OMUL CONSTANTIN BRÂNCUŞI

Balada pentru vioară şi pian”; Hora Braşovului;
Zâna Dunării; Cântecul tricolorului

AVANS COMBI...
CONSTANTIN BRÂNCUŞI
Legenda spune că
Maestrul a plecat pe
jos, în căutarea liniştii
şi că n-a găsit-o
pentru că nu era
pentru el. Dar câţi se
...
Privirea lui Brâncuşi
răscoleşte. Ne-am uitat la
el un ceas întreg şi nu neam putut desprinde. Cu
aşa o căutătură, asemene...
Spălătoreasa Ioana
Despre primele iubiri ale lui Brancusi, de la Hobiţa sau din perioada
studenţiei, nu ştie nimeni mare l...
Margit Pogany
Prima iubire din viaţa lui Brâncuşi a fost Margit Pogany.
În 1913 Brâncuşi expune în Statele Unite lucrarea ...
„Am pozat pentru el de mai multe ori.
De fiecare dată, începea şi termina un
nou bust.“
Sunt destui cei care povestesc că ...
Maestrul şi Eileen Lane
În anii ’20, în atelierul lui Brâncuşi intră o irlandezo- americană superbă, mai tânără cu
20 de ani decât artistul.
Brânc...
Cunoscuţii
cuplului au
speculat că
după această
călătorie Eileen
Lane a început
să viseze la
rochia de
mireasă, dar
maestr...
Dezamăgită, Eilleen s-a întors la ea acasă, s-a căsătorit.
Într-una din scrisorile ei către Brâncuşi mărturisea
(1923): “A...
Prinţesa frigidă

A urmat prinţesa Maria Bonaparte, modelul pentru
controversata Prinţesa X, care a provocat un
scandal im...
Explicaţia artistului…fără cusur. Dar gurile rele nu s-au
oprit din speculaţii. Mai ales că Marie era pasionată de
psihana...
Brâncuşi a întâlnit-o pe Léonie Ricou, între 1908-1910.Ea invita toate
personalităţile vremii: Guillaume Apollinaire, Pabl...
Baronesa Renée Irana Frachon

Sfaturi pentru sanatate Baronesa Renée Irana Frachon a fost şi ea una din primele
admiratoar...
Dar poveştile de iubire ale maestrului Brîncuşi continua.
Agnes Meyer, prima femeie-reporter angajată la New York Sun, era soţia
redactorului- şef de la The Washington Post şi a in...
Agnes l-a protejat şi l-a promovat pe prietenul ei artist.
Agnes avea 3 fiice: Florence, Elizabeth şi Kate. Toate l-au ado...
„M-am gândit şi mă gândesc mult la tine, tot
timpul… Te îmbraţişez mult, mult, mult, mult,
mult… Am găsit cercelul tău pri...
Cella Delavrancea
Brâncuşi a cunoscut-o pe marea pianistă, Cella Dellavrancea, fiica lui Barbu
Delavrancea în 1922, tot în...
- Acelea nu sunt pentru pian, dar ştiu toate jocurile noastre ţărăneşti, şi, când le joc, nu

mă întrece nimeni.”
Au urmat...
Nancy a fost muza multor
scritori şi artişti celebri în
epocă, fiind foarte apropiată de
Lewis Wyndham, Aldous
Huxley,Tris...
“Era Ajunul Craciunului şi l-am aşezat în capul unei mese înguste de 12 persoane

la etaj, la Rotonde”, povesteşte Nancy d...
Vera Moore

În 1930, curatorul Jim Ede îl invita pe Brâncuşi la un concert al unei
pianiste celebre în epoca, Vera Moore, ...
Peggyţa
În 1922 Peggy Guggenheim, era moştenitoarea unei averi fabuloase după
ce tatăl ei, un negustor evreu bogat a dispă...
Relaţia dintre Brâncuşi şi Peggyţă a durat până în 1940, când
Guggenheim s-a întors în America din cauza războiului.
Înain...
Arethia
La începutul anilor ‘30, Liga Femeilor din Gorj, condusă de soţia
primului- ministru al României, Gheorghe Tătăres...
Lizica şi Irina Codreanu
În 1920, în atelierul lui Brâncuşi intra elegantă şi graţioasă, Lizica Codreanu. Este sora
Irinei...
Berenice Abbott
În 1921,Berenice Abbott,o americancă prietenă cu Man Ray
şi Marcel
Duchamp trece Oceanul şi decide să trăi...
Maria Tănase

S-au pupat, după
care n-a mai
cântat la
restaurantul undeo adusese
Dimitrie Gusti să
ţină recital. Nu sa mai...
Gusti s-a făcut foc şi pară, i-a dat paşaportul Mariei şi n-a mai vrut să vorbească cu ea.
Dar Mariei nu i-a păsat. Era în...
Gelozia bat-o vina.. Căci pân’ la urma şi
Brancuşi a fost om şi a suferit ca un
bărbat rănit de prea multă dragoste şi
păr...
Brancusi altfel
Brancusi altfel
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Brancusi altfel

557 views

Published on

Published in: Education
0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
557
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
2
Actions
Shares
0
Downloads
7
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Brancusi altfel

  1. 1. OMUL CONSTANTIN BRÂNCUŞI Balada pentru vioară şi pian”; Hora Braşovului; Zâna Dunării; Cântecul tricolorului AVANS COMBINAT
  2. 2. CONSTANTIN BRÂNCUŞI
  3. 3. Legenda spune că Maestrul a plecat pe jos, în căutarea liniştii şi că n-a găsit-o pentru că nu era pentru el. Dar câţi se uită la fotografia de mai jos şi se gândesc că Brancuşi a fost un bărbat răvăşitor?
  4. 4. Privirea lui Brâncuşi răscoleşte. Ne-am uitat la el un ceas întreg şi nu neam putut desprinde. Cu aşa o căutătură, asemenea atitudine şi chip, n-avea cum să nu iubească mult Maestrul. Şi să nu povesteasca despre el, toate iubitele lui.
  5. 5. Spălătoreasa Ioana Despre primele iubiri ale lui Brancusi, de la Hobiţa sau din perioada studenţiei, nu ştie nimeni mare lucru. Singura despre care au povestit unii şi altii a fost Ioana. O spălătoareasă din Craiova, pe care Brâncuşi a cerut-o în căsătorie când avea numai 18 ani. Cine ştie ce s-ar fi întâmplat cu Neica Costache dacă Ioana ar fi spus da?
  6. 6. Margit Pogany Prima iubire din viaţa lui Brâncuşi a fost Margit Pogany. În 1913 Brâncuşi expune în Statele Unite lucrarea Domnişoara Pogany. Ochii enormi, au stârnit controverse, însă sensibilitatea lucrării a învins. Brâncuşi a cunoscut-o pe pictoriţa unguroaică în 1909. Maestrul o alinta „ibovnica nemuritoare”.
  7. 7. „Am pozat pentru el de mai multe ori. De fiecare dată, începea şi termina un nou bust.“ Sunt destui cei care povestesc că tânăra Margit s-a iubit nebuneşte cu Brâncuşi. În 1914, Brâncuşi s-a oprit în Bucureşti, dar Pogany nu mai era în oraş dar i-a scris: “Este dureros că nu am reuşit să ne revedem!”. Eileen Lane Irina Codreanu, Eileen Lane et Lizica Codreanu avec des fruits dans, 1922
  8. 8. Maestrul şi Eileen Lane
  9. 9. În anii ’20, în atelierul lui Brâncuşi intră o irlandezo- americană superbă, mai tânără cu 20 de ani decât artistul. Brâncuşi, un om liber şi fără prejudecăţi îşi invită muza şi iubita în ţara lui: „De ce nu vii cu mine în România? Te voi prezenta drept fiica mea”. Vacanţa celor 2 în România a durat între 11 septembrie şi 7 octombrie 1922.
  10. 10. Cunoscuţii cuplului au speculat că după această călătorie Eileen Lane a început să viseze la rochia de mireasă, dar maestrul i-a lăsat clar de înţeles că nu are chemare de soţ.
  11. 11. Dezamăgită, Eilleen s-a întors la ea acasă, s-a căsătorit. Într-una din scrisorile ei către Brâncuşi mărturisea (1923): “Aş vrea să-ţi mulţumesc pentru întâlnirea de ieri, Brâncuşi.’’ Povestea dintre Brâncuşi şi Eileen Lane a trecut. Dar a rămas posterităţii o sculptură inspirată de personalitatea, fragilitatea şi teama de gura lumii a tinerei lui iubite: Eileen Lane
  12. 12. Prinţesa frigidă A urmat prinţesa Maria Bonaparte, modelul pentru controversata Prinţesa X, care a provocat un scandal imens în 1919. Brâncuşi a explicat: „Statuia mea,este femeia.Cinci ani am lucrat, şi am simplificat. Ce este în fond femeia? Un zâmbet între dantele şi fard pe obraji? Pentru a degaja această entitate, pentru a aduce în domeniul sensibilului acest tip etern de forme efemere, timp de cinci ani am simplificat, am finisat lucrarea.”
  13. 13. Explicaţia artistului…fără cusur. Dar gurile rele nu s-au oprit din speculaţii. Mai ales că Marie era pasionată de psihanaliză, era mare prietenă a lui Freud şi una din obsesiile cercetărilor ei psihanalitice au fost erecţia şi frigiditatea. Eh, bârfe, bârfe, bârfe….
  14. 14. Brâncuşi a întâlnit-o pe Léonie Ricou, între 1908-1910.Ea invita toate personalităţile vremii: Guillaume Apollinaire, Pablo Picasso, Amedeo Modigliani, Constantin Brâncuşi. Se spunea ca franţuzoaica ar fi picat în mrejele românului . Madame L.R. este lucrarea inspirată de colecţionara Leonie şi a făcut parte din colecţia lui Yves Saint Laurent.
  15. 15. Baronesa Renée Irana Frachon Sfaturi pentru sanatate Baronesa Renée Irana Frachon a fost şi ea una din primele admiratoare uluite de talentul lui Brâncuşi şi un alt subiect de speculaţii despre relaţiile dintre artist si muzele sale. Madame Frachon era o mare colecţionară de artă şi în primul deceniu al secolului trecut a intrat în atelierul românului în căutare de opere valoroase, îndrăgostindu-se de cel care a transformat-o în muza sa.
  16. 16. Dar poveştile de iubire ale maestrului Brîncuşi continua.
  17. 17. Agnes Meyer, prima femeie-reporter angajată la New York Sun, era soţia redactorului- şef de la The Washington Post şi a intrat în anturajul lui Brâncuşi prin intermediul fotografului oficial al publicaţiei americane. Relaţia dintre ei s-a materializat artistic în lucrarea “La Reine Pas Dédaigneuse” şi sunt unele surse care speculează şi o legătură pasională între Brâncuşi şi muza lui de peste Ocean.
  18. 18. Agnes l-a protejat şi l-a promovat pe prietenul ei artist. Agnes avea 3 fiice: Florence, Elizabeth şi Kate. Toate l-au adorat pe maestru, dar Florence, a trăit o poveste de dragoste incredibilă cu Brâncuşi, care a durat (prelungită de corespondenţă dintre cei doi) pâna în 1947.
  19. 19. „M-am gândit şi mă gândesc mult la tine, tot timpul… Te îmbraţişez mult, mult, mult, mult, mult… Am găsit cercelul tău printre pietrele mele şi mă bucur că e în siguranţă. M-am gândit şi mă gândesc mult la tine, tot timpul… Te îmbrăţişez din adâncul inimii şi te aştept cu cea mai mare dragoste“, îi scria Brâncuşi lui Florence in 1938.
  20. 20. Cella Delavrancea Brâncuşi a cunoscut-o pe marea pianistă, Cella Dellavrancea, fiica lui Barbu Delavrancea în 1922, tot în atelierul lui. Tânăra era la Paris la un concert şi a ajuns în curtea lui Neica Costache printr-un prieten miliardar grec, un mare colecţionar de artă. Cumpărase Prinţesa X şi a vrut să-i facă cunoştinta Cellei cu românul care gândise acea minune. Iata cum îşi aminteşte pianista întâlnirea cu maestrul: “Ne aştepta. El ne-a deschis uşa. Doi ochi mici, albaştri, mi-au sfredelit privirea din umbra orbitelor adînci. Şiretenie, bănuială, şi o sclipire de ostilitate jucau în ei. M-a întâmpinat cu un glas cântărit: - Vra să zică, eşti fata lui Barbu Delavrancea… mda… şi cânţi la pian frumos… dar nu de ale noastre.
  21. 21. - Acelea nu sunt pentru pian, dar ştiu toate jocurile noastre ţărăneşti, şi, când le joc, nu mă întrece nimeni.” Au urmat un flirt elegant şi apoi o poveste de dragoste scurtă dar pasională, pe care au bănuit-o unii dintre apropiaţii lui Brâncuşi şi ai tinerei pianiste. Nancy Cunard Nancy Cunard a fost una din cele mai rebele şi mai avangardiste personalităţi feminine din perioada interbelică. Britanica s-a născut întro familie de milionari din Londra dar toata viaţa ei a negat valorile în care a crescut. A fost o activistă feministă, politică şi a luptat împotriva fascismului şi rasismului. Prietenul, aghiotantul şi amantul ei perpetuu a fost un pianist de culoare şi toată lumea o admira pentru curajul de a se afişa cu el la toate petrecerile şi evenimentele mondene ale vremii.
  22. 22. Nancy a fost muza multor scritori şi artişti celebri în epocă, fiind foarte apropiată de Lewis Wyndham, Aldous Huxley,Tristan Tzara, Ezra Pound, Ernest Hemingway, Man Ray şi în 1923 a intrat şi în viaţa lui Brâncuşi.
  23. 23. “Era Ajunul Craciunului şi l-am aşezat în capul unei mese înguste de 12 persoane la etaj, la Rotonde”, povesteşte Nancy despre prima ei întâlnire cu artistul român. Brâncuşi i-a dedicat două lucrări: „Jeune Fille Sophistiquée” şi „Negresa blondă”. Nancy Cunnard a murit la vârsta de 69 de ani, cântărind doar 26 de kilograme, în Cochin Hôpital, Paris. Şi cei apropiaţi spun că nu a uitat niciodată povestea pasională pe care a trăit-o cu Brâncuşi.
  24. 24. Vera Moore În 1930, curatorul Jim Ede îl invita pe Brâncuşi la un concert al unei pianiste celebre în epoca, Vera Moore, o neo-zeelandeză evreică, născută într-o familie cu 7 fraţi, toţi muzicieni. Cei doi se întâlnesc după concert şi încep o poveste de dragoste care a durat 4 ani. În cele 40 de scrisori pe care cercetătorii le-au descoperit în arhiva artistului, e descrisă o poveste plină de pasiune din partea lui Brâncuşi. În 1934, din relaţia celor doi se naşte John, unicul copil al sculptorului. Brâncuşi nu-şi recunoaşte nicioadată fiul . John Constantin Brâncuşi Moore, care a devenit fotograf profesionist la Crazy Horse în Paris, povesteşte că şi-a văzut tatăl o singură dată, la el la atelier şi că- şi aminteşte că nu şi-au vorbit absolut deloc.
  25. 25. Peggyţa În 1922 Peggy Guggenheim, era moştenitoarea unei averi fabuloase după ce tatăl ei, un negustor evreu bogat a dispărut odată cu scufundarea Titanicului. Peggy decide să facă investiţii în arta modernistă, care se vindea la preţuri foarte bune în epocă. La sfârşitul anilor 30 vrea să cumpere o versiune a “Păsării în văzduh”. Brâncuşi cere 4000 de dolari pe lucrare, Peggy nu vrea să cumpere la preţul ăsta şi decide să obţină o reducere seducându-l pe artist. Astfel, Brâncuşi devine unul din “sutele de amanţi” care au trecut prin budoarul lui Peggy şi se naşte o relaţie. Brâncuşi o alintă Peggyţă, iar Peggyţa îi spune când “ţăran viclean”, când “zeu adevărat”.
  26. 26. Relaţia dintre Brâncuşi şi Peggyţă a durat până în 1940, când Guggenheim s-a întors în America din cauza războiului. Înainte de plecare, la mai bine de 1 an de la startul negocierii, Peggy se decide să dea 4000 de dolari pe “Pasărea în văzduh” (dar după ce schimbase suma în franci francezi, ca să câştige cam 400 de dolari) şi descrie ultima întâlnire dintre ea şi Brâncuşi: „El mi-a adus Pasărea la maşină , cu lacrimile curgându-i pe obraji. Nu ştiu dacă plângea pentru că nu voia să se despartă de sculptura lui sau pentru că nu mă va mai vedea niciodată”.
  27. 27. Arethia La începutul anilor ‘30, Liga Femeilor din Gorj, condusă de soţia primului- ministru al României, Gheorghe Tătărescu, îl aduce în Romania pe Brâncuşi şi-l angajează pentru construirea unui monument închinat eroilor. Arethia Tătărăscu (centru) şi Brâncuşi Datorită Arethiei Tătărescu, la Târgu Jiu, în 1937, au fost inaugurate cele 3 capodopere semnate de Brâncuşi: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana fără sfârşit. Brâncuşi a admirat-o teribil pe “marea doamnă a Gorjului” şi sunt unele speculaţii care spun ca între cei doi a fost un pic mai mult decât o relaţie amicală. De iubit, nu ştim dacă doamna Arethia l-a iubit dar de admirat…
  28. 28. Lizica şi Irina Codreanu În 1920, în atelierul lui Brâncuşi intra elegantă şi graţioasă, Lizica Codreanu. Este sora Irinei Codreanu, sculptoriţa- elevă a maestrului şi este balerină în compania Diaghilev’s Ballets Russes. Rafinată şi extravagantă, Lizica i se lipeşte de suflet lui Brâncuşi şi informaţiile despre relaţia celor doi înclină mai degrabă spre o afecţiune paternă din partea Neicii Costache. Sculptură semnată Irina Codreanu Dar sunt unii pasionaţi de biografia sculptorului care susţin că Lizica era îndrăgostită, la fel ca sora ei, de Brâncuşi. Dacă Irina i-a fost elevă maestrului, Lizica i-a fost muză. În 1922, Brâncuşi construieşte o serie de 3 costume de scenă pentru “Gymnopedies”, baletul lui Eric Satie. In 1926, Irana Frachon îi trimite o carte poştală maestrului, tocmai din Teheran, la 14 ani de când îi pozase pentru Baronesa R.F. În mesaj îl salută cu multă duioşie pe Brâncuşi şi întreabă cu grijă şi simpatie despre surorile Codreanu. Ca şi cum cele 2 surori ar fi fost unele din cele mai importante persoane din viaţa maestrului.
  29. 29. Berenice Abbott În 1921,Berenice Abbott,o americancă prietenă cu Man Ray şi Marcel Duchamp trece Oceanul şi decide să trăiască la Paris. După ce lucreaza câteva luni în atelierul lui Bourdelle, Man Ray, prietenul (şi iubitul ei) o aduce în atelierul lui Brâncuşi, care-i devine profesor.Între cei doi se leagă o relaţie ambiguă. După ucenicia din atelierul lui Brâncuşi, Berenice a renunţat la sculptura. Sonia În ultimii ani de viaţă ai maestrului, cea mai apropiată persoană a lui Brâncuşi a fost tot o femeie, Sonia Terk-Delaunay. Ea l-a convins pe artist să-şi facă un testament. Din jurnalele şi caietele ei de notiţe, s-au ţesut poveştile minunate, pline de vână şi savoare dintre Brancuşi şi femeile sale…
  30. 30. Maria Tănase S-au pupat, după care n-a mai cântat la restaurantul undeo adusese Dimitrie Gusti să ţină recital. Nu sa mai desprins de neica Costache preţ de două zile şi două nopţi. Nopţi de cântec şi nopţi de dragoste. Întâlnirea dintre Maria Tănase şi Brâncuşi s-a intâmplat în anii ’30, la Paris. Aici s-au îndrăgostit nebuneşte unul de celălalt şi a urmat o poveste cu năbădăi, certuri, gelozii şi bocete. În 1961, la Târgu Jiu, după un chef cu 16 sticle de vin şi mulţi lăutari care au cântat toată noaptea, Maria Tănase a povestit prietenilor de pahar toată istoria iubirii ei cu Neica Costache. În anii ‘30, Dimitrie Gusti a organizat o expoziţie de artă populară la Paris. “Gusti auzise de neica Costică şi ne-am dus să-i facem o vizită. Şi el ne-a oferit o masă”, povestea Tănase. „Privighetoarea cântecului Românesc”, cum a numit-o Sfântul din Montparnasse, nesătula de cântec şi de dragoste nebună, a profitat de generozitatea gazdei şi de tot ce-i putea oferi virilul ei oltean.
  31. 31. Gusti s-a făcut foc şi pară, i-a dat paşaportul Mariei şi n-a mai vrut să vorbească cu ea. Dar Mariei nu i-a păsat. Era înnebunită după Brâncuşi. A urmat o relaţie cu întreruperi, vreme de 2 ani. “Când te ascult cum le zici, Mărie, aş fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec deal nostru câte o Pasăre Măiastră!”, îi spunea maestrul iubitei lui. În primăvara lui 1939 cei doi au fost împreună la New York, la o mare expoziţie internaţională la World Fair. Maria Tănase a avut atunci un succes incredibil, mai ales după ce i-a cântat preşedintelui SUA, Franklin Roosvelt. In epocă se povestea cu umor despre piesa interpretată de Maria Tănase în faţa gazdei sale puternice: „Ţine, Leano, curu’ zvelt!” (sau „Ţine, Leano, cu Roosvelt!”) În acelaşi an, Maria îl părăseşte pe Brâncuşi, care gelos şi ranit îşi ironiza fosta iubită cu orice prilej: «Nu-i o cântăreaţă, bă, ci o bocitoare!», spunea neica Costache cunoscuţilor. «Locul ei predestinat se află la înmormântări, iar nu la ospeţe. Să încerce să cânte la Opera cea Mare din Paris sau la Opera din Bucureşti».
  32. 32. Gelozia bat-o vina.. Căci pân’ la urma şi Brancuşi a fost om şi a suferit ca un bărbat rănit de prea multă dragoste şi părăsit de iubita mai tânără cu 37 de ani. Se spune că marii maeştri au destine care nu trebuie privite ca cele de oameni normali, cu trai de rând. Dar ăsta-i tot şarmul şi bucuria poveştilor de viaţă superbe ale celor mai iubiţi şi aleşi te. dintre pamânteni. Care au creat magistral şi au trăit din plin, fără limite. Baronesa R.F. este lucrarea inspirată de povestea de dragoste dintre Brâncuşi şi madame Frachon şi este încadrată de specialiştii în operele lui Brâncuşi în seria „Muzelor adormite”. Realizat: Mihai Ştirbu . Texte, imagi si sunete de pe

×