Documentul este o revistă eclesiastică ortodoxă care discută despre influența religiei asupra societății umane, evidențiind rolul acesteia în formarea moralității și istoriei naționale. Se menționează despre diverse religii și idei filosofice care au apărut de-a lungul vremii, evidențiind conflictul dintre idolatrie și venerația adevăratului Dumnezeu. Autorul subliniază importanța credinței ortodoxe române și a bisericii ca fiind fundamentul moral și cultural al societății românești.

1. /WW/Olf<WMAY
A
ORTHODOXA REANA
Revista Periodica Eclesiastica.
ANUL AL XV-lea, No. 5.
-%P4-6i- TABLA MATERIILOR. 7)4.)C.
Pag. 1
1. Scurtii cuvilntare disc de 1. P. S. Mitropolit al Mol-
dova §i Suceve!
II. Ctvent Panegiric la cel intocmaT cu A postolii Marele
nstantin.
. v. Panegiric la Stefan intillul marele martir al luT
ristos .
vent Panegiric la A dormirea Maker Dcmnulul
Jventare la patima cea Ionia mintuitore a curen-
aT Dumnedeti-k_ multi!
1,1. trecuventare la cele patru discursur!
A. Santa hpiscopie a Pinin:culuT Nord Severin .
III. Mihail logalniceanu
IX. Project pentru imbunatatirea CleruluT mirean.. .
X. Cartea banter Mitropolil a Moldova data Domnului
Dimitrie L-uceveanu
XI. DonativaT .
289
298
305
307
317
324.
331
354
370
376
379
tgitapa ea T'entai aee4eceeke:_o
34. Sir. Princzatele-Unite, 34,
189 I .
//i0I10 ezl,ff6/3-0 47A/-c crA)/"..1
B1SE R
1 v
ATIG-T_T ST_
.
aec..
lokelLI° 1 tCil
SECTIA ISTORIE
tPL
I.
.711
WAY,2
.
III N
- ,-a 4 0
vl
www.dacoromanica.ro

2. BISERICA ORTODOXA ROMANA.
SCURTA CUVENTARE
D1SA DE
P. SFINTITUL MITROPOLIT AL MOLDOYEI SI MEHL
WHIP NANDISTU
in cliva de 20 1110u anal 1891, cu ocasiunea
puneret Metrez fundamentale la noul edificiu al Se-
minarulut Veniamin ce se construe.,ste acum din MU
kingei Mitropolie in Ja;91.
6T- pLizafitaz
Este in genere cunoscut de to omenii cugetatori si
studiosi ca de la inceput pe cand neamul omenesc s'a
inmultit si s'a respandit pe fata pamentului si s'a impartit
In deosebite societati dupe nationalitati, nici o societate
ornenesca n'a putut sa existe fara de .Religiune.
Este asemenea adeve'rat ca diferitele relig:uni de la in-
ceput si Inuit timp Inca in urma au fast basate pe multe
ides gresite si ratacite, dar tote au exercitat asupra ome-
nirei o influents morals si de ordine in viata socials dupe
gradul de cultura F,4i de imblanclire a moravurilor primi-
tive. In acesta opera de imblanclire a moravurilor a jucat
un mare rol din vechime si pgna la epoca aparitiunei cres-
33. Di,
§' LikZ./
1.
www.dacoromanica.ro

3. 290 CUVEVTAREA T. P. S. MTTROPOLIT AL MOLDOVEI
tinismulul filosofia poporelor antice. Dar fiind-ca mai tote
ideile acelor sisteme filosofice eraa basate pel pretentiuni
mai mult sail mai putin personale, egoiste *i cu arnbi-
tiuni pretentiOse care se contra4iceail intro sine, a*a. ca
mai top' call din filosofii antici s'atl ocupat cu ideile a*a clise
filosofice, se pare ea au voit mai mult sesi creeze un
nume nemuritor. Tots fnsa au recunoscut in cugetarile
in scrierile lor filosofice o Fiinta superiOra, o FiintA suprema,
supranaturala care a creat tote, a creat universul cu tote
cele ce exists inteinsul, vec,lute neve'qute *i care prin
atotputernicia, Intelepciunea si bunatatea sa in ingrijalte
si le conduce ; Des pre care *i marele Apostol Pavel in
apologia sa in fata Areopagului din Athena, ;lice ctitra
Atheniani : Eu predic vou6 pe acel Dumneclezi necunoscut
pe care vot char necunuscondu'l, 't-att ridicat un altar
la care att pus inscriptia : Necunoscutului Dumnecleti,"
pre carele dar, necuvosandu'l vol it cinstitt, pre acesta Eu
it vestesc voit6 Dumnecleul carele a facul lumea ,si tote cele
ce sant intr'ensa (Fapt. .Apost. 17, 23, 24).
Diferitele ides insh si sisteme filosofice a le pop6relor
antice au dat ocasiune la formarea diferitelor religiuni cu
multime de zeitati si acele zeitilti nu erail la inceput de
cat adoratiunea diferitelor paters si elemente ale natures
precum : lumina, caldura, s6rele, stelele, focul, ventul is
allele, pe langa care in urma au amestecat 4i pasiunile
omenesci, personificate in zeitati de mai make grade, cu
zet si semizel, cu diferite numiri, si pentru a in face mai
placute poporelor ati amestecat intro acestea i numele
unora din eroii for earl s'aft facut renumiti in interesul
diferitelor for nationalitati, inaltandu-le temple *i status
carora li se inchinaii *i le aduceail sacrificil. lath, ince-
putul politeismulul *i al idololatriei, al departarei omului
de adeve'ratul D-4ett, creatorul sou, *i al adorarel creatures
in locul Creatorului.
Numai inteun punct de pe fata pdmentului era adorat
si
si
loru's1
www.dacoromanica.ro

4. T A FrINIDARFA SEMINTARULTA 291
until adeveratul D-dett. ; acel loc, acea tern era Palestina
sati Iudeia din vechime, despre care $i Psalmistul dice :
77
Cunoscut este in Iudeia intru Israil mare este
monde Lut".
Dar pentru ca tote poporele de prinprejur erati ido-
lolatre, de acela §i Israelitii cart erati in contact cu a-
celea n'att putut fi scApati de influenta obiceiurilor
a ideilor acelor popore. Asa ait intrat intre densii ides
ratacite pretentiose, care pretindeau sa va,;16, cu ochil
for eel trupesci pe zeil la care se inchinati, tot ala, cum
facuse pArintil for la muntele Sinai cu vitelul de aur,
despre care avean cunostintd din Egipt. Pretentiunele ide-
ilor raacite dintre dens,di '1-ati. pus In imvrajbire unii
cu altil gi 1-au desbinat, i Imperiul infiintat si inceput
cu Saul, urmat de David si intemeiat de Solomon, in urrna
s'a desprirtit in douk in Imperiul lui Israil i Imperiul
lui Iuda. Imperiul asa numit al lui Israil fiind compus
din 10 semintii ale lui Israil cu capitala Samaria, intro-
ducend zeitati streine a mers mai repede spre decadentil;
Asirienii as venit asupra lor, lovit, 1-au luat in cap-
tivitate ; asemenea i asupra Imperiului lui Iuda cu capitala
Ierusalim au venit mai tardiu Babilonienit, batut gi
i-att luat In captivitatea, de 70 ani. Se observa un lucru
insemnat in decursul istoriel Evreilor, ca ideile cele rele
si ratA.cite orbit intr'atat in cat numal intelegeati si
nu ascultati prevestirele Profetilor cart le strigatt ca din
partea lu1 D-cfeu Cict de vett vrea si mg vett asculta pe
mine, banatatile pamb'ntulztt vett manta, lar de nu vett
vrea si nu vat yeti asculta, sabia ve va mane(' pe vot ,si
vor veni streinit si vor stapcini Cara vostra, casele v6stre
averile v6stre ,9i, yule v6stre vot vett fi robt streinilor,
Asa vedem ca tot-deuna de Cate on Evreii uitau pe D -cleii $i
se departati de El cadend in idololatrie, streinil venean. II
bateau, ii robiati si ii jefulan. i cuvintele marilor Profeti
ca 1st-6a ai leremia care le strigail Cunoseut-au boul pe
D-deu,
si
ei
'1-ad
1-ad
'i-ad
si
www.dacoromanica.ro

5. 292 CUVENTAREA T. P. S. M[TROPOL1T AL MOLDOVEY
stapanul scu ysi asinul eslea domnulut sett. car Israil nu
m'au cunoscut pe mine poporul mea n' a "inteles ;
aprdpe 6,3tr to Domne de aura for si departe de inima
for ", car Ieremia: Ge este Dthnne ca calea neeredincto-
filor spore,cte, inmulritu-s-au to(i cei ce lepadei poruncile",
precum i acele cuvinte ale Pealmistului pe care el tot-de-
una le aveatt in gura for: Vedut-am pe cel necurat prea
inaltandu-se radicandu-se ca ehedrif Libanului am
trecut iatd nu era am cdutat locul lug si nu s'a aflat":.
Aceste sub:ime invetaturi ale Profetilor nu mai aveati. in-
fluentA asupra inimelor moravurilor corupte din ames-
tecatura en eel de alte neamurl idololatre.
CunOstern deci risipirea Ierusalimulul, locul eel de in-
chinaciune comun al tuturor Israilitilor siimprastierea for
pe suprafata a tot pamentul.
Acestea tote apartin istoriel trecutului si sunt efectele
ideilor filosofice rAtacite, ale unora dintre acel pretinsi filo-
sofi al anticitiitet diferitelor pop6re; cad tots: eel ce se-
ocupaii. de adeverata filosofie reeunostearr existenta unul
singur Dumnedeu adeverat a tot putinte.
Cu tote acestea, fiind-ca diferitele idel filosofice se con-
traqiceati $i se combateail intre densele, de aceta diferitele
pop6re triliatt intr'o vecinica vrajmasie lupta, starea
morala a societatilor reclama imuerios o prefacers, o irn-
bunkAtire morala.
Ast-fel eand a venit plinirea vrentel, eum ;lice ma-
rele Apostol Pavel, Dumnecjett a trimis pe Unul-naseut
Elul set), care s'a naseut din femee, ca sa, invete pe
6meni tot adeverul, adeverul sfintei Evangelic, pe care
El Fa. predicat Onienilor, adeverul ceresc, Dunmecleese
etern, precum este insusi D -c ett etern, ai pe care lisus
Christos l'a pecetluit cu stump sangele sett, sus pe truce.
Acest dumne;leesc adever al moralel Evangelice care in
putine cuvinte se cuprinde: Se iubesti pe apr6pele to rt ca
insug pe tine, cum void sd Ye facet voue omenii faceft
ci A
si
si si
si
A
si
9i
si si
9i
www.dacoromanica.ro

6. LA FONDAR5A qEMINARULL I 293
pi voi 101' asemenea", fait predicat sfintil set discipoli si
Apostolic, urreAtorii for nenumeratit martin at Bisericei can
qi el tote Fait pecetluit cu sangele lor, mArturisind pe
Christos nu' lui D-deli i 11/antuitorul lumet, i tote faptele
bune evangelice basate pe acestA credinta si pe dragoste
adicA tubirea titre aprOpele.
Cum vedem din expunerea celor de mat sus, filokfia
in anticitate tot se intillnea en D. cleft, tot gasia pe
in eugetArile sale, en deosebire Insa ca multimea siste-
melor filosofice a dat nastere multimei zeithtilor (politeis-
mului). Filosofia din dilele nOstre 'nail este mult mat
pretentiOsii si mat indrAsneta ; nu vrea se recuriOscA pe
D-;lea flint chiar in operile sale care ne in conyora s,ti no da
viata. Nu vrea sa creada un D-cleft a tot putinte, prea inte-
lept i prea bun, dar In loc de acestea, acesta pretinsa
filosofie de asta-c,11, indumne;leete materia gi pretinde a
indumnedei pe insust omul, puandu'l in locul lut
Duninegeu.
Dar ac6stA idele ratacite este v eche, forte veche ; Psalmistul
David a ;lis in psalmil sei : Pis' a eel nebun i72/921 inima
sa, 92U este D-cleft ". Aceste idei ratacite ale timpului find
forte viltamAtore soeietatel, moralei sociale, pentru ea pre -
tin ii filosoff de astAcli nu vor sa recunosea, nict sa pri-
measea Religia, precum nict pe insusi Dumne4eil ; pre-
filosoft moderni cu ideile for voesc a se emancipa
de oil ce idete religiOsa morala, sub pretext ca et fac
stiintrt moderni, ca cum credintele religiose si morale
n'ar mat corespunde eu necesitA,tile morale ale °multi)",
eu eerintele timpalui, cu pretinsl eivilisatiune modern5, ;
nu vor se intelega ca Religia si Biserica nu este si nu
p6te fi in contra gtiintet, a adeveratei stiinte care lurnineza
mintea impreuna en morala, care formeza inima pentru
fapte bune i generOse, ci cä Biserica tot -donna combate ideile
cele ratacite, destrabalate ii vatamAtOre morale' sociale,
care impedicA adeverata culture o omulut ca flint& intelec-
tualA i rationale.
timid
D-den
ai
si
www.dacoromanica.ro

7. 294 CI:VENTARFA J. P. S. MITROPOLIT AL MOLDOVEI
Teri le nostre romAnesti de la inceput au fost crestine
ortodoxe, putem slice ca chiar colonistii Romani ail venit
en crestinismul In Dacia, nude s'a intemeiat s'a predicat
timp de acum aprope 2000 de ant De cand terile nostre
Romane organisat in domniate §i Inca domniate cres
tine ortodoxe, Domnitoril nostri romAni ail fost zelosi de-a
intemeia credintele religiose, fondand Biserici si Monfistiri.
Privitt din vfirful Carpatilor si pAn'a la marea NegrA
si DunAre si veti vedea tot pAmentul romanesc Impodobit
Cu aceste monumente religiose, cari tot °data sunt si sin-
gurile nostre monumente istorice. Top Domnitoril eel be-
trent gi boerii eel marl i bogati ail intemeiat Biserici
MonAstiri pe care el le-air Inzestrat cu aver insemnate pentru
intretinerea si eterna for existents, care monumente
pAstrat pastrez5, i eterna for pomenire i In care toti
credinclosil visitatori, i roman' si str6ni, iii gasesc adA-
post, mangaere i trupeste sufleteste ; cad aci in acele
Biserici se predica Evangelia morala crestinh, evange-
lica. Aci in aceste MonAstiri p5strat pe lang5. Inv Witura
religiunel morales crestine, s'au pAstrat clic, si istoria
nostra nationala limba mistrA nationala romAn6sca.
Si pe cand Inca nu era cu putintil a se infiinta scole
sistematice, Biserica era scola nostrA tornanesca ; aci in
pridvorul bisericei se, invela carte romanescA si invetAtoril
erau clericii, servitorii bisericesti, caril in pridvorul bise-
ricel invetail carte romaneasca pe fit poporului romtmesc.
De aceia ai piina astacji clericil nostri rormini Ora nu-
mirea de dascalul Bisolica §i adeveratii romani au luat ca
maxima envintele Biserica sau Biserica
Cand bunul D-clew a vrut ca i aceste teri ale nostre
sA, se bucure de mat multa siguranta i stabilitate, betrenil
nostril' s'au gAndit si la scolele bisericesti sistematice, pre-
cum s'au gandit s,ii ]a scolele laice sistematice.
Ast-fel cea d'antar scola bisericesca sistematice, numita
Seminar, a fost infiintata aiel la Iasi de fericitul intru amin-
i
s'aii
$cola i ,si
1i
ail,
@i
si
si
si
:
www.dacoromanica.ro

8. LA FONDAREA SEMINARULT2I 295
tire Mitropolit al Moldova §i Suceva Veniamin Costache
la inceputul secolulul present, la anul 1804, pe care Se-
minar el atuna l'a arzat in Monastirea Socola de ItInga
unde a existat Wink' acum cind ani in urma. Dar
fiind-ca acolo fn sthrea lucrurilor de astA-qi, care difera
mult de cea cu 85 de am in urrna, existenta prosperitatea
Seminarulul intampina acum multe dificultaci, pentru care
cuvent Guvernul a ga'sit de cuviinO, en stramufe aid in
Ia§i pentru care sffir§it s'a cumperat de tetra Guvern
vechiul palat al familiei Sturdza, situat chiar aid Tanga
Mitropolie, in care palat a rezidat §i insu§i reposatul fost
Domnitor al Moldova Mihail G-rigorie Sturdza Voevod.
Acest vechiu palat insa nu era potrivit nici suficient
pentru kic61a Seminarului ; s'a deramat o parte din cladi-
rea cea veehe i in locul acelaa se pune astaqi temelia
noulul Seminar Veniamin, la care suntem not adunati in
acest moment, §i Guvernul M. S. Regelui Carol I este re-
presentat prin tra dintre D-nit Mini§tri: Dl. General I.
Florescu, pre§edintele Consiliului, DI. C. Olanescu, Ministru
Lucrarilor publice s4d Dl. G. Dem. Teodorescu, Ministru
Cultelor i Instructiunel publice.
Ast-fel Seminarul Veniamin va fi de acum inainte Tanga
Biserica cea mare a lui Veniamin. Fericitul pArinte Mi-
tropolit Veniamin va trai in ved inaintea ochilor notri
in Mitropolia pe care el a marifo i a inaltat'o, precum
trae§te nemuritor inaintea lui D-dett gi va tai in yea in
istoria Bisericel nostre Romane.
Se multumim dar, fratilor, Majestatel Sale Regelui Carol I
Guvernului Majestlitei Sale pentru tote buna-vointa
religi6sa i patriotic ce ait arAtat in cestiunea Seminarulul
Veniamin prin cumpArarea vechiului palat al familiei Sturdza
chiar aia ling, Mitropolie, in care palat insu§i Mihalu Voda
Sturdza a rezidat ca Domnitor al Moldova, §i prin zidirea
din not a until edificiu propriu pentru Seminar, ici5la Bi-
sericeasca, care 1c6lit, Seminar, va avea de acum inainte
Iasi,
si
si
www.dacoromanica.ro

9. .296 CUVENTAREA I. P S. MITROPOLIT AL MOLDOVEI
avantagiul pentru pentru elevil seminaristi, find
Serninarul. Veniamin 1anga marea Biserica fondata, de Venia-
min, unde seminaristir vor avea inlesnirea de a lua parte tot-
deuna gi mai ales Duminicile *i la serbAtori la serviciile
bisericesti in Biserica cea mare a sfintei Mitropolil, in eare
vor deprinde invata buna oranduiala a bisericel dupe
tipicul sante Bisericel n6stre ortodoxe de Resarit.
lar vol tineri Seminarist se ye siliti din OM inima la
studiile religiose care ye vor fi folositore i voue in viata
prin care yeti putea you s fiti folositorl poporului
Roman in cariera bisericescA, in cariera predicarel cuven_
tulul lui pe care Mantuitorul nostru Iisus Christos
l'a predicat El insusi gi prin sfintil sei discipoll qi Apostoli
ni l'a lasat inscris in sf. Evangelic, care invetatura, cu-
prinde adeverurile Dumneqeesti eterne, ca insu*i dum-
neileescul invetator foruaka adeverata culture a omulul.
crestin. SA nu datl atentiune i sa, nu ye 'nap dupe pre-
tinsele idei filosofice din diva de astagl, care nu aunt alt-
ceva de cat idei materialists, idei mai mult speculative
i nestatornice Iii pe care un alt curent noir viind le
schinaba, le preface si le mute in tocmal precum ventul
de teanna porta frunzele ce cad din copacr si le duce din
loc in loc dupe intamplare. statornici in credintele
tai in respectul sfintei ndstre Religiuni cu preceptele *i dog-
raele ce ea ne invata, asa cum le-am mostenit de la pa-
rintii nostril, de la mo*ii i stramosii nostril, impreuna
(.0 obiceiurile n6stt e nationale stramosestI, pentru care
betrenii no*tri qiceatl. : podoba fericirea unui neam,
a vnei natiuni, vine din paza legilor stremo0e0ti, precum 0i
din dragostea cu ravna cea ferbintespre sporirea impodobirei
neamului, prin cuventul lege iatelegend el i religiunea
i legile civile betrene. Vol in studiile v6stre sa nu uitatl
rugaclunea ce ne invata santa Biserica : Impetrate ceresc,
mangaitorule, Duhul adev8rulut, carele pretutindenea e0a
ssi tote le impline0ti. Vistierul bunatatilor datatorule de
biserica
$i
D-dea,
SA fill
,qi
9i
9i
ei
si
9i
pi
www.dacoromanica.ro

10. LA FONDAREA SEMINARULUI 297
viatet, vino si to salaslueste intru 7101 19i ne curelfefle pre
not de 161a spurcadunea mantueste bunule sufletele
nostre".
Iar Intr'acestA ocasiune solemn, suntem datori cu totil
sA strigam cu recunostinta :
SA trafasca M. S. Regele Carol I.
SA tralasca M. S. Regina Elisabeta.
SA trAiascA A. S. RegalA, iubitorul de Christos pria-
cipele Ferdinand Mostenitorul Tronului.
SA traiascA Guvernul Majestatei Sale.
SA tralascA Romania. Amin.
---
oi
Tevc--,7
www.dacoromanica.ro

11. CUVENT PANIGIRIC
LA
Cel intocmai cu Apostolic Mare le Constantin
Compus de Stefan Brancovea9zu ,si cu avlavie afierosit
prea bleindulut seu parinte fi Domn a iota Ungrovlahia
Domn, Donn loan Constantin Bassarab, ,si pronuntat de
Radul fratele s8u Blanderei sale. S' a imprinzat in Bucurefli
1702, de Anthim leromonahul din lvir. .
Prea bine credindosule i prea blande Doran!
Nu era de nevoe de loc sa presint alta causa,
pentru ca sa afierosesc blandetd tale acest cuvents
pentru ca am cu dreptul in deajuns motiv ca fit",
ca sa-ti proaduc un mic rod al mintii mele. Cu tote
acestea voesc sa arat, ca afara de acesta, am avut
un indoit motiv ca sa-ti dedic cuventul. IntaTu pe
laugh' ca cinste§tY cu maretie pe Marele Constantin,
mi§tT i pe altii cu un a4a, exemplu nobil la respectul
celul in tocmai ca Apostolic. Cine nu vede dar ca
forte cuviiudos convine dedicatia blandetd tale. Mai
este iara0 alt motiv C. publicand et" compunerea §i
dorind sa gasesc simbatie de °data in totY, m'am ho-
tarit sa pun in intrebuintare maniera a celui din
www.dacoromanica.ro

12. CINENT PANEG. LA MARELF CONS 'f A NTIN DF ST. BRANCOVNU 299
Samosata (Lucian in Armonid), care pentru ca sá
se faca usor cunoscut la tot' s'a gandit, dup6 zelul
lui Timotbeiu flautistul, chi acela ar fi cel mai bun
in cetafe, curu)a 7 se mitred al474, care ar /i dea-
puns in local tuturor. Acela forte intelepteste
ea pentru ca sa laude eu to cuvintele sale, era in
deajuns ca el sa -' laude eel intam, lucru admirabil. Pe
care idee urmand'o si et, clic ca nu pentru ca sa laude
to' cuventul mat, pentru cá acesta este preste
vrednicie, ci pentru ca sa-1 vada en ochiu bland,
destul este privirea to cea prea blanda, (lipseste
urniarea dedicatiet).
CUVENT.
Ca Marele Constantin a lost More Slant, pentru cd a
lost Imperat intcau Inzpe,rat (cre,stin).
Sfintenia este inaltimea cea mai grea de strabAtut a vir-
tuter cre;;tine. Greutatea Crucei este de sigur u6ra, pen-
tru ca a spus'o insu§i Adeverul; §i pentru ca sa ajungem
la Ierusalimul eel de sus, ajunge numal sa strivim sub
piciore pe intreitul protivnic al mantuirel omene§ti, pe
uritorul de D-let. Dar cu tote acestea cat sunt de putini
cei ale§i din cei multi chemati. Cu t6tA indurarea
cu t6ta curatenia, §i mai cu tote cele-l-alte virtuti o sin -
gura rA mortals, nu p6te 6re sa ne priveze cu o
intristare fard sfark4it de vecinica bucurie, de nespusa ve-
selie a Paradisului ? Si clack pentru ca BA ne ferirn de
pre ade'ncul intunerec al Infernului, de infrico§ata privire
a G-heenei, este de nevoe sa asudAm §i s intrAm prin p6rta
cea ingusta, ce ostenela este de trebuintg, ce muncii pen-
tru eá sa dobandeasca cine-va o sal4luire mai cuviinci6s%
in Fericirea cea nesfir§ita, i un loc de sfintenie in stralucirile
sfintilor ? Deci grea este de ajuns sfintenia, §i fiind-ca la-
rA0 ingreueazA mai mult mersul imprejurarilor, trebue say
conchidem ca vrednicia este mai mare, unde imprejurarea
,q
(milal,
fapth
www.dacoromanica.ro

13. 300 CL VENT PANEGIRIC LA MARELE CONSTANTIN
este mai grea. Dou5 imprejurari grele ni sa, presinta as-
ta-41 serbatorind pe Marele Constantin, pentru a castiga
sfintenia. Intai pentru ca a fost Imperat, a dota pentru
ca este eel intai care a alergat spre Sfintenie. Luati aminte
la argumentare pentru ca sa se intelega vrednicia serba-
Orel Imperatu lui celui in toomai cu Apostolic.
Ca imorejurarile sail ingreueza castigarea lucrurilor, sari
le fac mai usare este o propositie, pe care cercarea (expo-
rienta) dilnica o atata prea adeveratft. Pentru ca mai gra]
generalii inving pe initnic cu o armata mai putink din
causa lipsel, si mai usor devin invingetorl cu mai multa,
pentru adaosul de ajutor ; a, iarasi doua imprejurari s'ari
unit la Marele Constantin pentru ca 0, filch' grea de ajuns
Sfintenia, sunt multe doveql care argumenteza pe fats. Sa
incepem de la Imperatie, care a fast inn% impedicare.
Cine nu tie ca, saracia pregateste sufletul catra respectul
de D -deri? Cel Fara° nu cade in mandrie, din care curg
atatea fele (Parini). Cel sarac usor infraneaza patemele
nerationate, usor isi infraneaza corpul, de si ar fi nedo-
molit, curand arunca de la el placerile desarte, usor im-
brntosaza, rabdarea, usor trileste in *Intelepciune, curand
devine moderat, usor introduce in sufletul sett in ordine
chorul eel prea cuviincios al virtutilor variate. Usurinta
de a fi prudent Nice Hrisostom laudand), ingrijirea de
suflet, ,i moderatiunea cu scumatate, a nu se ingamfa cu-
rand tine -va, it face sa se fereasca de grandomanie ; si
in fine on -care altA, virtute eu multa imbelsugare isvo-
resc in sufletele celor saraci". Nenorocirile ski nevoia aduc pe
pecatos la pocaintA, dupe cum a recunoscut si a marturisit
acesta Profetul. Domne in intristare adusu -mi -am aminte
de tine". Procura atata motiv de religiositate si de virtute
placuta lui D-deri saracia, in eat devine un ce imbelsugat.
Ce lucru minunat War parea daea un serac ar lua curaj a
se inalta mai sus si'si va astiga lot in chorul ingerilor?
Drept este dar and si Sf. Ioan Hrisostom striga : Cine
pote fi mai fericit de cat seracul?" Ceea ce nu convine
bogatiei cu atata reutate, ski cu at area lipsurl. Audi bo-
gatie, intelege adunari iliadice de rele. Cu avutia impe-
rateste superbia, stepaneste invidia; uciderea creste, in-
triga predomneste, placerea prepondereza, cheltuelele nebune
tiranisesc, minciuna sa, ingatnfeaza, adeverul se exileazk
credinta se pierde, curatenia se corumpe, reutatea se gra-
www.dacoromanica.ro

14. DE STI FAN BRArtrovstu 301
tuleza, legea se calca, Dumnelleil se insults. Ac4sta (bo-
gatia) ca o furtuna puternica mana pe eel bogat inteo
parte si alta in marea placerilor, II intuneca priceperea,
ii turbura mintea leaga sufletul cu lanturi nedesle-
gate ; dupre cum vesmintele cele lungi impedica miscarea
(umblarea), de asemenea bogatia de prisos progresul.
Vesmintele lungi pant la, glesne impedica corpurile, lar
avutiile peste masers sufletele". Comoditatea (a dis unul
din dascalii BisericeiDorotheiu). nepasarea i lenea Ian-
cezesc i netrebnicesc sufletul". Banii indeamna spre fapte
role, pentru et intinde stadiul catrii, dorinti viclene.
inclinand natura (omului) cu bucurie spre reutate (dupe
G-rigorie al Nise'or),natura este gata a inclina spre mai
aruncandu-se spre rele, ca focul spre materiile
uscate, dupe socutinta prea inteleptului Teolog. Cum sa
nu alerge mai cu repejune,dupe sfanta vorba a c' lei
cu gura de our , spre pecate cei bogatt ? pentru ca abun-
denta concede milt) usurinta dorintilor viclene ! 0 ! cat
de mult se apropie bogatul de pierzare ! 0! cat de mult
se departeza bogatul de mantuire ! Cu grew va intra, bo-
gatul intru Imperatia Cerurilor". Nu este dar luern1 eel
mai greil pentru bogat Sfintenia? Nu se pare neunita fe-
ricirea materiala cu Sfintenia ? Mara de acei ce due o
viata particulara, si nu au puterea, pentru ca se supun
legilor, i n'ati deplina libertate la reii, de si nu posed
ei fraul cu totul absolut al patimilor dar tine impera-
este cu o domnire intinsa, tine legisteaza pentru altil
supunere la legs, usor cade in firs de lege.
Cei vechi numeati pe on -ce Imperat Tiran, si putin cite
putin a remas denumirea pentru stepanitorii nedrepti, pro-
babil pentru ca fiind cei drepti forte rani, un vibe cu
atata intinde e era vrednic s t dea in asa imprejurare o
denumire coniunit Greg este ca Imperatul sa nu devina
Tiran, si mai ales and nu are pe cine-va, mai superior pe
pament. Multi d ti ces,;ti mai moderns, on urind tot felul
de jug, a car,lut usor in ateism, on dorind prea puternic
puterea connumOrat pe ei en Zeil. Nu l'ar fi indupli-
cat pe Mamie Alexandru lingusirea, ca ar fi fiiul lui Joe
Olinipianul, data nu l'ar fi aflat usor dispus din causa
inaltirnei tronului pe care sedea, mandru pentru Area
marea sa norocire. 0 ! aspru impedicator al virtutei unde ti
este seeptrul ? In ce lupta to -al aflat, prea sfinte suflete al
§i-1
si,
Si
raj,
slat
Qi
Qi
;
www.dacoromanica.ro

15. 302 crvt,rr PANFO'RTC,' LA MARELE CONSTANTIN
Marelui Constantin ? Multe motive all avut, din causa co-
ronei cell de mult pre(, catra catra patimi, iubitorule
de Christos Imperate. Dcci dar nu te-a insalat in nemar-
ginita viata omenesca multimea placerilor, ci ti-al astupat
urechele, ca un all pre intelept Odiseii la cantarea cea
atragetore a Serinelor corupte, pazindu-ti auc ul, pentru
cuventul eel mantuitor al Domnului ce dice: Asculta-me
pre mine". Daca dar all ajuns la limanul eel mai sigur al
fericirei, invingetor al primejdiilor, 5i a agitarei valurilor,
cum s t nu se bucure dupe cuviinta Biserica asta-qi ? Ccind
lmperatul eel mai drejt suferea de reutatea leprei, n'a
primit medicamentul eel nelegluit al Iudeilor, pe care it
sfatuiat iubitorii de turburare ca sa ucida copiii tined
spre a se sch'Ida in sangele for iievinovat. Si de si fl nevoia
la acesta iubirea de sine, si'l indemna puterea impera-
tesert. s'a opus forte eroic indemnurilor rele, si s'a multa-
mit mai bine eel prea indurat sa nu-st folosesea sanatatea
lull, de cat sa -si plarza, nevinovatia sa. La cuviinciOsa di-
dire a Biserieilor n'a crtutat imposanta lumesca, ci cu zelul
inaltel demnitati sa contribue ingrijitorul marinimos al
Omenilor, eel ce 'Arta seeptrul sa concureze cu servitorii
mecanici la cladirea facuta de mini omenesti. N'a cautat
in legislatiune suprematia de predominare, ci sa se supuna
legilor legislatorul. Si data a invins atatea improtivin prea
religiosul Autocrator, pentru ca sa seversasea lucruri pia-
cute ]ui Mantuitorului, ore n'a invins o mare
improtivire pen,tru ea sa, sbore maret la Sfintenie? Cad
data n'ar fi fost vre-o alra improtivire sa, se invinga, n'ar
fi fost probabil sä fie atat de admirata SfiRtenia celui in-
tocmai cu Apostolic.
Aceea ce provoca, surprinderea nu este atata ea, Mamie
Constantin a fost Imperat si s'a sfintit, pe cat este faptul
ca n'a fost mai inainte alt imperat sfintit. Daca, s'ar fi
vechit alte urine imperatesti in ealea virtutei care, due dea-
dreptul la sfintenie, ar fi alergat mai usor, not 1-am
privi en mai putina admiratiune. Dar fiind-ca este eel
ce a mers pe acesta, cale, reusita devine forte eroica,
si vredniert de lauda.
Inceputul, dupre cum it descriti torte potrivit Poetic, 41
are fata selbateea Si infricosata si de aceea nu lasa pe tot
-ornul sa se apropie. Ori-cat de grey este lucrul, nu este
nici °data atat de grett, pe cat este de forte mare inceputul
placer(,
intatu,
1i
¢i
www.dacoromanica.ro

16. DE STEFAN BRANCOVENU 303
(dice filosoful) : Cel mai mare lucru probabil este ince-
putul la tote, dupre cum se dice, de aceea este si forte
grew ". CatA temA inspira o data corabierilor : A nu trece
dincolo de columnele lul Hercule. Nu indrasnea tine -va sa
treca peste marginele ce le arata Columna distrugAt6re a
Eroului invingetor ; dar dupe ce a trecut cu norocire cea
intaia corabie triumfatOre, dupe ce s'a constatat falsA in-
seriptia Columnei, plutesc acum dincolo cu curaj corabierit,
si naviga multi nu numai pentru iubirea de castig, ci si
pentru curiositate. Marea indrasnela, de sigur demna de
laudat, o are eel intal, care a trecut vechele margin!, care
a dovedit asta-C,h ca este navigabila acea parte a mare!,
ce se socotea mai inainte indeobste de catra toti neper-
cursa. Fericirea vietei acestia, bogatia, gloria nu'l lasa asa
de usor pe om sa zb6re &gra Acropolul ceresc. Cu grew
va infra bogatul intru Imperatia Cerurilor". Cel intAlu
Domnitor ce a indra'snit sa deschida calea inehisa, este
Marele Constantin. Isi inchipuia in tot-d6una, pre inte-
leptul, ic6na stralucirei omenesti, pe care o a descris Isaia
profetul : T6tA gloria omulul este ca fl6rea ierbei". A cu-
noscut ca gar file imparatesti, ceremoniile si pregatirile
mar* sunt lucruri trecet6re, visurT inselAtore si de aceea
indepArtandu-si mintea de la totA frumuseta pamentesca,
adeca de la OM umbra, a poftit sA, se faca cetAtan al Ce-
rului, insusi veqetor frumusetei Dumner,leesti. Si atata a
inaintat in dorul seii, in cat s'a facut exempla de Sfintenie
imperateseA. 6meni marl se cinstesc de Biserica ca
Sfinti, cati puternici al lumei se pomenesc, cati inipe'raV
se glorified, toti ii urmOza pe Marele Constantn ca condu-
cetor. Top ii sunt datori pentru conducerea spre Paradis.
.Judece acum marea v6stra intelepciune demnitatea celuT
intoemal cu Apostolii. Doua imprejurarf I-a ingreuiat mer-
sul spre virtute, mai ales spre Sfintenie si le-a invins pe
amandouA acestea prea cuviosul Imperat eu o barbatie ad.-
mirabila. A rourat eu curaj Sfintit pe bogat si pe serac,
pe nobil si pe taran, pe eel puternic si pe eel supus. A
imbarbatat pe cel bogat, pentru ca Constantin, care era
cel mai bogat, a intrat cu atata bravura in cerurl, pe care
o a dobandit din tinerece, indeplinind porunca evangelic& :
Inbogati-ti-ve in ceruri". SA imbArbatezA eel nobil, pen-
tru ca Constantin, care era eel mai nobil, a dorit petrecerea
vielel eel mai inalte, invetand de la Apostolul: Ca nu.
Cati
www.dacoromanica.ro

17. 304 CUVENT PANE G. LA MARELE CONSTANTIN DE ST. BRANCOVNII
aunt fiii corpului acestia, fiii lui ci fiii fAgaduintei
se socot ca semknta". Sa imbarbatezA Imperatul pentru
cA Constantin care a imperatit peste atata multime, s'a
nevoit a cAstiga clironomia fAgaduintei lui Christos. Mos-
teniti Imperatia care este gatita none". SA imbarbateza
seracii nenorocitii, pentru ca data gloria bogatia s'a
invins de dorul virtutei, cum se nu progreseze usor seracia,
care este un motiv spre fapte bune ? ,Domne intru nevoe
mi-am adus aminte de tine".
Vede fericitul tocmai ca Apostolic si se bucura de
fructul exernplului ce ne-a lasat. 0 ! si de cata veselie se
bucura ve4end pre Domnitorul nostru cel prea renumit,
cum cu tat& avutia sa, en tota gloria sa, cu WO, domni-
rea sa, nu neglijazA de loc de ispravile credintei? Cum
in fruntea mAretiei sale lumea nu distinge o raza mai
lumin6sa $i mai purtatare de vA.pae de cat religiositatea.
Cum purtAnd numele lui Constantin are in el Si virtutea
lui Constantin ca icana. At invins prea blftnde Domn
opunerea puterel. Ounostem invingerea din drept ate, din
iubirea de omeni, din blandetA. Recunostem triumful pen-
tru CA vedem trim:drid Religia. Sa se bucure fie-care $i
alerge spre virtutile ce infloresc preste tine, si din aceste
conchida la mu]timea virtutilor tale, pazite de Dumne4eu
Domn, intr'un chip drept pregateasca-si incheerea, cA
adeveratA este sentinta Profetului ce dice : Dupe cum
este G-uvernatorul CetAtei, asa i toti eel ce locuesc in ea".
C. Erbicena.
D-deri,
1i 1i
si in
si
www.dacoromanica.ro

18. CUVENT PANEGIRIC
LA
STEFAN INTAIUL MARTIR AL LUI CHRISTOS
Cornpus de Stefon, pul prea blandului si libitorulut
de Christos Domn a t6ta UngroVlahia, Domnul Domn loan
Constantin Basarob, si afierosit cu umilinta de el ace10
neinvins luptator ,si stratig al martirilor. S' a tiparit in
Bucuresti 1702, de Anthim leromonahul din Ivir.
Corifee al martirilor, neinvinsa tefane !
Am indraznit sa compuu o mica lauda mares
tale virtuti intaiule luptator, stratige al martirilor.
Nu este atat de artistica compunerea si de aceea
are trebuinta de ajutorul tell, pentru ca sa nu devie
o jucarie pAngarita, de ocara lumei. Dupe cum al
invins cu intelepciunea si cu spiritul indrasneata Si-
nap;oga a Cirineilor si a altor doritorI de lupta, tot
ast-fel potisi cu mult mai usor sa astupi gura acelora,
carii ar voi sa despretueasca Cuventul ce ti-1 afie
rosesc. Daca nu este frumos ca arta, spec ca-ti va
parea bine-placut pentru continut, adeca pentru
escelenta virtute ce al manifestat in lume. Fie sa
capat vre-odata experienta in forts oratorica, ca sa_
Biserica Orthodoxi Romani. 2
www.dacoromanica.ro

19. 306 cuVENT PANEGIRIC LA STEFAN tNTAICL MAR. A LUI CHRISTOS
istorisesc in fine, dupe cum doresc, inteun mod maT
reusit faptele tale cele minunate. Pana sand, Prea
eroice luptator al Bisericel, veT fi solitor cats paci-
ficatorul Dumnecleti pentru linistea si situatia pacT-
nica a prea blanduluI men D011111. kii Parinte prea
cubit, care cu a tata placere vine de fata in adunare,
ca sa laude gloriile tale, sg, serbAtoresca bravurile
tale, pang atunci roga-te (me rog tie din ad'ancul
inimeT si in genuncbT), raga pe acea IntelepcTune
a Parintelui, pe Fifful $i Cuventul luT Dumnecled si
pentru progresul men la stiinta si invetAtura, prea
generdse tefane, pentru ca sa se indrepte ocu-
patia mea spre cinstea si marirea MA,ntuitorului
Chribtos, caruia to -aI aratat cu fapta soldat cre-
dincios si neinvins.
Cel nevrednie de nume *i eel mac mic al teil sere,
Stefan Braneovenu.
C. E.
r-i-4-(-',-:.---.
www.dacoromanica.ro

20. CUVENT PANEGIRIC
LA
Prea ma.rita adormire a NascelOrei de D-deti pururea Fed Ora
Compus de Stefan, fitul prea blandulut prea piosulut
Doran a iota Ungro-Vlahia, Dom, Damn, loan Constan-
tin Bassarab, cu umilinrct afierososit bleindti ,si 1ubit6ra
de Christos munze Donzna, D6nzna, Maria D6mna ca dovada
de respect fiesc, pronunrat de Radu fratele seu. In BucureM,
de Anthinz leromonahul din Ivir 1703.
Prea branda Stepana qi prea dulcea mea muma!
Nu este cu putinta, in vrasta in care me aflu, sa
produca omul cugetdri inalte, sa le ordineze eu o
dispuiiere armonica qi sa le fornieze dupe o elo-
quenta ceruta ; in cat data probabil i in acest cu-
vintel sä va afla vre-o cugetare nobila, o ordine
bine-regulata, sari vre-o forma artisticA, va fi acesta
o daruire a Imperatesei Ingerilor, care ajuta cu mina
sa cea prea induratore imputernice§te pe stela,
carii studiaza cu. religiqsitate marirea i lauda
AceTa0 sa intampla §i in faptele tale, Stepana prea
si
pi
el.
www.dacoromanica.ro

21. 308 CUITENT PANFGIRIC
piOsa, pentru ca mar in t6te lucrurile tale luceste o
putereesceptionala, adeca o lucrare si o apucatura a
Mireset ceT fara prihana, care priveste cu ochiT veselT
si primeste ruga to umilita, ce o facT la pregatirea
si Inceputul a tots fapta morala. Acesta deprin-
dere placuta luT trebue s'o alba inaintea for
ca o oglinda fiiT BisericeT, pentru ca sa se indrepteze
orT-celucrare spre cinstea si marirea A-tot-puterni-
culuT prin solirea si acoperementul MaTceT
pururea FecT6reT MarieT. Tata dar Stepana TubitOre
de D-leti pentru ce'tT dedic acesta santita imnologie
(lauda) pe care am compus'o, nu numaT pentru ca sa
primestT un ()spat sufletesc prin ascultarea laudelor
prea mariteT FecT6re, ci ca sa se invete si poporul luT
D-det sa puna ca temelie statornica la t6ta lucrarea
caldur6sa solire a Nascet6reT de D-bleu celeT pline
de dar. Primeste dar cu inima de mama acest Jnic
dar al fiuluT celuT Tubitor de muma si cu acesta da-
torita-ti umilinta din inima filasca cetT-o dedica,
muma mea cea prea Wilda! i asa sa to am prin
solirile celeT prea Curate impreuna cu prea blandul
mea Domn si Parinte indelung--inclilita la multi
anT si ferita de tot rOul.
Al blundet,e1 tale supus §i prea umilit fiu
Stefan B raneova nu.
Cu TENT.
Semne de bucurie nu se potrivesc, unde predomineazit
intristarea; nict au loc cantaretilor, unde exist
lacrimile celor ce plang, nude suspinurile nemanga4te
serlAtoresc o intristare. Ce Insamrat acesta? A sosit in fine
D-bleu
gi
D-deti,
ehorurile
www.dacoromanica.ro

22. LA ADORMIREA MA10EI DOMNULUI 309
la apus s6rele eel purtator de lumina al feel-oriel, si voi ye
bueurati? S'a intuneeat platra cea mat de pret a cor6nei
dumneqeesti si voi ye inves lit!? A adormit Imperateasa
lumet, lumea sufletelor drepte, sufletul nature! omenesti,
speranta, aeoperementul, refugiul duleeata neamulul nos-
tru, si voi ye veseliti? Am pierdut rnargarintul eel mat
bogat ce a putut sit rasa din manile cele mai puter-
nice ale harulut Durtmecfeese, i voi de bucurie saltati?
Nu-mi inchipuese nice odata ca a fugit din memoria v6stra
niultimea nespuse de harm!, ce din o ast fel dc lontann, de
our prea carat s'a revarsat cu darnieie si eu imbelsugare
in sinurile celor ce alearg6. catrA Ea. Nu indrrisnese sit pre-
supun de loe ca dory nu ye amintiti mai mult caldurosa
ajutorintA, sprijinirea, solirea i manuducerea Sa. De ce
dar atitta bucurie fara vreme ?Am inteles sensul,ne-am
ajuns seopul ! A.vett dreptate, bucurati -ve cA avetf euvent.
Prea Curatit Match st a dat asta-c,li prea sfantul shflet in
manile Cuventulut Dumneqeit-Omului, pentru ca ea pl6e
torential peste not fiii set de aeolo, de la Cel fart de Ince-
pt-it, si Isvorul eel mai bogat a vietel de veel riuri aurite
de bine facer!, fericire nemurire. Bucurati -ve ve-
seliti eAttlocuitt acest pament de suspinurt i laerimt, pentru
ca s'a inaltat peste stele Imperilteasa cerurilor, pentru ca sit
sehimbe eurgerile (vArsarile) in folos obstese al 6menilor.
Mat ales pentru ca sa bata in inima v6strii atata bucurie
me presint astA-chsil ye expun, dupe putinta, acesta ces-
tiune. Si de si expunerea va fi Ma arta, sper ca va fi
plaeuta voile aseultittorilor tubitori de D-qeit, cast armo-
nisaza Cu dispositia sit-110111m ce aveti okra. Ceea ce da cu
imbelsugare darurtMir&a. pitrurea Feetorti.
Mat iffial este prea evident si Cu gritbire este nevoe
de argumentare, cum intru tot Iwperateasa Feetorti, and
s'a inaltat cu prea marita cinste in palatul eel purtator
de lumina al miiretiel Celut A-tot-puternic, indata ce o
a velut s'a minunat chorul puterilor Ceresti: fine este
adsta ce s'a inaltat din deserturt? Si se ocupa de man-
Ql Qi ve
si
www.dacoromanica.ro

23. 310 CUVENT PANEGYRIC
tuirea nature! rationale". (Cantarea cant. cap. 8. vers. 5).
Pentru ca si mat inainte de a apa'rea din vechiurile sinurt,
ale Profetilor a fo-t pregisa tota spre folosul neamului
omenesc. Data viata, intrarea el in lume, nutrementul,
petrecerea si tota fapta sa a fost pentru mantuirea orne-
n6sca, tine p6te sa se opuna ea si inaltarea sa n'a fost
pentru neamul otnenesc? Cine se va improtivi ca nu s'a mutat
pentru neatnul omenesc ? S'a aratat in Vechiul Testament
sub umbra unet porfire, in flacarile , die, ale rugului celut
nears al lui Moisi, si cu focul dragustet sale ne-a deslegat de
legaturile cele grele ale sclaviei stramosestt (Exod. cap. 3..
vers. 2). S'a aratat in adancimea apelor in forma de
Chivot pentru ca sa ne pazasca in bratele cele indurat6re
de muma, de infrieosatul cataclism al blestemulut adamitic
(Genes. cap. 7. vers. 7). Si ce sa lie Inca, ce primavara
inflorita de har nu ne-a preinchipuit in tolagul eel odraslit
al tut Aron ? (Numere cap. 17. vers. 7). Cate secule de
our nu ne a inrourat din vechime prin norul eel aducetor
de plaie al ha Me? (Imp. 3. cap. 18). La cata fericire
placuta, nu ne-a radicat prin area seam minunata a ILIA
Jacob? (Genes. cap. 28). Aicea mi se pare mie ea o v6d
lurninand ca un Luceafet de dimineta pentru ca sa irn-
prastie de la not intunerecul insalaciunei deabolice (Cant.
cant. cap. 7). Sa luasca acolo ca un S6re prea radios
pentru ca sa inavutasca sinurile n6stre cele de nimica cu
insuflari fruna6se. Aicea sa lumineza ca o stea spre a ne
fi ca conducet6re in chorurile cele intunee6se ale miseriet si
ale vietet n6stre cet pline de perieule. Acolo sa lumineze ca
o Luna pentru a ne inalbi pe not cet intunecati, si a ne
conduce ca un curcubeit spre a ne fi Inger de pace. 0 !
aretarY nenum6rate! VedeV cum se respandese pe cam-
pit pentru a fructifera griul celor alest, cum se intinde
ca o Livada pentru ca sa ne dea arborele vietet, cum
se radica ca un Munte pentru a ne odrasli adeverata
vita, cum izvoreste ea o Rintana inellisa si un Put plin
de ape datatore de viata, pentru a ne harazi harurile
www.dacoromanica.ro

24. LA ADORMIREA MAICEI DOMNULL1 311
cele de sus. Vedeti cum infloreste ca o Rodie din Ieri-
hon pentru a ne transmite parfum bine-mirositor ; Ca
Chedrul Libanului pentru a ne procura balsamul eel de
Inuit pret al nestricaciunei ; Ca Chiparisul Sionulm, pen-
tru a ne pazi prin umbra sa. Si ca Finicul din Cadde,
pentru a ne imbogati cu invingeri glori6se si triumfuri;"
in atata in cat putem sa-1 strigam : ca nu pentru tine nu-
mat te-al nascut Fedora. Si in adever, nu numai pentru
tine singura s'a marginit eel nemarginit, s'a incorporat eel
fail corp, at desmerdat pe nutritorul a t6te. Nu numai
pentru tine singura te-al nascut Femora. Cand A-totputer-
nicia Creatorului a luat fl6rea frumusetei din flori, fl6rea
luminel din stele, fl6rea al-betei din mArgaritare, fl6rea cura-
teniel de la Inger! pentru a forma frumuseta nature!, pe
Nascet6rea de D-deu, pururea Feci6ra, s'a ingrijit si de
mantuirea nostra. Nu numai pentru tine to -ai nascut : nu
numai pentru tine numai al pronuntat acel cuvent de patru
silabe: fie-mie (dupe euventul tett), de care atarna mantuirea
a t6tii, lumea (Luc. cap. I). Nu numai to singura to bucuri
de acele bunuri ne descrise ale Paradisulul, ci si noi pecatosii
si nevrednicil fiii tel, pentru ca to -al nascut, ai vietuit ai a-
dormit si te-ai mutat la Ceriu, pentru mantuirea neamului
omenese si folosul lumei intregi. Asa cantari melodice inton and
astacli sfanta nastra Biserica, marturiseste: Intru nastere
fecioria, al pazit, intru Adormire lumea nu o al parasit de
D-deu N iseet6re..." (Trop. Serbet3rei). Si eine se indoeste
vre-odata,, Mireasa,famprihana, de acest adever? Ca oglinda
cea mai adeveratar aduni in sine razele bunatatei Dumne-
4eesti si le resfrangt sure noi intr'un chip 6re-care. Si
acum chiar ea o Fontana izvoritdre de daruri, band din
adancimea cea nemasurata a bunurilor apa cea de viata,
cu bogate curgeri versi asupra nostra. Acum ca o Albina
prea ingrijit6re alaptand fl6rea cea prea duke din Nazaret
ne transmits si noun mierea cea prea duke. In fine ca Abis
plin de daruri ne harazeste en imbelsugata dare triumful
asupra ve4utilor si nev6401.or vrajmasi in or! -ce lupta si
www.dacoromanica.ro

25. 312 cuvENT PANEGIRIC
resboi: Sanetate contra bOlelor in timp de clumii, sigurant,a
contra vijeliilor in timpul iernei, sprijenul contra tradarilor
in timpul persecutiilor, ajutorul in contra nenorocirilor in
timpul saraciei, $i mangaerea in contra a t6td ispita in
primejdii. In cat de loc nu me indoesc ca pentru tine cea
prihana si Prea-curata Naseetore de D dell Maria,
Santitul cantator a ciripit (cantat): Mantuire volt] lucra in
ruijlocul pilmentului" (Psal. 13). Pentru ea to est] inima
pe care s'a zidit viata lume] ; Esti locul din care s'a scos
comorile eele mai de pre ale mantuirei omenesti; Est] Cerul
din care ca din o plate s'a reversat tote harurile pe pa-
ment ; EtT camara de nunta unde s'a insotit umilinta na-
ture]. nastre cu prea Inaltul Dumnedeti ; Esti in fine Car-
tea in care scriindu-se Cuventul Tai inscris Tu im-
preuna cu Cuventul ca impreuna Eliberat6re. 0 ! haruri
a celei Intru tote cantata Feel6ra ; daruri de sigur de
admirat, nu numai pentru multimea lor, ci Inca de admirat
ci pentru nespusa bunatate Gtitra nol. i 6re sa fie cineva
atata de nerecunoseetor in cat se, nu marturisasca ca Mu-
tarea Feciorei a fost o surprindere vecinica de iubirea sa
catra not.
Dar pentru ce me incerc eti cu trop; oratorici t}i cu
forme tehnice sa dovedese tot acea ce Ea insAsi dovedeste
astach prearetat,Maica Adeverului,Stepana de D cleu
Naseet6rea? S'a apropiat, dupe cum vedeti, Fontana vietet
ca sa intre cu o minune curiosa in noianul intunecos
al mortei. A pierdut mare parte din stralucirea naturals
ochii eel straveletori i scanteitori cu greti nlai apare
Inca fata cea vibe i rosata buzelor. Mai Inainte Inca de
a secera mortea tota multimea harurilor corporate, se in-
t6rce Nilacetarea de D-leti catra Petru, ce se caina, catra
Ioan, care suspina catra sfintiti Apostoli carii
Inti'un glas plang cu o voce intrerumpta prin suspinurl
r6gtipe Sfintii Apostoliet implineasca acest testament : In
satul Gretbsimani ingropatirm trupul ca si cum ar
dice: O copii ai filului meti Iisus, dupre cum tote po-
fdrit
si
si
si cei-l-alt"
si
mete,
www.dacoromanica.ro

26. LA ADORMIREA MAICEI DOMNULL'I 313
runcile lui Iisus, Parintelui si Invetatorului vostru le-ati in-
deplinit, tot asa indepliniti, ye rog, si cuventul Maim v6s-
tre. Ingropaci-mi mostele in satul Ghetsimani : In satul
Ghethsimani ingropati-mT trupul met". Dar o ! mult sim-
batica si milostiva, Maria, de ce cu atata graba si dor
indemni pe SfintitiI Apostoli ca sa, ingrape in satul Ghet-
simani pre Dumneleeseul si pre fericitul tell trop? Oare
pentru ce. ca zare purtatore de lumina, Maica a Fiore'
din Nazaret, nu voesti de cat in mijlocul florilor mirosi-
tore sa-ti faca iliormentul ? sat pentru ca, doresti sa aduni
si ca adormita singele eel de mutt pret, pe care viti 1-a
versat in acel be Lin-nascutul ten Fit ? Sau pentru ca
imitand si tu natura altor fort, care-0 an inceputul gi
sfarsitul in Gradim de asewinea, si tu care esti, Rodia
cea mirosit6re a Ierehonului, voesti sa -ti ai ruormentul in
gradina? Nu, nu, and 04-mi dice Preasfanta Mireasa, altul
este seopul si altul sfarsitul dorintei mele. Voesc I:i poftesc
sa, me ingr6pe in satul Gethsimani, pentru ca fiind local a-
prdpe de valea Iosafat, in care trebue sa fie ultima judecata,
a lumel, p6te ea, va voi sa, tea in acea infricosata di omul ne-
norocit si pecatos vre- o usurare, vre-o mangftere si ajutor
de la mostele mele adormite, si de la acea terina, care in-
sufletitii, a dat dreptului judecator corp omenesc. De area
aducendu-si aminte intruparea, sa din sanpurile mele si cu-
noseend intrikata mea fata in acel pfiment, uncle va fi
ingropata Maria Muma sa, va judeca en blandeta; aruncand.
fulgerile blestemulut, va ridica manile spre bine-cuventare;
stingend focosil set ()chi, II va sehimba iu milostivire; si in
fine lasand tOta mania si urgia, se va grabi spre imblan-
;lire, si asa drepta resplata o va int6rce in indurare, osinda
in compatimire, 'Ira in iubire, pedeapsa in har. Iar : Du-
eeti ye de la mine blestematilor", (se va int6rce in) Veniti
catra mine bine- cuventatil Maacei mele" (Math. cap. 25.
vers. 41). De aceea dar Apostoli ai Christosului meu,
ingropatiuni trupul meu in satul Ghetsimani si tu Millie
www.dacoromanica.ro

27. 314 COVENT PANEG1RIC
si D-deul mea primeste Duhul mea". Te rog si me cu-
ceresc tie prea dulce si prea dorite Fitul met, primeste
Duhul meii, pentru cii fiind cu tine in Certu voia avea mat
multi usuratate sit bine-fac clironomiet tale, fiilor nostri,,
credinc ()sit nostri, carit se impartasesc de bucuriele tale
cerestt.
Cu graba, a exprimat aceste cuvinte cu totul induratore
Nascet6rea de Dumnelea Marcfi, cand indata s'a deschis
Cerurile si Parintele cel fail de inceput cu bratele des-
chise a inceput a o chiema si a -i dice : Vin'o din Liban
Mireasa, vin'o din Liban, vet veni si te vet incununa.
(Cant. cant. cap. 4, still 8). Aide, vino tubita mea Miresa
pentru ca sa primesti aceste bunuri nespuse, pe care ti
le-am Oft mai inainte de facerea lumei ; vin'o, grabeste
sa gasesti ehorurile ingerilor, carit iti laud';,. fapta. Arhan-
ghelii calif IV admira maretia, Puterile call din inilltime
iti lauda, ne'ncetat puterea, Ineepetoriile, carii prea inalta,
Imperatia to monarhica, Domniile, care te canta pe tine
D6runa tuturor si ImperAteasa. Tronurile unde tronurile
Heruvimice pe rand te vestesc de Maier', a mea ; Hernvimii,
unde este adancimea intelepciuneT, Serafimii, carii inalti-
mea Tubirei tale catra D-deli si catra 6meni o maresc
dupe vrednicie. Vin'o infra prea tubita mea Mireasa.
i indata, an fi veclut cine-va pre Preasfanta Naseet6rea
de D-deu Maria ca intra nevedut, ca intr'un car de lumina
purtator, nu de catra cat intraripatt dupe parerea. lui Pigaz
(Lucian In visul sea), dar in car purtat de ingert, si
atata de stralucitor, in cat fara insalaciune at putea sa-1
numesti carul ce duce aurora a Insust Sorelui Gloriet.
0! maretie a fecTorieT, abla ajungi la portile focose ale
Imperatiet cerestr, cand s'a sculat Imperatul Imperatilor de
pe prea Inaltul Sett Tron al maretiet Sale si intimpinand'o-
impreuna cu Filul si Sf. Dah, tata Sfanta Treime, la intim-
pinarea et, Pururea- feciOra si Nascetorea de D-clew Maria,
intra cu putere si en multi marire in Paradis in canturt
melodice si armonii simfonice ale tuturor Puterilor Cerestt..
www.dacoromanica.ro

28. I A ADORMIREA MAICEI DOMNULUT 315
In acea adunare de bucurie cereasca si veselie is impe-
rAtescul Profet si Imperat Chitara sa melodic& si atingend'o
cu vers de desfatare a cantat catrA D (lett i Parintele :
Statu-a Imperateasa de a drepta tai (Psal. 44). 0 ! Marire,
0 ! Cinste, 0 ! Cereasca veselie. Si tine pate sa istorisasca
sari mai bine a dice sa priceapa prea marea bucurie pe
care a luat'o asta-di Fedora? Cine pate sit spunA veselia
cea nernArginitrt nemesurata bucurie vedend'o prea Inal-
tata mai presus de chorurile ingerilor inchinata ca
ImperAteasa Imperateselor i St6pami, a tota lumea. 0 r
natura, omeneasea, inaltata, i prea glorificatai ce motiv
n'ai asta-di de a serbatori si a to bucura! Da, sa se bucu-
re tota natura pamenteasca, salteze tat& zidirea, vese14sca-se
tot& starea, bucuri-se tata (autoritatea) puterea, salte de bu-
curie OM vrasta, cad' Tata Fecidra, fitca lui Adam sa inalta
spre Ceruri" (trop. 2. la inainte prasnuire). Bucurati-ve qic
Cu totii, pentru ca de si s'a inaltat la Ceruri Mireasa lu
sa nu socotiti ca cu totul ne-a parAsit, pentru
viaz 1 sus si viazit pentru noi. imp6rataste in Ceruri,
imperateste pentru ca s& fie acoperemant, refugiu si ajutor
peeatosilor obst4sca sprijinitdre a Crestinilor. Mai ales
cu cat mai mult a crescut aurora Gloriei, cu ark mai
mult a crescut iubirea si cu iubirea facerea de bine ; in cat
cat a fost pe pament Maica Fedora arunch ca same/
harurile sale, iar acum suprabondeaza din Ceruri cu bel-
sug daruririle.
dar mai drept apare ca aurora cea plina de
har, dupe cum a veclueo s'a admirat'o Solomon. Aurora
argintie ce imbogatete muntii, invesele§te aerul nourii
i lumineza minunat tot lumea (Cant. Cant. cap. 6, v. 10).
Arata-ne §i noue fata to cea plina de har, prea frumdsa au-
rora, fala Crestinilor, speranta celor desperati, bucuria
ajutatdrea sufletelor; si primeste ruga prea blftndului nos-
tru Domn, care de un cuget cu poporul lui D-deti, eel en
nume crestinese, Iti respect& maririle tale, lauda serbatarea
si
si
1)-dea, cat
si
si
Asta-di
si
Qi
www.dacoromanica.ro

29. 316 CUVENT PANEGfR1C LA ADORMIREA MAICEI DOMNULUI
ta, serbatoreste dupe cuviinta prea slavita Mutarea ta la
Ceruri. Viu'o prea dorita aurora si cu lumina ta cea stra_
veclet6re imprastie noril intunerecului, mintea
fi cugetarea. Grabeste, U ! prea vestit6re a clad alun-
gaud somnul eel ingreuitor al pecatului, de cum-va sa
afla in turwa cea tamica, trezeste servil tei la faptele viqei
vecinice. Harazeste-ni §i none acest har Preacurata, ca, aceia,
urmand exernplul prea piosului gi iubitorului de Chris-
toe Doninului nostru, ail audit aicea laudele tale, si ati marit
amintirea gloridsei tale Muttiri Ducaneleesti, nisi odata sa
nu vada, inserarea acoperementului ten eel prea puternic,
Amin.
C. Erbiceanu.
f i
criti
lumin4za-E
www.dacoromanica.ro

30. CUVENTARE
LA
Patima cea lumei maintuitOre a Cuventului
P7'072202(0 yci afierosit Prea fericitului ,si Frea int6leptului
Stepan, Domn Domn Dosithein. Patriarh sfintei Ceta(l
lervsalimulut ,si a tota Pnlpstina, de Radii Pt/ Prea
blcindului inbitorului de Christos Domn a taut Ungro-
Vlahia, Donin Domn Joan Constantin Bassarab. In Bacure
de Anthim Ieromonahul din lair, 1704.
Prea fericite, prea intelepte prea sfintite Ste-
pane §i Patriarh a sfintel Ceratl IerusalimuluT §i a
tdta Palestina, Tar al nostru in Christos parinte
prea respectat.
De sigur asi fi ne,dreptatit piositatea to religiOsa,
Prea fericite Ierarbe, data marelui Arhiereti, care
a suferit forte malt pentru noT evenementul cel
mult regretat, nu T-a§T fi dedicat acesta, sufletuluT
nostru celuT prea pios. Fiind-ca de §i ordinea natu-
reT invata, cel asemenea cu cel asemenea, cele sfinte
celor sfintY §i cele sfintite sá se dedice sfintitilor;
ci
D-clea-Omulair
pi
www.dacoromanica.ro

31. -318 CLVEITARE LA FATIMA CEA LUMEI MAN1 =ORE
CuT dar i se potriveste mai bine dedicarea de cat A-
celuTa ce atilt de mult a suferit pentru nor, de cat tie
care atilt de mult to -all luptat pentru gloria AceluTa,
si pentru Mormentul LuT eel datator de viata, luptand
pant la mOrte cu delimitate? Ar trebui aicea sham
tote Musele lull Omer, eloquenta lull Demosten si
tote litnbele si gurele lumeT intregi pentru a putea
descrielucrulenumerhnd victoriile, luptele si faptele
cele prea minunate, pe care numaT pentru credinta
singur le -all s6ve'rsit si dilnic se'versestY. Dar pentru
c`a, acestea intrec numerul u6sipului, devineneputin-
cT6sa si mintea cea mall productive pentru ale in-
plege, cu atilt mall mult limba copilaresca sa le
explice. Cu tacere religiosa las cate at facut si
neincetat facet cu fapta si cu cuventul contra altor
neamurT si a noilor eterodoxf a inchindreT Dumue-
deestf Orthodoxe, care te vadesc pre tine mall presus
de VechTul Thrcule, luptandu-te nu cu o Hydra,
ci cu atata, cati sent uritoriT de Dumneded, con-
traria( Or thodoxia. TacTarasf despre multimea car-
tilor tale de invelatura, cu care si lumea inteleptestf,
si pe nebunT if cum'ntestT, si Oriental iI infrurnuse-
tez1 si 03cidentul it lurniuezi, si 13.serica intocruestf
si tOte natura o inveselesti in atata, in cat, ca a
unuT alt sore tannic, in tot pAmentul a fesit vestea
(despre Dosithefu) si pant la marginile lumef gra,-
Turile lull (Psalm. 18). Lis T Lrasfri:vna Dumnedeesca
pe care preacuratul ted suflet cu foc fferbinte 6 in-
calzeste catra D-deti, care fara, partinire, pe fate, si
cu curaj apostolic sfatuesti pe altif, si ustrezi pa
cell nesupusT, in fata stigrnatizand pe cell ce nu se
indrepta, acestea un al doilea Ilie te arata. Pentrui
vegherile de tote nOptea ce le petrecT sad rugan-
du-te sat ocupandu-te cu cartile sfintite nu mall
is nitnit, (lipseste sfarsitul).......
www.dacoromanica.ro

32. A CLIVENTTULU D-pEt-0341.:11:1 319
CU VENT.
Cine sa nu plang5, ast5,-q1 privind cum produce sudorI de
singe eel lubit, eg, se stringe in lanturi Dumneleil, cA, se
tAgadueste de servitoril sel Domnul, c i se intimpina. cu
°earl Imperatul, ca cu judecatb, ne drepta se condarnra
judecatorul eel drept, ca cu spins se incunura Capul ne-
mulul omenesc, ca i s'a pus pe umere lemnul de restig-
fire eel ce este re'suflarea a tote, e6, s'a adapat cu fiere
Dulc4ta, cã s'a pironit pe truce RefugIul, a, a insetat
Fontana, cã s'a stns focal, ca a murit Viata, c s'a in-
mormentat Invierea? Cine s'a nu se minuneze ve4end
arnicitia tradata, bucuria intristata, libertatea selavitk eon-
-damnatA nevinovatia, muncita dreptatea, caleata in pici6re
Majestatea, Duhul gurei n6stre farit suflare si mort? Cine
n'ar plange cu gemete vec,lOnd pe acela care la crearea
lumei intregi vOute nevelute este Inceputul, in or-
dinea fiintelor este IntelepcIunea ai in predestinarea celor
ales1 este Cartea Vietel? Pe acela care cu lucrarea este
Mijlocitorul intre Dumne;leti 6menI, cu natura adev6-
rata bi-Mate, cu fapta adeverul, cu intrecerea Dumn24ei1i ;
sa se vinclA pentru ca sa ne rescumpere, s'd, se tradeze
pentru a ne elibera, sa se ranesca pentru a ne vindeca,
si sit se °more pentru a ne da viata nou6caril eram
morn pecatului? Ne umanA, in adever este nerecunostinta,
data pe Dumneileir nu'l plangern, care'sI preda singele
sell, mat ales pre sine pentru dragostea nostra!
Face Intalul pas in satul Ghetsimani, pentru ca sa.' in-
ceapa din grading Iubirea celui al doilea Adam ; dupre
cum din gradinh', eel intAlu a inceput lupta. Merge la
muntele Eleonului nu pentru inveseli fata prin unt-
de-lemn, ci pentru a gasi untul-de-lemn spre a vindeca
ranele pecatelor n6stre, pe care ne aflandu-1 in pitmen-
blestemat, citici blestemat este pamentul, in atata s'a
intristat, in atata s'a turburatintristat este sufletul mstl
(Math.), in cat pentru marea, intristare pe jum'etate mort
a eaclut cu fata la pament. cridere! ridicarea natures
distrugerea infricosatei tiranil a Iadului. Cadere,
inaltarea darului, omorirea pkatului. Caderea preambu-
lul patemei, dar datator de nesuferinta, simbolul mortel.
dar datat6re de nernurire. Mal' ales intrecend intristarea
pentru ostenela la acela care este bucuria Ingerilor, si s'a
caclute,
Qi
apt
tnl
www.dacoromanica.ro

33. 320 CUVENTARE LA PATIMA CEA LI. MEI MANTI:11 ORE
facut sud6rea lul ca picaturile de singe ce cad pe parnent"
(Luca). In atata s'at inmultit reutatite n6stre, in cat pen-
tru ale plange Fiiul lul T111 era de ajuns douil
sir6e din ochii lull, ci a deschis tot noianul singerand a cor-
pulul s6b, si a asudat.
Cand D-411 ne plange cu lacrimi de singe, ce datorim,
not sa, facem? Cand Creatorul a tote lAcrameza pentru m6rtea
n6stra cu singele set, si not mortea Creatorului ajunge Ore
sa o plangern numai cu o lacrirma ? 0 singe Dumneclees-c !
0 lacrAmi Dunmegeesti! Uncle esti scum Marie MagdalinA,
care erai obicinuitA a cadea la piciorele Domnului sa versi
parae de lacrimi si sa -ti stergl lacrimile tale? Vin'o aicea
acuma, o prea sfant suflet, ea sa aduni rnult pretuitele
lacrimi ale InvetAtorului Vet? Ada uneltele cu aromatel
pe care le-af desertat in casa Fariseului, pentru ale umplea
de un balsam mai de pret, pe care pentru a-1 aduna mai
usor, na, dat iniura mea ea burete si aduna. 0 data
not toti le-am introduce de acolo in inimile n6stre, cei intu-
necati prin p6cat ne-am imbraca ca in porfire cu singele ro-
sietec si curatitor de p'ecate al 11Iantuitorului !
In Paradis a avut be lupta omului contra lui D get,
far aicea in gradina are be dragostea prin sarutare, de si
sarutarea trAdArer. S'a prins aicea de buna-voe in cursa Iu-
deilor Eu sunt" (loan), si plateste gresa,la strAmosului,
care s'aseundea de la fata lul D-clew. pentru ca Fla arate
acolo cu totul libere manele lul pentru ale intinde ca sa Ia
rodul oprit, iatsa, trout Adam care le clA spre legaturi. 0
ne spusA iubire de 6meni a lui lisus! 0 nebunie vrednicir
de jale a Iudeilor ! LegA of bil mAnele acelea, care at venit
deslege pe cei legati, care alunga demonii, vindecA pe
cei bolnavi. indrepta pe cei paralisati, invie pe cei
In lanturi de tier intind bratele acelea pe care D-clef din
Ceriu le intinde in ajutorul nostru. String acele palme
intinse, pe care Dumneqeesca Pronie nici °data nu be
stringe de la bine-faced. LeagA, in fine cu funii grele de
deslegat acea dieptA a lul Dumneciet, cu care a dat haru-
rile 6menilor. 0 rAbdare! 0 tndelung-rabdare! Adam ne-
ascultator s'a ascuns de D-rJeti judecAtor, far Fiiul lul
ascultAtor 'Ana la mOrte esti tuft la tribunale in
lanturi ; sau sa clicem esti brit in pretoriul judecatorilor, in
lanturi, invetandu-ne pe fie-care sa nu caute asa user sa se
arunce la tronuri, demnitati si onoruri, ci sa -le tragA prin
I) -den
mortei.
D-(;lert
ill
Si
sit
www.dacoromanica.ro

34. A crvEsTut.ut D-pat-omurat 321
lanturile virtulilor si ale harurilor. Adam se disculpA pe sine
ca este nevinovat, femeea care miaa dat mie. acesta mi-a
dat din lemn si am mancat" (Facerea, cap. 3. v. 12). Si
Emanuel de si nevinovat, s'a condemnat a fi vinovat mortil.
Acela pentru a convetui cu barfitorea Eva a *tit, iar
Christos pentru a vindeca acesta rang a tacut in fata Ar-
biereului. De aicea incep batjoeurile, sa fabric zavistiile,
sa cautA, minciunele. Dar fiind-ca din vechime a Inintit
Adam, si de atunci tot omul se numeste minciunos, pentru
ca sa suspende atata rninctuna, Iisus, care este Adeverul,
suportA minciunile mintitorilor, in cat nunciaT cu tAcerea
s'a aparat Adeverul contra minciunei.
Adam a luat blestem servil in fa0, intru sud6rea fetei
tale vet manta panea ta" (acolo) Iar noul Adam pentru
ca sa, usureze pe eel vechit primeste de la un sclav o
palmy In fata. Sari se pAlmueste pentru forma fals& a co-
lore' ce o arAtAm in fata, and deridem pe apr6pele, pur-
tand risul pe buze, tar in inima tinem ura veninul.
De aceea and adeve'rul dragostea sunt g6le, se go-
leste DumnecIet, cati oche de at Iudeilor it ved, atatea
loviturt mortale primeste F i cate limbs strigat.: SA se
restigneas,A", atatea cruel' a purtat acele membre neinti-
nate ale corpului indumnejeit. DacA Fecioria sa teme de
insAsi privirea sa, cu ce frica sufere pe cele streine?
Sa goleste dar de vesmintele lui Timis, ca $i cum acestea
s'ar fi aflat intala datil pentru acoperirea golaciunei
rusinei adamitice; De aceea arunand aeoperemantul a
dat spre rinire acele pArti pe care cu frunzele de smochin
le acoperea stramosul. Asa a cAlut preste el curand o
grea p16le de lovituri; asa acela care pe eel ce'l iubeste
II ceartA" (Pavel. Ebrei, cap. 12), loveste pe Filul pe care -I
lubeste. Si fiind-ca pe alt fit al °multi] n'a Cubit mat mult
de cat pe indumnecleitul lisus acesta este Filul met eel
Cubit" (Luc. cap. 9), pe acesta mat mult l'a bicluit,
loviturile s'au preMeut tote in dove41 de iubire. Sa nu se
mire tine -va data pe spatele sale i1 bateat pecAtosii, pentru
cg si el a devenit piatra fundamentala, tar piatra era
Christos. SA nu se mire cine-va data Sinagoga a scris
atunci de asupra sentinta schingiuirel, pentru cg Christos
este carte si cartea vietet. Punend Ina Iudeil atunci in
acesta carte a vietei ast-fel de invinuiri fele a mortel,
sterg numele lor, care era sense susca popor ales ale lui
Biserica Ortodoxi Romani. 3
si
si
si
si
si
www.dacoromanica.ro

35. 322 CUVENTARE LA PATIMA CAA LUMEY MENTUITORE
Dumneqeti, dupre cum David a profetit : Si se vor sterge
din cartea celor vii si cu eel drepti nu se vor scrie"
(I sl. 63).
SA incununa dune aceea cu cununa de spini, si nu este
lucru de loc curios, pentru ca, daca Adam eel intaiu a
luat tote rodiile placerel pentru sine, ne vom incununa
cu rodil mai inainte de a se vesteji" (Intalp. Sol. cap. 3),
eel al doilea Adam n'a gasit alt-ceva de a se ineununa
de cat spini. Cu tote acestea dacii, eel intaiu Adam era
ca un spin in mijlocul rodiilor, cel al doilea straluceste
ca crinul in mijlocul spinilor, sai sa dicem mai potrivit,
sa incununa cu spini pentru ca s i invete omul ca nu
etse regulata si neteda calea spre Cerlu, fiind-ca Christos
care este calea, Eti. sunt Calea" sa incununka cu spini
(loan cap. 14). Sati precurn cap se dedaii la rodiile acestor
placeri lumesti, numal ghimpii II lag flarel pe campia pre-
dulcelul Emanuel, sati pentru ca sa arate cä diademele Ira-
peratiilor lumei acestia, alt-ceva nu sunt de cat spini pe
capetele Imperatilor. SA imbraca in Marthda alba, pentru ca
cu ast-fel de haina, sail albindu-ne pe not ne asaza in Ceriu,
sau ne intorce haina a nevinovatiei, de care ne-a
despoiat sarpele eel Inceptor al reului. I se da dupre
euviinta in loc de sceptru o trestie, pentru ca sa int6legem
not usuratatea si desertaciunea celor puternici si a ma-
relor boeri, fiind-ca trestil sunt Imperatiile si Domniile
lumei acestia, caci dupre cum trestia se loveste de venturi
si se culca, asa si Domniile se turbura clilnic si se zgudue
de vijeliile Intamplarilor protivnice. Era acea trestie verde,
in semn c6, daca trestia verde, dupe Fisiologi, farmeca
pe carpi, si trestia acesta departeza de la nol otrava sar-
pelui, adeca pecatul.
Cu ast-fel de munci dar tiranisit, rusinat si schingtuit
merge Iisus punt and Crucea. Acesta este greutatea peca-
telor n6stre, si eat este de Brea sa o pricepem de acolo,
Ca mai mult de cat ()data, purtanclio Dumnecleul nostru,
din causa greutatei cade pe cale. Sa sue la Golgotha si
stand la hotarul paternei, ostenit eel ce atat de mult a
suferit pe cale, este Intins pe patul dureros al Crucei, a-
cdia spre a se repausa. Deschide manile sale, pentru a ne
primi in bratele sale. Indira capul aratand prin acest
sewn ca pe tots ne chiama catra El. Striga cu glas mare
pentru a'l ancli top ca este insetat de mantuirea tuturor,
banns
www.dacoromanica.ro

36. A CINENTI7LLT D ph.t-ommut 323
si ca Pastor bun sufletul sat si-Ipune pentru ol. Se Ina it&
in aer pentru ca sa, fie Mijlocitorul Intro D-40. fi Omeni.
Se intuneca curand ditta, p6te pentru ca sa dea somn.
dulce Facetorulul a tote, celui ostenit, sail voind ca pa-
mentul eel uscat sal ude cu sangele sai, a facut ea sit's):
detraga, In urma, s6rele razele sale, pentru ca sa, nu usuce
Angelo acela, cu razele sale cele calde. S'a cutremurat
pamentul pentru prea marea facere de bine, si de bucuria
sa s'aa deschis mormintele si au scos vii afara pe eel more
din el. Petrele s'au dispicat, pentru ca inimile Ebreilor emu
atata de inasprite, dupre cum si ale nOstre astadi, in cat
de o ucidere asa de sangerosa si de o mOrte mult durerosa a
Facetorului si plazmuitorului nostru nu s'ail intristat, n'au
suspinat, n'au plans, n'aii. suferit ; spre turburarea si ru-
sinarea nostra se desfac si se iespica pentru a ne dovedi c5,
elementele sunt mai compatimitOre si mai milOse de cat ini-
mile nOstre. lata dar, este deschisa alum milostivirea indurarei
Dumnei,leesti pentru eel raniti, sa alergam dar cu totii cat
mai cu repejune. De am avea piept de arama, inima de ada-
mant, arama, In topitorul dragostei Dumnedeesti, unde
este alt foe, se topeste ; lar adamantul cu sangele eel vitt
al mielulul se desface. Daca suntem iarasi morti si mu-
rindi, costa cea impunsa a Mantuitorului fie-ne noue" mor-
!pent ! Daca suntem si vii sit murim acolo la tronul vietei,
la Crucea cea purtatOre de viatA. SA, alergam cu totil si
Wand ton grija cea lurnesca sa, cadem cu suspinuri i
lacriml la piciorele cele pironite ale Dumnedeului celul
Restignit. Sa ne aruncam in bratele Crucei pentru ca lu.-
mea sa, se restignesca cu not si not lumei. Sa ne afundam
in aces mare Rosie, pentru a ne enumera cu aceia, caril
s'ati inalbit hatnele for In sangele mielului" (Apoc. cap. 7).
SA alergam cat mai lute, sa ne grabim cat mai curand
ca sa aflarn in ogorul eel cultivat comora, in pamentul eel
bine-cuventat semanta cea aleasa in izvorul vietei apa
haruita, in insulte onorurile, in palmuiri invingeriie, in
invinuiri ertarea. in trestie sciptrul, in uraciune frumuseta,
in nenorocirl fericirea, in Imprejurari grele norocirea, in
persecutii pe Dumnedeti., in mOrte viata.
C. ErbicOut.
www.dacoromanica.ro

37. PRECUVENTARE
LA CELE PATRU DISCURSURT
SI
DESCRIEREA CARTICELE10E LE CUPR1N DE_
Din intamplare, dilele acestea, mi-a cadut in mini o
carticica imprimatii, §i de o valore forte preti6sa pentru
literatura nostra nascenda. Carticica este tiparita in limba
greca vorbitore (apla), de catra eruditul §i vrednicul de
laude literat al neamului nostril, Mitropolitul Anthim Ivi-
reanu, pe atunct Ieromonach. Ea, cartea a fost proprietate
a altui inv6tat roman, a lilt Naum Rinaniceanu, (Koti T6;e
Viv tot; Oactc, tropotca && -rptCtiv Tpogiwv. N7oUv. ',puma -6y.
1831, Nosp-(3. 15) i acesta, (lice Naum, inapreunA cu altele
am cumparat'o cu trei lel. 1831 Noem. 15". 1)
Inseranatatea carticelei devine mare pentru ca cuprinde
o literatura romftnesca veche, de §i este scrisa in limba
greaca, vorbitore, dar -1 o concepOune a unul Roman, care
a cugetat rornane§te §i a fost fit. a unul Mare Domn al
Ungro-Vlahiei, Constantin Basarab Bra acovanu, este
scrisa, qic, de insk+1 tefan Brancovanu, fifill eel mai
mare al acelul Domn, §i care, cum stim, a fost decapitat
de Turci ca martir al nearnului nostru, impreuna cu eel-
lalti frati Ili cu parintele for ! Imprimatul cuprinde patru
discursuri bisericeqti, ceea ce dovedeqte ca. fiii Domnito-
rilor pe atunci awl crescuV qi educap in cea mai mare
I) Acesta inse,nnare este push de Naum in frontespiciul celul
Intaiu euvent.
www.dacoromanica.ro

38. PRECUVE.NTARE LA CELE PATRU DISCURSURT 325
religiositate, cu scop de a apara la nevoi cu fapta si cu
cuventul Legea Tarel Orthodoxia Romanesek de aceia
Religia era un studio de prima ordine pentru tronul Tarei.
Fie-care discurs este precedat de o scurta dedicalie,
asa Cuventul Panigiric, rostit la 1702 in pia Sf. Impe-
rap' Constantin si Elena, este dedicat Parintelui sell. Con-
stantin ; eel de la 1702, la ditta IntAiulul martir tefan,
este dedicat insusi acestut martir, la finele caret dedica0I
cetesc urmatorea frasa de mare insemnatate : (haixou c(6-rtttiv
'nip cropExv To; 1.17.tp6;-76v "itOv y.1.1 loyov too aE05, VA-
;L& Tip 7rpozoitiv you Eic; 17L1.741,11 'al, 1.s6t9E6tv, ;t4 vi mit-
-calAirn:coct 1;1 CYTCCI,JUI 11.0,J ei4 Ty.ip xoti. ;6Fotv too arc-Flow,-
Xptcrnii....) 7,R4ga pe insAll intelepciunea Parintelui, pe
Filul si Cuventul lui D (WI, pentru progresul mete la saint&
si inv'etatura, ca s'a" indrepte ocup4a mea spre cinstea si
mrtrirea MantuitoruluI Christos". Din acest citat sa con-
stair', a, fill' Domnului Constantin Brancoveanu eratt cu
multA ingrijire instruiV si educaVi $i ca et singuri aveati
dorul de a inveta cat mai mult si in care scop acesta
solicits ajutorina Santului Stefan, patronul sett. Cunosc
positiv, ca Constantin Brancoveanu a avut de profesorl
pentru flit lui pe eel mal distinsi 1111744 at Secululul
aceluia in aceste locuri, dintre emit citez pe Sevastos
Chimenitul (EEpl6-c64 C. huptevirrfr,), Ioan Comnen Doctor
(Pwiny); Km.v-rivO.-,) si pe Chrisant Notara (INTElpi; Xpigrscv0o0
care a fost Patriarch lerusalimului etc. etc. Al treilea
discurs panigiric din 1703 care -t pronuncat la Adormirea
MaiceT Dbmnulut, este dedicat mumeI sale, pe care o nu-
meste natima prea dulce (M-tyryp !./.01.) i-Auxu-crri); in fine al
patrulea discurs din 1704 este dedicat Patriarhului Dosi-
thelu al Ierusalimului. T6te aceste discursuri cum si de-
dicatiile sunt scrise de mana lui Stefan Brancoveanu si
pronuncate de fratele sed mai mic Radu Braneovanu, $i
care si acesta a fost decapitat de Turd tot atunci.
Fiind-c6, en nu am cunoscut $i nici am vedut Ora acum
aceste discursuri, afara de anal, acel la int'aiul martir
Stefan, ce ni l'a conservat Cesarie Dapote in Catalogul
sea istoric *i pe care l'am $i tradus in romaneste si im-
primat in scrierea mea Cronicarif Greco etc. ; de aceea
apreciand importanca for istorica, le-am tradus pe t6te
-dupe textul grec imprimat de Anthim Ivireanu, spre a se
putea- ceti de tetra iubitoril de literature, nationals si a
www.dacoromanica.ro

39. 326 PRECUVENTARE
trage din ele folOsele sufletesti si luminile istorice asupra
timpului lui Constantin Brancoveanu. Traducerea am fa-
cut'o cu cea mai mare ingrijire asa ca sa se pote intrebuinta
farA nici o indoiala textul roman m loeul textulul grecesc
original. Am observat ca discursurile lui Stefan Branco-
veanu sunt Acute dupe tote regulele retorice, at un exord,
o narare, confirmare si conclusie on epilog ; nu lipsesc si
figuri oratorice pe ici colea. Pentru ce nu le-a pronuntat
pe nici unul din ele autorul fnsasi, ci fratele set Radu
Brancoveanu ? la acesta intrebare nu pot respunde positiv.
Probabil ca Radu sa fi avut o verva oratoricA mai dis-
tinsa, o voce mai clara, pe cand fratele cela-lalt Stefan o
irnaginatie mai mare si o cunostintA mai intinsa. Probabil
iarasi ca se involati intre el ca frati de a participa ambit
la ocasil spre a face placere parintilor si a da un bun
exemplu societatei Bucurestene de pe acel timp.
Discursurile de sigur ca n'au fost de odatA editate, ci
ronduri ronduri. Acesta o confirma si Cesaria Daponte,
care lath cum se exprimA in Catalogul set', scris grece§te,
Despre Omenii marl din seculul al XVII-lea si XVIII in
Valahia si Orient 77
N'am putut sA me opresc de a nu
decopia acest discurs pentru douA considerente : 1) Pentru
ca este cuvent al unel Beizadele (fit de Dornn) ; si discurs
retoric, gi discursuri de ale Beizadelelor si intelepte, sunt
forte putine, pot a dice nici unul, de nu cum-va numal
acest unul, pentru CA eu altul n'am vegut ; 2) CA este
s "ris la dita santului Stefan, a cAruf ruga sa-i avem, pen-
tru ca si et il iubesc, respect si not cu totil si toti
Cresting si in special chiar Christos, pentru a carui lubire
si cinste s'a martirizat. Cu t6te ca s'a imprimat in Ellett-
restrla 1701 2) dar putini it at. S'a facut discursul si s'a
imprimat traind tatal set Domnitorul".
Ce coincidenta curi6sa, tefan Brancovenu stria asupra
martirului lui Stefan, arata lubirea si dorul de a suferi pentru
Christos si Religia luiceea ce i se IntamplA ad-literam, cad
este decapitat in fata parintelui set, ne voind a renunta la
Religia stramosasca, cand ar fi putut fi salvat, data se turcea.
Tata ce ne spune tot Dapoute in manuscriptul citat, des-
criind viata si mOrtea tragicA si martiricA a familiei Bran-
2) Nu este exact ca s'a imprimat la 1701, pentru ca in cartea
ce posed imprimatul pOrta data 1702.
]or
si-1
www.dacoromanica.ro

40. LA CEL2 PAARU DISCURSUIl 327
coveanu: ...In fine acesta a intrat in alianta cu Imperatul
Petru in contra Turcilor, cum am aratat mai sus apol dat
pe fata a fost adus in Constantinopol i s'a decapitat la
chiorul imperatesc de langa mare, impreuna cu cei patru
fit at lui, eterna fie arnintirea for ! Fata, find Imperatul,
obicinuesc Turcii ci &and este sa tae pe vre un crestin
it rlic sa se turcesca pentru scapa viata... Acosta au
facut'o aicea acum la Beizadele cu multa staruinta o
faceaii ca la nicte tineri de Domn. Tar parintele for
present fiind gi vedend ceea ce sa facea temendu-se
tremurand, ca nu cum-va sa se inspaimante vre-unul dintre
et de morte sa se turceasca. It ruga cu ferbintaia, be
spunea le striga sa se pAzasca i sä nu se faca de ris
tradandull santa for Credinta..." Toti flit lul Brancovenu
ark fost martirizati prin therea capetelor inaintea parintelul
lor, *i in urma a suferit *i el mai intal despotare, apol
mutilare *i In fine rnorte, *i tote acestea prin tradare
Acectia sunt adeverati martini at Romanilor pentru aca-
rora amintire not Inca pana acum n'am facut nici un
act crectin si national in favorea for ! Sa stie ca partea fe-
melasca a semintiei but: Domna, fileele *i nurorile, pentru
ca, dot din fiii set eel mai marl eraii insurati, ele
fost decapitate, ci exilate in o insula, fost
Inecate in mare. Intro causele mortel martirice a lui Con-
stantin Brancoveanu sa enume'rA, mai ales diploma Impe-
ratului Germaniel, prin care diploma 11 declara de Print
al Imperiului Germaniel, cum *i pentru averea sa consi-
derabila, pe care voiail a'io lua Tura Diploma a fost
ascunsa intr'o Mita, in Bucure*ti la Biserica Coltei, peste
care a dat succesorul sou, ci a trimis'o la Constantino-
pol, fiind-ca dupe cum dice Athanasie Comnen Ipsilant,
Brancovenu ar fi scapat de invinuirea aliantel cu Petru,
data nu i se gasea diploma ci nu era vadita Portel.8) Intre
schingluirile martirice Athanasie Comnen Ipsilant ne spune
ca a preces tiranisirea urmatore : ati fost aruncati intr'un
cuptor (po;:yvo;) al but Bostangi-bap pentru ca sa spuna,
undo sunt comorile avutiile for ! Sa *tie ca, averea In
3) Vecli: 'AGa VC/0%0'J Illf)X&VTOU, iXitATIO-LatITEZZ..V
WX TraLTEXCJV TWV ELL; ;(;)EEXaTi uETx Tip 6iA(.0o1.101 pag. 2037
216, 233, 264-369, 317, 562 §i 730.
a'st
si
si fit
F,4i
n'au
altii qic
Kov.vrivoti
Qi
pi si
1i
!
Qi
call
si
www.dacoromanica.ro

41. 328 PRECUVENTARE
bani a lui Brancoveanu era trimisa la banca din Venetia a
santului Marcu. 4)
Carticica in cestiune este de formatul 16, nenumerotate
paginile sunt legate la un loc tote aceste discursuri.
0 rating, sacrilege a taiat cite -va foi din dedicatia la dour
discursuri, de buna same pentru ca eraii notile importate
pe ele. Tot in acest imprimat la fine este legata, gi o altar
brosura intitulata : CYCOVAXX 7taXati.i..)v Ttvcov pu,ocrelwv, Tfi;
71TaAtx7)4 il4 T7110 iilLETCp7V &7071V 8E)EXTOV ILETC4Cppo-Ogv.ra xcti
iulaf3(64 aptywOlvTa Ti.f) Bo-E(3Eo-Tatcp ;tat `11/Xor&Tcp
xaL ellyER.Ovt rt&crric OUTypoPXazia4 Kupicp Kupicp
KcovaTavTivy MITot66stpap.7to,c Bo.s.P64, 'ApxtepaTEtsionoc, Toi.) CIx-
vtepwtaTO'J 1117po-rroAirou kupiou 'AvOiEkou Tot; flap/
Tou KUp 11.1&vou 'AiTocrai, oT..) xal TOD; etva?(;)!Iao-t vEoo-Ti iTu7r6-
0-rio-ocv iv TEpyoPucrTtcP, i'TEt &ITO Xpto-Toii 1,713.
71
SentinV a unor vechi filosofi, traduse din Italieneste
in limba n6stra apla i cu umilinta afierosite prea Piosului
i prea Inaltatului Domn Egemon a OM Ungrovlahia,
Domnul, Domn Constantin Bassarab Voevod, pe tend
pstorea Preasfintitul Mitropolit Domnul Anthim din Ivir,
de Chir Manu Apostol cu a caruia cheltulala din nod
s'a tiparit in Targoviste, in anul de la Christos 1713".
Aceste sentinte sunt traduse tai imprimate in doua randuri
in romaneste, de aceea nu le-am mai tradus. Dedicatia
ins& avend un insemnat continut literar i istoric o volt."
publica in traducerea romana la finele discursurilor.
In interiorul pe copertele acestei cartis6re Bunt serise
in greceste deosebite insemnari, care aunt importate ea
date istorice si literare, pentru acea le dad publicitatel in
traducere rornana.
1) 1738 Mal 31, (Pim, Mercuri la 5 6re din 4i, pe
cand era Domn Constantin Voda, (Mavrocordat) s'a Rout
un cutremur nesuferit, in cat 6menii nu mai puteau sa tie
minte altul, asa ca a sfarimat clopotnita Bisericei si a
cacjut casele Monastirei Cotroceni tine sa nu se minu-
nem de aseminea cutremur, §i fie acesta spre aducerea
aminte". Mena scrisorei acestei notice pare a fi a unei
dame marl.
2) S'a cumparat cartea de fata de mine Gheorghe
4) Vecii Daponte, Catalogul citat, manuscriptul original in Bi-
llioteca mea.
'Ico4v9
E, '.1(3-11pwv.
ei
to
3i
si
Ii
Si
www.dacoromanica.ro

42. LA CELE PATRU DISCURSURT 329
Papa-Costa Sachelaru in Valahia, care am fost i secretar
i profesor, de loc din Zagora de fang, Ioanina, din satul
numit Cato-Sudenele, si am insemnat spre amintirea ur-
masilor. 1812 Ianuarie 1".
3) 1809 Iunie 10. Am intrat profesor la copiii lui Arlon
Paharnicul Ioan GA,nescu din Craiova, $i la 2 Septemvrie
fugind pe tale din causa Turcilor, tocmai la RAureni, mi
s'a intAmplat damla si sm r'ernas ftrA, partea stangl a cor-
pului. la 1810 Iunie 23, in qiva de Mercuri, am
avut pe al treilea fill al ma. Iancu la Rimnic, care s'a
botezat de Avraam Gunari. CAI am fost la Rimnic am
avut si patru poslusnici ; 'far la 1811 Octomvrie 26, am
venit la Ruciir si am intrat profesor la CucOna Elenca
Visterniceasa, cu care m'am dus si la Valenii de munte.
In acest an s'a intamplat o f6mete ne mai pornenitA, in
cat a ajuns phnea un letl, ocatra de porumb 24 de parale,
seeara 20 parale si majoritatea poporului mancati ciocalei
de porumb c6je de pe arbori. La 1812 am intrat pro-
fesor i secretar la monastirealarginenil pana, la 1813".
(eel ce a scris ac6stPt non este tot Gheorghie Papa-Costa).
4) Urmatorea not este scris'a in greceste i aplicata la
Criteni, dupe textul original a Epist. Sf. Apostol Pavel,
iar autorul a aplicat'o la Romani si a transcris'o cu litere
grecesti
Z-iicxvi (Imps Trjvs vtiv tpivcrtry; irpoopox cc), ?Op ePoup.rilvrti
Dis-ail 6re tine din trinsil prooroc al for Rumunii
7coUpoups 11.11vr-rivbc, cptps pas, TCOUYTET4 AbEeTE. Moupro)pix
pururea mincinosi, flare 7ele, pantece lenese. Marturia
WeifAUTM exsPoTZToc iarz,
acesta adevaratA este.
De o aplica Grecul la Criteni on la Greci, p6te mult mai
bine se potrivea. Cu tote acestea nota acesta arata cá Ro-
mani' nu prea se ultail cu ochi dulci la Greci c5, de
eke on puteati ii aretau despret, pentru c, prin ingerinti
necorecte ocupase tote serviciile Statului sub Fanarioti
Ian ei, boeril Romani se retriisese in majoritate la pro-
prietatile for si se ocupaii mai mult cu agricultura. Asa
se explicA, de ce erail flare re'le i mincinosi fat5, de Greci,
iar pentru c, RomAnii munceat i. pamentul aren-
-dasii Greci speculati producte!e, pentru care cuvent nu
mai voial s6, lucreze spre a imbogati numai pe streini.
Apol
i
si
c
lene9st,
www.dacoromanica.ro

43. 330 PRECUVENTARE LA CELE PATRU DISCURSUR1
5) 1802 Octombrie 14, Pia Marti, in qilla SanteI Pa-
rascheva la 7 bre din di s'a facut cutremur mare, in cal
aft cAdut monAstiri i s'aft ruinat case, a crapat pAmentul
§i a ie§it apa cu catran amestecat. Atunci s'a ruinat tli
Biserica din Margineni qi tote casele §i s'aft ucis qi do!
Omani, un preot al Bisericei anume Sofronie §i un .tigan
Camaraq cu numele Anastasia, pe timpul Domniei lui
Constantin Ipsilant Voevod. 1,i pe and era Egumen sf. sa
Arhimandritul Chir Meletie Sinaitul din Creta, §i s'a in-
semnat spre aducere aminte de mine. Iscalit : Mihail Pos-
telnicul, din Haridacul Crete!.
6) CAnd Dumne;leit ajutA n'are putere invidia, §i frtrA
ajutorul lui D-deft tbta ostenela in zadar.
AIM sentinta.
InfrAnarea limbel, temperanca in mAncari i abstinenta de
gusturi r'ele aunt tAria cea mai mare a prudenteL .Naum_
v@=gCqc-ogkz-
-wW;9--ti
C. Erbiceanu.
www.dacoromanica.ro

44. SFANTA EPISCOPIE A RIMNICULUI NOUL SEYERIN,
Biserica din Craiova, cu hramul sfintulut Ierarh Nicolae
si sfintul Than Botezatoriul, supranumita a Ganescului
apoi Metohul Episcopief.
DOCUMENTELE BISERICEI. ")
Metohu Ganescu din Craiova.
NOSIA PREJOI 18).
I.
Adic5, eu Diicul sin Mate Zatrenul, suit' adeverez
cu acestA a mea scris6re la mina nepotamieit Raducanu,
al fratinemieu lui Ilie, pentru ca find vola lui Dumnelet
27) Aceste documente se pastreza fn arhiva Episcopiei de Minnie..
Ele sint copii de pe originale, din care cele mai multe perdute, iar
cele remase sint copiate in anul 1786 Fevruarie 10 de catra Dio-
nisie, Eclisiarhul S -te' Episcopii de Rimnic, din indemnul §i sub
privigherea P. S. Episcop al timpului Filaret, $i autentificate in
acelaqi an la Fevruarie 29 de catra Mitropolitul Ungro-Valahiei
Grigorie. Documentele aceste sint cerise in condica intitulata a
Metoa§elor, carea cuprinde 520 foi scrise qi nescrise, iar acelea ce
au a fi reproduse aici, ocupa foile de la 497-508.
78) Acest document este scris pe fa.taintaia a fowl 497.
si
gi
www.dacoromanica.ro

45. 332 SANTA EPISCOP.It
de ail murit fiimieti Raducanu, si aflandume ett in slabi-
ciunea batrftnetilor, am socotit dintre toti nepotil raki, si
am luat pe acest numit nepot ce se numeste Raducan si
'1 -am facut fiiu in locul fiu mien, ca sam fie acesta fecior
deacum iriainte si mostenitor pe toata agonisita mea si pe
toata partea parintesca ce am avut eu de mostenire, de
skimbu, de cumparatoare, de la mult pana la putin, cu
casile din Fauresti, cu moara, cu vie, cu tot coprinsul si
cu tigani si mosia, atat tigani de cumparatoare, cat si de
mostenire. Mosia de la Balacestl i din Prejoi, mosiia Kin-
testi' i Babicesti, ce sint cumparate de mine, toate acestea
ce semi mai sus i le las. Asajderea si dintr'ale casil art-
muri, dobitoace, zapise de datoril ce asi avea, pe la unit
Nimenea sa nu alba trait la nimic, ci tot filul men
Raducanu, pentru ca, eti toate le las lui. Numai si el sa
alba a me cauta si a me asculta pang la sfar§itul vietii
mele. i ca pe tin parinte si steptln, ce sint la toate aces-
tea, sa me asculte, pentru ca et' 'Ana la sfarsitul vietii
mele cant sam kivernisesc viata dintru ale mele. Iar dupe
mdrte sa mixt ale stepAni el, si sa'nal fact toate pomeniriJe
pan la trei an!. lei si inainte dupe obicend fiilor, pentru
acela 1-am Mout ca sit nu mi se strice pomenirea. Iar ne-
purtand grija, ca sam fact pomenirea dupe obicein, Sit
alba asi da seama cu pecatele mele inaintea lui Hs. Dum-
ne(leti. i din bunt voia mea cand am facut acesta scri-
soare au fost si alai been marturie, cari se vor iserdi
maI jos.
Ghenarie 1, 1762.
D. Zatrenu. B. Zatrenu biv. vel. Stolnic 29). F. Vlado-
29) Barbu Zatrenu este filul lun Petra Zatrenu, martorul acestui
act, ver al lui Radu Zatrenu, §i nepot al lui Di Ica Zeitrenu, care
a avut de frati pe Ilie §i Petra Zatrenu. Dupre inseriptia, publi-
cate, prin rdiarul Viitorul, No 5.. an. I, si gasitg intre clardmAturile
Bisericei, Barbu Zatrenu se (Tice ctitorul, care a zidit Biserica din
temelie in anul 1757. Ca dovade, ca Biserica este ziditl de mat
multi ctitori si coajuth.tori, §i in anul 1752, sa se vada pomelni-
cele lui Barba Ganescu si ale altor ctitori, sub No. VI, VII si
VIII, care zidesc Biserica §i o gi inzestreze, cu odore §i moqii. Tot
ce Foote, cb, a fecut Barbu Zatrenu la aceste. Biserica, pot fi adau-
sele la averea Bisericei ; dar nice acesta nu ni-o probezA docu-
mentele. Afirmem inca odate., ca." Barbu Ganescu este etitorul acestei
Biserici pe baza pomelnicului, pe basa documeutelor urmAtore,
emanate kiar de la Radu Zatrenu, §i dupre inseriptia de pre petra,
insuv Barbu Zatrenu ne spune pe adeveratii qi principalii ctitori,
carte sint J upan Tudor sapunaru §i Barbu dasealu".
altir.
www.dacoromanica.ro

46. A RtNINICULti NOUL SLVERIN 333
ianu biv. vel. medelnicer. Vladut vel medelnicer, martor.
Preda Vladescu biv vel. Klucer, Zaar. martor. Maria Ote-
telesian. Petru Z itr6nu martor 31). Popa Rafail ieromonah,
martor. Popa Dumitrasco ot Faure3ti martor. Popa Nico-
dim ot Zatreni, martor.
Acestft copie Taste asemenea dupa acea adevarata=-Ni-
colaie Vlan(escu) Pitar martor. Popa Radu Protop(op)
martor, Amvrosie vekilu BLICOVRO, martor.
II.
Adicft cu Radu Zatraul fiiul r6posatului Ilie Z ttr4nul
biv vel Setrar, care mai jos m6 vo'il iscali, datani incre
dintat zapisul mien la mAna Dumneftg neni: Vladutulut
Gitnescul, biv. vel. medelnicer, ctitorul sfintel biserici ce
iaste facuta de Dumne!ut tata Barbul biv. vel. Stolnic, Baj
precum sit s6 tie eft r6maind etl clironom pe casa unki-
mieti Dilcul Zatrenu, care ne avend copii mau facut pe
mine fecior de suflet, miati dat toatft casa dunin6lui mie,
eii ca un clironom ce sint, am dat mosia din Prejoi
danie sfintei bisericf, ce se" praznuieste hramul Sfintului
marelui Nicolae si a Sfintului Prooroc B3tezatorului Ioan,
3°) Acest Vladt4 este Ganescu i marturisit de insusi Radu.
Zatrenu, ca ctitor at Bisericei se'ntelege, ca prin Barbu Ganescu.
Documentul urtnator ne va dovedi, ea Biserica este zidita de
Barbu Ganescu, care se declara," de catra Zatrenu, eatnta", adeca
un feliu de bunic, Vlaclut este Vlad din pomelnicul B. Ganescu,.
adeea fiiul .aeestula.
31) Petru Zatrenu este parintele lui Barbu Zatrenu, rare are de
ver pe Radu Zatrenu, mostenitarul lui Diicu Zatrenu. Acest Radu,
$i nu Barbu Zatrenu, este ctitorul Bisericei prin dania, ce a facut,
In rnosia Prejoi, dupre cum se vede din documentul urmator. Noi
credem, ca ctitoria de pe petra-,, eitata mai sus, este o mistifieare,
faeuta de catra Barbu Zatrenu cu credinta, ca si el, ca ver cu
Barbu Zatrenu, are drept in aeest titlu. Este 'fuse positiv cunos-
noscut, ea despre Barbu Zatrenu uu poineneste nisi pomelnieul si
nice documentele, ca avend un asetnenea drept.
32) Acest document limpedeste forte bine ctitoria Bisericei, au-
pranumita Episcopia din Craiova. Ea este zidita, se intelege cu
ajutorul altora, de catra: tata Barbu biv. vel Stolnic" Ganescu,
dupre cum o marturiseste insusi Radu Zatrenu, eelinfimt de catra
Diieu Zatrenu, si dania o face lui Vladut Ganescu, care este fiiu
al lui Barbu Ganescu, gi nene sau unkiu lui R. Zatrenu dupa
mama, si tot-o-data ctitorul sfintet Biserici" cum it marturiseste-
documentul, o mai repetim, prin Barbu Ganescu.
$i
si
gi
Jut
www.dacoromanica.ro

47. .334 SANTA EP1SCOPIE
.ca sa fie in veci statatoare la acesta sfinta biserica, ca as
ne pomenim not si parintii nostri si tot amul, si am dat
i zapisile, ce ail cumparat unkimieti Ditcul si am dat
cartea acea de danie, am iscalit pentru mai adeverata cre-
dincrt cu mana, ca sits creada, fiind si alct boieri faca,
care se vor iscali 83).
Radu ZItr6nu adeverez. Costandin Zitr4nu martor 34)
De la Divanul
Pumneta biv vel Vistier Ionita Oteteli ane, i Damn 4ta
Grigorie Lacustene biv. lag. za. Vistierie, cu acesta fa-
cem Dumn4v6stra stire, ca prea sfintiasa parintele Epis-
copu Rimnicultn Kiriu Kir Filaret, arata la Divan o carte a
reposiaulul R iducanului Z itrenu, fitul reposatuluT The Z are-
nu atrar, in care se yacht iscalit martor fratesed Costandin
Zatrenu, cu care atieroseste la manastirea Ganescului de
aici din Craiova ce iaste metoh al sfintei Episcopii, 85)
mosia din Prejoiu a unkiseu Diicului Zatrenu, cArtna arata
ca ati remas mostenitor i fector de suflet, i intrebAnd prea
Sfintiasa pe oamenif cases de stepanirea monastiril, la mat
sus numita mosie, and an lost, n'ar fi stint niminea sa
33) Documentul acesta nu are data, i el nu pot° fi facut mai
nainte de anal 1762, and Radu Zatrenu ajunge stepannl Prejo-
iulut prin infierea lui de catra Diicu Zatrenu, qi nici mai tarcliu
de anul 1778, eand C. Pop prin documentul XXVII recun4te pe
reposatul Vladut Gauescu de ctitor at Bisericei. Dar not ne intrebam
acum pe cursul anilor : Cum se impaca ctitoria lui Barba Zatrenu
de la 1757 cu acea a families ntrenilor in genera, care nu se
rite urea pre treptele timpului mai sus de anal 1762 ? Sa nu se
clica, ca. Barbu a intrat la ctitoria Bisericei cu alte daruri; fiind
ca nici pomelnicul, nici documentele nu spun nimic despre acesta.
Ctitorii Bisericei slot Barba Ganescu apoi VI:taut Ganescu,
dupre cum ni-o spune apriat acegt document, tar Zatrenii prin
Radu numai ajung ctitori cu dauia Prejoiului.
30 Constantin Zatrenu este frate cu Radu. Zatrenu, fit' at Dii-
calm Zatrenu §i amandoi veri cu Barbu Zatrenu, eel cu ctitoria
de la 1757 din inseriptia Bisericei, gasita in dargmaturile el.
36) La 1781 Biserica Sf. Nicolas a Sf. Joan Botezatorul era
cunoscuta cu numirea de a Ganescului §i Metohul Episcopiel;
fiind-ca a Ganescului s'a numit dupe anal 1762, tar Metoh al E.-
piscopiei a ajuus a fi dupe anal 1775, and Biserica Obed.enului
s'a transformat in seminar.
qi
Craiovii.
ci
si
si
www.dacoromanica.ro

48. A RNNICULUI NOUL SEVERIN 335
arate, fiind fost mat sus numita carte de danie la nein-
demana. 56) Deci maear, de nu va fi i stepanit monastirea
pan acum, dar dania se vede buna, mai virtos adeverita
§i fratele celul ce alt afierusit, carele traie§ite, ci fiind
mo§ia aciasta acolo aproape de Dumnevostra, uncle dum-
neta Vist.... Ioanita h §ti si tot hotarul, Inca scrison in-
telesem, ca al de cad, stepanire all avat fiestecare Intracel
Prejoi. Pentru aceia iatit de la Divan ye oranduiti sa mer-
geti sa cereetaV, numat cats, parte are Diicul Zatrenu
§i tine o stepaneste, Inca de va fi cu pntintfi sa mesuratT
acesta parte si cu stanjinu, ca sas van eaV sint, dupe
cum ye veti pliroforisi sa, dati Inscris gi spre seyarsire
oranduit acest umbasir. 1781 Mart 23.
Macar eft dimpreuna cu Dumn4lui Vistier Ioanica sit
oranduise logofetul Grigorie Lacustenul, dar intiintandune
la urma, eil, leste tata jupanesei repos. Raducanu, fiind
banuIala, .37) lath to oranduie§ti In locul Dum biv. vel
Armas radule babene, ci dar mergend vel face urmare, dupe
cum se cuprinde mai sus. 1780 Fevr. 20. 88)
Grigorie Radu Clucer, Hagi Stan Jianu biv vel Paharnic.
Barba tirbei Sardar. loan Brailoiu Sluger.
IV.
Pentru locuri din Craiova, 89)
Adica en Panait capit. Dambovicenu, dimpreuna cu sotia
mea Dumitrana cu frateseu Barbul, fat% ci feciorul repos.
39 Care &a fi fost ore neindamana" cartel pentru acesta danie ?
.Nota de mai jos pare a ne descurea nedumerirea. Grigorie Lacus-
tenu era tata at sotiel lui Radu Zatrenu, tar Radu facend dania,
nu a dat se vede §i cartea de danie lui Vladut Ganescu nici
Bisericei ; §i ast-feliu fiind, mo0a Prejoi a remas pana la 1781 tot
in stepanirea sotiei lui Radu Zatrenu, seu a lui Constantin Zatrenu,
fratele lui Raducanu, care acum a dat documental Episcopuluf
de Rimnic Filaret. Tot aim este §i cauza, ca Radu Zatrenu nu
este trecut in pomelnicul Bisericei.
81) Din aceste vorbe se vede, ca mo§ia era Inca in stepanirea
familiei lui Radu Zatrenu ; de aceia se §i revoca din cercetare
Grigorie Lacustenu §i tot-o-data se esplica pentru ce Zatrenii nu
sint trecuti in pomelnic.
as) Actul divanului Craiovei este de la 1781 Mart 23, iar acesta
nota, prin care se revoca Lacustenu, este de la 1780 Fevruar 20;
adea, cu un an 0 o lima mai in urma. Se vede, ca este grepla ;
i 'Ate in be de 1780 sa fie 1782.
39) Documentele care urmezd, privesc tot Ia Metohul Episcopiet
si
si
sad
ti
si
gi
si
si
si
www.dacoromanica.ro

49. 336 SANTA EPISCOPIE
Manolake Clucerul, datam incredintat zapisul nostru la prea
cinstita mana Prea Sfintii sale Parintelui Kiriu Kir Ke-
sarie Episcopul Rimnicului, precum sasi stie ea dintra uds-
tra buna vole si ne siliti de nimenea am vendut Prea.
Sfintiei sale un bac cu casele ce sint aid in Craiova in
mahalaua. berindei 40) in taleri opt-sled, adica 80 tocmai,
care loc au fost cumparat de socrumeti i de tam' nostru
del popa Mares, 41) si se hotArii§te acest loc Cu locul bi-
sericei Sfintului Spiridon iii cu al m.rs. Hurezu cu al
Bradestilor, tai sa aibA Prea Sfintia sa a stepani cu buna
pace daspre tot neamul yi rudele mele. Si pentru ade-
verata credinta Imam iscalit, si am pus si pecetea ca sits
cread.A. Si and s'ati facut acest zapis fost multi oameni
vrednici de credut, care mai jos sint
Noemvrie 2, 1777,
71
Eti Panait Ciipit. Damboviceanu ginere repos. Clucer
Mano lake vinzetor. Ea Dumitrana fata repos. Clucer Ma
nolake vendatoare. Eti Barbul feciorn repos. Clucer Ma-
noleke venqetor. Si am scris eti Ioakim lerodiaconu, cu
qisa celor mar sus numi venc,letori.
V.
Adica eti Radu Kojocaru, sin repos. Popa Stoica. of
mahalaua Sfeti Gheorghie dirupreuna cu sotia mea
i cu copii miet aniline, care se vor iscali, datam acest
incredintat zapis al nostru la ?Ana Prea Sfintiei sale Pa-
§i in particular la loeul, pre care s'a zidit Biserica, precum gi
alte locurl din crag, seu 1mprejurimele Craiovei, ce au compus mai
in urma averea Bisericei.
40) Suburbia, sea mahalaoa Craiovei, care mai pre urma s'a
nuinit a lui S.ti Nicolai, de la Biserica cu acest hram, in vekime
se nurnia mahalaoa Berindei" set a lui Berindei".
41) In pomelnicul preutilor de la Biserica Metohul Episcopiet
din Craiova gasim un preut, gi Inca din eel intai, care porta nu-
mele tie Mareg. Oare acesta sa fi fost primul proprietar al locului
din mahalaoa Berindei, pre care mai pe urma it cumpara Clucer_
Manolake, dandul gi acesta de zestre fiicei sale Dumitrana ? Dupre
tota probabilitatea pare, ca persona este aceiagi, fiind preut la
Biserica Ganescului qi avend gi loc de casa in inahalaoa Bisericei
gi !Ate kiar aprope de Biserica.
42) Bine dice pomelnicul Bisericei, ca P. S. Kesarie, eel cu
eruditele precuventari de la Mineele de Rimnic, a fost ctitorul
Bisericei gi a avut ravna spre acest sf. locag. Documentul acesta
gi cele urmatorc au sa dovedesca acesta cu prisos.
42)
iscAliti:
Calita,
si
ail
www.dacoromanica.ro

50. A RIMNICULIA AOUL SEVERIN 337
rintehn Kesarie Episcopu Rimniku, precum sae stie, 0, a-
vend not putintel be langa repos. Capit. Manole, din gardul
Hurezulut pana in drumul despre Fota Vladoianul
la bisericai D-luT, care loc taste cumparat de nol del popa
Mares, si strammandu-ne not la Banat aii lemas local
neingradit, cumparand Prea Sfintia Sa local Capitanulut
Manole, am vendut si not partea noastra Prea Sfintiel Sale
in bant gata talert cincI. lees tocroaT, sa atba, sal st6pan6sea
cu buna pace, pentru ca mitt dat tots banii deplin. Tar
sculandu-se cine-va a nu ingadui, sa avem sa respundem
not, pentru credinta neam mat jos si neam pus
degitile in loc de pecete ca sas cr4da.
Mai 22, 1779.
Radu Cojocaru impreuna cu sotia mea Calita cu fiiul
mien Gheorghe am vendut. Barbul Dascalu am scris
martor. 43).
VI.
Adica eil. Panait Capitan Damboviceanu dinpreuna cu
sotia mea Dumitrana, cu cumnatamieti Barbul, lector repos.
Man lake Clucer, datam acest incredintat zapis al nostru,
ca sa, fie de mare credinta la cinstita walla Prea Sfintiet
Sale Parintelui Episcop Rimnicu Kesarie, precum sas stie,
ca, avend nol trebuinta de bant, neam rugat de Prea
Sfintia Sa de am pus un loc de casa zalog, ce Taste in ma-
halaua Berendei, care be Taste cumparat de socramieti cu
zapis, acum miati dat Prea Sfintia Sa take 21, Inse
talert doue-deci si unu tocmai. De mum cu soroc pana la
Sfeti Gheorghe, ti atunci sa aibu at da Prea Santiel Sale
banii cu cinste cu multa,mita, pentru acela am dat za-
pisul nostru neam isc slit ca sas crea46.
Dekemvrie 24, 1777.
Panait Capit. Damboviceanu, Dumitrana sotia, mea. Bar -
bul am scris cu ;Lisa for martor.
VII.
Scrisoarea mea la mana D-luT Cuscrulul Fotif Balacescl ,
precum sas stie, ca mam tocmit cu Dual/main'', de lam
43) Eca Dascalul Barbu aicl scriitor de veniturl", dupre cum
it numeste pomelnecul sea.
Biserica Ortodoxa Romani.
4.
D-lut
isenlit
Qi
$i
Dascalul
si
el
si
si
si
3I
www.dacoromanica.ro

51. 338 SANTA EPISCOPIE
vendut un Joe de pament, ce lam fost cumparat si eil del
Gheorghie vataselul, i de la so0a but Ivana din mahalaoa
lui Berendet, in talerl 14, precum zapisul vencletorulut
scrie, ce i lam dat la mans Dumnealui. Si find ca pan
la aciasta vreme eil lam stepanit cu buna pace, despre
toff mahalagii. Jar acum facendul veOetor, $i gasinduse
Dumnealut al cumpara, find alaturea pamentul acesta pe
langa casele ce are, si alaturea cu pamentul ce lau fost
luat del Fota fantanaru. Iam vendut, vi ett acest Joe to sa
stepaneasca Dumnealut si coconil Dumnealut cu buna pace
despre toate rudeniile mele, si pentru credinta main iscalit
mat jos sas creazii.
Ghenarie 12, 1761.
Ditcul Zatreanul ven;letor. 44) Costad. Dobriceanu mar-
tor, Matet Stubeanu martor.
VIII.
Adica not calif mat jos ne vom iscali, incredintam cu a-
cest zapis al nostru la cinstita si blagoslovitoare dr6pta prea
sfintiel sale parintelut Kirin Kir Filaret, Episcopu Sfintei
Episcopit Rimnicu, cum sa se stie, ca avend not loc de
mostenire remas del parintit nostril care si parintit nostri
tarast de mostenire avendul, si de cumparitoare del Ditcul
Z ttreanul, ce taste alaturea cu locul ^e ni mail dat matusa
noastra Maria Damboviceanca Vi3tereasa in mahalaoa but
berindet. Si stepanind not aceste locurt papa acum cu
bunit pace. Ac int nedandune vremea indeman.t ale mat
.cinea, aflandu-ne not cu sederert afara la mosia nOstra,
learn flout vencletoare. Deci de cat tote vecinit de pri pie-
jur mat mull protimisinduse prea sfintia sa print le Epts-
copu, avend si alte locurt alaturea cutnparate, am veudut
prea Sfintiei sale in barn gala talert 105, adica o suta
cin I; ins6 aceste locurt in lung merge de d t cu capul spre
res lit pAna n d um 11 eel vekill, tar spre apu9 merge
p'sn't in ulicioara ce Taste pe lamp lo ul caselor repos.
P. h rnic Pot' VI.tdoianu, ce merge la hiserica Sfintulut
Sim 'don si slut stanjint lungul acesta, stanjint case -cleci
4 La 1761, adeca cu un an ina'ntea infierei 1 ii Radu Zatrenu,
Di cu Zutienu vin be locum din mahalaoa lui Berin lei, a been din
mahalaoa Biserieei mistre, hn Fotea Balacescu; §i pr'n urmare nic
un dor i nici o vorba despre etioria Zatrenilor.
www.dacoromanica.ro

52. A RIMNICULUI NOUL SEVERINT 339
si unul. lar in lat merge p6 la mijloe cu local eel are
Sfanta Episcopie cumparat del Capitan Panait Dambuvi-
ceanu si cu at jupanultn Vladului Bogasieru i en locul
popel lut Udriste. Iar pe vale s6 hotaraste cu locul ma-
tusit Mthaleir si cu local Jul Z Tr4nta, si acest eur-
ruezis sint stinjint tret-sect si dot. Dact dupa aceste semne
precum am stepanit not, sa aib t a stepant si prea Sfintia
sa cu }Nina pace de catre not si de catre tot neamul nos-
tru, pentru ea de bunt vote am vendut si am primit acesti
bans toti deplin In noastre. Mod si zapisul eel
vekitt ce lau avut parintil nostril* de cumparatoare, si
pentru mai buns, incredintare neam iscalit mai j)s, unde
si alte obraze, ce sau intamplat la venlarea ac4sta sau
pus marturii.
1782 Mart 16.
Et1 loan sin Fota Balacescu Post. vencletor, Serban Ba-
lacescu sin Fota Balacescu, Popa Stanciu Skevofilaca, martor,
Popa Iancul Protonotarie, martor.
Ix.
Adica eu Capit. of mahalaua Berendet din Cra-
iova, Adeverez la prea einstita si blagoslovitoarea dreapta
prea Sfinttet sale parintelut Ririe, Kir Filaret, Episcopu
sfintet Episcopit Rannicul earn sa se stie, ca a end eu un
cumnat anurue Mihat Calrasu, carile dupe moartea tatti-
neseti remaind, lam luat impreun cu. mumasq soaeramea,
iam kivernisit in casa la mine, pana intamplanduse si
soacramit moartea, cu amen keltuiala o am ingropat, si
si dupa, moartea soacramit avend pe MAW cunanaCimieil
tot pe Pang t mine, lam insinat cu a mea keltuiali. Dect
intamplanduse moarte si nevestit lui, eti am comart-
dato. Acura intamplanduse moarte si lui 11Ithat cu nnata-
mien si ne avend pe ah. niat n , pentru c L copit n'au f scut,
far de cat numat pe sorqsa Opria ce o tin eu intru casa-
torie. Atat la boalt 1 m cautat, cat si la moarte iam purtat
grija ingropar't eu cele trebtfnc.oase. Precum Ili de acum
mainte 'mast cu ce s6 va putea sal* port grija pan la anti/.
Caruia alt nimic neremaind, f tra numat un loc cu un
bordet vekift intr'actasta mahala, ce taste intre Filea Dul-
gheriul si intre Hagi Valcul, care Ian avut si el cumpqat
del nasamieti Dumitru sin Petra Capitan, si fiind trebuinta
matni.le
11.izc'a
sarillt
www.dacoromanica.ro

53. 340 SANTA EPISCO PIE
a i se face pomeniri, cele trebuincioase mortului, lam
vendut aeest loc Prea Sfintiei Sale parintelui Episcopu in
talert treidect eincI §i tragneduse acel loc cu stanjinu
domnesc, lungul din drum pawl in locul casit Marii Radulut
Armase lul sint stanjim patru-elect jumatate, Jar latul
despre resarit din gardil pana in garde stanjint patruspre-
dece jumatate, latul despre drum sthnjint tret-spre-dece
jumatate. Dupa aceste semne dupi ingradisul ce se
vede sa alba a] stepani Prea Sfintia Sa cu buna pace, atit
de catre mine, i de catre sotia mea, cat si de catre toate
rudele mele. Pentru ca de buna, voie am vendut Prea
Sfintii sale, si pentru credinta am iscalit cu mana mea,
unde si alte obraze sail pus marturie spre mat bunil In-
credinlare.
1785 Martie 30.
Ed IIrizea Capit. dimpreuna en sotia mea Opria am
vendut. 45)
X.
Pentru un loc ce ail avut reposata Zmaranda, ce au
tinuto infra casatorie repos. ciipit. Iacov sin Nikita la vre-
mea sfersitulut reposatii Zmarandii acel loc ce caste aict
in mahalaua lui Petru Boj 46) peste ulita de ceta parte de
Durnne ltu Ctinira§u lane, laic dat danie Sfintei Episcopit 4 7),
ca sa fie pomenire pentru sufletul al parintilor
Dect vrend Sfinta Episcopie, ca sa stie stepiinirea de unde
panii unde este, aster di din porunca prey Sfintii sale parintelui
Episcop Rimnicu Kir Filaret, am mers in fata locului, unde
find fata Dumnealui biv. vel. Clucer Zaaria Kiriac
45) Deqi prin documentul original se vorbe§te §i de martori, carii
ieu parte la vendarea anestui loc, din copia nostra," base lipsesc ori-
ce marturi. Lipsa marturilor din copie not o talmacim numai cu
aeeia, ca nici in original n'au apueat marturil a iscali, gi prin ur-
mare Dionisie eclisiarhul Episcopiei, copiitoriul acestor ante, n'a
avut inaintea sa nici in original iscaliturele marturilor.
46) In Craiova este o Biseriea parohiala cu hramul, mi se pare, st.
Lan Botezatoriul §i cu supra-numele de Petre-Bojia. Acesta su-
pra-numire este trecuta de la Petro ", de la care s'a numit qi
mahala,oa.
47) Eca pentru intaia data intalnim numirea de Episcopie, aph-
cata Bisericei Ganescului, sea metohulu.i S-tei Episcopii, unde se
vede, ca petrecea mat mult P. S. Episcop Filaret.
ei, si el.
Iii
ei
si si
si
si
si ei
si
www.dacoromanica.ro

54. A Id viNICUI Uf NOUL Sh.V6RIN 341
G-aianul, epitropul reposatef Zcnarandil, si intaf am fdcut
cercetare despre alti vecinf, si sau gasit din gardul lul
Ioan Mariam stanjinf dot spre lece latul pe langa uliVti,
pith aprope de fontand, si lungnl stanini doe 4.eT §i noe $i
jumitate. Tar la capittaiul despre amiada-di, i latul, nu sail
mesurat, pan far se va cerceta prin mahalagit. Iar Sfinta
Episcopie dupa acesta alegere sa stepaneascq, en bursa pace.
1785 Ghenarie 9.
Popa Rada Protop, Loan Alecsiu Stavrofor, Vladut Te-
Ioianu Clucer martor.
Acest loc de cash fiind lasat danie la vremea sevarsi-
tului reposatef cumnatimii Zmarandif prin diata, si eu fiind
lasat epitropu de reposata, find ver primare repos. sotulul
D-et, si fiind fats la acestii aratare, am iscalit ca sa, ste-
paneasea Sfinta Episcopie en pace.
1785 Gbenarie 9.
Kiriac Cluceru.
XI.
Adich en japan Ghiorghie Iane din Craiova, impreuna
cut Zamfir Kirea, nepotu lut jupan Kiriac, datam zapisul
nostru la mana D-luf jupan Diicul mosoiul din Craiova
si la mana. Dumnealui Nicolif Plesoianu, precum sa se
stie, eä nean vendut Dlor casa si viia $i helesteul cu tot
coprinsul lor, osebt de viia del deal ell coprinsul el', au
remits pe seama Dumnealor, care acesta cash cu toate co-
prinsele of fostati fitcuto jupan Kiriac. Iar dupa moartea
lui jupan Kiriac, fostuleati luat en judecata, prep ii del bi-
serica Domneasca din Craiova, remaind jupan Kiriac dator
sfintei biserici. 48) Deci cumparand intain jupan Dilcul a-
cestea toate ce aerie !nal sus, del Sfinta biserica. fostumam
sculat eft, impreuna cu Zamfir ca sh le rescumparam,
find ca se cadea, a cumpara fiind rudenie. 49) Si find $i
prieini intre not, ail remas de neam invoit intro not cu a
noastra burnt vole, de nean vendut D-lor noae casa, viia i
helesteiul cu tot coprinsul lor. Iar viia cea del deal sit o
stepaneasea D-lor cu tot coprinsul de catre not cu buns
48) Biserica domnesca este cea cunoscuta asta -di cu numirea St.
Dimitrie, carea este in restaurare, dar numai de s'ar ispravi.
49/ Un principiu de drept roman, adera un obiceiu al pamen-
tulut, ca sa se prothnistasca rudele la vendarea de imobile.
www.dacoromanica.ro

55. 342 SANTA EPISCOPIE
pace. Iar mai trebuind lui Zamfir loc mai mutt de aid', sit
aib ai da len din partea mea. Iar jupan Diicul tot sasi
stepaneasca loud cu coprinsul for cu pace, despre not si
despre tot neamul nostru. Iar cat pentru helesteu, asa
neam invoit not intre not, Mind le va trebui peste D for
sa fie volnici ay lua peste pentru traa D-tor. Tar pentru
monastirea Jitianu de se va scula cu vreo pricina, sa avem
cu toti a respunde la judecata, si pentru mai adeverata
credintit neam iscalit mai joc stis creaza, puindune marturii
boieri si neguittitori, can mai jos se vor iscali, puindune si
pecetile noastre pentru credinta.
Septembrie 1, let 7253 (1745).
am scris eu Popa Anghel Protopopu cu disa Dum-
nealor, Popa Gheorghe martor.
XII.
Eti Zamfira sotia repos. Diicul Mosoiu de aid din Cra-
iova, impreuna cu feciorii mien, cari maI jos ne vom iscali.
incredintam cu acest zapis al nostru sfintel b"serici, ce se
numeste Gitnescul, din Cniova, metohul sfintel Episcopit
Rininicul 0) si la prea einstita, mina prea Sfintii sale pa-
rintelm. Kirin Kir Filaret, Episcopu at acesto sfinte Epis-
-coph, precum sa se stie ca del repos. sotul mien remaind
un ice la biserica en basica, la fontanile ce se nuroesc ale
1w Kiriac din Craiova, pe care trial nainte vreme at Post
si helesteu, si hind c4 atilt repos. sotul mien i copiI de ai
nostri si nepoti, cat si alte rudenit sint ingropati la aasta
sfinta biserica, din burnt voia noastra neam indemnat de
am dat, si am afierosit acest loc, Janie sfintel biserica cu
coprinsul lut cat Taste, precum lam aritat oamenilor sfintel
Episcopil, ca sa fie ohabnic si statAtoriti in veal, al nu-
mite1 biserica, si stepaneasca cu buna pace, de catre
not si de catre tot neamul nostru, spre pomenirea noastra
si a tuturor eelor reposati din neamul nostru, fiind si alte
obraze de cinste and sau facut acest zapis, care sau pus
marturn, si not pentru mai adeverata credinta neam pus
pecetile si iscaliturile mai jos, ca sa se creaqa care acest
69 La 1784 Biserica ce ne ocupa, avea pe And tote numirele el ;
adeca a Ganescului, a st. Nicolai,Metohul Episcepiei, §i Episcopia.
www.dacoromanica.ro

56. A RININICULU1 NOUL SEVERIN 343
loc si repos. sotul mieu in diiata ce sau facut la sfersitul
vietil it lash tar de danie acestet sfinte biseriet.
1784 Octomvrie 30.
Eu Zamfira Mos6ica adeverez imprenna cu feciorimiet.
Eli Nun Mos iu adeverez
Eu Co,:tandin adeverez `sin Zamfira.
Eu Ioan adeverez
Tudor Sapunarin, martor.
Si am scris Gheorghie Logofetu cu disc jupanesi Z
firi si sint si martor.
XIII.
Adica en Lazara, fi;ca repos. Gheorghe Coiangiul, de
aid din Craiova mahalaoa Sfeti Die, impreuna cu barba-
tamieu Costea G-recul, adeverez cu acest zapis al mien la
cinstita si blagoslovitoare dreapta prea Sfintii sale parintehn
Kirin Kir Kesarie, Episcopu sfintei Episcopil Riron.cu,
precum sAs stie, eh avend eii un loc de cash cu un bordeiti
pe densul, care loe mian fost dat qestre, de reposatii pa-
rintil miei. Inse acest loc taste intre locul Monastirei Hu-
rezul, ce taste pe laugh case]e i eposatului Stolnic Barbu
Ganescul si intre locul lui Joan Pitarul. De buna voia mea
lam vendut Prea Sfintiei sale in barn gata taleri 120, adica
o sutit doe (Jed toemat, si en acesti haul am cumparat o vie
aicea in dealt]] Craiovii, si dot bob i o vaca, ca sa ne ki-
vernisim cu densele, avend alta casa pentru sedere, la
targul de a-fara. facuta de barbatamieu Costea. Deci sa
aiba prea Sfintia sa a stepAni locul acesta cu buna pace
de catre not si de catre tot neamul nostru. pentru ca de
buna voie am vendut. Si pentru credinta miam pus numele
mat jos iscalinduse si alte obraze de cinste marturii.
1778 Sept. 20.
En Lazara venqetoare impreuna cu barbathmieu Costea,
Iosif Ierodiacon martor, Ioan Proin Starote, martor, Am
scris eu Nicolae Logofetu ot Episcopie 61) cu in'etatura
Lazard venqetoarel.
51) La anul 1778 Biserica St. Ierarh Nicolae si Than Botezatoriul
din Craiova incepe a se numi Episcopia, §i acesta o vedem din ti-
tulatura logofetului Nicola], care se nuinqte pre sine ot Episcopie"
www.dacoromanica.ro

57. 344 SANTA EPISCOPIE
XIV.
Adica eu Than Capitan Maldescu, dimpreung cu Florica
sotia mea, i cu Mihai fiiul nostru, care mai jos ne vom
Datam incredintat zapisul nostru la mama Diu!
paharn. Nicolae Valcanescul, ca sal fie de bung, credint5,
precum sits stie, ca avend nol un loc de cask in Craiova, care
loc Taste p6 despre resarit alaturea cu al cocoanei B
Briltasiancal, p6 despre apus alaturea cu al Zlitei,
i despre amiaqa-cli alaturi cu Than Pitar. i despre miacla-
napte pang, in ulita. Lam tocmit cu D-lui maT sus numitu
Paharnic Nicolae Valcanescu in taleri patru clecT si cineT,
si bank miati dat tots deplin in n Ana nostril. Deci de acum
inainte sa aiba D-lui asi face casa p6 be $i al stepani in
v6ci en buna pace, de catre mine si de catre Florica sotia
mea, i de catre Mihai fiiul nostru, si de catre tot neamul,
avendul si eti acest loc cunaparat, care iam dat zapisul
lin de cumparatoare. i cAnd sail facut acest zapis fostau
multi negutatori si alti oamenl de isprava marturii, carit
se vor iscali mai jos, si not pentru credinta neam pus nu-
mele degetile in loc de iscalitura ca sas cread,a.
1779 Ghenarie 15.
Eti Capitan Ioan Malgescu vencletor, Eu Florica Capit.
venchtoare, Eu Mihai sin Capit. loan, vencletor, Eti Badea
Stegara, martor, Eft Stancul Pascu... of Mlecanesti martor,
Ioan Bacanul martor, Cartea Mtasaru, martor, En Joan
Vataf de pitarl, martor, Eu Zoita martora, Eu Anita, martora,
Si am scris cu Dumitrake Poinaru martor.
Pentru local de case ce s6 arata intra,cest zapis find
trebuinclos prea Sfintil sale parintelni Episcop si proti-
misinduse mai mult prea Sfintia sa al lua fiind aproape de
M-rea Ginesculin metohul sfintei Episcopii, 52) miam pri-
mit ROA banii ce am dat pentru local casei, cat taleri
doe gee! trei bark' patru ;loci si opt, ce am cheltuit pentru
ingradirea acestul loc, ci sa aiba prea Sfintia sa de acum
inainte a stepani local cu bunk pace Si pentru incredintare
am iscalit.
1779 Iulie 30.
Nicolae Valcanescu Capit. adeverez.
52) Cu kipul ace6ta uoi avem ()data sigura in privinta numirilor
Bisericel St. Nicola] si loan Botezatoriul; ca ea adeca s'a numit a
Ganesculut Metohul S -tei Episcopii Inca de la 1779 Iulie 30.
iscali.
ila-
sical si
si
si
si
si
si
ysi
www.dacoromanica.ro

58. A RIMIN1CULUI NOM SEVERIN 345
XV.
Adicti eti, Stefan Cojocarul din Craiova, datam adev6rat
zapisul mien la, ciustita mina prea Sfiutiei sale pkrintelui
Kiriu Kir Kesarie Episcopu Rimnicu cum sa stie, ck a-
vend eti un loc de casa in mahalaoa Jul Sfeti Nicolae 53)
intre locul Duninealui Mates si intre Costandin
Cojocarul, care loc taste cumparat de la Gheorghie Cure-
land de Stefan Salarii unkimieti, pentru care am venit din
bunk voia mea la prea Sfintia sa de am vendut acest Joe de
casa in drept taleri 40, adieu patru ;lee, pe care loc sa
aiba prea Sfintia sa al stepani pe uncle se cunoscu semnele
gardulut en bunts pace de catre frati, rudenii, si tot neamul
mien, tics ca pentru acest loc de casa am si zapisul eel
de curnprtratoarea hii, dar nnl putnin da, fiind ca se co-
prinde si pentru o vie, ci am dat acest zapis al mien, cu
care sa aiba prea Sarnia sa a stephni acest loc dupe cum
mai gus cand s'au bent acest zapis au fort i alte
miirturif, earl] se vor iscali mai jos, si eu pentru maf ade-
v6ratil, credinta am iscalit cu mama mea ca sas er6;15..
1779 Mat 6.
Stefan Cojocaru am vendut, Ea Vladu Cojocaru Brat
Stefan adeverez, Si am scris .[strati Logofet martor.
XVI.
Adica en Filea 1111:mannt en fratif miei a nume 'loan i
Vasile feciorii popif Savif, 54) datam zapisul nostril la 'liana
prea Sfintii sale Orintelui Episcop Rimnicu Kirio Kir
Kesarie, cum s5s stie, c ti avend un loc cu casa aim in Cra-
iova intre boierif ntreni si intre alt Joe al montistiref
nescultu, 55) lam vendut prea Santa sale de a nostrii bun:t
:'3) La 1779 Mal 6 gasim numinlu-se mahalaoa lu Berinde
mahalaoa Jut Sfeti Nicolae; adeca dupre numele hramului Bise-
ricel MLtohul Episcopi. Avesta dovedeste, ca dupa anul 1775,
data stramutarei Metolmlu de la Obedeau, si numirile loculu si ale
Bisericei St. Nicola' incep a suferi skimbarl.
5) Popa Sava este uuul din eel intat servitor' al Bisericei, care
este trecut in pomelnic cu numele de Savva ierea.
55 Adoa dovada, ca la 1779 Bis,.rica inPepe ase numi a Ganeseu-
lut §i Inca miMastirea Gaaes-ulut". Natntrea de manastire at t
1)60 sa insemneze si Metoh, adeca, kinovia monahilor sccleton
dar si Biserica de zidiu ; numire, ce se obicnu in ',recut la not.
Flligianttl
arat. Si
S-tei
ai
Ga-
aims,
www.dacoromanica.ro

59. 346 SANTA EP1SCOPIE
voie in drept taleri o Butt), cjece, care loc sr aiba prea Santia
sa at stepani cu buna pace de catre mine si de eatre alte
rudenii ale noastre cu tot coprinsul. Iar IntrunplAnduse a
se scula cineva en vre o gkleiava, sail din fratt, sail din
rudenii, nor avena a respunde, dar prea Sfintia sa sal
stepaneasea loeul acesta in veei en bunk pace, find ca, not
toti bunt gata si deplin am luat in mainile noastre. Drept
aceia am dat acest zapis al nostru de insine iscalit, ca sits
creada puind si degitile.
1779 Iu lie 24.
En 'ilea vencletor, Nectarie lerodiaconu Episcopii martor,
Popa Stanciu martor, 56) Tudor Skpunarti martor, Si am
sells eti istrati Logofet Episcopii 7) cu invetatura vene,e-
torilor si martor.
XVII.
Datam ineredintat zapisul mien la cinstita mana Dum-
neaiel matuproiI Mariuth Cotofeancai Cluceresii, precum
sas stie ea am vendut en un ]oc de cast. in vale in Doro-
bantie, ce an fost cumparat de repos. tatamieu del barbul
portarescul, si lam vesndut Dumneaei in taleri 70, adick
sdpte-clect, de a men buna voie si sa aiba al stepani Dum-
neaei de eatre mine, cat si de catre rudenii cu bunk pace,
coconi de coconii Dumneaei, si sa am al descoperi de .eatre
ee lau cutrupit, si pentru mat adeverata credinta
roam isealit mai jos ca sas ereada cand am facut acest
zapis au fo,t multi boien martoi la acesta verOare.
1784 Julie 17.
En tefan S, otescu adeverez si vende or, Iosif Proto-
singhel, martor, Panteleimon Igumen Sadoveanu, martor.
Acest loc ce lam cump irat del numitul tefan Saotescul
lam dat si en danie Sflntei Episcopii, pentru pomenirea
mea si a nem-null-1i mitt', mai vartos fiind ea si repos.
buieriul mien taste ingropat I t metohul Ganescul al Sfintei
Episcopii. Deci sa aiba al st6pani sffinta Episcopie cu
buna pace atilt de catre mine, cat si de eatre tot nearnul
ca pentru acem am dat danie acesta.
1784 Julie 23.
(pecetia)
Maria Cotofeanca Cluiceresa adeverez.
6'1 tii martorul Popa Staueiu este trecut intre iereil Bisericei.
5'1 In acest document avem doe probe, ca la 1779 Iunie 24
Biserica St. Nioolai se numia Episcopia ; §i acesta se vede din
iscaliturile leodiaconului Nectarie si a Logofetului Istrati, seriitoriul
documentulm.
rezasii,
local
an
; >li
mien,
www.dacoromanica.ro

60. A RIvINICULLI NOUL SEVER1N 347
Pentru livezi dupes mosia Domneasca a Craiovei.
XVIII.
Zapisul mien care mai jos me voiii iscali. Datam za-
pisul mien la mana D -Iut Capit. Predi precum sas stie, ca
avend o livadie de fin in mosiia domneascA la popova de
vale, intre Tudor Sapunarul si intre badea Croitorul, care
livadie am fost cumpArato si eti del Nedelco pitarul. Am
venduto si eii mai sus numitulut in bani gata taleti un-
spre-4ece, si am venduto de a mea buna voie. Deci sa albA
D-lui a o stepani cu bunk pace si tot neamul, cat se va
trage din D-lui, si am dat si zapisul eel vekiu, si cand am
fAcut aceastA venture fost si alai megiast, cari se vor
iscali martori. Anume, si pentru credinta, mam iscalit, ca
sas
Iunie 24 let 176-1.
Eu Mihai Logofet Zet Bica am vendut, Tudor SApu-
naru martor, Alexie lzbasa martor, Gheorghie martor.
XIX.
Adica eft Kita sotia repos. Stanciul Olteanul, dimpreunA
cu fiiul mien loan, care mai jos ne vom iscali. Datam
zapisul nostru la mann, Dim Gheorgbie Croitorul din
Craiova, precum sas stie, CA avend barbatul mieu doae li-
vede, pe mosia domneasca, ce slut intre Tudor Sapuna-
riul, i pe langA livedea repos. Stolnicul G-Anescu, care
livede lean avut de cumparatoate del Capit. Preda Mota,
una venduta de mai sus numitul croitor. Acum facend.ule
vendetoare si fiind ca D -luI i se cade a e,umpAra 58) mam
tocmit cu D-lui de i learn vendut in taleri 27 tocmai, sá
aiba D-lui cu feciorii, i nepotii, strenepotii, catl Durone4eil
Ii va darui, a st6pitini cu buna pace de catre tot neamul
mien, pentru CA iam vendut de a mea buna voie gi cu
stirea tuturor rudeniilor mele. Iar de se va scula cineva
cu vreo pricina, sa am a respunde eu, si pentru credinta
am iscalit mai jos, ca sas creaclii. i and am facut a,cest
zapis ate fost si alti oamem martori.
1776 Iulie 1.
8 Al usie la dreptul de protimisis" in cumpiratoa.rea imobilel or ;
adeca streinn nu aveu dreptul la asemenea cumparatori iu ore-ce
Gheorghie Croitoriu, fiind om al pamentului, avea dreptul.
at
crecla.
www.dacoromanica.ro

61. 348 FANTA N PISCOPlE
Ett Kits, am vendut, EA loan sin Ego 5 adeverez,
Ett Zamfir Calarasul martor, EA Tudor Sapunaru martor,
Si am scris en Stan Logofetu cu qisa, numitei Kites si
sint martor.
XX.
Adicit eu Gheorghie Croitorul zet Paun Juratul, dim-
prelim)", cu sotia mea Manda, i cu copit miei anume, care
mai jos ne vom iscali, incredintam cu acest adeverat zapis
al nostru, ca sa fie de buna credinta la cinstita, mana
Sfintii sale parintelui Filaret Episcopu Rimnicu, precum
sq stie, ea, avend nol o livede de fin la marginea orasului,
alaturea cu a sfintei Episcopii, care s6 trage del repos.
Ganescul, 60.) i cu a Capit. Mihail §i in capul santultri din
jos, se alatura cu a Jupanului Ianake Boltasul, si despre
Tudor Sapunarul numai drumul desparte, si despre oral
santul desparte, care livede gi eu am fost cumparato del
uni altiT. care zapisele cele veki vor arka Deci noT avend
trebuintil, de bani, am mers la prea Sfintia sa si am ven-
dut acesta livade de buna voia nostra, in bani gata talerI
o suta doe 4eci, care bani iam primit noT din mana prea
Sfintii sale. Si livadiea taie lungul et de stanjini o suta
einci-cleci si patru 4i latul de stanjini o suta doe cleei.
Pentru aceia se aiba prea Sfintia sa voie sa o stepanesca
in pace mosie ohabnica a sfintei Episcopil, despre noT nice
un fel de pricina, sett despre neamul nostru sa naiba. lar
seulanduse cineva despre neamul nostru cu vre o impo-
trivire a nu ingadui, sa avem a respunde not tar prea
Sfintia sa sa stepaneasca. Si la acest asezament de toc-
meala, au fost multi oameni si °braze de cinste, care mai
jos se vor iscali. Si noT pentru mai adeverata credinta
neam iscalit mai jos sas ere**, puindune si degitile in loc
de pecete, si am dat si cloak zapise veki de cumparatoare.
Mai 9.-1781.
Eu Gheorghie Croitorul dimpreuna cu sotia, mea Manda
i cu copii miei a nume Nicolaie i cu fiemea Dumitrana
am vendut, Tudor Saptinarti martor, Barbul Dascalul seri-
sam cu 4isa for si martor.
51 loan, fiiul Kite' Inca ma] Ostreza pe cro=a1 lui, ca un ter-
men liinbistic, alaturea cu sin=fiiu ; dar numai it intrebuintaza in
loc de al el.
60) Despre acesta livada face mentiune ca danie §i pomelnicul
families Ganescu.
www.dacoromanica.ro

62. A RbINICULLT EOUL SES,ERIN 349
Adica eit Ilinea ce am fost sotie Barbulul Megherul ot
mahalaua sfeti Glieorghe din Craiova, adeverez la einstita
blagoslovitoarea dreapta a prea SfIntii sale parintelui
Kiriu Kir Filaret Episcopu Rinnnieu, cum sas §tie, ca am
vendut eu o livede alaturea pe linga livedea metohulut
Ganescul, care miati remas del repos. barbatul n eil ii
acum avend trebuinta de bani, o am vendut prea Sfintii
sale in bani gata taleri apte Inse lungul ace§tii li-
ved' din glodu pan in livedea Sfintii sale parintelui popi
Stanciul Skevotilacs Taste stanjini doae cute doae (led §i
patru, capataiul eel despre parintele pupa Staiciul, adica
curmeziul stanjini opt-f,leei patru, rnijlocul stanjini (lip-
se§te), capataiul despre glodu stanjini o suta §apte cieci
opt, afara din crangul ce mai Taste sas cure, care tot de
acestrt livede se tine. Deal fiind ca am primit top banil
ce scrie mai sus in mana mea, sä aiba a o stepani prea
Sfintia sa en buna pace de catre mine F,d de catre tot
neamul mien. Si pentru mai adeverata credinta miam pus
numele mai jos, §i degetul in loc de pecete ca sas creqa.
1781 Marge 2.
Eu Ilinea ce am fost sotie Barbulul Megheru am ven-
dut de buna voie, Ea Iosif protosinghelul Episcopii martor,
Popa Radu protop, martor, Popa Stanciu Skevofilacs martor,
Am scris Nicolae Logofetu Episcopii cu gisa Ilincai §i sint
martor.
X X I I.
Adica eu Petru Limpescu ot Sinanicu, adeverez la prea
cinstita blagos]ovitoare dreapta prea Sfintiei sale parintelui
Episcopu Rirunicu Kiriu Kir Filaret, precum sa se §tie,
ca intre altele ce mi sa11 venit parte din cele remase ale
fratinimeil Matei, care incaptise la mana lul Ion Rowl
din Craiova (pentru care judecandume atat inaintea Dum-
neluf Zamfirake Jianul biv vel Iii;at(rar) judecatorul acestul
judet, cat §i inaintea parintilor clirici ai sfintei Episcopii, 61)
61) Dupre dreptul bizantin apelurile in judecati se facet]. la E-
piscop, qi de aici a resultat dreptul evului inectiu de audientia
episcopali". AidT avem o dovada, ca la Romanii din Craiova pe la
1784 era in obiceiu, se intelege ca al pdmentului, ca nu numai
Episcopul, dar qi clericii sä judece, apoi sa judece nu nuinal in
apel, dar in prima instantg.
si
deci.
ski
XXI.
Qi
ti
1i
www.dacoromanica.ro

63. 350 SANTA FPItiCOPIE
ce sau gasit cu tale a me impartasi dintrale fratine-mien,
prin chrtile ce mi sau facut del judecatori arata), cac,len-
dumis6 i o parte din livadea, ce au avut fratemieti cum-
parata impreuna cu Capit. Iordake ot (lipseste), care livade
o stepanea arnendoi fraleste, mie fiindumT peste many
a o cauta, pentru departare, o am venduto prea Sfintiei
sale parintelui In bani gata taleri doaer (led tocmai, fiind
acesta livade aproape pe langa alta livade a bisericel Ga-
nescului, metohul sfinteT Episcopii, care mesuranduse cu
atanjinul domnesc, preste tot, precum sate stepanit de catre
fratemieti si de catre numitul Capitan, lungul precum
merge de catre Craiova, din Colo' santului despre capa-
taiul locurilor Dumnealut loan proin staroste, pana, in
marginea santului, ce Taste la drum, care merge la moara
D-lui Paharnic Barbul Stirbeiu, sint stinjini o suta noa,6-
eci i doT, Tar httimea nenutenduse trade pel capataie,
find colturoase sail tras prin mijloc i sau gasit stanjini
o sutil trei (eci si sapte, din Bantu pana tar in Bantu Deci
dupa surna acestor stanjini partea fratinemietl Mater, ju-
matate, ce mi san dat mie in stepanire, sa aiba a o ste-
pani prea Sfintia sa de acum inainte cu buna pace, atat
de catre mine, cat si de catre tot neamul mien. Pentru ca,
de bung, voie am vendut prea Sfintiei sale. Si pentru mai
buna incredintare miam pus numele flaw jos si degetul,
In be de pecete, uncle i alte marturii vrednice de crelut
sau iscalit.
1784 Dekemvrie 22.
Eu Petru Limpescu ot ilmnecul de sus am vendut,
Popa Radu Protopopu mqrtor, Gbeorghe martor, Am scris
Nicolas Logofetu Sfit. Episcopal cu buna voia numitulul
ven;letor, sit t si martor.
XXIII
Adica eu Hrizea Capitan ot mahalaoa Sf. Spiridon din
Craiova, impreuna cu sotia mea Oprea, i cu fiimieu Petru,
adeverim la prea cinstita blagoslovitoarea drepta plea sfint.
pa -int lul Episcopu Rimnicu, Kiriu Kir Filaret, precum Was
stie, Ca avend not un loc de carciuma cu o casa yoke de
nuele, i cu o livade la fantana lul Bogdan Micico, care ne
mai dandu-ne mana ale Linea, avend trebuinta de bani,
am vendut prea Sfintiei sale parintelm, cu tocrneala in bani
si
i
www.dacoromanica.ro

64. A RIMNICI. LAI NOU1, SEV.LNIN 351
gata taleri o mita, inse locul acesta de carciuma, cu casa cat
se afla si livadea, care loc mesuraudu-se In curmezisi peste
tot cu livadea, din gardul curtif casi pana In livadea Dum-
nealui loan proin staroste Carabet, cum merge In lungul
drumulul sint stanjini noae cleci §i opt, Tar lungul despre
proin staroste 'Ana In balta sint stanjeni o suta, noae (led*
si doT, capataiul despre balta sint stanjini (lipses,Ite), lungul
din gardul curtil casi despre gradinari stanjini (lipseste).
Deci dupa aeeste semne, precum am stepanit si noi sa
alba a stepani si sf. Episcopie, cu buna pace atat de catre
noi, cat si de catre tot neamul nostru, ea de buna voie
am vendut, primind tote banii, ce se coprind maT sus in
manila noastre, si pentru credinta am iscalit.
1785 Avgust 6.
Ell Hrizea Capit. dimpreuna cu soda mea Oprea am
vendut de a noastra buna voie. En Petru.
XXIV.
Adiea noi eel maT jos nurniO adeverim cu aeest Vat 'S
al nostru la prea cinstita si blagoslovitoare drepta prea
Sfincii sale parinteluf Episcopu Rimnicu, Kiriu Kir Filaret,
precum sa se stie ca avend noi un loc de liv'tdie pe mosia
donmeasca In marginea orasulm Craiovei, Tanga fantana
lul Bogdan Mimeo, care loc lam avut si noi del pArintii
nostri, de a noastra b inti voie lam vendut prea Sfintiel
sale fn bani gata taleri patru-cjeci, care bani top deplin
iam primit in mainile noastre. Inse coprinsul be iltu Taste
lungul din san01 de langa fantana pan in gropile cu
nisipul, pe unde Taste santul eel vekig, stanjini o suta tree
oleci si opt si latul de pre resarit din locul sfintel Epis-
copil. eel cumparat del Capit. Hrizea, pana iaras in sancul
eel vekiu, stanjini o Rita sal cleci si opt, si capul despre
apus Tarasi din lo ul sfintel Episcopii pana in locul lui
Gheorghe Caciulatescul st njim (bps s e Deci sa alba
pr a SfiLn0a sa a stepani cu buna pace de catre not, si de
catre tot neamul nostru. i pent u credintA ne m pus nu-
mele si degitile in loc de pecete ca sas crea4A.
1786 Mai 21.
Eii Ion Gradinaru vengetor, Eu Stan G-radinarul vencle-
tor, Eit Miucul vencjetor. Eu Dragu venfletor. Eu Gheorghe
Caciulatescu martor.
.
www.dacoromanica.ro

65. 352 SANTA EPISCOPIE
XXV.
Adica eu Capitan erban Lornba of Caracal dimpreund
cu sotia mea Zoita, darn incredintat zapisul nostru la
sfinta Episcopie Rimnicu, ei la prea cinstita drepta prea
Sfintii sale parintelui Episcopu, Kirio Galaction, precum
sa se etie, ca Inca din ;Tilde reposatului parintelui Epis-
copu Kesarie, sail dat voie prin pecetluit mai sus numitel
sotiei mele, ei barbatului Dumneei, ce let avut la cea din-
taiii casatorie Luca Tofecciu, ca sa faca cu keltuiala Dum-
nealor pravalie pe un loc al sfintei Episcopie, ce se afla
pe ulita targului celui mare, care pravalie at ei facuto pe
numitul loc, stepaninduo cu buna pace pant], cand ail re-
posat. Tar dupa o trecere de vrerne gasindune dupa in-
tamplare amandoi, neam luat intru a doua casatorie, vietuind
ca la ani ease spre lece. Tar dupa aceasta viind Durnneet
cuget, ca A se deosebeacca din cele trecetSre lumeeti, ail
hotarat ca sa primeasca shima ingerescului kip, la al caria
cuget neinpotrivindume nice ell, lam ei dat voie cu desfa-
cere unul de catre altul, invoindune mai intaill dupd altele
ei pentru acesta pravalie, asa ca adeca venitul el sa it
impartim drept jumatate, ei jumatate pentru iconomia vietii
amandorora, tiinduse aceasta simfonie intre not pima acum
in tocrnai. tar acum dar, cunoscendune cea desevareit sta..-
biciune, a batranetelor, ei apropriere catre sfereitul vietii,
din singura buna vointa noastra am hotark a da acesta
bina danie sfintet Episcopie pentru pomenirea sufletelor
noastre. Drept aceia afierosim ei dam danie aceasta bina
pravalie amandoe pArtile sfintei Episcopie, spre a o avea
intru stepanire de acum inainte, at at in viata, cat vom
trai, cat kli dupa moarte. Si fiind ca la acest acaret nail
fost niminea altul amestecat, fiird numai not ineine, pentru
aceia nice are a se mai scula cineva cu vre un protimisis,
ski alt pricinuitor cuvent. Tar cand dupa intamplare se
va amesteca cinevae cu vre o cerere, sa nu se bage in
seama intru nimic, ci sa ei aiba sfinta Episcopie stepanirea
in tocmai dupa acest afierom 62) ce facem. Drept aceia
facem aratare ci semnele locului, pe care se afla aceasta
pravalie, adeca pravalia ei cu locul din dos precat tine
coprinsul acectit pravalie, i cu alte doe dosuri ce sint in
62) Vorb'a greed de la Ecpcep6m=darnese, §i aici cu intelesul de
danie.
www.dacoromanica.ro

66. A RIMNICULU1 NOUL SEVERIN 353
dreptul pravalii ginerimieii Nicoli, $i jupanesil Simei, loc
at sfintel Episcopii. La care a noastra, afierom ce am facut,
neam trecut si numele noastre, atat tai ale parintilor nos-
tri, intracel mare pomelnic al sfintel Episcopii, spre veci-
nica pomenire la sfintul jertfelnic. 66) Drept aceia pentru
cea deseversit incredintare am intarit acest zapis en isca-
liturile si punerea degetelor in loc de pecete, fat& fiind si
alte marturiI, caril sail iscalit mai jos.
1818 Aprilie 29.
erban Capitanul, Eli Za'novia monahia, ce pe mirenie
matt kiemat Zoita, adeverez.
XXVI.
Sub insemnatul dovedesc printracest inskris, ca partea
mea de livadie de la fantana Kintescului sail Popova, ce
este p6 Ianga sop., alaturI cu livadia sfintel Episcopil tot
intro liniere amindoae, o dal skimb sf. Episcopil pentru
un asemenea loc, ce al fost de prigonire intro nol, care
awl F,li tras brazda, despartitoare, adeca, din groapa borde-
iului din deal tai pana in vale drept prin groapa cu po-
rumbari, ce este aproape de parati serci, spre mia0-noapte
pant in leasa de maracinI, sa fie intru a mea stepanire, si
at. Episcopie sa, stepaneasca, precum clic locul de mat sus,
fiindune unul pentru altul in buna pace, curmanduse odata,
pentru tot de una on ce pretentie, de a caruia urmare de-
ddram unul la mana altuia cite un asemenea inscris, fata
fiind si alte persoane, care s6 vor Insemna mai jos.
1858 Julie 19. Or. Craiova.
Ioakim Papazoglu, Timoftei Evdocsiados martor, Di-
mitrie Hagi Preda, martor, Vasile Hristu martor.
CALINIC CU MILA LU1 D -ZEU EPISCOP RIMNICU.
Pentru ski mbul despre care se coprinde in acest act, fi-
indune si no6 cunoscut prin vedere kiar in fata locului,
cu ocasia afliril noastra in orasul Craiova in acest an, ca,
este in favorul easel' sf. Episcopii, spre incredintare se a-
devereza si de catre insine.
Anal 1858 Avgust 11.
_Rimnicu Valcea,
CALINIC RIMNICU.
--.------.L.,----,1==--
63) Din pomelnicul Bisericei lipse§te numele Zenoviei monahiei,
precum §i dania facuta de dinsa.
Biserica Ortodoxa Ronsaag. 5.
www.dacoromanica.ro

67. =ft=
MIHAIL COGALNICENU
NASCUT IN 1817, MORT IN 1891.
BArbatii marl' si geniall ai neamulul nostru, urzitoril
Statului si Regatulul Roman, dispar pe rand de pe ori-
zontul Romania, ca si nourii bine-facetori de pe bolta
cereascA, dupe" ce lash plola mAn6sa asupra campiilor Tarel.
Ieri, alaltaeri am perdut pe I. C. Brat6nu, om neintrecut
in politick, neajuns in munch pentru formarea Statului si
fara rival in conducerea destinelor Te'rei. Nu s'a sters du-
rerea $i nu s'a uscat Inc A bine lacrima de pe fata Terel,
si asta-sh suntem din non in doliti prin incetarea din viatA
a altui st'alp al Orel, birbat mare, cetatan valoros si politit,
care $'a pus Si el t6te serviciile sale de peste o jumetate de se-
cul numai la crearea, cresterea si formarea Statului nostru.
Prin condelu] si activitatea sa extraordinarA, el a scos
a ivealA origina, drepturile si insemnatatea neamulul nos-
tru ; a facut'o cunoscutA Europei occidentale, ce ne ul-
tase si ne parAsise la gurile Dullard ; 1-a dovedit ca suntem.
Colonistii lui Traian si ca avem in constitutia nastrA sange
si limbil RomanA.
Rar sa von ivi epoce, care sA se p6th compara cu acesta
ce dispare, bogatA si avuttt in capacitAII, plina de -orneni
patriot!. Uncle ma! cunt Negri!, Malinestil, Hurmuzachii,
Rosetii, Epurenil, Boerestil si Costaforii ? An dispArut pe
nesimtite dintre no! acesti urzitorl si conducetori priceputi
www.dacoromanica.ro

68. MIHAIL COGALNICEANU 355
si experientl in conducerea cu succes a destinelor 'Fere'
Romanesti. Epoca de aur, pe care o vor canta seculile
vit6re, a trecut la eternitate !
Boer de neam, Roman de origins, $i din o familie
literata, Mihail Cogalnicenu a parasit Inca din copilarie
pretentiile nejustificate, basate pe nastere si sange, si a im-
bratosat principiile marl ale Europel civilisate : ca 6menil
pe pament sunt egali In totul, si ca diferinta intre el sa
nu se caute aturea, de cat in virtute cetatanesca si in de-
votamentul pentru Tara. Mihail Cogalnicenu s'a primit in-
structia si educatia sa in betrenul Iasi, leganul ideilor
regenerat6re ale Romanismului si Vestala ce conserva focul
sacru al Unirel Romanilor. Din tinereta Inca s'a aratat
genial in ale cartel si hotarit In a'si pune cu energie ideile
sale noul In aplicatie. In Ora a studiat cartea cats se pro-
punea pe atunci In romaneste, greceste, frantuzeste si nem-
taste. Educatia fiilor de boeri cu mijloce se facea pe acele
timpuri in roll private, numite pensionate, si numal mai
taribil, dupe timpul introducerei Regulamentulut s'a Incep'ut
invetamentul public prin Academil si scole publice. Di-
rectoril cum si profesorit pensionatelor, la inceputul secululul
present, erail eel mai multi francesi eruditi, expatriati pen-
tru ideile for liberale, eraa din generatia Revolutiel francese.
La 1832 gasim pe tenerul Mihail Cogalnicenu obtinend
premiul I la limbo, francesa in Institutul de la Miroslava
(o localitate in jurul Iasilor spre apus). Acest Institut era
condus de francesul Lincourt (Yell Theodor Codrescu,
Uricarul vol. XII, pag. 52).
Dupe ce Mihail Cogalnicenu a dovedit contemporanilor 861
ca posed& o doss mare de inteleginta si o activitate milt
in munca literal* precum si o eloquenta esceptionala ; dupe
ce din tinerete 1-a placut cu deosebire a se deda la cu-
n6sterea neamului sea, la istoria trecutului Romanilor,
uitata apr6pe in seculul trecut, din causa imprejurarilor
vitrige, pe timpul dominarel fanariotilor, imprumutand
acesta inclinare nobila char din sinul families sale. Mosul
www.dacoromanica.ro

69. 356 MIHAIL COGALNICEANU
set EnAchit6, CogAlnicenu 1-a fost de bunA semA premer-
getorul sell in studiul istoriel. TeminandusI educatia in
Cara a fost trimis la 1834 de Mihail Sturdza, Domnitorul
Moldovel, in streinAtate, impreuna cu flu 861 Grigorie si
Dimitrie Sturdza la Nancy, spre a's1 continua si deseversi
studiile. Intre altele s'a ocupat acolo si cu arta militara pe
langA stiintele positive, literare si politice. Creerul sell vast
era usor accesibil la tot felul de cunostintl variate, lar ge-
nialitatea sa avea putinta de a le clasifica si utilisa. Pentru
el cunostintele multiple si variate in be de a-I aduce con-
fusie 11 aduceau lumina noui si claritate in ideaacesta-i
calitatea 6menilor marl si profunzi eugetAtori. Cat a scat
in streinatate, in Franta si la Berlin in urna a avut de
profesorl pe 6menii cei mai luminatl al timpulul si a fost
In relatil ca cele mai distinse capacitate politice, in cat
aceste imprejurarl I-a dat putinta de a cun6qte lumea po-
litica cu civilisatia el si a aprecia cu durere starea trist5
si de plans in care zecea din vremuri departate compa-
triotii sel Romanii. Nol eram nurniti pe atunci de Euro-
pieni Valahi in deridere si necunoscuti de el in trecutul
nostru.
De acolo, din pament strein, Mihail Cogalnicenu 1;0
incepe activitatea sa politica', si literark pentru_ a lumina
Europa asupra originel si trecutulul nostru glorios. Nu
putea suferi genial sett plin de vig6re atata ignorant& a
Europeilor in privinta originel nobile a Romanilor si a
drepturilor for ca Natiune. De acolo se devotezA la studiul
istoriel Nationale si in scurt timp public& in limba fran-
cesA cea Intaiu Istorie a Romanilor, prin care dovedeste
en fapte si date positive dreptul natural si istoric al Ro-
manilor de a tad ca popor, pentru cA aveat un treeut
istoric si ca erau de origine Romani. Mari servicil a adus
tuturor Romanilor Mihail Cogalnicenu prin acestA scriere,
pentru ca ne -au fAcut cunoseutI lumel intregi tine suntem
nol Romanii, ce drepturi avem la viata ca popor §i ce
dorintl si aspiratiurn nutrim pentru viitor. Cand Cogal-
www.dacoromanica.ro

70. MIHAIL COGALLICEANU 357
niceanu stria istoria sa, sunt sigur ca, nu credea, ca va vedea
realizate pentru Romani t6te dorintele sale ! A trait si s'a
ve'dut opera indenlinita, lucrand sigur ca eel mai abil arhi-
tect la cladirea i consolidarea Statului Roman. Fericit,
de trei on fericit este acel om care p6te concepe idei marl
si are putinta de a le realisa ! Tot in str6inatate Mihail
Cogalnicenu a mai facet i un studiti social si gramatical
asupra limbei tiganilor, aratand trista for stare si reclamand,
fn puterea drepturilor omenirei, o situatie mai buna, pentru
el. A trait Cogalnicenu si a lucrat insusi din resputert de
la 1848-53 pentru desrobirea tiganilor. Intors in Sara din
lumea civilisata in 1840, inbogatit cu idei noui regenera-
tore, impreuna cu un grup de alts fineri boeri, la inceput
n'avea de ce sá se apuce, pentru ea totul era de creat,
apoi impedicat de curentul atmosfera in care tralad
trenii boeri i Domnitorul, ne avend acest grup, in fruntea
carora era Mihail Cogalnicenu, I. Ghica, Malinescu, etc.
etc., cum sa, lucreze pe fata, pentru reformarea TereT, de
aceea Wait refugiat la alte mijloce, el s'a apucat s'a scris
satira Mail perdute". Apol it intalnim ca profesor in
Academia Mihaileana din Iasi pe la 1842-43, ca publicist
al Daciei Literare" impreuna cu Constantin Negrutl si
Vasilie Alexandri, cu stop de a destepta i mica spiritele ti-
neretulu-1 la Iubirea de Patrie ; apoi pe 1. Ghica profesor de
tiinti politico si de alte obiecte etc. etc. Acosta miscare li-
terara a acestor barbati marl de pe catedra i prin publi-
citate a produs nernijlocit resultatele tale mai frum6se in
inimile tineretului, i sZminta aruncata de el cu profusiune
a re'sarit $i a dat rod bun la timp. Cine nu cun6ste dis-
cursul introductiv al omului genial, in studiul istoriel, de
Mihail Cogalnicenu, creatorul istoriei Terei, it rog cu insis_
tint& sa'l citesca si se va convinge prin el insusi, cat de
sanatos si patriotic cugetaii 6menii acelui timp, §i cat zel
i devotament puneati la respandirea ideilor nationale
la formarea constiintRI de sine a poporului. In prefata
Letopisitilor sale, publicate intre 1845 52 in care sunt
si b-
si
www.dacoromanica.ro

71. 358 MiHAIL COGALNICEANU
publicati pentru 4t-1th% bra toti cronicarii cunoscutl ai
Pre'. ca : Grigorie Ureche, Miron Costin, Neculal Costin,
Simion Dascalul, Acsente Urinrul, Joan Neculcea, NecolaI
Mustea, Alexandra Amiras, Cronica anonima, Enache
gAlniceanu Gheorgachi Logoatul, se vede munca sa
neobosita, activitatea sa neintrecuta in gruparea cronicari-
lor Terei. Cats starninta si eats ostenelh neintrerumptA a
depus la aflarea manuscriptelor Cronicarilor, la cetirea
critica lor, la publicarea in III volume a tuturor acestor
Cronicarl, las acesta sa o judece orl-ce om de carte ; pen-
tru aceea en drept cuvent i s'a dat de urmasi numele de :
Parinte al istoriet Terei, titlu bine meritat.
71
Acesta lipsd (de cun6flerea Istoriel nationale), Domnilor
met, clicea Mihail Cogainiceanu la 1843, este pricina ca
intre Romani, chiar intre cet mat insemnatt, se gasesc
avt de putint carat cunoscllstoria. Tiparul la not nu este
Inca destul de slobod ,si de impraftiet. Not n' avem incs
publicata in limbs nationals macar o istorie Universals,
,si ce vorbesc de istorie Universals, cdnd chiar analele Pa-
triet nostre zac in intunerec ! pastrate numat in nipe
manuscripte, din care cloud, din pricina capistilor, nu se
potrivesc". Apol in nota jos adaoge : Avesta lipsa dupe
clece ant de munca, insfetroit sent in destul de norocit de
a o indeplini". Munch In adever uriasa i hotArita, data,
consideram timpurile neindemAnatice, ba chiar opuse des-
voltArei nationale, dupre cum insusI Mihail Cogalniceanu
se exprimA : Acest curs (introduetiv in istoria nationals)
s'au tinut in semestrul de lama' a anulut 1843, in care am
tratat Istoria. Rornanilor pawl la intemeierea Principatelor.
Deosebite imprejurart m'au silit sa-1 intrerump". Pentru
delicatetA cats familia Sturdza numal nu se exprima clar,
dar stim ca I-a fort intergisA continuarea Istoriei In A-
cademia Mihaileana (Ve4I vol. II al Letopisitilor, editia I,
Cuvent Introductiv).
Cu cat foc a predat istoria nationals in Academia Mi-
haileana In scurt timp, escitand inimile augitorilor si in-
Co-
gi
gi
gi
f i
www.dacoromanica.ro

72. MIHAIL COGALNICEANU 359
flackrand imaginatia studenOlor catrA patriotism, este destul
ss citez, ca in curand a fost i congediat din profesorat,
temendu-se Domnul boerit timpulut de pana gi eloquenta
sa, spre a nu provoca vre-o revolucie in Cara mat ales
in flit tineri at boerilor.
Nu me pot absinea de a nu reproduce aicea acea pe-
ricopA plink de genii si patriotism, si care singurk carac-
terisazA inima i sufletul nobil i maret, dovedeste puterea
cuventulut in acest Demostene on Cicerone al Romani lor.
Pentru mine batalia de la .Resboent are mat mare
interes de cat lupta de la Thermopile; isbandile de la
Rahova de la Calugarent 'mt par mat stralucite de cat
acele de la Mara ton si Salamina, pentru cd sent castigate
de catrct Romani. Chiar locurile Patriot mele 'mt par mat
placute, mat frumose de cat locurile cele mat clasice. Su-
ceava si Targovigea Rent pentru mine mat mult de cat
Sparta ,si Athena; Baia, un sat ca tote satele pentru strein'
pentru Roman are mat mult prey` de cat Corintul, pentru
ca in Baia avanul Riga at Ungariet, Matetu Corvinul, vi-
teazul vitezilor, Craiul Crailor, cum it dicea Sicst al IV,
ranit de sabia Moldovana, fu pus in Aga, si utta drumul
Patriot nostre...." IatA condetu fin, sublim, plin de foc pa-
triotic, care unit cu o eloquent,. neintrecutk, ripea mintile
auclitorilor si misca sentimentele spre patriotism, chiar
pe cele mai putin desvoltate.
Mihail CogAlniceanu in ajunul anului 1848 dk cea mat
principalA loviturA trecutulul, aparand drepturile pre! in
scrierea sa Dorinrele partidet na(ionale din Moldova".
Ne putend reusi la scopul for numat prin vorbire acest
grup de bArbap patriot, s'ab. hotarit pentru o actiune mat
energick; intr'acolo it ducea de mat inainte curentul ideilor
premergatare anulul 48. Pun8ndu-se atunct in intelegere si.
cu barba0 liberall national! din Muntenia all format cu totit
ligA secrets, in stop de a elibera 'erile de robie si de
lobagie, de rusinea trecutului putred desonorktor pentru
un poor, inceput a-I destepta simcul de nationalitate.
si
si
si
si
si at1
si
...
si
si
:
www.dacoromanica.ro

73. 360 'MIHAIL COGiLLNICEANU
Timpurile de la 48 l'a facut qi pe Mare le luptator al
libertatilor neamulul, pe Mihail Cogalniceanu, dupre cum
§i pe ce1-1-a1tI barbati de acelea§1. idel §i sentimente, sit
Endure exiliul. Dar tirania, orl cata presiune ar exercita
asupra dreptulul §i adeveruluT, resultatul el final in tot-
d4una este ca e invinsa. A§a s'a intamplat §i in impre-
jurarea acesta. Dupe schimbarea Doruniilor in Principate,
Ghiea Voda din Moldova fiind om luminat §i bun, a im-
brati§at ideile partidului liberal §i a§a s'a inceput in Mol-
dova reactia puternica §i energicA a liberalilor contra ideilor
trecutuluT. Mij16cele de care se servean erau : gazetele, publi-
catii literare, reforme in administratia §i justitia Orel; pe
aceste timpuri apArea in Ia§1 Dacia literarzt,gi Arhiva Roma-
nescet" etc. Acest progres al liberalismului in mare parte
a fost condus de mintea vast a lull Mihail Cogalniceanu
§i sustinut de condeiul sett abil §i atrAgator. Cat a lucrat
acest om pe acele timpuri este ceva miraculos F,;i de necre-
gut ! Progresele realizate pe nesimtite in ambele Teri surori
a pus capgt curand lucrurilor din trecut §i stareI durer6sa
a Terei de atuncl. 0 noua reform cu totul radicala sa
proIectasa de ace§tI barbati cu Mihail Cogalniceanu in
frunteeste vorba de desfiintarea Principatelor, care pana
atunci eraq o jucarie in mama puterilor streine vecine, §ii
o pofta nesaturata de ca§tig pentru ele. Romanul taran
nu era al sell, ci al boerulut legat de mo§ia sa §i la dis-
cretia lull, n'avea casa sa, n'avea masa sa. n'avea asigurat4
familia sa, era un sery ce muncea din zorl §i pana in
apusul sorelui numal pentru altul, §i-I era prea in deajuns
data din resultatul munceI lull i§1 avea panea, in familia sa.
Boerul n'avea niel el pe atunci o situatie mall fericita, era
§i el sery ea minte §i ca activitate, on a unel oil a altel
puten vecine. Cats intriga, eke devastarI §i uciderI in
familiile boere§ti au avut be in seculii trecuti §i la inceputul
acestuia, luptandu-se intre el, prin intrigile streinilor, nu
este in stare a le enumera pana mea ; §i t6te aceste pentru
ca. eram §i mid §i desbinatl §i nol intre nol Romanii in-
wr6jbitl de streini !
www.dacoromanica.ro

74. MIHAIL COGALNICEANU 361
Acosta stare de lucruri n'a mai putut'o suferi acestl omen'
patrioti $i geniali aI Terei, alearga in tote partile Europel,
bat la tote usile cabinetelor streine, suit), reclama, apeleaza
in numele umanitatei de a li se face dreptate Colonistilor
lul Traian de la Gurile Dunarei. Dupe o lupta titanic
de condel, mai ales in gazeta Steaua Dunarei" si in alte
jurnale streine, dupe suferinti si persecutii din partea celor
ce mai detineati cu nedreptul puterea, reusesc liberalil de
a se consulta Vointa Prilor asupra, sOrtei sale pe viitor.
Aicea a fost apogeul muncel si luptel luI Mihail Cogal-
niceanu, urmat F,;i de ceI-laltI luptatori. Intruniri secrete,
violinte, tradari chiar $i tote mijlocele posibile le-ail in-
trebuintat eel' persecutatiLiberaliinumitI si libertoni de
boerl contra persecutatorilor. In fine au reusit, cu tot&
resistinta puterei, a demasca intrigile celor interesatl de a
mentinea slatul quo, si tiara se pronunta pentru Unirea
Principatelor sub un singer Dorn strdn. Mult a lucrat
Mihail Cogalniceanu in aceste imprejurari de Cumpana
pentru Tara, multe a suferit de la protivnici, dar decis
in ideile lul, convins in dreptatea ce are Tara, si patruns
de starea misers a taranulul, n'a dat un pas inapol,a fost
stanca de granit de care se lovea si sfarima on ce idel
contrare. In Divanul ad-hoc Mihail Cogalniceanu il era
sufletul ii -aria lei. Am audit adese discursurile sale memo-
rabile pline de foc oratorio si de expresii energice, asa ca,
de felul carora n'am mai intalnit, de cat forte rar in viata mea!
Desbaterile Divanulul Ad-hoc din 1857 cuprind bucati
oratorice de ale acestul barbat eminent, care vor servi de
model in literature romana si ca forma si ca fond. Claritatea
ideilor sale, precisiunea expresiilor, v6cea sa autoritara si
impunet6re, eloquenta sa nesfarsita, vehementa si jocul for-
melon oratorice to facea OA asculti cu multa plaeere si
ati lese o impresiune profunda in sustinerea teseI sale,
Pana la adanci betrenete s'a pastrat acest barbat forts
cugetar el, puterea argumentarel si jocul variat al imagi-
natiunel.
www.dacoromanica.ro

75. 362 MIIIA1, COGALNICEANU
edintele Divanului Ad-hoc eras frequentate de cea mai
alesA lume, numal pentru a asculta combaterile sad aph-
rArile sale in diferitele cestiunt ce se desbAtead atunci. Asa
in sedintele de la 7 si 8 arata forta cuventului, tar
in cea de la 29 Octombrie CogAlniceanu, Privighitorea
Divanului Ad-hoc, propune desfiintarea privilegiilor de
clase Scopul intrunirei Nostre in Adunare au fost sd
intrdnz ca Clase, sd fe#m ca Nape". In urma cuventhrel
sale Adunarea adopteazd in unanimitate cu aclama-
fie privilegiilor de clase". Tata dar, ca prin
farmec, prin o singura propunere a Serinei, boerii marl
ai Moldovef depun pentru tot-deuna povora previlegiilor
de caste si intra fn randul firesc al cet6tanului pen-
tru veclnicie. De asemenea cu multa verve forta de ar-
gumentare apAra toleranta religiOsa la Roman!, sustine
egalitatea tuturor RomanPor inaintea lege], asezarea drepth
si generals a contributiilor, dupe puterea averea fie-ca-
rula, supunerea tuturor la conscriptia militara i accesi-
bilitatea tuturor Romanilor la tote functiunele Statulul.
(Veit sedintele Divanulul Ad-hoc 1857).
DacA Mihail Cogalniceanu n'ar fi facut nimic alt mai mult
de cat aceste, tot nemuritor ar fi remas numele lut printre
Romani in vecii vecilor. In privirea dreptulut personei a
sustinut : respectul domiciliulul si al libert6tei individuale,
supunerea fie -cut numal la judecittorii preveclutl prin lege,
in fine comisii sad tribunale esceptionale se nu se mai in-
fiinteze nici odatk Prin aceste marl principii se asigura de
Mihail Cogalniceanu casa $i masa cetAtanului Statului in
perspective. Combate apol amestecul streinilor in afacerile
esterne si interne ale pre' sustine dreptul de autono-
mie in neprescriptibilul drept al Principatelor-Unite de
a'si regula ele singure relatiile for comerciale cu alte State,
fare nici un amestec al Turciei. Cere indreptarea hotarelor
Principatelor, care aunt cotropite de vecini, prin o comi-
siune Europeank in fine prin discursu] set plin de elocinta
xi sublim dovedeste c on -tine p6te castiga cetatania Ro-
171
si
desfiinprea
si
si
si
www.dacoromanica.ro

76. M HAIL COGALNICEANU 363
mans, cand se exprima asa : CA asa cu totii sa fim o singura
natie : Natia Romcina, ca asa cu totil sa avem si sa apa-
ram o singura Patrie: Frum6sa Romanie". Lui Mihail Co-
galniceanu i se datoreste dar si numirea terei de Romania,
el 1.-a fost Nasul la inceput, si care idee in urma a pus'o
in aplicatie dupe Unirea definitive a Terilor surori tot
el. Cand este vorba de sovenism sa exprima categoric :
Noi trebue prin tote pastirile, prin tote faptele si mai
ales prin tote voturile n6stre sa dovedim, ca nu suntem
nici Rusi, nici Turci, nici Austriaci, ca Romaga suntem
,si Ronda sa murim ". In adevor cA s'a tinut in tota viata sa
de acest mare si nobil sentiment al lubirei de Patrie. Ca
Roman a trait s'a iucrat, si ca Roman si mare patriot a
murit ! Cat de vasta era cugetarea si cat de 'inalte privi-
rile lui se constata si din urmatorea incheere a discursului
sell de la 15 Noembrie 1837: Domnilor, ve aduceti aminte
cand pe pietele oraselor, targus6relor si satelor n6stre,
vedeam tiindu-se de many si boeri si negustori si sateni,
§i tineri si betreni jucand Hora Unirea? Et bine, Domnilor,
et . cunosc o Hora mai frum6sa, Hora in care sa se tie de
manti, tott pamentenii si Ortodocsi si Catolici §i Armeni,
si fara a se uita la deosebirea religiilor, pe care le pOte
judeca numal Dumnecleti, top legati prin aceleasi drepturi
§i indatoriri, prin acela§ interes, prin aceeasi dragoste catra
Tara, sa j6ce Hora Romania Unite ,si Autonome". Ce pOte
fi mai sublim de cat acesta, cugetare ! Numai mintea lui
Mihail Cogalnieeanu putea produce pe atunci asemenea
marl conceptiuni.
Vine in fine in Divanul Ad-hoc discutia mult incercata
si spinosa, cestiuneea improprietarirei teranilor, la care
Mihail Cogalniceanu la partea cea mai activa in elaborarea,
prolectulul, lar in discursul setst, prin care combate cu-
rentul contrar din Divanul Ad-hoc, se exprima In ade-
ver stint in tot dreptul de a sprijini, ca de la deslegarea
acestel cestil atarna insult aorta Natiei n6stre. Ce ar fi
Hatia, ce ar fi Tara, data teranii nostri ar fi nenorociti ?
www.dacoromanica.ro

77. 364 MIHAIL CCGALNICEANU
Eu intrebuintez cuventul de Taran in simtul eel mai nobil,
de locuitor at Tera. Departe de la mine incerearea altora
de a despretui acesta clasa, cea mai numer6sa si cea mai
irnportanta a Societatei. reranii pentru mine nu sunt nici
prinsi pe campul bataliei, nisi cumparatt cu bani, adeca
vecin sail' strein1, ci sunt elementul cel mai puternic al
nationalitatei Romane ; taranil Bunt insusl Tara, aceia ca-
rora iubitorii boerilor, proprietarii de mosii de asta,-;11, le
giceau : tubitit notri compatriots ".
Ast-fel cugeta Mihail Cogalniceanu despre Oran $i ve-
chimea originel lui! Dupe ce pledeaza en un foe cum nu
se p6te mai bine in afacerea desfiintarei boerescului, se a-
dresaza catra boeri §i inteun mod sarcastic le 4ieea, ca
si cum aceste cugetari ale sale, ar fi ecoul lumel civilisate :...
/7
Boerii nu sunt in stare de a face vre-o reforma radica,la in
fav6rea locuitorilor sateni. Ca patriotismul for se intinde nu-
mai de a cere, iar nu de a da, ca aristocratia Romana este
ruginita, muta li surda la on -ce progres ; ca ea nu voeste
a avea un popor sdravan si patriot ! Ca singurul motiv
care a Rout se imbratorze cu atata ard6re idea Unirei,
a fost speranta de a putea sub acest st6g a 'Astra pri-
vilegiile sale, si magulirea de a deveni boo' at' Regatulta
Romania". Prevederea lui Mihail Cogalniceanu de a ajunge
un Regat Romania s'a indeplinit ; iar tema sa de a nu se
mentinea boerimea veche cu privilegiile ruginite in jurul
Tronului, ra faeut sa lupte din resputeri la desfiintarea pri-
vilegiilor si mai ales la desvoltarea simtului national si pa-
triotic intre locuitorii Terei. Din Divanul Ad-hoc si pana la
lovitura de Stat din 1864, marele apArator al drepturilor Vera-
nului, a fost inima si sufletul Terei, pentru ca era oglinda in
care se resfrangeall tote ideile 6menilor liberali, pe care
Mihail Cogalniceanu prin agerirnea sa politica, prin ener-
gia sa la munca, prin activitatea sa reeunoseuta le repre-
senta, be executa §i ast-fel realisa tote acele principil noui
de Stat, in unire cu Domnitorul Cuza Voda.
In tornna anului 1860 infiintaza Mihail Cogalniceanu
www.dacoromanica.ro

78. MIHAIL COGALNTCEANU 365
Universitatea din Iasi, In care s'a educat generatia noua
si din care au iesit multi tineri folositori Terei. Fost-am
pe atuncl unul dintre cel intai student' at Univer-
sitatei aceea, in tacultatea de Teologie pentru care cu
lacrimile In oche ii volu fi recunoscetor in Oa viata mea,
cad alt-fel asi fi remas eel mult un preot de tarn. Cartea
ce o am invetat acolo, ml -a deschis ochii minter si mi-a
largit stadiul activitatei In viata! Tot lui Mihail Cogalni-
ceanu i se datoreste complectarea Universitatel din
Bucuresti, pentru ea el era carturar priceput, i lucra cu
tots inima la inmultirea scolelor In Cara, find ca stia
bine intelegea ca, numal prin 6meni invetati se pot realisa
sustinea pe viitor Institutiile introduse de el in Noul
StatRomania. La 1863 face secularisarea -averilor Mo-
nastiresti ;line Inchinate, turn si a acelor neinchinate, cu
opositia streina si a lerarhiel Terel.
Mihail Cogalniceanu, de si a luptat din tote puterils sale In
cestiunea inaproprietarirei locuitorilor, dar n'a reusit, pen-
tru ca interesele boerilor nu admiteati improprietarirea dupe
vederele 6menilor liberal'. La 2 Mai 1864, in unire cu
Cuza Voda i cu liberalii face lovirea de Stat, care a adus
Terei rodul eel mai mare. AtuncI prin dictatura introduce
tote reformele marl In Instructie, In Justitie, In Adminis-
tratie i chiar in Puterile constitutive ale Statuiul. Fara
lovitura de Stat not Romani' n'am fi asta-41 ce suntem,
si umbra vechilor obiceluri imbetranite Inca tot s'ar mai
resfrange asupra Societatel. Tot atuncl a reusit a realisa
pe deplin improprietarirea teranilor.
Acesta este cea mai mare lucrare ce a seversit acest
barbat de stat in viata sa! Da! Or' -ce teran este dater,
dupe ce se inchina Dumnelea sera si dimineta, sa'si
aduca aminte si de eliberatorul lor, Mihail Cogalnicenu,
care s'a espus viata lui pentru ei. Aicea; dupe mine, este
culmea glories acestul om politic si patriot. A da libertate
depling, la tots teranii, pe care no aveall pang, atunci, a
li asigura casa i hrana pentru viata, a-i scete de sub
si ell
si
si
si
si
tots
si
NI
www.dacoromanica.ro

79. 366 MIHAIL CCGALNICEANU
schingluirea arendasilor si proprietarilor barbarl, a li inalta
mintea la cunostinta de sine, cA sunt al for $i ca a1a vatra
si casa lor, a li da instructie a -i pune in egalitate en
told in societate, mie mi se pare ca nu pote fi ceva mai
mare, mai nobil, mai bun si uman lucru. Acosta fapta
patriotia, este in special seversita de Mihail CogAlniceanu,
lath pentru ce c5, Veranul, fratele nostru de asta-li,
trebue sa cinsteascit in mintea lul in tot-d6una amintirea
lul sh-1 fie recunoscetor ! Cu multe sacrificil s'a caF,;tigat
improprietarirea 'eranilor, numal cel ce gtiu acesta cestiune
pot aprecia valorea meritului lul Mihail Cogalniceanu.
Teranui in Mihail Cogalniceanu in tot-deuna s'a gasit pe
bine-facetorul sprijinitorul sea natural.
Nu intru in descrie relatiile acestui eminent politic al
Romanilor, ce le- a intretinut cu diplomatic Europel, cAci a
fost om cu renume european i cu dreptul putem slice, ch
era in stare sá conduch si se administreze si Imperil marl,
nu void descrie, lie, acestA parte din viata lui, fiind-cA
sunt sigur eh in cmlnd se vor publica aceste relatii par-
tieulare de insusi sa. Me void mArgini numai a
caracterisa cite -va acte din purtarea lui, pe timpul Unirei
Principatelor. La alegerea de Domn a lul Alexandrul. Cuza,
cand §i el a fost propus de candidat §i a refusat, pentru ca
era de socotinta ca sA se is Domn din o familie domnitore
streinA; a fost in mai multe randuri ministru prim-ministru
sub Domnul Alexandra Ioan Cuza, dar nu s'a imbog6tit, cu
tote cä dispunea de o putere far, margeni. Tote faptele
marl, afara de seversirea Unirei, and politica a cerut
un minister dintre Conservatoril timpului qi cu pretins
sprijin pe la Curtile Europene, t6te aprope cele-l-alte acte,
a fost seversite de cAtra Mihail Cogalniceanu, in conlucrare
cu alti barbati de stat, dar sufletul for era el. Numai prin
lovitura de Stat din 2 Mai. 1864, repet, a putut intro-
duce acest IYarbat acele marl reforme ce fac ast5AI mrt.-
retia poporulul nostru. Atunci s'a introdus Codicile
atunci s'a introdus legea actuala a Instructiel publice, atunci
gi 4ic
a
familia
§i
nod,
1i
1i
www.dacoromanica.ro

80. MIHAIL CO GALNICEAN u 367
improprietarit teranii, atunci s'ait facut reformele co-
munale si administrative, atunci in fine s'a siimanat se-
manta din care a resarit desvoltat Institutiile de
ast5,-41. De atunci teranul are dreptul aspira a se ridica
pane, la cele mai inalte functiuni in Stat.
Dupe caderea, Domnitorului Cuza, i activitatea omului
nostru politic a fost mai restrfinsk mai partiala. A facut
loc altora pentru a consolida Institutiile, iar el privea cu
satisfacere mandriA la deseversirea gi perfectionarea ope-
rel inceputa de el. Insa si de atunci a facut parte in di-
ferite ministere de la, 1866 Ora la mortea sa, dar remfine
constatat, ca rolul sett principal a fost in Divanul Ad-hoc
§i sub Domnitorul Alexandru loan Cuza. Ca om consumat
in afacf rile politice, in imprejurari de cumpAna i grele, in
tot- deuna era consultat i ascultat in cestiunile marl ale
Terel. Asa in 1868 a fost ministru de Interne, Mr in
timpul resbelului din 1877 a fost ministru de externe. In
anul urrnator impreuna cu I. C. Br6teanu a apArat cu multa
caldura drepturile Terel la Congresul din Berlin, cu deo-
sebire rapirea Basarabiei si ne'nparnentenirea Evreilor.
Mihail Cogalniceanu, de origine de la Cogilnic, se bu-
cura de o natura tare si sal-Masa, numai asa a putut resista
cu atkta vigore muncel neintrerumpte din copilAria sa qi
pAnA acum, Era in tinerete slab, vioiti, i fara astampar
de lucru, lar la betre'nete greoiu usor su ,pus oboselei.
Amabil cu tots fair% deosebire, II pracea glumele on segele,
i chiar la betrenete nu-1 intrecea un tear in jocuri de
cuvinte. Avea multa placere a fi incunjurat de tineret ale
da povete, era ins5, forte autoritar in ideile sale si and
se supara vedeai In ochiti i tinuta sa urmele unui leis im-
betrenit, unui veteran luptator al libertatilor. Ca om de
Stat a fost pote singurul care, republican in cugetare, vraj-
mas neimpacat al tiraniei, nu suferea de la inferiorii sei
nici o explicatie, cuventul sett pronuntat era ordin ne-
schimbat pentru subalterns. Mihail Cogalniceanu era om
autoritar. De sigur c6, indelunga sa experienta in afacerile
s'aA
ski s'au
ski
si
si
si
www.dacoromanica.ro

81. 368 MIHAIL CC GALNICEANU
publice ale Statului 1-au format convingerea, ca mat putin
va gresi un subaltern, data va executa ordinul sett ad-lite-
ram, de cat data -1 va mat discuta si el.
Era cel mat bun si mai priceput administrator in aface-
rile publice, pentru ca avea i experienta cunostinta
complecta, de 6meni si lucrurile Teret. Ajunsese ca pro-
verb : voestt sa stiff cand este ministru Mihail Cogalnicenu.
observe, activitatea functionarilor. Nu putea suferi tranda_
via ski lenea.
Mihail Cogalniceanu pe langa ca era orn mare politic,
era in acelasi timp s3i unul din corifeii invetati at Teret.
Acest renume si-1'a castigat dupe dreptate, inca din tine-
rete, prin publicari, scrierl ski lucrari originale. Cunostintele
sale speciale erati literare, cu tote ca s'a ocupat >li cu
alte stiinti. Istoria Teret ski desgroparea documentelor na-
tionale a fost ocupatia hit de predilectie in tinerete, tar mai
in urma, distractia sa placuta, in orele sale de recreatie.
Cunostea stria forte bine limba greca, stia limba lath*
francesa, germana, ba ski cea tiganesca. Ii placea frum6sele
arte ca sculptura gi pictura, pentru ca era dotat cu o ima-
ginatie esceptionala. Sunt rani 6menii mil pot intruni a-
tatea cunostinti variate, de aceea in tote cestiunile de Stat
era priceput, pentru ca de tote avea cunostinti.
Grupa betrenilor nostri, observ, au avut o educatie alesa
ski o instructie forte intinsa, pare ca erau anume crescuti
de a intruni in ei atatea calitati. Asta-qi cultura unilaterata,
pate sit dea specialists, inventatorT chiar, dar 6ment de
talia si cunostintele generatiet trecute nici odata. Pentru
meritele sale literare a fost numit de la inceput, dupe drep-
tate, membru al Academiei Romane ski ales in mai multe
randuri presedinte al. Academia.
Ca sef de familie lasa in urma sa o sotie, o Elea, ski dot fit.
Cu mortea lui Mihail Cogalniceanu Romania a pierdut pe
omul cel mat priceput in ale Wel, pe politicul preve*tor,
pe apitratorul libertatilor politice, pe sprijinul puternic al
§i
www.dacoromanica.ro

82. MIHAlL COGALNICEANU 369
susOnerei edificiului social actual, pe cel ce a lovit cu
morte trecutul trist al prei, si ne -aft dat o Tara noun
Romania cea frzn6sa. Greet, forte greet va fi inlocuit&
lipsa acestui om genial si energic intre Romani si mai ales
Intre liberali, din care facea parte cu suflet si trup.
Lipsurile lui ca om privat nu pot aduce nici o scadere
meritului la La 6menii genialifaptele for de ordine pu-
blica II imortalisaz6.
Eterna fie amintirea 1111 intre Romani !
Biserica Ortodoxa Romani.
C. Erbiceanu.
6.
www.dacoromanica.ro

83. IMBUNATATIREA STAREI CLERULUI MIRAN,
POIECT DE LEGE
PENTRU FIXAREA PAROCHIELOR §I REGULAREA POSITIUNEI
MATERIALE A CLERULUI MIREAN.
Comisiunea insarcinata de Santul Sinod in sedinta de la 7 Malt
expirat a elaborat proiectul de lege pentru imbunatAtirea sortel ma-
terial° al clerului parochial. Acestg, comisiune, find compusa din
P. P. S. S. Ghenadie al Romnicului, Silvestru al Husi lor si Partenie
al Duiarei-de-jos, a avut ins5xcinarea de a elabora acest proiect de
lege si a-1 supune win tog Chiriarchi Bisericei Romftne, deliberi-
rilor Senatului. De aceea in sedinta de la 12 a lunel Iunie s'a si
presentat acest proiect insotit de propunerile ce urniez5.:
P1R,017'T.31T1=3.=
Asemenat votului Santului Sinod din sesiunea de pri-
mavara curent, si anume in sedinta de la 17 Maiq expi-
rat, subsemnatii senatorT propunem alaturatul proiect de
lege pentru tixarea parochiilor si regularea positiunei
materiale a clerului mirean din Romania.
losif, Mitrofiolit-Prinzat ; losif, Mitropolitul Afoldovei ;
Ghenadie Episcopul ROmniculuz ; Inocentie, Episcopul de
Burtie ; Silvestru, Episcopul Hu§.ilor ; Ghenadie Episcopul
Arg-eplui ; Partenie, Episcopul Dunetra-dejos.
www.dacoromanica.ro

84. IMBUNATATIREA STARET CLERULL1 MIREAN 371
CAPITOLUL I.
Parochiile.
Art. .r. Conform votulul SantuluT Sinod din sedintele
de la 7 si 8 Decembre 1888, sunt in Romania 3,031
parochil ortodoxe, din call 297 urbane si 2,734 rurale.
Numerul, numirea si locul fie-care parochil se arata in
tabela anexata.
.Art. 2. Tote bisericele ortodoxe din Romania, afara de
catedralele Mitropoliilor si Episcopiilor, precum si de bi-
sericile de *prin monastirile si schiturile de monachi si
monache, fac parte dintr'o parochie.
Art. 3. Fie-care parochie are biserica el parochiala ;
cele-lalte biserici din parochie sunt filiale.
Art. 4. In parochiile urbane sunt 596 bisericT, din carT
297 parochiale si 299 filiale; in parochiile rurale sunt
6,165 bisericT, din LarT 2,734 parochiale si 3,431 filiale.
CAP1TOLUL II.
Personalul bisericesc parochial.
Art. 5. Fie care parochie are cate un preot paroch,
iar unele si preotT ajutatort.
Sunt dar:
a) In parochiile urbane preoti parocht 297;
6) , ajutaton 309 ;
rurale parocht 2,734
d) , 3 ajutatorT 1,343.
La numerul preo0or parochi rurall se adauga si preo-
it pe la manastirile si schiturile de maid, in
nurner de 54.
Art. 6. In fiecare capitala de judet vor fi cate dour
diaconi, afara de Bucuresti, IasT si Craiova, unde trebu-
inta a reclamat mat multi; iar in comunele urbane, carT
nu sunt capitale de judet, va fi cate un diacon.
Numerul total al diaconilor in parochiile urbane este
de 123; iar pe la monastirile si schiturile de maid 19.
Art. 7. La fie-care biserica parochiale urbana vor fi
caw dour cantaretT; iar fiind mat multe biserici Hale in
cuprinsul unet parochit, vor fi si de fie-care preot ajuta-
tor cate dout cantaretT.
)
servitor!
www.dacoromanica.ro

85. 372 IMBUNATATIREA START! CLERULL1 M1REEN
Fie-care biserica din parochiile urbane va avea cite un
paracliser.
In parochiile rurale vor fi de fiecare preot ca.te doul
cantaret1 si Cate unul de fie-care biserica ce va intrece
numerul preoti.or, afara de casul cand vor fi doue sal)
maT multe biserici intr'un sat ce formeza o parochie cu
un singur preot ; in acest cas vor fi tot numaf Cate doul
cantaretT.
Sunt dar :
a) Cantareti in parochiele urbane .981;
b) Paracliseri in , , 588;
c) CantaretT in , rurale 9,605.
(Vedi rubricele respective in tabela).
CAPITOLUL III.
Numirea Si datoriile preopor.
Art. 8. Numirea si inlaturarea personalulul bisericesc
in parochie se face de chiriarchul respectiv, conform
Santelor Canone si regulamentelor SantuluT Sinod.
Art. 9. Tote serviciele religiose se vor face de cler,
conform Santelor Canone si regulamentelor 8-tutu! Sinod ;
la parochiile unde sunt mal multe biserici de cat preoti,
serviclul divin se va regula de chiriarchul respectiv.
Art. lo. Preotii si diaconiT, salariati dupa prescriptiunile
legel de fata, vor fi datorT sa seversesca in parochia lor,
fara alta plati, botezurile, cununiele si inmormentarile
crestinilor respectivi.
Art. il. Chiriarchul respectiv, in intelegere cu ministrul
instructiuneT publice, pote insarcina pe preopi din pa-
rochiT cu predarea religiunel in scolele rurale din cu-
prinsul parochieT lor.
AcestI preotT, in materiile pur didactice, vor tisupusT
lege! instructieT.
CAPITOLUL IV.
Intretinerea bisericelor si a personalulul lor.
Art. 12. Din numerul total de biserici, prevedute prin
actuala lege, 274 find Intretinute din fondurile lor pro-
pril si de alte asezaminte de binefacerT (vedi anexa), re-
www.dacoromanica.ro

86. IMBUNATATIREA STARK! CLERULI1 MIREAN 373
mane in sarcina Statului nlimal intretinerea a 391 bi-
serici din parochiile urbane si 6,095 din cele rurale.
Art. 13. Intretinerea lunara a acestor biserici va fi :
Pentru o biserica parochiala urbana 5o leT
6) , filiala 30 s
0 parochiala rurala 25 ,
d) filiala , 12 s 5o.
Cumperarea de cart! si micile reparatiunl ale biseri-
celor parochiel se fac din suma prevecluta ma! sus.
Reparatiunile mai marl, precum si cumperarea de vest-
minte si oclOre bisericestisunt in sarcina celor ce le intretin.
Art. 14. Din numerul personalulul bisericesc, preVedut
la articolele 5, 6 si 7, scadendu-se personalul bisericelor
cu fondurl proprii si ale asezamintelor de bine-facers,
remane in sarcina Statului 4,757 preotl, din cars 269
preoti parochi urban!, 2,806 preotl parochi rural!, 285
preotl ajutator! urbani, 1343 preotl ajutator! rural!, 45
preotT de pe la monastirile si schiturile de maid, 127 dia-
con!, 897 cantaret! urbane, 544 paracliseri urban! si 9,585
cantaret! rural!.
Art. 15. Retributiunea lunara a personalului biseri-
cesc va fi :
r. Pentru preotul paroch urban 200 leT b.
2. ajutator 166 , 67 ,
3- un diacon din paro-
chia urbana 166 leT 67 b.
4. Pentru un diacon din monas-
tirile sischiturile de maid . . 100
5. Pentru preotul paroch rural too s
6. , ajutator D 83 , 34
7- un cantaret din paro-
chia urbana 100 , D
8. Pentru un paracliser din pa-
rochia urbana . . . . . 8o ,
9. Pentru cantaret din parochia
rurala ...... . 33 , 34
La preotii si diaconii cu curs seminarial de gradul al
doilea li se %a da un plus de 5o lei pe tuna, iar la cei
de facultate too leT in plus.
Art. 16. Preotil parochi 5i ajutorele lor din fie-care
catigorie de parochi!, vor imparti egal cu preotiT aflati
astadT in plus intr.() parochie tote boneficiile acordata
prin legea de fata.
a)
s
,
s
s
.
.
>
a
. . . . . .
www.dacoromanica.ro

87. 374 IMBUNATATIEEA STARE CLERL'LUT MIREAN
Preotii aflati asta-di Intr'o parochie, cart, in urma re
gularel de fata, nu ar vol s1 se permute in locul vacant
desemnat de chiriarchul set, reman in disponibilitate,
fara a se putea bucura de benificiile prevadut in acest
artocol.
Art. 17. Satul si comunile vor varsa in casa fiscului
sumele necasuri pentru intretinerea bisericel lor si retri-
buirea personalulul lor.
Art. z8. Intretinerea bisesicilor si retributiunea perso-
nalulal lor se va plati de ministerul cultelor, conform
legei de comptabilitate.
Art. 19. Tote pamenturile date preotimei satesc1 prin
legi anteriore si consfintite prin art. 14 din legea rurala
de la 1864, sunt in folosul clerulul care deservesce bise-
ricile si pe crestinii din parochia respective.
Ele se vor delimita de catra autoritatea comunala si
se vor scuti de ori-ce dare ctrl Stat, judet salt comuna.
Din aceste pamenturl preotii vor lasa a treia parte in
folasul cantaretilor.
Art. 20. La cele 448 parochii rurale, unde preotii
n'at primit pament dupa art. 14 din legea rurala de la
1864, precum si la preotil si diaconil de pe la monastirile
si schiturile de maid, salariul acestor preoti si diaconi va
fi crescut lunar cu 20 lei, iar al cantaretilor cu to lei.
Art. 21. Poporenil parochiilor vor construi casele nece-
sare servitorilor bisericesti dupa anume plan prestabilit
si vizat de chiriarchul respectiv.
Art. 22. Crintaretii si paracliseril, ca si preotii si dia-
conil, sunt scutiti de orl-ce serviclQ comunal sat jude-
tian, care ar impiedeca mersul regulat al serviclulul re-
ligios in biserica si prin popor.
CAPITOLUL V.
Difertie dispositunt
Art. z3. lnfiintarea sat desfiiintarea de parochii, deslipi-
rea catunelor de la parochiile lor si alipirea lor la altele,
se va face de catre Santul Sinod, dupa mijlocirea chiriar-
chului respectiv.
Art. 21. Cand mai tardit populatiunea parochielor va
cresce si se va constata Ca personalul fixat prin legea de
fate nu ar fi sufficient pentru preintempinarea serviciilor
www.dacoromanica.ro

88. IMBUNATAT1REA STA REI CLERULL I MIREAN 375
religiose in popor, consiliile comunale vor putea cere,
prin chiriarchul respectiv, Santulul Sinod crescerea acestuT
personal.
Art. 25. Despre orl-ce schimbare facuta in virtutea
articolelor 23 1;3i 24, Santul Sinod va comunica ministe-
rulul cultelor spre a se adaogi sau scadea la budget.
Art. 26. Bisericele cu fondurl propril pot avea un per-
sonal maT numrose §i cu o maT mare alocatiune pentru
salariU si material; nici odata 1nsa maT putin de cat este
stabilit prin legea de fata.
Art. 27. Personele piose. precum si crestinil dintr'o
comund sal catun carT ar dori sa fundeze Inca ver-o bi-
serica sa cresca numerul legal al personalulm unel
biserici, vor putea face acesta cu invoirea chiriarchului
respectiv, dupa ce maT intai vor asigura, la casa de de-
punerT si consemnatiunT sail in Teri un imobil, fondul ne-
cesar pentru intretinerea bisericeT si a personalulur, norma
stability prin legea de fata.
Art. 28. Consiliile comunale urbane vor zidi in fie-
care cimitir due o bisericuta si o vor intretine, impreuna
cu clerul respectiv, dupa norma stability in acesta lege.
Art. 29. Tot personalul bisericesc din tern se va su-
pune legeT pensiunilor si se va bucura de tote drepturile
acestel leg-I.
Aceeas1 norma se va urma si cu clerul de pe la bise-
ricele cu fondurI propril si de pe la aqeclemintele de
bine-facerl.
Art. jo. Bisericele din parochil pot primi donatiunT si
legaturi, conform codulul civil.
Art. 31. Un regulament special facut de Sf. Sinod va
regula vinderea obiectelor sacre nece-are cultuluT religios
(cartT bisericestT, imagine, facliT, etc.) in scop de a spori
venitul bisericelor si al bisericasilor peste cele preveclute
prin legea de fata.
Art. 32. Tote legile si dispositiunile anteriOre, contraril
legeT de fata sunt si reman desfiintate.
losif, Mitropolit-Prinzat; Iosif, Mitopolitul Moldo-
va ; Ghenadie, Episcopul Romniculta Inocentie,
Episcopul de Buzeu ; Silvesru, Episcopul ;
Ghenadie, Episcopul de Arge5s. ; Partenie, Episcopul
Dunare-de-jos.
salt
;
www.dacoromanica.ro

89. Santa Mitropolie a Moldovei §i Sucevet
Act constatator, eliberat de cancelaria Mi-
tropoliT a Moldova' D-10 Dimitrie Sucevanu pentru
serviciile ce a adus S-tee Biserid Romane ca com-
positor si protopsalt in Santa Mitropolie din last
C
In urmarea cererei ce Ni s'a facut prin petitiunea, din
10 Septembrie trecut anul curent, inregiptrata la No. 1264,
de catra D-1. Dimitrie Sucevanu Protopsaltul (intaiul can -
tare° bisericei Catedrale a Santee Mitropolii Moldovei
Sucevei, Noi, observand titlurile en actele ce Domnia sa
Ne-a presentat, si fata cu lucrarile aflatare in dosarele res-
pective din arhiva cancelariet acestei Sante Mitropolii, am
constatat i Ne-am incredintat, ea D-1 Dimitrie Sucevanu
pana a-AA-41 31 Octombrie anul curent 1890, (And i se
eliberez.1 actul de fata, a servit Bisericei Ortodoxa Rornane
(in calitate de canteret al II-lea §i Protopsalt (cantaret I)
la Catedrala acestei Sante Mitropolii a Moldovei, consta-
tati acuma in total) timp de cina-cled treI ant, fapte lung
opt clile, adica peste jumittate secol, si anume:
1) De la anul 1833, luna Aprilie 23, a servit ma! in-
tamsi data ca cantaret I la Biserica fostei. Monastiri Bar-
novschi din Urbea Iasi paril la anul 1836, Octombrie 26,
adica doe ani i jumatate, proba actul din anti] 1836 luna
Octombrie 26, dat de Protosinghelul Chesarie Egumenul
S-teT
,si
i
si
www.dacoromanica.ro

90. CARTEA ST. MI IROP. A MOLD. DATA L-Lt I D. srce.vtu 377
mentionatei Monastiri Barnovschi, in care act prea cuviosul
Egumen marturiseste, c D-I Dimitrie Sucevanu a servit
in acel post cu cinste si vrednicie.
2) De la anul 1837 D-I Dimitrie Sucevanu fiind chiemat
de tericitul intru amintire, reposatul Mitropolit Veniamin
a intrat in nostril de al II-lea cantaret la Biserica Cate-
drala a Santee Mitropolit Moldovei, servind in acest post
'Ana la anul 1844 esclu,iv: sapte ant ; Jar de la anul 1844,
fiind inaintat la po ,tul de Protopsalt al Santee Mitropolii
Moldovei a servit in acest post cinci an!, pang. la 1849
inclusiv, adica 12 am. proba decretul No. 1816 din 22
Decembrie anul 1849, dat de P. S. Locotenent de Mitro-
polit, reposatul Arhierea Mardarie Apamias, in care act
se aratt, ca DI Dimitrie Sucevanu s'a indeletnicit en dis-
toinicie, "tat la Biserica cat si in tinerea scolei de musichie
bisericesca, apcd de la anul 1849 inainte a continuat in
postul de Protopsalt la ac6stat Santa Mitropolie, pana la
anul 1864 luna August in 8, wand a incetat din "west
serviciti, pana la 30 Aprilie 1866, adica functionand 14
ant, 7 lunt si 8
3) i in fine de la anul 1866 Aprilie 30, fiind rechemat
in postul de Protopsalt al Santee Mitropolii Moldovei de
predecesorul Nostril, reposatul Mitropolit Calinic Miclescu,
numitul Domn Sucevanu, a servit in aretatul post, in care
I-am gasit si Not in anul 1875, continuand si sub Arhi-
pastoria Nostra cu cea mai mare suflet4sea multi-mire si
devotainent religios pana asta 41t 31 Octombrie anul cu-
rent 1890, adica 24 an! si cinci
4) Pe langa doveclile de totalitatea anilor serviti de D-1
Dimitrie Sucevanu pana astA d.i, dupe actele de mat sus
si dupe actul No. 1726 din 16 Septembrie anul 1868, dat
de predecesorul Nostril Mitropolit Moldovei reposatul Ca-
linic Miclescu, precum si dupe certificatul dat de Inalta
Curte de Compturi No. 1643 din 13 Martie anul 1869,
constatam si Noe, adeverind serviciul acestor an!.
Cu acesta ocasiune aflam de datoria Nostra a afirrna, ca
si predecesorul Nostru prin niencionatu) Act No. 1726, ca.
D-1 Dimitrie Sucevanu ca profesor de musica bisericesca
In sedla de aid din Mitropolie timp de 25 ant (1837-1863)
prin lucritrile sale de stiinta in rnateria cantarilor biseri-
cesti., a inze-trat Biserica Romana cu multe opere ale sale
proprit, cart' de cantarI bisericesti tiparite, precum si cu
dile.
luni.
www.dacoromanica.ro

91. 378 CARTEA ST. MITROP. A MO1 D. DATA D 1.11 D. SUCEVENU
traducerea din limba greaca in cea romana, dandu-le la
lumina prin publicitate, luciu de care se simcia mare nevoe
in Biserica n6stre nostra si eu care asta-41, multumita de-
votamentului ostenelelor Domni sale, Biserica simte o
mare inlesnire fu serviciul et, avend esitt de sub unanele
sale in mat multe randuti elevi, cantareci, psalti de delimit
i ash:1-(1f Inprastia.V in tota, Moldova.
Pentru aceste frura6se luerari, cu care a impodobit Casa
Dornnului, el prin decretul Domnese No. 1899 din 1843
al fostului Domn al Moldovei Mihail Grigoriu Sturdza V.V.
a fost onorat, (NO usul timpului, cu rangul de Singer, tar
prin decretul Domnese No. 408 din anul 1852 al fostului
Domn al Moldovet, fericitul latru amintire, Grigorie Ghica,
a fost asemenea onorat en rangul de Paharnie.
Asemenea acte din partea acestul veteran servitor al
Bisericel nOstre Roruhne, en destinsa consideratiune, le
facem cunoscut, cu adaugire si din porte -Ne, atestand ca
$i de la venirea Nostra ea Mitropolit Moldovet in anul
1875, and l'am gasit primit cu mulOmire in postul de
Protopsalt al Santei Mitropolit Moldovei, a servit pana a-
cum cu zel, onestitate, exactitate exemplar. §i devotament
rehgios, ast-fel ca pentru aceste distinse merite, se euvine
acum, a obtine la timptil barenetilor sale din partea Gu-
vernului Teret, recompensa bine meritata, in conformitate
cu legea pensiunelor si a retinerilor ce i s'au facut de la
nul 1868 pana asta 41.
Drept care eliberam presentul act D -lui Dimitrie Suce-
vanu spre satisfacerea cererei sale, Investit cu semnatura
i sigiliul Nostru.
Dat in resedinO, Nostra, Mitropolitank 1W, la anul
mantuirei una mie opt sute noui deci, luna Octombrie in
31 4ile.
(L. S.)
(Semnat) Iosif Mitropolit Moldovei.
No. 1' 00 in 31 Octombrie 1890.
ei
ti
c+,
www.dacoromanica.ro

92. DONATIUNI.
Locuitorul Constantin Andronache (Petroiu), din comuna Straxinii-
de-sus, judetul Putna, a bine-voit a repara si a invali cu sindill
Biserica Sf. Nicolai din numita comuna cheltuind pentru aceste hi-
crari suma de 700 lei, pentru care i se aduce multemiri prin publici-
tate piosului donator.
Din partea Bantei Episcopii a Husi lor sa aduce cgldurose multi-
miri Domnului Invetator Gheorghe Avram cum si tuturor celerIalti
care an contribuit la repararea bisericel cu hramul Santul Nicolai,
din comuna &WW1, plasa Targu-Simila, judetul Tutova, precum $i
la inv6litul on table, a numitei biserici si a clopotnitel el.
Din partea Bantei Episcopil a Husilor, se aduce cradurOse mul-
tamiri Domnului proprietar Nicola' I. Bujorenu, pentru ajutorul de
lel 800, dat epitropiei bisericei cu hramul, Prea Cuviosa Paras-
cheva.., din comuna Voinesti, plasa §i judetul Tutova, si pentru deo-
sebirea din trupul mosiei numite 8 jumatate falci Omen; pe cari
le-a incredintat epitropiei bisericel, care pament de si a fost dat
mencionatei biserici, dup6 legea din 1864, on tote acestea s'a st6-
Omit pana, acum de diferiti proprietari al mosiel Voinesti.
D-1 Ionita V. Rosu da,ruind o cadelnita de argint in valore de
80 lei, bisericei catunului Tarnita din Bala-de-aramtl, jud. Mehedinti;
D-1 Tache Bologa, o Evanghelie imbrIcata, in marochin, si D-na
Maria sopa decedatului Grigorie Vreju 32 dramuri argint on care
s'a imbramat o cruce, contribuind E}i casa comunei on 60 lei ; li se
aduce multamiri prin publicitate pentru incuragiarea si altor ase-
menea piosI crestini.
D-1 Petra N. 1115,rculescu, comerciant din Schela-Cladovei, judetul
liehedinti, daruind bisericel locale un rand de vestminte preutesti
in valor° de 143 lei si 50 bani ; i se aduce multamiri pentru in-
demnul si altor asenienea.
www.dacoromanica.ro

93. 380 Di )1AT1 *N1
D-1 Mihail Busill, arendasul mosie" Untesti cu sotia sa Elena,
din judetul Tutova, daruind bisericei cu hramul Santul Gheorghe
din Untesti, douti, sfetnice marl de alama in valore de 120 lel ;
asemenea Emma de 100 lei pentru alte inbunatatiri, precum §i 6
oca luminari cora alba ; li se aduce caldurose multumiri prin pu-
blicitate.
D-1 Nicolae Buteica, institutor in Capitala Bucuresti si sotia sa
Clementina daruind bisericei din comuna Retezu, judetul Mehedinti,
una Cruce imbracata in argint §i poleita cu our in valore de 110
lei ; li se aduce multumiri spre incuragiarea altor asemeni piosi
donatori.
D-1 Scarlat Cretu, proprietar din comuna Manzati, jud. Tutova,
cumparand o Evanghelie legata cu piele marochin cu pret de 18
lei, pentru bi-,erica on hramul Santa'. Ierarh Nicoclai, din catuna
Ghicanii, comuna lbanesti ; i se aduc multumiri prin publicitate.
Locuitoril Dinu Vrabete Nicolae Ducu, din comunele Gornovita
si Presna, judetul Mehedintl, daruind bisericilor respective cute un
policandru, cel Intl" in valore de 140 lei, si al doilea de 110 lei ;
li se aduce multumiri spre indemnul altor asemene piosi crostini.
Preutul Ion Sfenescu daruind un rand vestminte preutesti ratio-
nale complect, pentru biserica din comuna Voetesti din Gorj ; D-na
Constantin R. Cartianu materialul a unul stihar diaconesc cu orarul,
cusute cu spesele Protoiereului St. Nicollescu, pentru catedrala din
T. Jiu, si D-ra Filotheea pr. I. Diaconescu din com. Pestisani un
epitrahil ales in panza tesut cu borangic, tot pentru catedrala din
T. Jiu ; li se aduce caldurose multumiri pentru aceste ofrande.
Personele mai jos notate al daruit bisericei catunului Socu, din
comuna Barbatestil de Gorj, cartile odorele urmatore i anume
D-1 Maior Grigore Calinescu o Evanghelie legata cu piele maro-
chin, editia St. Sinod, o invelitore de fir galben la Maica Domnului,
o pareche de perdele de matasa alba fina si de valore la cele dons
icone principale imp6ratesti. D-1 Mihail Cojocariu si sotia sa Masa
un rand complect de vestminte sacerdotale stofa de lama. D-1 Petre
tefanescu inv6tator, o psaltire. D-1 Vasile Danciu, o liturghie. Dl.
loan Comanescu, un Aghismatar. D-1 Vasile Oprescu invetator, un
predicator, si Preutul Grigore Suditu un Octoih un Penticostar,
tote legate cu piele marochin, editia St. Sinod ; la toti acesti piosi
donatori li se aduce multumiri pentru asemenea ofrande, spre in-
curagiarea si altar asemenea.
Preotii, epitropil si enoriasii bisericei cu hramul skip' Voevoqi din
comuna Maruntisu, aducem multumiri santiei sale Parintelul Dositeiii
Georgescu, duhovnic si eclisiarhul monastirei Ciolanul de 37 ani
jumatate, care pe langa multe adore $i carti cu care ne-a mai in-
si
§i
ei
si
ei
www.dacoromanica.ro

94. DONATIUN I 381
zestrat Biserica nostra §i pentru care i s'a adus osebite multumiri
prin acest jurnal, nea, mai inzestratio §i acum cu un rand sfinte
vase de argint masiv de o bursa calitate, inpreuna §i cu un rand
procovete de matase a§e,zate in o catie lucsosa, valorand suma de
425 lei. Fie ca aceste esemple sa fie imitate de eel de tagma san-
tiei sale.
La repararea bisericel din cotunul Horga, comuna Epureni, jud
Tutova all contribuit: Ob§tea locuitorilor cu suma de 700 lei. D-1
I. M. K. Epureanu cu 30 lei. D-1 Gh. Thoma din Murgeni cu o lady
de tabla in valore de 32 lei. D-1 Dimitrie A. Sturdy cu suma de
20 lei. Iar casa Regala ne-a daruit catapitesma din Paraclisul Roz-
novann, mo§ia Slobozia Zorleni, proprietatea M. S. Regain', pentru
care Epitropia le-a duce vii multumiri.
Parohul bisericei din comuna Radovanu, plasa Oltenita judetul
Ilfov, aduce multumiri publice D-nei Maria I. Pappaluca, care a da-
ruit bisericel din acea comuna: un rand procovete si o pareche
rucavite de atlas cu fir bun, precum si o bucata materie de land,
pentru acoperirea iconostasului.
Lista de personale ce all bine-voit a oferi object() si banl in fo-
losul bisericilor din Eparhia Santel Episcopii a Argesulul:
Onor. Primarie a ora§ului PAWL bine-voind a venit in ajutorul
reparatiei bisericei Sf. Ilie din acest ora§ cu suma de lei 3000.
D-1 Tache Ivan, bine-voind a venit in ajutorul reparatiei bisericei
qf. lie din ora§ul Pite§ti cu suma, de lei 1000. D-1 Badea Laza-
rescu 800 lei. D-1 Voicu Radu 500 lei. D-1 Gh. Voiculescu 200 lel.
D-1 Thoma Constantinescu 400 lei. D-1 Dumitru Marinescu 200 lei.
D-1 SOre Popescu 400 lei. D-1 Stefan Nicolau 100 lei. D-1 Ghita
Penescu 200 lei. D-1 Mind, Theodora 500 lei. D-1 Mihail Georgescu
30 lei. D-1 Nicolae S. Zavoianu 200 lei. D-1 Dimitrie Gherea 40 lei.
D-1 Sore Than 80 lei. D-1 Simeon Vi§an, s'a oferit ca, cu din pro-
priele D-sale mijloce sa, pue la dispositiunea construitorilor tot na-
sipul necesar la reparatia acestei biserici.Toti ace§tia din ora§ul
Pite§ti. D-1 Iorgu Spi u din comuna Stolnici, plasa Cotmeana-Ga-
la§e§ti, bine-voind a oferit bisericei din acea comuna o candela de
argint in valore de 70 lei. D-1 Temistocle tot din acetta comuna
a facut en a sa cheltulall la acesta biserica doul sfe§llica impara-
te§ti §i patru mici in valore de 100 lei. D1 N. Madalopu din a-
ceia§1 comuna, bine voind a venit in ajutorul reparatiei acestei bi-
serici cu suma de 500 lei. Fratii Tanase §i Alexe Bublea all oferit
acestei biserici dna sfe§nice de argint suflate cu aur pentru Santa
Masa in valore de 80 lei. D-1 Petra Macavel din ormul Pite§ti s'a
oferit pentru facerea pardoselei cu mozaic a bisericel Mavrodolu
din acest ora§ cu suma de 1600 lei. D-1 Ghita Stanescu §i. Ioan
Stanescu frati din ormul Caracal, bine-voind a oferit suma de 20
galbeni aur in ajutorul bisericei ce se construeste in comuna Cuca,
plasa Olt Topolog, judetul Arge§ 235 lei. D-1 Nicolae Baromizi din
www.dacoromanica.ro

95. 382 DONA I'll NI
comuna Caineni, plaiul Loristea, judetul Arges, a zugravit cu din
propriele D-sale mijloce tampla bisericei din catunul Greblesti ace-
Iasi plasa. Genera lul Radu Mihai, fost ministru, mare proprietar in
comuna Paduret-Ciesti, plasa Cotmeana-Galesesti, bins -voind a oferit
un rand vesminte preotesti si o icon& Maica Domnulul la biserica
din acea comuna, in val6re de 100 lei. Preotul I. Ciausescu din co-
muna Stoicenii-Plesol, plasa Olt-Topolog, judetul Argos si alti locui-
tori, bine-voind a venit in ajutorul reparatiel bisericei din catunul
Stoiceni cu suma de 70010. Preotul Malin Barascu si alti locuitori
din comuna .Bascovele, bine-voind a pardosit biserica din cotuna
Grajdurile cu lespezi de plata care a costat suma de 300 lei. D-1
Agate Vasiliu Primarul orasului Pitesti, bine-voind a venit in aju-
torul acestei reparatiuni cu suma de 500 lei. Onor. Comitet al ju-
detului Arges, bine-voind a venit in ajutorul construirel bisericel
Rechitelele de jos, plasa Pitesti ca suma de 200 lei. Tuturor acestor
piosi donatori li se aduce caldurese multumiri pentru frumosele
sentimente crestinesti de care suet animati.
Lista de numele si pronumele locaitorilor din parohia lbanesci,
judetul Tutova, cari at contribuit la cumpararea Octoihului si Pen-
ticostarului editiunea Santulul Sinod, si facerea unui dulap la Pros-
comidie :
Preotul Gh, Rebegea 5 lei. Ecaterina Tabaneli 4 lei. Preotul C.
Mereuta 1 let. Preotul V. Dimitriu 1 let. Cantaretul Mandache Popa
2 lei. Const. I. Buhusa, Ioan Malin, N. Padurariu, I. N. Padurarin,
Panaite Topall, Ioan Neculcea, I. Bub.us, Const. Nistor, Dim. Nistor,
si Ion* Popa Giusca cate 1 let 75 bani. Severin Ogihovfschi 1
let. Gh. Juganariu 50 bani. Const. V. Buhus, Vasile Barbascu, An-
dronache Ichim, Const. Radu cate 1 let 75 bani. Nicolai Ursache
1 let. Costin L. Malusa 1 let 75 bani. Ioan Gaite 1 let 75 bani.
Gh. Paslariu 70 bani. Ioan Radu 50 bani. Nicolai Chiricu 1 let 75
WA. Alecu S. Lalu 50 bani. Gh. Bancila 1 let. Tudurache Rica 1
let 75 bani. Iona S. Chiricu 1 let. Ioan Bancill, Gh. Petrea, Gh.
Bnhus, Gh. Pletea, Vasile Munteann, Const. Florica, Enacache Cor-
nicu cate 1 let 75 bani. Const. Bancila 2 lei. Petrache Malin 1 let
75 bani. N. Radu 1 let 75 bani. Elena Budenu 1 let. Ioan Petrea
1 let. Gonst. Chircu 1 let 75 bail. Ifteni Cojocariu 1 let. Vasile
Petrea 1 let. St. Cojocariu 1 let 75 bani. Ioan Felcovschi 1 let.
Lascar Bighiu 1 let. Than Mercuta 50 bani. Gh. Rebegea, Gh. I.
Luca, I. N. Smantena, Gh. Ibanescu, Const. Mironescu, St. Popa, Ion
Mistirenu cate 1 let. Tuturor acestor piosi cresting li se aduce
multumiri.
Pi !Printul Gheorghie M. Cantacuzino, proprietarul mosiri Balciii, jud.
Covurlui, bins -voind a darui bisericel din nest& comuna cartile $i
vestmintele necesare serviciului divin cheltuind 540 lei, Epitropia '1
aduce multumiri prin publicitate pentru asemenea pi6sa fapta.
D-1 Iordan Gheorghiu, invetatorul titular al scolei din comuna
www.dacoromanica.ro

96. DON ATIUNI 383
IlandrestI, plasa Orasului, judetul Ramnicu-Sarat, patruns de datorie
sa $i de lubirea catra biserica si religiune, a format din copii sa-
tenilor WI are in stole, un frumos cor, cu care in tote serbatorile
vine si cant& la Santa Liturgie, inspirand prin acesta o mai mare
dragoste, atat copiilor, cat si parintilor lor, in genere intregului
popor de a veni la biserica §i a asculta serviciul divin, pentra
care frumosa §i demna, de imitat fapti i se aduce multumiri.
D-1 Bing Zelesu din comuna Sloboclia, judetul Ramnicu-Sarat a
flout ofranda bisericei din cotunul Valea-Schiopulul pendinte de co-
muna Pordosi, nu rand de vestminte preotoscl in valOre de 140 lel,
pentru care fapta piOsa i se aduce multumiri.
D-1 Constantin Georgescu, arendasul mosiei BoranescI, a bine-voit
a face tampla bisericei din gisa comuna, plasa Camp. judetul Ia-
lomita cu spesele D-sale in valor° de 900 lei, pentra care fapta
piosi i se aduce caldurose multumiri.
Preotul I). Caraetian, Dimitrie Popescu, Lache D. Garlescu,
comerciant, Ioan Garlescu, comerciant, Gh. Ceocloava, antarq ci
Mates Stefan, e,atean fruntaa, din comuna Baldovinesci, cotuna Pie-
trip, districtul Romanatl, au bine-voit a done bisericei din clisa
cotuna urmatorele eArti eu litere strebune : Molitfelnicul, hirtie ve-
lina en piele, Evanghelia ai Liturghia idem, pentru care li se
educe multumiri.
PUBL1CATIE.
EPITROPIA BISERICEI CATEDRALE DIN URBA SULINA
(Judetul Tulcea).
Se aduce la cuno§tinta generala, ca postul de cantor Liu de la
Biserica catedrala din aeest oral retribuit cu una suta lei lunar este
vacant; doritorii se pot adresa la numita Epitropie, care va dis-
posa numirea aceluia, care pe langa o buua conduita intruneate
o compleeta cunoatinta de musica bisericescil ai occidentala, adaugan-
du-i-se la numitul salar Inca 20 lei lunar.
gi
legal
§i
www.dacoromanica.ro