2. Aprecierea echilibrului
financiar al entității economice
1. Importanţa analizei echilibrului financiar al entităţii
economice. Sursele principale de informaţie
2. Concepte generale privind echilibrul financiar
3. Analiza fondului de rulment
4. Analiza şi aprecierea solvabilităţii entităţii economice
5. Analiza lichidităţii Bilanţului
Bibliografie:
1. Stănescu C., Işfănescu A., Băcuşi A. Analiza economico –
financiară. Bucureşti: Economică, 1996. p. 242-244.
2. Ţiriulnicova N., Paladi V., Gavriliuc L. Analiza
rapoartelor financiare: Instrumente, metode, procedee şi
tehnici de apreciere a informaţiei contabil-financiare în
procesul decizional. Chişinău: ACAP, 2011. p. 283-301.
3. 1. Importanţa analizei echilibrului
financiar al entităţii economice. Sursele
principale de informaţie
Echilibrul financiar reflectă asigurarea
resurselor necesare pentru desfăşurarea
activităţii pe de o parte, şi respectarea
obligaţiilor de plată ale întreprinderii către
terţi pe de altă parte.
4. 1. Importanţa analizei echilibrului financiar al entităţii
economice. Sursele principale de informaţie
Consecinţele negative ale incapacităţii de plată
Consecințe ale
incapacității de plată
Pentru întreprinderea în
cauză
Pentru creditorii
întreprinderii
Pentru clienții
întreprinderii
5. 1. Importanţa analizei echilibrului financiar al entităţii
economice. Sursele principale de informaţie
Consecinţele negative ale incapacităţii de plată
Consecințe ale
incapacităţii de plată
Pentru întreprinderea
în cauză
Pentru creditorii
întreprinderii
Pentru clienţii
întreprinderii
limitarea şi chiar reducerea
volumului produselor
fabricate şi serviciilor
prestate; imposibilitatea
firmei de a face procurări în
momentul ivirii unor situaţii
favorabile; etc.
primirea cu întârziere
a produselor şi serviciilor
contractate; imposibilitatea
desfăşurării normale a
activităţii; etc.
întârzierea încasării
veniturilor financiare ce li se
cuvin pentru
sumele împrumutate;
neîncasarea sau încasarea cu
întârziere a ratelor scadente;
etc.
6. 1. Importanţa analizei echilibrului financiar al entităţii
economice. Sursele principale de informaţie
În caz de dezechilibru financiar, de
insuficienţă de mijloace băneşti, întreprinderea:
• contractează împrumuturi;
• reduce volumul aprovizionărilor;
• decalează termenele de achitarea a datoriilor;
• renunţă la unele materiale aflate în stoc peste
nivelul necesar;
• impulsionează desfacerile (vânzările);
• accelerează lichiditatea unor imobilizări.
7. 1. Importanţa analizei echilibrului financiar al entităţii
economice. Sursele principale de informaţie
Principalele surse de informaţie necesare în
analiza echilibrului financiar sunt:
• Situații financiare.
• Rapoartele statistice.
• Alte surse.
8. 2. Concepte generale privind echilibrul
financiar
Echilibrul financiar poate fi determinat în
baza a trei indicatori:
1.Fondul de rulment.
2.Solvabilitatea întreprinderii.
3.Lichiditatea bilanţului.
9. 2. Concepte generale privind echilibrul
financiar
Fondul de rulment - excedentul de resurse
financiare permanente asupra activelor
imobilizate folosit pentru acoperirea nevoilor
curente.
10. 2. Concepte generale privind echilibrul
financiar
Solvabilitatea este o altă formă a echilibrului
financiar a unui agent economic şi exprimă
aptitudinea acestuia de a face faţă
angajamentelor sale atât pe termen scurt, cât şi
pe termen lung din contul tuturor activelor de
care dispune (indiferent de sursa de finanţare a
acestora).
11. 2. Concepte generale privind echilibrul
financiar
Lichiditatea este capacitatea
întreprinderii de a transforma
în orice moment activele sale
(cu costuri minime) în numerar,
necesare pentru a-şi
onora obligaţiile curente
la necesitate.
12. 2. Concepte generale privind echilibrul
financiar
Interdependenţa dintre solvabilitatea şi lichiditatea întreprinderii
Solvabilitatea entităţii
Lichiditatea
entităţii
Imaginea entităţii
pe piaţă
Lichiditatea
Bilanţului
13. 2. Concepte generale privind echilibrul
financiar
Interdependenţa dintre solvabilitatea şi lichiditatea întreprinderii
Solvabilitatea entităţii
Lichiditatea
entităţii
Imaginea entităţii
pe piaţă
Lichiditatea
Bilanţului
avînd un înalt nivel al
atractivităţii investiţionale,
entitatea poate apela la surse
străine pentru a putea onora
obligaţiile apărute
entitatea îşi onorează
obligaţiile doar din contul
activelor proprii (prin
transformarea acestora în
lichidităţi)
14. 2. Concepte generale privind echilibrul
financiar
Clasificarea întreprinderilor în funcţie de
suficienţa lichidităţilor şi gradul solvabilităţii
Entităţi
solvabile
Entităţi ce
dispun de
lichidităţi
Entităţi
insolvabile
Entităţi cu
insuficiență de
lichidităţi
15. 2. Concepte generale privind echilibrul
financiar
Clasificarea întreprinderilor în funcţie de
suficienţa lichidităţilor şi gradul solvabilităţii
Entităţi
solvabile
Entităţi ce
dispun de
lichidităţi
Entităţi
insolvabile
L - S L - I
Entităţi cu
insuficiență de
lichidităţi
IL - S IL - I
16. 3. Analiza fondului de rulment
Regula echilibrului financiar minim poate fi
prezentată sub forma a două egalităţi:
AI = Cperm
AC = DC
unde:
AI – active imobilizate;
AC – active circulante;
Cperm. – capital permanent (capital propriu plus
datorii pe termen lung);
DC– datorii curente.
17. 3. Analiza fondului de rulment
Prezentarea schematică a Fondului de rulment
Imobilizări necorporale
Imobilizări corporale
Active biologice imobilizate
Investiţii financiare pe termen
lung
Capital propriu
Datorii pe
termen lungStocuri
Creanţe curente
Numerar
Investiţii financiare curente
Alte active circulante
Datorii curente
Capital
permanent
Investiţii imobiliare
Creanţe şi avansuri acordate pe
termen lung
Alte active imobilizate
ActivecirculanteActiveimobilizate
18. 3. Analiza fondului de rulment
Prezentarea schematică a Fondului de rulment
FR
Imobilizări necorporale
Imobilizări corporale
Active biologice imobilizate
Investiţii financiare pe termen
lung
Capital propriu
Datorii pe
termen lungStocuri
Creanţe curente
Numerar
Investiţii financiare curente
Alte active circulante
Datorii curente
Capital
permanent
Investiţii imobiliare
Creanţe şi avansuri acordate pe
termen lung
Alte active imobilizate
ActivecirculanteActiveimobilizate
19. 3. Analiza fondului de rulment
Prima metodă de calcul a Fondului de rulment:
FR = AC - DTS
Stocuri
Creanţe curente
Numerar
Investiţii financiare curente
Alte active circulante
Datorii curente
Activecirculante
Fond de rulment
20. 3. Analiza fondului de rulment
A doua metodă de calcul a Fondului de rulment:
FR = Cperm. - AI
Imobilizări necorporale
Imobilizări corporale
Active biologice imobilizate
Investiţii financiare pe termen
lung
Capital propriu
Datorii pe
termen lung
Capital
permanent
Investiţii imobiliare
Creanţe şi avansuri acordate pe
termen lung
Alte active imobilizate
Activeimobilizate
Fond de rulment
21. 3. Analiza fondului de rulment
Tabelul 1. Dinamica mărimii reale a Fondului de rulment
Metoda
Nr.
crt.
Indicatori
Anul
precedent
Anul de
gestiune
Abatere,
±
1 2 3 4 5 6=5-4
1 1.1. Active circulante
1.2. Datorii curente
Fond de rulment (rd.1.1. – rd.1.2. )
2 2.1. Capital propriu
2.2. Datorii pe termen lung
2.3. Capital permanent (rd.2.1. +
rd.2.2.)
2.4. Active imobilizate
Fond de rulment (rd.2.3. – rd.2.4.)
22. 3. Analiza fondului de rulment
Concluzia se face privind mărimea şi dinamica
fondului de rulment, cu menţionarea factorilor ce au
influenţat pozitiv şi negativ asupra mărimii acestuia.
23. 3. Analiza fondului de rulment
Analiza dinamicii FR, calculat în baza metodei 1,
poate fi interpretată astfel:
FR1>FR0 – este considerată drept o situaţie
pozitivă;
FR1<FR0 – este considerată drept o situaţie
negativă;
FR1=FR0 – situaţie posibilă din punct de vedere
teoretic, deoarece practic ar însemna o
armonizare totală a resurselor cu
necesităţile de alocare a acestora.
24. 3. Analiza fondului de rulment
Analiza dinamicii FR, calculat în baza metodei 2, poate fi
interpretată astfel:
FR1>FR0 – este considerată drept o situaţie pozitivă, cu
condiţia ca această creştere să nu se fi datorat
creşterii gradului de îndatorare pe termen lung;
FR1<FR0 – nu este considerată neapărat o situaţie negativă,
atât timp cât cauza principală a diminuării nu o
reprezintă reducerea capitalurilor proprii;
FR1=FR0 – situaţie posibilă din punct de vedere teoretic,
deoarece practic ar însemna o armonizare totală a
resurselor cu necesităţile de alocare a acestora.
25. 4. Analiza şi aprecierea solvabilităţii
entităţii economice
În vederea determinării nivelului de solvabilitate
a entităţii întreprinderii este necesar de calculat şi
apreciat următorii doi indicatori:
1.Coeficientul de autonomie
2.Rata solvabilității generale
26. 4. Analiza şi aprecierea solvabilităţii
entităţii economice
Coeficientul de autonomie:
CA = CPr / TP
unde:
CA - coeficientul de autonomie;
CPr – capital propriu;
TP – total pasive.
27. 4. Analiza şi aprecierea solvabilităţii
entităţii economice
Rata solvabilității generale:
RSG = TP / (DTL+DC)
unde:
RSG – rata solvabilităţii generale;
TP – total pasive;
DTL – datorii pe termen lung;
DC – datorii curente.
28. 4. Analiza şi aprecierea solvabilităţii
entităţii economice
Concluzia se face privind mărimea şi dinamica
indicatorilor, precum şi cu privire la suficienţa
gradului de solvabilitate.
29. 5. Analiza lichidităţii Bilanţului contabil
În vederea analizei lichidităţii Bilanţului se
utilizează 2 metode:
1. Analiza Bilanţului prin clasarea activelor şi
pasivelor;
2. Analiza-expresă a Bilanţului în baza
coeficienţilor.
30. 5. Analiza lichidităţii Bilanţului contabil
Potrivit primei metode de apreciere a
lichidității Bilanțului, activele se grupează în
funcţie de capacitatea acestora de a se
transforma în mijloace băneşti:
A1 – active perfect lichide
A2 – active uşor realizabile
A3 – active lent realizabile
A4 – active greu realizabile
31. 5. Analiza lichidităţii Bilanţului contabil
A1 – active perfect lichide (numerar);
A2 – active uşor realizabile (produse finite,
mărfuri, investiţii şi creanţe curente);
A3 – active lent realizabile (stocuri (cu
excepţia produselor finite şi mărfurilor),
alte active circulante
A4 - realizabile (active pe termen lung).
32. 5. Analiza lichidităţii Bilanţului contabil
Analiza lichidităţii implică şi clasarea surselor
de finanţare a activelor (adică clasarea pasivelor)
după scadenţă (după gradul de exigibilitate):
P1 – datorii urgente, cele scadente cu termenul
de plată expirat;
P2 – datorii curente, cu termenul de
plată neexpirat;
P3 – datorii pe termen lung;
P4 – capitalul propriu.
33. 5. Analiza lichidităţii Bilanţului contabil
Trebuie de menţionat faptul că, Bilanţul se
consideră absolut lichid dacă:
A1 ≥ P1 ;
A2 ≥ P2 ;
A3 ≥ P3 ;
A4 ≤ P4.
Concluzia în baza acestei analize se face verificându-
se condiţiile sus-menţionate, precum şi cu tendinţa de
modificare a indicatorilor în dinamică.
34. 5. Analiza lichidităţii Bilanţului contabil
A doua metodă de analiză a lichidităţii
Bilanţului - este cea în baza coeficienţilor. În
acest caz, coeficienţii calculaţi sunt:
1. Lichiditatea curentă
2. Lichiditatea intermediară
3. Lichiditatea absolută
35. 5. Analiza lichidităţii Bilanţului contabil
Lichiditatea curentă:
LC = AC / DC
unde:
LC – lichiditatea curentă;
AC – active circulante;
DTS - datorii curente.
36. 5. Analiza lichidităţii Bilanţului contabil
Lichiditatea intermediară:
LI = (N + IC + CC)/ DC
unde:
LI – lichiditatea intermediară;
N – numerar;
IC – investiţii curente;
CC – creanţe curente;
DC – datorii curente.
37. 5. Analiza lichidităţii Bilanţului contabil
Lichiditatea absolută:
LA = N / DC
unde:
LA – lichiditatea absolută;
N – numerar;
DC – datorii curente.
38. 5. Analiza lichidităţii Bilanţului contabil
Tabelul 2. Calculul coeficienţilor lichidităţii
Concluzia în baza acestui tabel se face privind
mărimea şi dinamica indicatorilor de lichiditate,
precum şi corespunderii acestora intervalului optim.
Nr.
crt.
Denumirea coeficientului
Anul
precedent
Anul de
gestiune
Interval
optim
1 2 3 4 5
1. Lichiditatea curentă 2 – 2,5
2. Lichiditatea intermediară 0,7 – 0,8
3. Lichiditatea absolută 0,2 – 0,25
39. CONCLUZIE
Analiza echilibrului financiar
oferă entității economice posibilitatea
de a putea influența, din timp, asupra
nivelului său de lichiditate, gradului de
solvabilitate, pentru a nu se ajunge,
întrun final, la falimentul acesteia.
