Viata lui Constantin Brincusi si operele sale

1. Constantin Brancusi
Marelesculptor respinsde romani,dar adoratde francezi
Constantin Brâncuși a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea
limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană.
Constantin Brancusi s-a nascut la 19 februarie 1876 in catunul Hobita din judetul Gorj, intr-o
familie numeroasa. Asa cum era obiceiul acelor vremuri, Brancusi nu a mers la scoala si era
pus, la fel ca alti copii, la muncile gospodaresti. Neavand o copilarie fericita, cel care avea sa
devina mai tarziu un simbol romanesc, va parasi satul natal. Prima oprire o va face la Targu
Jiu unde va lucra intr-o vopsitorie, apoi va incerca mai multe meserii neadecvate pentru un
copil. In acest timp va descoperi placerea lucrului cu lemnul, iar in anul 1894 reuseste sa se
inscrie cu bursa la Scoala de Arte si Meserii din Craiova. In anul 1896 ajunge intr-un atelier din
Viena unde va invata A B C-ul meseriei de cioplitor in lemn.
Este fascinat de arta si devine un autodidact, iar in anul 1902 va absolvi Scoala de Belle Arte
din Bucuresti. Avem mosteniri impresionante, dar nu stim sa le pretuim! Este si cazul marelui
sculptor Constantin Brancusi. Artistul roman este considerat drept unul dintre cei mai mari
sculptori ai secolului XX. Renegat de propria patrie, Brancusi a fost adorat de francezi, care i-
au apreciat operele, indelung criticate in Romania.
Constantin Brâncuși a expus pentru prima dată
la Société Nationale des Beaux-Arts și la Salon
d'Automne din Paris în 1906. Creează în 1907 prima
sculptura contemporană. Constantin Brâncuși a fost ales
membru postum al Academiei Române.
Constantin Brâncuși a expus pentru versiune
a Sărutului, temă pe care o va relua sub diferite forme
până în 1940, culminând cu Poarta Sărutului parte
a Ansamblului Monumental din Târgu-Jiu.
În 1907 închiriază un atelier în Rue de Montparnasse și
intră în contact cu avangarda artistică pariziană,
împrietenindu-se cu Guillaume Apollinaire, Fernand Léger, Amedeo Modigliani, Marcel
Duchamp.

2. A început lucrul la Rugăciune, o comandă pentru un monument funerar ce va fi expusă în
Cimitirul „Dumbrava” de la Buzău. În 1909 revine pentru scurt timp în România și participă la
„Expoziția oficială de pictură, sculptură și arhitectură”. Juriul Expoziției, prezidat de Spiru
Haret acordă premiul II ex aequo lui
Brâncuși, Paciurea, Steriadi, Petrașcu,
Theodorescu-Sion. Colecționarul de
artă Anastase Simu îi cumpără
sculptura Somnul iar bustul în ghips al
pictorului Nicolae Dărăscu este achiziționat
de Ministerul Instrucțiunii Publice.
Poarta sărutului este o sculptură în piatră,
realizată de Constantin Brâncuși, parte
a tripticului Ansamblului
Monumental din Târgu Jiu. Lucrarea a fost
amplasată pe locul ei în luna octombrie 1937 și a fost sculptată în prima parte a anului 1938,
fiind finalizată la 20 septembrie și inaugurată la 27 octombrie 1938. Se află amplasată pe aleea
de la intrarea din parcul orașului, este dăltuită din piatră poroasă, extrasă din carierele aflate
în împrejurimi, fiind alcătuită din coloane groase, paralelipipedice, ce sprijină o arhitravă cu
dimensiuni mai mari decât ale coloanelor, având lățimea de 6,45 m, înălțimea de 5,13 m și
grosimea de 1,69 m.
Pe fețele fiecărei coloane se regăsește simbolul sărutului, două jumătăți ale unui cerc, atât de
caracteristic operei lui Brâncuși. Arhitrava are de asemenea încrustat acest simbol, ca un fel
de filigran. În plus, tot în filigran se află încrustații ce aduc cu un fel acoperiș al porții, ca și când
poarta ar fi acoperită cu șindrilă. Bolta porții are un ornament liniar delicat: este o continuitate
de arcuri mici, iar mai sus, pe trei linii orizontale, întâlnim continuarea unor forme ovale
identice, de parcă ar fi conturul feței și al umerilor. Poarta sărutului arată ca un arc de triumf,
simbolizând triumful vieții asupra morții.

3. Masa tăcerii, alături de Coloana
Infinitului și Poarta Sărutului reprezintă una din
cele trei piese de sculptură monumentală
ale Ansamblului Monumental din Târgu Jiu a
sculptorului român Constantin Brâncuși.
Cunoscut și sub numele de Ansamblul
monumental de la Târgu-Jiu, ansamblul este un
omagiu adus eroilor căzuți în timpul primului
război mondial. Cele trei componente sculpturale
monumentale, Masa tăcerii, Poarta
sărutului și Coloana fără sfârșit, sunt dispuse pe
aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu
o lungime totală de 1.275 m. Masa tăcerii este
lucrată în piatră de Banpotoc, reprezintă masa
dinaintea confruntării în bătălia la care urmează
să participe combatanții. Timpul este prezent,
fiind reprezentat prin dispunerea circulară a celor
12 scaune-clepsidre, care îl măsoară. În
jurul Mesei tăcerii nu au fost puse scaune decât o
dată cu amenajarea versiunii combinatorii.Scaunele, 12 la număr, au fost comandate o dată
cu versiunea a doua a mesei, la atelierul din Deva, și au fost realizate din piatră de Banpotoc,
cu formă de clepsidră. În jurul Mesei tăcerii, în 1938, au fost grupate scaunele-clepsidră
rotunde, două câte două, dar artistul nu le-a lăsat astfel, punându-le la egală distanță față de
masă și între ele, subliniind prezența imaginară a unui cerc semnificativ. Semnificația creației
lui Brâncuși a fost supusă multor interpretări. Una dintre ele este aceea că Masa
Tăcerii reprezintă Cina cea de Taină, în care cei 12 apostoli se află în jurul lui Iisus. Cele 12
scaune din jurul mesei sunt Apostolii, iar Masa îl reprezintă pe însuși Iisus. Masa reprezintă și
un simbol al reunirii familiei și al meditației, dorința lui Brâncuși fiind ca lucrarea sa să
determine renașterea acestui vechi obicei străbun.
Coloana Infinitului sau Coloana fără sfârșit este o sculptură a artistului român Constantin
Brâncuși, parte a trilogiei Ansamblului Monumental din Târgu Jiu, compus din Coloana
Infinită, Poarta sărutului și Masa tăcerii concepute și executate de acesta. Inaugurată la 27
octombrie 1938, coloana are o înălțime de 29,35 metri și este compusă din 16 module
octaedrice suprapuse, respectiv având la extremitățile inferioară și superioară câte o jumătate
de modul. Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României.
Denumirea originală era „Coloana recunoștinței fără sfârșit”și a fost dedicată soldaților
români din Primul Război Mondial căzuți în 1916 în luptele de pe malul Jiului. Între
anii 1998 și 2000, Coloana Infinită a fost restaurată prin intermediul unei colaborări dintre
Guvernul României, Fondul Mondial al Monumentelor, Banca Mondială și alte grupuri
românești.

4. Domnisoara Pogány, cunoscuta si sub numele francez
Mademoiselle Pogány, este o statuie creata de
Constantin Brancusi in 1913. Numele statuii provine de
la pictorita maghiara Margit Pogány, pe care o
cunoscuse in 1911.
Tanara i-a servit lui Brancusi drept model in cele cateva
luni cat i-a fost si iubita. „Am pozat pentru el de mai
multe ori, isi amintea Margit Pogany. De fiecare data,
incepea si termina un nou bust (in lut). Fiecare era
frumos, minunat de real. Eu il rugam sa-l pastreze ca
varianta finala, dar el izbucnea mereu in ras si arunca
bustul inapoi, in lada cu lut din coltul atelierului – spre
marea mea dezamagire“.
Margit Pogany a consemnat si impresia pe care i-a
produs-o contemplarea unui cap de marmura aflat in
atelier: „Am realizat ca eram chiar eu, desi capul nu
avea niciuna din trasaturile mele. Era tot numai ochi.
insa, privind inspre Brancusi, am observat ca ma privea
pe furis, in timp ce vorbea cu prietenii mei. I-a facut o
enorma placere sa constate ca am reusit sa ma
recunosc“

5. Lucrarea in marmura alba este inca o sculptura din tema
ovoidului. Pinguinii lui Brancusi exprima un sentiment
de duiosie, ei pastreaza un sens omenesc in miscarile
lor tandre, par niste oameni intr-o miscare de apropiere,
de cautare a unui sprijin reciproc.
Sculptura degaja un sentiment de incredere, de
comuniune, de solidaritate.
Una din sursele de inspiratie se pare ca este cartea lui
Anatole France, Insula Pinguinilor, carte care s-a
bucurat de o mare popularitate in vremea aceea.
Calatoria tanarului sculptor, Constantin Brancusi, pana la Paris a fost sursa de inspiratie
pentru regizorul britanic Peter Greenway. Calatoria de 18 luni a celebrului sculpot roman va
fi subiectului filmului ”Walking to Paris” care va fi lansat anul acesta. Actorii principali ai
productiei cinematografice asteptata cu mare interes sunt Emun Elliot si Carla Juri.
Decesul
În anul 1957 Brâncuși îl cheamă pe arhiepiscopul Teofil, preot la biserica ortodoxă, se
spovedește și se împărtășește, apoi îi mărturisește că moare „cu inima tristă pentru că nu
mă pot întoarce în țara mea”.
La 16 martie 1957 Constantin Brâncuși se stinge din viață la ora 2 dimineața, iar la 19
martie este înmormântat la cimitirul Montparnasse din Paris.

6. Elev: Dobre Alexandru Teodor
Clasa a VIII a C
Școala Nr. 19, Tudor Arghezi