro

114. DONAT1VNI 1073
LoonitoriT din oomuna Cuouruzu ati oontribnit si at stelae soma
de lei 302, onmparand don costume odajdil pentrn biserioa parohiali,
in oostum in valere de lel 120 si pentrn biserioa filial& nu oostum
in valere de lel 120 si redid de 101 62 ail onmparat !cart! biseri-
oestl ed tla Sfintulul Sinod pentrn biserioa Oda. D-na IOna 0. Pai-
chide a darnit bisericil paroohiale 3 pereohl perdele de retea si nu
masa, pentrn care se adno multnmirl publics.
Epitropia parochiel Potlogi din judetn1Dambovita Once milt-min
pnblioe D-1n1 N. Dobreson, arendasnl moqiel Potlogi, pentrn oft a U-
nlit bisericil nn epitafir In valore de 110 lel.
D-na Sevastita Mavromati, proprietarOsa motile! (amnia! Brostenoa,
dardind biserioil aceln1 oaten nu rand acopereminte pentra slid&
vase In valere de 25 lel, i se adnoe multnmtri publics.
Se adno multamirl publics pereonelor mat jos notate, cad al flout
donatinni biserioilor parohiale qi filial° din paroohia Plevna, judetul
Ialomita, gri ammo: Mirea Constantin, nu pat de lemn pentrn trans-
portat mortil oostand 16 lel. Gh. Paslire, (lotto felinare on coda de
lemn 10 lei. Gh. Popa Damitru, o pereohe perdele de retea 20 lel.
Ana Dumitrn Gia, o candela de metal 10 lel. Iamb Tomeson 2 lel.
Mib ail 0. Eneson 5 lel, Ghita N. Ursoiti 6 lel, Stoioa Chrietea 3 lel,
Ion jt, Caraman 10 lel, §. Cradaneson 2 lei, Gr. Ioneson 5 lel, Ianon
Pavel 1 left. Petraohe Tudoraohe o pereche vestminte preotesti 265
le, Idem in steg 60 let, Apostol Tans°, o pereohe perdele de bo-
rangio 20 lei, Parohul D. Paraschiveson, 4 penal perdele de oreton
20 lel, Alen Radnoan, o fe,tti, masa de borangio 20 lel, Mirea Con-
stantin, in pat de limn pentrn des mortil 16 lel.
Parochia bisericil Adormirea Mabel Domnnlul din oomnna Marti-
nest!, educe oaldur6se multumirl D-1n1 Alexandre A. Plagino, pro-
prietar, pentrn 05, a darnit biserioil parochial° 100 lel, si feolornl
D-sale Gheorge 20 lel, earl ban! eat. Intrebnintatila facerea until za-
plaz In fata bisericil parochiale. Asemenea se adnce multumirl pnblioe
tnturor loonitorilor inohinatorl la biserioa paroohiala In numilr de
161, o.ri ail oontribnit la faoerea until Felon qi nun! Epitrafir de
matase In valor° de 150 lel, preonm qi loonitorilor Inohinatorl la bi-
serin filial& din ofttnnul Tatarann on hramnl Sf. Nioolae, oar! all
oontribuit la faoerea tint rand oompleot de veqminte preotest1 In
val6re de 140 lel.
.1Din partea Mite! Episoopit a Husilor se adno oaldnrose multamir1
Nu' Simeon Alexandreson, domioiliat In orasul Barlad, pentrn oft a
Biserica Ortodoxi RomAuL B.
www.dacoromanica.ro

115. 1074 DONA71UNI
&trait biserioil filiale 011 hramul Sfin Iii Voevoql, din paroohia Son-
dresti, plasa Corod-Peresehiv, jadetn1 Tatova, nn rind oompleot yes-
mint° preotesti de adamasoi matase in va16r de 240 let
D-na Smaranda Braila, a Unit biserioel paroohiale St Treime din
Targn-Oona, judetal Bitola, o sob& de tool, o perdea de pinza naVo-
Bala qi o poll la ioonostas de oatifea mute on fir si brodirii, oos-
tfi.nd tote 8 1.!; D-1 Gh. G6g5 on sotia sa Elena, all float nn aro $i
ioonostas de fer, care a oostat 150 lel, tot la aoea biserioa ; si D-1
Ion Lazareson en solia sa Ana, aii Mont biserioil filiale Sf. Gheor-
ghie" nn °du pentrn oor Qi zngravind bolts, biserioil, pentrn care
ail oheltnit soma de 150 lei, pentrn aoeste fapte pi6se se wino mul-
tamiri pnblioe tutnror donatorilor.
D-1 Mail Stalin', tidal statiei 'vest!, din judetn1 Tend, .darnind
biserioil Onvi6sa Parasoheva", din paroohia Dieoheni, oomuna Bueesti,
aoel judet, Tina perdea do plus de matase, on o draperie de atlas si
garnisita on fir mit frangnri si canal, In val6re de 140 lel, i se
adnoe oaldnr6se multamirt
D1 Nicola° Borani4, din oltnnul Greblesti, comma Caineni, jade-
till Argos, binevoind, a oferit biserioel fW.ale St Nioolae din ace! oa-
ten soma de le! 800, on testament olograf, pe eare 1-a si ineredin-
lat In mina Epitropiel °data on aratata Barna si In oonditinnea, ea
jamatate din prooente sli, se dea preotilor pentrn pomenirea sa sijn-
matate ajntor In eheltneifie biserioilor din parohie. Pentra care fapti
pi6sa se adno multumiri pnblioe.
D-na Eoaterina V. Timis din Botosanl a donat biserieei Sf. M. M.
Voevojl din nrba Botosani nn rind vesminte preopsti de oatifea ne-
gra In val6re de 150 lei. Poporenil biserioel Sf. M. N. Voevoril all
Pout nn rind vesminte preotesti si un rind aoopereminte pe St vase
de adamasol de matase In val6re de 200 lel, preonm si Tina masa
pentrn pangar In val6re de 8 lei; kr D.1 Costaohe Dimitrin tot din
aoea parohie a donat biserioil an stihar preoteso in val6re de 15 1.
Pentru asemenea fapte Wee Ili demne de imitat si de altii, li se a-
duo multnmiri pnblioe.
,Din initiativa rliposatnlni preot Gheorghe Popoviol, foetal paroh
al oomnnel Belida, judetal Roman, Ili a D-lor Dimitrie Strolan, easier
onorillo (aim deoedat), Gheorghie Tadi, Gheorghie Stroian, Iordaehe
Prioopi si Theodor Pletosn din Sada, s'a Inoepat, In anal 1878, cli-
direa and biserioi on patron! Nasterea .Dialoil Domnalni" la oimi-
tiral meld commie, oare s'a terminat In anal present, on ajntorta per-
s6nelor, aratate ma! joe: Foetal parch Gheorghie Popoviel, a darnit
prodnotul a 4 filet semanatnra (papnloi) pe o vara din care, on tim-
pnl, prin speonlarea hi de foetal easier Strohm a'a Drina soma de
www.dacoromanica.ro

116. DONATIUN1 1075
2677 le! 5 b. Loonitoril omelet oomunl, ati Wait venitul de pe drop-
tul da &ran, pe 5 ant, din care s'a inoasat soma de 2937 lei si
50 b. plus 456 lel 35 b. dati de nnmitil loonitorl prin analogbie
$i de la diferite pers6ne s'ati adnnat 270 lel Qi 25 ban!. Snma total&
Sind data, on Imprumut, de easier s'ati inoasat oa prooente 2519 lel
ei 20 bans; on aoeltia Ai on capitalul adnnat, roposatul Dimitrie Stro-
Ian, Hind arhiteot a incept luorarea $i a terminat t6ta, olidirea
biserioil afar& de mobilierul neoesar, vasele sfintite, cartile Qi veemin-
tele, pe oarl D Stroian, nu lea rant face din omit oil in 1896, a
fnoetat din via% Mal departe, lnorarea, a foot oondusi de aotnalul
paroch Sachelarul Vasile Lazar, care on ajutoral capatat de la looni-
toril oomunel, Yn sum de 1600 lel, plus 1700 lel din budgetul oo-
mnnel, pe trel an!, a flout si rugravit oatapetezma, oare a eostat
3200 lel; Jar on prisosnl de 100 lel s'a Mont un podet pests paranl
de dinaintea biserioil. Ca 300 lel aunt! de la personele oar! rgma,
sese datore Din! D. Stroian, tot pentrn biseriol, s'ati Mont stranile
noile interiare. D1 Panaite Doniot proprietarul mooiel Valea Tirsu-
lnl (Roman) a graft in ourpan pentrn atarnat oandelele in fats oa-
tapetezme!, in val6re de 200 le!. D-1 Dimitrie Dominte, din oomuna
Coza-Vorla (oaqtigatorul lotuln! caul mare de 50 mil lel de la Iota,-
ria Fanotionarilor public!) a darnit 1500 let, on cart s'ati onmparat
vegmintele, oartile, of. vase oandelele neoesare ; far Costaohe, Sul
lul Dimitrie Dominte a &trait 1080 lel, on care s'a onmparat tin do-
pot. Se adno oaldurese multumirl prin publicitate atat donatorilor oat
initiatorilor pentrn aoeste fapte laudable demne de imitat de
toil oregtinil.
D -nul Gh. Haralambie imprennit on sotia sa Iona ail darnit biserioil
din oomuna Novae!, dono pereohl perdele de matase, pentrn loonele
Imparate§t1 Qi o icon& a Inviere! Domunlul ; de asemenea Dl. Nicolas,
din oapitali, inpreuni es soda si Constantina, aft damn tot amid
biseriol o pereohe onnunil §1 34 faclil lumbar' clad curd& of o In-
mInare ca de 3 -ohilo pentra egitul on sfintele dared, pentra care 11
se adno multamid public°.
Chiriarohia Dullard de jos, adnoe multumirl publioe loonitorolul V.
I. Postara din paroohia Sabangia, *btu' Taloa, oars a oferit bise-
rioil Until Voevo41 din fliRa paroohie, in rind acopereminte in va-
l6re de 5 lel 45 ban!.
D nil Mihal Litchi Iorgn Hartular, aft &trait Biserioil din pa-
rochia Cotnarl, eel Yalta un dulap In val6re de 40 lel, Jar eel al
doilea nn aroppremint onset in Sr de am pentrn St Potir In valor°
de 100 lel, tar U -na Pulcheria Harhas, proprietary In comuna Cotnarl,
a daruit biserioil din paroohia Horodigtea, din cum. Cotnarl, nn felon
de matasa In val6re de 90 lel, pentra care se adno multamirl olialda-
rose prin publioitate.
si
si
Qi
Qi
si
$i
Qi
www.dacoromanica.ro

117. 1076 DONATIUNI
D-na Domnioa L Antoneson, a dirnit biserioil Oborul iti din
Bnonresol warn perdele de mitase garnite on fir pentru io6nele
pentrn oars i se educe multamiri publioe.
Defunota Alexandrine Rizeeon, prin legatul sgfi insoris la Tribuna-
lul Ilfov, a Meat biserioil Amza 2000 lei In elects, epitropia prin
raportul No. 8 arati of a primit banil de la D-nele Maria Chiritesou
qi Elena G. Th. Ghioa executerele testamentare. Epitropia nnmitel
adnoe lands prin publicitate numitel defnnote, care, thud fn viati
a foot inspirati de fapte pi6se contribniud in infrumns4area biserioil.
DL Stefan D. Constantineson, on male Pasoelul a dirnit biserioil
Alexe din Buonresol an polioandrn mare de alamli oostind 2000 lei.
Chiriarohia respeotivi adnoe prin pnblioitate numitnlui do-
nator.
Se educe multimiri publioe Onoerniculni paroh N. Streoheson
D-lor I6n Hristeson, Ion Amzulesou, I. Florescu, Nioolae Popeson, C.
Ioneson, I. Ioneson, Dnmitrn Ridqu, 16n I. Dumitra, C. 'Urban% Dinoi
I. Stefan, I6n Bojineson, D. Milk Andre! D. &OA Virzarul,
earl ail oferit bisericit paroohiale Sf. Nioolae, parohia jn-
detul Nehedinti, un rind veqtminte biserioelti fn val6re de 180 lel,
Dl. Pinn I. Boiangin, ointiret in parohia Oboga jnd. Romano* qi sotia
sa Iona, aft oferit biserioll filial° on hramul St Dim itrie din numita paro-
hie: alternuturi pentrn Sf, Masi, prosoomidie, ioonostas si masa de pri-
nose, preonm qi perdele pentrn tete iconele din biserioi, pentrn in-
demnarea qi a altora la asemenea fapte i pion, se adno
publics.
Dl. Peride diruind biserioll Popa-Tate din Capitali o ()andel/ de
argint fn valor° de 55 lei qi o p61d piotati pe atlas pentrn Ioonos-
tas, epitropia numitel biseriol fi educe mulVimiri publics.
Numele enoriasilor Biserioil Preoupelil Non!, oar! aft oontribuit la
faoerea until Polioandrn, a until clopot. preonm qi a dono sfesnioe, tm-
ptiritesti pentru biserioa Preonpetii-Noul din Buonresti : Enaohe Laztr
500 1. Frail G. qi M. Cooimeann 500 1. Pr. Eoonom I6n Rusesou 100
lei. Ghiti Rlidnleson 100 1. Ghitli Dumitrescu 100 L Pr. Athanasie
Niooleson 70 1. Tinase Ioneson 200 L Costaoho Cilium 100 1. Di-
mitrie Hernia 200 L Nioolae Musson 100 1. 'Clayton & Shnttleworth
100 1. Radn Manson 40 1. Stefan Vasilof, Lt. Col. Tndoriu, Campi-
Donn Iosef, Vasile Ioneson si Ana Popeson fle-oars cite 20 1. Elena
Th. Augustin 40 1. Drighioenn & C -ie., Ion Patton, Costioi Mihieson,
Rapid Georgeson, Gheerghe M. Oliliraqu, I6n N. BAsvan, qtefan Ma-
Im-
pgrdtelti,
bise-
rid
muletimiri
qi
qi Ion
Obirqia,
muleamirl
www.dacoromanica.ro

118. DONAT1UNI 1077
rineson, tin anonim, D-ru. Eno Chitin, Evdoohia Andreesou, Christea
G. Brntarn, Arghir N. Ghioa qi Dumitru Damitrescu ile-oare cite 20
lel; Parasohiv Georgesou 40 1. Gheorghe Stinson 20 1. Aleou Simlo-
nesou 40 1. Grigore Anastasiade 20 I. Mihalaohe Chiritit 20 1. Con-
stantin Carainaliu 15 1. Nioo lae Diamandeson, State Papaianus, Gheor-
ghe Ba leas, Ghitit Grigoriu, Costiol M. Ca Iltraqn, Dimitrie Pandeleson,
Spin Godela, Stan Ioneson li Manda Gr. Stanon fie-care oats 10 lel.
Petre Ionesou 20 1. Hirjeti 10 1. Enaohe Atanasin, Gheorghe Dimitri-
ade, Christaohe Sliveson, Maria R. Ulan% Lambra Vast liu, Iosef
Iolber qi Anon %a VIduva fie -oars cite 5 1. Maria Vilduva (Dambla-
gleoloa) 4 lel.
111 Grigore Georgesou a vipsit gratis tot materialul neoesar pen-
trn oonfeotionarea unul rind de veqminte national° neoesare Biseri-
oil filiale St Nioolae din comuna Lumniou, plasa Motrn de jos, pen-
dinte de parohia Degeratil in val6re de lel 12. Ion Cara lanu a do-
nat tot Bisericel filiale at Nicolae din comuna Lumnion pendinte de pa-
rohia Deger4l, plasa Motrn de jos, un sfefinio de lemn mare pentru
a sta Magi ioonostas, vipsit in diferite oolorl qi un 1 litru unt-de-
lemn In valOre de lel 25. D-Ora Lelia C. Constantineson a oumparat
qi legat on plele maroohin o evanghelie edit% S-lui &nod In valor°
de lel 22, tot Bisericil 'Male Si: Nioolae din comuna Lumniou pen-
dinte de Parohia Degerati, plasa Motrn de jos, judetul Meheding. Mi-
hail M. Cretan a &trait tot mentionatel Biseriol filiale st Nioolae din
oomuna Lumniou, pendinte de parohia Degerett plasa Motru de jos,
jndetul Mehedintl, una candelL de metal oompleota qi un litre nut-
de-lemn in val6re de lei 6. Pentrn pi6sele D-lor fapte atit parohie-
nil din 41sa oomunit oat qi Epitropia le aduoe numitilor donator! mul-
tumirl public&
D-1 Nicola° Popeson, oftntliretul parohiel Dragomiresol din comuna
Cobia, a dttruit biserioel filial° din otttunul Cipqnna parohia Fr Asinel
comma Cobia-un steg In val6re de 30 lel. Pentrn (west& fapti lam-
dabill epitropia 'I exprimi multumirl publioe.
Loonitorn1 Marin C. Petro a oferit biserioel din comuna Sooetu un
rind veqminte preotoqt! qi laminar! in valere de 125 L Pentrn care
i se adnoe multumirl publioe.
D-1 Vasil° C. Fick administratorul mosiel Sf. Spiridon din Iasi M-
aud donatinne biserioel parohiale din comuna Poroeqtl, judetul Ro-
man, una oadelnitl de argint In valor.) de 150 lel, i se am mul-
tumirl publioe.
.6=
Se aduo multumirl pnblioe pers6nelor mal jos notate oarl ail Wait
mal multe obleote bis. St VoevoJi (Rolm) din Iaql; 74 taburi on U-
lla! entru lumtufirl In val6re de 296 1. On policandru de alami on
www.dacoromanica.ro

119. 1078 DONAT1UNI
12 luminirl in val6re de 80 1 Un triod si in penticostar legate on
piele maroohin editia Sf. Sinod aoiste °Meet° Route de oitre Epi-
tropie. Una oristelnitit de aramtt in grentate de 171/2 kgr. val6rea
65 lei d6rniti de oatre enoriaen1 Grig. Gurandeann ei sotia sa Sul-
tana. tin oeroel de argint on o plesit de am valorea 15 1. dat de D4
C. Vasi lin. Una perdea de atoll negrit pentrn loona Malca Demon lui
val6re 15 lel donata D1 Petra Urziol. Una boort& de ling on alesit-
tad valor° 40 lel, clout& de D4 Ion S. Andrieqanu. Trel prostirl de
broditrie valor° a fie -oltre! de 10 lel, darnite de D-nele Efrostna Fega,
Maria Ion iii Ana Miteson. Una ouvertra de aolaz valore 10 lel de
D-na Maria Agapi. Un gal tureen de lin& (ca ouverturit) valor° 12
lel dat de D-na Maria Edger. Patra perdele de has& donat de D-1
Christofor Faloosohi. Patrn aqternntnr! (litieerl de cas1) Unite de
ne le Maria Ion, Maria Constantlneson, si Elena Constantinesou.
D-na Sora Taohe Temelie Diaconn a Wait bisericil din comma Ste-
fesiti in rind de velminte preoteg! de damaso, literate on fir, in va-
lor° de 100 lel, pentrn oare i se aduoc muItamirl publics.
D-na Luxlta T. Petreson a &trait Maori:el filiale Isvorn din verde
nna pereohe sfeenice impltritteet! de alamit, in valor° de lel 622, pen-
tra care se aduo olldur6se multamirl public°.
Dna Elena G. Mantenn a Unlit biserloel Spirea Nond din capital
donli bonito: Dins Christos qi Main Domunlul, imbrdoate in argint.
D-1 Petrie& Constantineson a (limit o perdea onsuti on mitase pen-
tra nifile impirittesitl; Tar Dna Maria tdarineson a arnit donS de--
nice de bronz ei o lingnriti de argint poleitit. Pentru care li se adno
multumirl publioe.
D-1 I6n Tolleson iii sotia sa Smaranda Ionesou at darnit bisericil
Pres:mpg!! Veda! din Capitals. nna °andel, de argint; Tar D-na Lucia
nna p615. de atlas pentrn ioonostas. Epitropla numitel bis. le adnoe
multnmirl public°.
Chiriarohia Dnnitrel de jos adnoe multilmirl publics urmatorelor
persons din paroohia FigSraln-Non, din judotn1 Constanta, oars at
daruit bisericil din acea paroohie obieotele oe se aratit In dreptal fie-
oltruia qi ammo : Preotul Gh. Popeson, io6na Sf. M.M. Gheorghie, in
valor° de 120 lel ei a Sf. M. mina 35 let Nicola° Sbaroea, ic6na
Mintultorulni in valor° de 120 lel, 0 oadelnittt de aront 35 le!, o
=deli de argint 31 le!, in tpitrahil de oatifea 20 lei, o inoingStere
3 let gi un sfelnio mare de lemn 26 le!. I6n I. Nestor in olopot in
valor° de 436 lel, un baluster de olopot 70 lel ei o WA de otel
45 lei. Gh. Ocheseln ei Agapie Carlin, in policandrn, on 18 Amin!,
in val6re de 400 lel. Gh. 0oheeeln in shwa de argint 40 lel. An-
droll Pete nn of. Potir aunt in valor° de 80 lei qi nn aeoperemint
.
www.dacoromanica.ro

120. DoNATIuNI 107$
de fir 5 lel. Damitrn Pionrara io6na Sf. M.M. Dimitrie In val6re de
120 lel. C stioi I. Comineson ie6na S-tilor Impgratl 35 lel. Data Boi-
tenn, 'mama d'asupra Catapetesmei 40 lel. Gh. Lioitnq ie6na Bane!
Vestirl 20 lel. Constantin Ocheqolu ioona Sfintaltd Apo5tol Petra 15
lel. Nita Ti ein nna oandeli de argint 31 lel. Nieolae 4erban idem
31 let. Manase Cismaln, Mem 31 lel. Gh. Itimnigna nn deflate mare
de lemn in val6re de 26 lei. Ion C. Rtmnioenn, idem 26 lei. Agapie
Cantu, idem 26 lel. Sto tea Stan, idem 26 le!. V. Gh. Vestenu, idem
26 let. I6ohim Floe& nu sfelnio mio de lemn, val rea 12 lei qi Stan
0oheleln, idem 12 lel.- 16n Ursa, nna Evanghelie, val6rea 19 lel qi
Samoil Pitman an Ootoih mare, val6rea 28 lei 30 bant. Ilrmat6relor
pers6ne din paroohia Wilda, jad. Constanta, earl an &mit biserioil
din area paroohie obieotele arltate in dreptn1 ile-oirala, qi amine :
Tinase P. Cazaon qi Dmitri' St. Ifrim nn epitaf, val6rea 150 lel.
Tudor Oprea, an Mineiti pe lnna Aprilie. Vidnva I6na V. Ghioo, &li-
mit pe !nna Maiti. Moise Cirjan una Psaltire. Florea Popa, 1. R. Di-
macho, Negn Maroioi, Petal' Bann qi Manea Gh. lfrim 5 sfelniee de
lemn in valor° de 106 lel. Urmitorelor pers6ne din paroohia Oltina,
judetal Constanta, earl ati oontribait la otimpirarea de oirti biseri-
oeqt! pentra .biserioa din aoea paroohie, on snmele ornate in dreptel
fie-oirnla qi amine: H. Popesou oomeroiant, 30 lel. Damitra Zainea
15 lel. Taro§ H. Chiroorian 20 lel. 'anon Zavergia, Preotnl Anghel
Theodoreson, Cintiretul Ceroel H. NOga, V. Oh. Mita, N. Gh. Marin
qi Ion Oh. Marin fie-care ate 15 le!. Tonoin Iordan 30 lei. N. Mon-
ism 7 lel qi 16n Manea 3 let.
ammelloMIO
. Se adno multumirl public° unmitilor donator! earl all bine-voit a
oontribni la onmpirarea a an rind Sf. Vase pentrn biserioa illiali Sf.
Dimitrie din oitnna Calngireni parohia Gnra-Largulnl, emu. Calngi-
rent kid. Milt. I6n Chirili 10 1. Grigore Tirana', Smaranda Gh. a
Ione!, Ion Vasile Iordaohe qi Simion Iordaohe cite 2 1. Gay. N. a Ploe-
qitel 1 I. 50 b. Vasil° Pirvn 1 1. 50 b. Grigore Oh. Iosnb 1 1. 20 b.
Gh. Vign, Ion _Nana, Gh. D. Borq6e1, I6n Alestarl, Simion M. Popesou,
Gh. Dornesou, I6n Nistor, Ion Popoviot, Vasile Nistor, Casandra Gh.
a Pinta!, The Lnoa, Gh. I6n Roqn, Oh. M. Dob611, Dimitrie Matasi,
I6n Vasile Iordaohe qi Constantin Mime a Luta lie-oare ate 1 leti
Freda I6n Tifeson 70 b. Smaranda Oh. Conti' 60 b. Vasile Grigore
Clnoann, Alexandra Galbaze, §tefan Iosub, *ten Galbaze, Vasile Ro-
tarn, Gavril Mime Gavrilntit, I6n Dumitru Viidana, Gavril Sores, Toma
pram, Gervasie Rusu, Dimitrie popesou, I6n Iftime V. DornOnn, Va-
sil() Luoa, I6n Luca, Vasile Ionitil Glum, Gavril a 16ne1, Ion §tefan
Parjolea, Vasilie Plaesenul, I6n Gavril a Cosmel, Th. Constantin Bon-
tianu, Gh. Iftime a lintel, Oh. Grigorie Spittaru, I6n Dumit u Bors6el,
Irimia Pintilie, Dumitrn Chirilit qi Aftanasie SpItaru ile-eare oats 50
ban!. Gh. Gh. Coromi 45 b. Nionlae Mimi.) a Late! 30 b. Vasilie Chi-
rate 30 b. Oh. Spitarn 30 b. Gh. Carel 30 b. 8 Omen! ile-oare sate
20 ban!, de la mat multi Omen! 14 1. 25 b
www.dacoromanica.ro

121. 1080 DONA TIVNI
Dna Smaranda Gh. Mihalaobe din parohia Baltite01, judetul 1.16mt
a Unlit biserioel on patronnl Sr. Voevocil din aoeeael parohie co-
mud, Balptetiti, un rind ve§minte preote§ti fit in rind pr000vete t6te
aoestea In val6re de 120, L pentru oars i se adnoe multumirl publioe.
D-1 Ion Molotoo el soda sa Anastasia din oomuna urbana Tdrgnl
Frumos, a Unlit bisericel din parohia Buznea, nna io6na Maloa Dom-
nnlnl, on strana el de lemn zugrivitit poleitit in val6re de 360 1.
onm nu polloanudru de alaml in val6re de 80 L pentra care li se
adno multumirl publioe.
D-1 Ion Diaoonul Grigorie, ointiretul biserioil paroohiale on hra-
mul St Nicolae, din comma Celarlul, ijudetul Romanati, a oferit nu-
mitel biseriel un stOg In val6re de 28 lel; Ian D-1 16n Popesou a &t-
rait de asemenea in steg In val6re de 40 lel bisericel finale on hra-
mul Intrarea In Bin id, tot din mew looalitate; pentru multumi-
rea donatorilor qi indemnul al altora, li se adnoe multumiri publioe.
D-1 Petro D. Bova sotia sa Teodora, din comma B1 1, judetul
ftomanati, dirnind biseric el parohiale on hramnl St Dimitrie din co-
mma Leotegtl, plasa Oltetul Oltu-de-sus, *let, o pereehe en-
nuil de for! de grail In val6re de 12 lel li se adnoe ,multumirl pu-
blice.
D-1 Taohe Nita Sointeesou din oomuna Stsfefiti a (Unit biserioil
Nagterea Maioll Domnaal din nnmita _oomunit un ioonostas de lemn
luorat In strug In val6re de 15 lel; Pentru oare i se adnoe miiltii-
mirl
D-1 Petro Radii Spataru sergent de oral In CapitalA, Impreuni on
D-nil Dumitru Ion D amftudi tot din oapitali, aii diruit Biserioil
Adormirea din comuna Ruli-Asan nna once de argint snflati on our
pentru prastol, In val6re de 30 1. Li se adno nnmiVlor molt miri pm-
blice.
qi
qi
qi
qi
&Waal
publics.
qi
g
www.dacoromanica.ro