1. Numărul 5, martie 2016
Copilăria este universul copleşit
de tainele inocenţei şi
armonia gândurilor.
REVISTA CLASEI a VII-a A
ŞCOALA GIMNAZIALĂ “LUCIAN GRIGORESCU”
MEDGIDIA - JUDEŢUL CONSTANŢA
2. CUPRINS:
Cuvânt înainte …………………..………………………………...…………………… ..1
Ştiri din calendar ……………………..………………...………………………………. 2
Un OM - o istorie ……….……………………………...………………………………... 3
Fantezie prin cuvinte şi culoare .……………………………………..…………….... 5
Enigme fizico-chimice ……………………..……………...…………………………… 7
Pledoarie pentru sănătate ..………….………………………………………………… 8
Invitaţie la lectură………………………………………………………………………… 9
Medgidia pitorească ..………….…..………….………….………………………..….. 10
Curiozităţi din lumea muzicii şi a sportului………………………………………….11
Secretul succesului ……………………………………………………………………..12
Testaţi-vă isteţimea minţii!….……………………………………………………….….13
Caleidoscop umoristic ..…………………………………………………………….….14
3. Apariţia unui nou număr al revistei
reprezintă un motiv de bucurie şi de mândrie,
atât pentru colectivul de redacţie, cât şi pentru
toţi iubitorii acestei publicaţii, ce se doreşte a fi
purtătorul de cuvânt al clasei a VII-a A.
La început de drum, revista “Universul Nostru“
îşi propunea să ilustreze universul şcolar,
deoarece copiii doreau să împărtăşească şi
altora rodul muncii lor. Povestea continuă...
,,Ştiri din calendar” prezintã evenimente
importante pentru viaţa cotidiană şcolară,
activităţi relevante încununate de succes,
datorat efortului creativ al dascălilor dar şi
dorinţei elevilor de a fi învingãtori şi de a
împãrtãşi din experienţele proprii sau din ceea
ce au citit. “Un OM, o istorie” dezvãluie aspecte
din îndelungata activitate la catedrã a d-lui prof.
Gafar Echrem, “Fantezie şi culoare”, reflectă
preocupările permanente ale d-nelor prof. de
limba românã, Flueraşu Mihaela şi de desen
Dodiş Elena, de a stimula la elevi arta exprimării
în scris şi prin culoare, în timp ce “Enigme fizico
-chimice” ne permit descoperirea unora dintre
tainele ascunse ale celor douã discipline surori,
fizica şi chimia. Putem descifra “Secretul
succesului” înregistrat de elevi la olimpiade şi
concursuri şcolare, aflăm “Curiozitãţi din lumea
muzicii şi sportului”, ne informãm cu privire la
efectul nociv al bãuturilor energizante, primim o
“Invitaţie la lecturã” , ne putem testa isteƫimea şi
amuza copios citind caleidoscopul umoristic.
Redactată cu seriozitate şi multã
dragoste, revista este o fărâmă din sufletul
fiecãruia dintre cei care au contribuit la
realizarea ei.
Lectură plăcută!
Prof. diriginte, Emilia Ciocan
4. 2
Europa este deținătoarea unei adevărate
bogății lingvistice: 23 de limbi oficiale și peste
60 de comunități autohtone, care vorbesc o
limbă regională sau minoritară. Pentru a atrage
atenția asupra acestei imense bogãţii
lingvistice, Uniunea Europeană și Consiliul
Europei au proclamat primul an al mileniului
"Anul european al limbilor". Datorită succesului
din 2001, data de 26 septembrie a fost
declarată Ziua Europeană a Limbilor străine.
În cadrul şcolii noastre aceastã zi a fost
marcată printr-o activitate susţinută de elevii
claselor gimnaziale și coordonată atȃt
de profesorii de limbi
străine. Activitatea a
cuprins si un test de
cultură generalã, la
care colega noastrã
Naharniuc Cristina a
obtinut maxim de
punctaj, clasându-se
pe locul I.
Ziua de 31 octombrie a fost desemnată ca
Zi Internațională a Mării Negre ȋn anul 1996
cȃnd, toate cele 6 țări riverane Mării Negre
(Bulgaria, Georgia, Romȃnia, Rusia, Turcia,
Ucraina) au semnat Planul Strategic de Acțiune
pentru Marea Neagră. Acest plan conține cel
mai cuprinzător set de strategii / politici inițiate
pentru salvarea și reabilitarea uneia dintre cele
mai poluate mări ale lumii. Clasa noastrã a fost
reprezentatã la aceastã activitate de cãtre eleva
Puşcaşu Bianca, care a interpretat cântece
despre mare.
“Jocuri de toamnã” a
fost o activitate –
concurs ale cărui probe
ne-au pus în valoare
spiritul creativ şi
cunoştinţele despre
acest anotimp. Grupaţi
în 4 echipaje am luat
parte la probele concursului: Bowling cu
dovleci; Duel cu linguri şi … cartofi; Muşcã
mãrul; Lupta baloanelor; La cules de …
cuvinte; Logicã de … toamnã; Fantezie şi
îndemânare. Juriul, format din doamna dirigintă
şi trei colegi, a atribuit diplome tuturor
participanţilor. Activitatea s-a încheiat cu dans
şi multă voie bună.
Ziua Națională fără
Tutun este marcată, ȋn
fiecare an, ȋn a treia joi din
noiembrie. Inițiativa are
scopul de a atrage atenția
asupra impactului pe care ȋl
are fumatul asupra sănătații
oamenilor. Sub sloganul
“Alege să trăiești sănătos!”,
coordonați de d-na dirigintã,
prof. Emilia Ciocan, douã
zile am participat la
activităţi de informare a
cetãţenilor orașului în
legătură cu bolile provocate
de tutun şi de conştientizare
a riscurilor şi efectelor
fumatului pasiv asupra
sănătăţii, dar și de
promovare a unui stil de
viață sănătos, fără tutun.
Am vizionat materiale PPT tematice și un film
documentar intitulat „Efectele nocive ale
fumatului”, ne-am implicat ȋntr-un amuzant joc
de rol și ne-am testat cunoștințele asimilate pe
această temă ȋn completarea unui rebus și
rezolvarea unui test interactiv.
Sub deviza „Mesaje pentru Romȃnia”, pe 27
noiembrie elevi ai scolii noastre coordonați de
d-na prof. de istorie Marcov Raluca, au
ȋmpărtăşit emoţia şi mândria de a fi român
printr-o activitate deosebită dedicată zilei
naționale. Reprezentantul clasei noastre, Radu
Richard, a prezentat alaturi de alți elevi aspecte
din viața si activitatea unor personalități care
si-au adus aportul la progresul și prestigiul
societății românești.
Din dorinţa de a continua o acțiune devenită
tradiție, Primăria Medgidia a organizat, pentru al
treilea an consecutiv,„Gala premiilor de
excelenţă”. Prima ediţie s-a desfășurat în
anul 2012, când au fost premiați oameni a căror
activitate a avut un impact pozitiv asupra
comunităţii locale. În acest an, colegul nostru
Radu Richard Andrei a avut bucuria de a
primi Diploma de onoare pentru numeroasele
premii obținute la concursuri și olimpiade
școlare.
Aceastã distincție îi rãsplãteşte
efortul depus şi îl motiveazã
pentru obţinerea de noi
rezultate, la fel de frumoase.
Sandra Budacu
Foto: Andra Delicostea
5. 3
Domnul profesor de istorie Echrem Gafar,
un om cu o personalitate puternică şi o
bogăţie interioară deosebită, aflat în prag
de pensionare, a acceptat să răspundă
întrebărilor pe care i le-am adresat dintr-o
curiozitate specifică vârstei noastre, dar şi
din dorinţa de a afla lucruri interesante
legate de viaţa şi activitatea dumnealui la
catedră.
R: Pentru început vrem să vă întrebăm dacă
dintotdeauna v-aţi dorit să deveniţi profesor,
sau ca orice, copil visaţi la altceva? Cum s-a
născut pasiunea dumneavoastră pentru istorie
şI ce anume v-a determinat să deveniţi
profesor ?
E.G.: Copil fiind în clasele primare chiar îmi
plăceau foarte mult profesorii si învăţătorii mei
care se deosebeau de restul lumii prin grija
deosebită şi dragostea pe care o manifestau
faţă de copii. Ajungând la vârsta adolescenţei,
deja îmi fixasem ca ţel în viaţă să devin
profesor. Şi de unde dragostea pentru istorie?
În clasa a V-a, am avut un profesor de istorie
pe care îl respect şi acum pentru sufletul pe
care îl punea la ore când era vorba de orice
problemă istorică. Acelaşi profesor l-am avut şi
în clasa a VII-a, ultimul an de şcoală
gimnazială. pentru mine şi cu atâta dragoste
ne-a vorbit despre istoria românilor, încât
atunci eram convins că cel mai bun lucru
pentru mine ar putea fi cariera de profesor de
istorie.
R: Cum eraţi în perioada în care aveaţi aceeaşi
vârstă ca noi? Cine a fost modelul, profesorul
dv. preferat?
E.G: Cred că nu mă deosebeam prea mult de
voi, numai că nu ştiam atat de multe ca voi
pentru că programele noastre şcolare erau mai
sărace şi apoi nu aveam atâtea oportunităţi ca
voi. Spre exemplu la vârsta voastră abia
făcusem cunoştinţă cu televizorul. Eram exact
în clasa a VI-a când tatăl meu a cumpărat un
televizor şi tot cartierul venea la noi în curte să
se uite la televizor.
R: Când şi unde v-aţi început cariera
didactică ?
E.G: În 1972 am absolvit faculatea şi, cum era
obiceiul pe vremea aceea, prin repartiţie
guvernamentală am fost repartizat în oraşul
Oneşti, jud. Bacău. Acolo am funcţionat timp
de doi ani dar, neputând să mă adaptez,
pentru că eram obişnuit să trăiesc într-o zonă
unde trăiesc ai mei, membrii comunităţii mele,
comunitatea tătară din România, şi de ce nu,
mi-a fost mereu dor de acest pământ dintre
Dunăre şi mare, pe care eu îl consider raiul pe
pământ, am venit în Medgidia.
R: Ştim că aţi fost mulţi ani director la fosta
Şcoala generală nr. 5, devenită mai apoi
Şcoala ,,Carasu’’. Puteţi să ne vorbiţi despre o
experienţă pozitivă şi una negativă sau un
moment mai dificil din cariera dumneavoastră
de director / profesor? Ce v-a lipsit cel mai mult
in profesia dv.?
E.G: Am petrecut 30 de ani, din 1980 până in
2010 la Şcoala nr. 5, şi mai mult de jumătate
din aceşti ani am fost directorul acestei şcoli.
Ce mi-a plăcut cel mai mult a fost faptul că
absolvenţii şcolii, absolvenţii clasei a 8-a nu au
uitat să mai treacă pe la şcoală, atâta timp cât
sunt elevi de liceu. Mai rar după aceea, de câte
ori au timp si ocazia, trec pe la şcoală şi ne
întreabă de bineţe. Este poate cea mai mare
satisfacţie a unui dascăl.
R: Care ar fi, în opinia dv., calităţile unui dascăl
bun?
E.G: Un dascăl bun este
cel care iubeşte copiii şi
iubeşte ceea ce face.
R: Ştim că vă place
poezia şi chiar scrieţi
poezie. Ne puteţi spune
de unde a izvorât
dragostea dv. pentru
poezie?
6. E.G: Dragostea pentru poezie este ceva lăuntric
şi cu siguranţă că pleacă de la ataşamentul pe
care îl am de limba mea maternă, limba tătară,
limba pe care am învăţat-o în ultimii ani de
şcoală, fiind ultima generaţie care a învăţat
tătara ca limbă maternă. Apoi am descoperit şi
frumuseţea limbii române care mi se pare la fel
de frumoasă şi la fel de bogată ca limba mea
maternă. Tot ce înseamnă poezie, înseamnă şi
rigoare, înseamnă şi frumuseţe, lucruri care nu
se spun doar cu mintea, şi ele se simt cu inima,
lucruri care nu se văd la modul direct, dar pot fi
exprimate prin cuvinte.
R: În ceea ce priveşte relaţia profesor - elev, ce
ne-aţi putea spune în privinţa generaţiilor
actuale? Observaţi schimbări radicale din
punctul de vedere al mentalităţii şi al disciplinei?
E.G: Nu găsesc prea mare diferenţa între
generaţiile de acum 40 de ani şi voi, pentru că
şi atunci, în urma cu 43 de ani, şi astăzi mi-am
tratat elevii ca pe fraţii mei mai mici sau ca pe
prietenii mei şi atunci când am avut ocazia i-am
rugat pe elevii mei să mă considere fratele lor
mai mare sau de ce nu, un prieten pentru toată
viaţa şi mă bucur de faptul că mă consideră
încă prietenul lor.
R: De-a lungul anilor v-au trecut prin mână
numeroase generaţii de elevi. Puteţi să ne daţi
câteva nume cu care vă mândriţi că le-ati fost
profesor?
E.G: Lista este lungă... Dar aş putea vorbi
despre Didina Şerban, care era o fată extrem
de inteligentă, mintoasă, şi a câştigat o
olimpiadă de fizică la Berlin, în anii 80.
Apoi, ar fi.un număr foarte mare de intelectuali,
ingineri, profesori, colegi de cancelarie cu mine
acum, medici şi nu neapărat intelectuali, pentru
că, fiind în acest oraş de aproape 60 de ani mă
întâlnesc cu elevi de-ai mei care nu au
facultate, dar ca oameni sunt la fel de valoroşi
ca şi ceilalţi.
R: Dacă aţi fi ministru al Educaţiei, ce aţi face
pentru a îmbunătăţi sistemul de învăţământ
actual?
E.G: În primul rând cred că aş aerisi programele
şcolare care sunt supraîncărcate şi au o
cantitate imensă de balast de care copiii nu se
folosesc în viaţă şi sunt nevoiţi să le înveţe, să
şi le însuşească, dar ele nu fac parte dintr-un
învăţământ pragmatic, adică legat direct de
viaţă, legat de viitorul copiilor.
R: Ce le-aţi sugera colegilor dv. mai tineri,
profesori de istorie ?
E.G: Cred că le-aş sugera în primul rând să
folosească cât mai mult calitătile pe care le au
copiii de astăzi, competenţele în IT şi de ce nu
să folosească sistemul AeL şi tot ceea ce
înseamnă modernism în pedagogia actuală, în
predarea istoriei, în ştiinţă în general.
R: Domnule profesor, dacă ar trebui să vă
caracterizaţ în trei cuvinte, care ar fi acelea ?
E.G: Îmi este greu, niciodată nu m-am gândit la
asta, dar un singur lucru pot să spun: iubesc
copiii şi cred că este prima calitate pe care ar
trebui să o aibă un pedagog.
R: Aveţi un mesaj pentru cititorii noştri?
E.G.: Învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi, acum când
sunteţi la vârsta acumulărilor, mai târziu este
mai greu. Puneţi fundamentul vieţii voastre
viitoare, acum, la această vârstă şi totul vi se va
părea uşor şi normal.
R: Vă mulţumim domnule profesor! Vă dorim ca
noua etapă a vieţii dv. să fie lipsită de griji şi
multă, multă sănătate!
Reporteri:
Sandra Budacu
Ştefan Avram
Foto:
Andra Delicostea
4
7. 5
AMINTIREA COPILĂRIEI
Auzi râsete de copii, le vezi zâmbetul inocent
şi privirile curioase, bucurându-se de această
frumoasă zi de primăvară, şi simţi cum te cuprinde
o tristeţe neînţeleasă, deşi ştii că pe buze ţi s-a
agăţat un zâmbet. Timpul a trecut atât de repede
şi copilăria ta pare atât de îndepărtată.
Te laşi purtat de gânduri, cauţi alinarea în
amintirea clipelor în care universal întreg era
stăpânit de jocuri, bucurie şi inocenţă, în care nu
ştiai ce e minciuna, grul şi singurătatea, căci aveai
atâţia prieteni printre cei ca tine, mici, veseli şi
lipsiţi de griji, dar şi printre firele de iarbă, petalele
de flori, vietăţile mari şi mici din jur, bucăţile de
nori desprinse de sus, bucăţile de piatră desprinse
de jos, hârtiile colorate, şoaptele vântului.
Totul avea viaţă şi avea un rost. Totul îţi spunea
ceva, versuri vesele, basme, povestioare,
cântece, uneori te certa, alteori te alinta şi râdea
împreună cu tine. Toată lumea era a ta şi zilele
erau lungi, dar tot nu-ţi ajungeau să faci toate
năzdrăvăniile şi să descoperi toate minunăţiile.
Acum, faci eforturi să mai asculţi vocea
vântului, să observe surâsul soarelui şi să
urmăreşti plimbarea norilor. Viaţa te-a adus pe
cărări necunoscute, complicate, ai trecut prin
bucurii, dureri, speranţe, dezamăgiri, lupte,
singurătăţi iar minunea copilăriei a rămas în urmă,
cu tot alaiul ei de flori, fluturi şi zâmbete.
Chipul mamei, braţele tatălui, joaca şi râsul, toate
sunt undeva departe, blocate în amintiri.
Nu mai eşti de mult copil, nu mai visezi, nu te mai
lupţi cu balauri şi cu zmei, eşti prins între bine şi
rău, între Rai şi Iad, sperând că glasul cald al
mamei îţi va pune seara poveşti pe pleoape.
… Şi te ridici într-un târziu de pe banca din
parcul plin de voci vesele de copii, întors spre tine
însuţi, adâncit în amintiri, bătrân aplecat de ani şi
de nostalgii, al cărui chip s-a luminat acum de
amintirea copilăriei.
(Răzvan Bedreag)
ÎN LUMEA BASMELOR
Când cartea de basme am deschis,
Am păşit uşor într-o lume de vis.
Pe Făt-Frumos l-am descoperit,
Cu draga lui Ileana Cosânzeana.
Şapte pitici şi Albă- ca – Zăpada.
Lupul şi Scufiţa Roşie certându-se,
Hansel şi Gretel în codru rătăcindu-se.
În Orient, Aladin şi lampas a,
Într-un sumbru castel Belle şi Bestia
Harap-Alb de Spân păcălit.
Prâslea cel Voinic, de fraţi părăsit,
Pinochio ce mereu minţea
Şi de aceea nasul îi tot creştea.
Cu toţii în lumea lor m-au primit
Şi aventurile lor cu drag le-am citit.
Apoi am încălecat şi eu pe o şa
Şi am închis vrăjit cartea mea.
CĂLĂTORIE
Pasărea gigantică a venit
Şi mi-a acoperit visele
Cu aripile ei larg deschise.
Arătându-mi ce este frica,
Dar şi curajul, libertatea,
Şi zborul, dar şi căderea.
Şi cântecul, dar şi tăcerea.
Un cal alb a venit apoi din întuneric,
Şi m-a rugat să-l urmez.
Ca să mă ajute să-mi înfrunt
Toate fricile, să alerg liber.
Să uit de unde am plecat
Mic copil neajutorat.
HAIKU
Se deschid pleoape verzi,
Miresme plimbate de vânt.
Primăvară senină.
Florile de măr
Sunt aşternute pe străzi,
Covor de lumini.
(versuri - Cristian Bălan)
Desene: Budacu Sandra Ana
Desene: Turcu Ilaria
8. SĂ-ŢI VORBESC DESPRE MINE
Iar te-am supărat! Nu ştiu ce se întâmplă
în ultima vreme. Sau mai bine zis ce MI se
întâmplă. Totul era atât de simplu şi ne
înţelegeam atât de bine. Mă rog, cu mici
excepţii.
Ne plăceau aceleaşi lucruri, dar acum
ceea ce-ţi place ţie mi se pare învechit şi de
prost gust. Da, chiar aşa. Cum să te mai
intereseze, de exemplu, „Războiul stelelor”,
când poţi vedea cu prietenii un film de groază
super? Film clasic, cică! Poate „plictiseală
clasică”, vrei să zici!
Şi ce ţi s-o fi părând atât de ciudat şi inutil
statul pe Facebook? Am acolo o mulţime de
prieteni. E drept că habar n-am cine sunt unii
dintre ei, dar e ok.
Da, ştiu, că folosesc prea multe cuvinte
din engleză, dar e cool. Hai că iar am făcut-o!
Degeaba tot zici tu „săraca limba română”.
Ce, n-am DEX şi pe net? Şi toate dicţionarele şi
referatele şi compunerile din lume. Adevărul e
că - ştii traducerea aia la engleză? – a ieşit cam
– vorba ta – „Foaie verde lobodă, curge apa-n
beci”. Şi m-a pus doamna s-o refac (sorry, nu
ţi-am mai spus).
Să citesc??? E o chestie depăşită, chiar
dacă nici tu, nici profa de română nu sunteţi de
acord cu asta. Şi-apoi nici nu e igienic (nu face
ochii mari!). Am învăţat eu la bio că printre alte
multe surse de îmbolnăvire (ia uite, ditamai
cuvântul!) se numără şi filele cărţilor trecute
prin atâtea mâini. Că doar şi diriga ne-a zis să
avem grijă să nu ne îmbolnăvim şi să lipsim de
la şcoală. O să zici: „Da, dar cum rămâne cu
rosul pixurilor, stilourilor, gumelor?”. Face bine
la dantură şi la stres! Păi tu îţi închipui că e aşa
uşor să treacă ora de mate fără să te asculte?
Bine, aşa e, odată ajunsesem aproape la vârful
creionului şi tot m-a scos la tablă!
Şi apoi, iarăşi nu pricep de ce te superi
când tu îmi spui să fac un lucru şi eu chiar te-aş
asculta, dar dacă prietenii mei găsesc o soluţie
mai bună… Da, ca atunci cu stropitul cu apă
din clasă. De ce să foloseşti apa pe dinăuntru
(sau s-o bei, cum zici tu) când ţi-e cald pe
dinafară? Logic, nu? Bineînţeles că diriga n-a
fost încântată de lecţia noastră de logică şi
ne-a răcorit şi mai bine cu un duş verbal, de nu
ne mai venea nici măcar să ne uităm la sticla
cu apă!
Iar am făcut-o de oaie! Îmi propusesem
să te îmbunez şi iar ţi-am adus aminte de ce nu
trebuia. Deja îţi văd cuta aceea de pe frunte
care nu prevesteşte nimic bun.
Acum, în faţa hârtiei, pot să recunosc
faptul că de multe ori ai sau ai avut dreptate.
Dar n-aş mai fi viitorul adolescent dacă ţi-aş
spune-o direct. Sau cum ţi-ai mai aduce aminte
de mine atunci când voi pleca în drumul meu?
Aşa că îţi cer iertare acum, în faţa martorului
alb şi tăcut (Apropo, scuzele sunt şi pentru ce
va urma. Crezi că mai scriu eu atâta?).
Şi pentru că tot nu ne aude nimeni, am
să-ţi mai spun şi-un secret: te iubesc, mamă!
(Iuga Victor)
Desene: Radu Richard Andrei
Desen: Turcu Ilaria
6
9. 7
(Cristea Răzvan)
Timpul se opreşte la viteza luminii
Conform Teorii Relativităţii a lui
Einstein, viteza luminii nu se poate niciodată
schimba – ea este întodeauna egală cu
aproximativ 300 000 000 metri/secundă,
indiferent de observator. Acest lucru este destul
de incredibil, luând în considerare că nimic nu
se poate mişca mai repede ca lumina, dar
acestea sunt încă lucruri destul de teoretice.
Partea într-adevăr incredibilă a Teoriei
Relativităţii este fenomenul numit dilatarea
temporală care prevede că, cu cât mai repede
te mişti cu atât mai lent trece timpul relativ cu
mediul din jur. Adică, dacă te duci la o plimbare
cu maşina pentru o oră veţi fi mai puţin în
vârstă decât dacă aţi petrece acest timp în faţa
calculatorului. Nanosecundele suplimentare
obţinute nu vor suplini preţul plătit pentru
combustibil, dar în orce caz, este o opţiune.
Desigur, timpul nu poate încetini aşa de
simţitor, formula va funcţiona dacă vă veţi
mişca cu viteza luminii, în acest caz timpul nu
se va mişca de fel. Dar nu trebuie să
nădăjduiţi că utilizând această metodă veţi
putea deveni nemuritor.. . Nimic nu se poate
deplasa mai rapid ca lumina, numai dacă nu
sunteţi făcut din lumină. Tehnic vorbind pentru
a ajunge la o aşa viteză este nevoie de o
cantitate infinită de energie.
Lumina este afectată de gravitaţie
Sună ciudat, dar a fost dovedit deja în
mod repetat. Cea ce înseamnă, că chiar dacă
lumina nu are nici o masă, calea sa este
afectată de obiectele care au masã – aşa ca
soarele spre exemplu. Deci dacă o rază de
lumină de la o stea îndepărtată va trece destul
de aproape de soare, ea se va îndoi uşor în
jurul lui.
Efectul asupra unui observator, aşa ca
noi, este că vom vedea steaua într-un loc diferit
decât este ea situată la moment dat (la fel cum
peştele în lac nu e niciodată în locul unde pare
a fi să fie). Amintiţi-vă de acest fapt data
viitoare când o să vă uitaţi la stele – totul ar
putea fi doar un truc al luminii.
Toate obiectele cad cu aceeaşi viteză
Veţi fi iertat dacă presupuneţi că obiectele
mai grele cad cu o viteză mai mare decât cele
mai uşoare – asta sună destul de real, în plus
noi ştim cu toţii cã mingea de bowling cade
mult mai repede ca o pană. Şi acest lucru este
adevărat, dar asta nu are nici o legătură cu
gravitaţia, singurul motiv din care se întâmplă
acest lucru se datorează faptului că atmosfera
terestră opune rezistenţă. În realitate, aşa cum
a realizat Galileo încă aproape 400 de ani în
urmă, gravitaţia acţioneaza la fel pe toate
obiectele indiferent de masa lor. Cea ce
înseamnă că dacă repetăm acelaşi experiment
cu pana şi mingea de bowling pe lună (care nu
are atmosferă), ele vor atinge solul exact în
acelaş timp.
Ametistul stimulează
încrederea în sine
Ametistul este cel mai frumos cristal
dintre toate varietățile de cuarț, este o piatră
semipreţioasă care are în compoziţie dioxid de
siliciu cu inserţii de mangan, culoarea violet sau
purpuriu şi duritatea 7 pe scara Mohs.
Ametistul este foarte îndrăgit de toată lumea
atât pentru coloritul lui, cât şi pentru efectele pe
care le are. Este numită „piatra înţelepciunii”
sau „piatra episcopală”. Ametistul este utilizat şi
ca podoabe pe veşmintele preoţeşti, este piatra
care ajută, în timpul rugăciunii şi a meditaţiei.
Ajută la relaxarea centrilor nervoşi şi la
echilibrarea celor două emisfere cerebrale ce
va avea influenţe la toate nivelurile. Dezvoltă
capacităţile extrasenzoriale, clarviziunea,
puterea de a lua decizii, înlătură teama de
evenimetele nefaste şi de atacuri psihice.
Alungă insomniile, decepţiile, amplifică
potenţialul intelectual şi spiritual, stimulează
curajul, intuiţia şi reduce stresul.
Ametistul, folosit în scop terapeutic, ajută la
îndepărtarea viciilor şi a dependenţelor de
substanţe toxice, diminuează durerile de cap,
afecţiunile sistemului nervos central, ale
sistemului digestiv şi endocrin, echilibrează
glicemia.
10. 8
ADEVĂRUL AMAR DESPRE
ENERGIZANTELE DULCI
Este ceva la modă şi foarte... şic:
"energizarea" cu tot felul de lichide-minune,
de la clasicele băuturi de tip cola, până la
mult mai noile amestecuri de cofeină,
taurină şi tot felul de stimulente. Au fost
supranumite băuturile care "îţi dau aripi",
dar ce efect au, oare, asupra sănătăţii?
Termenul de «energizant», pus în
legătură cu acest tip de băuturi, este o pură
invenţie comercială. În realitate, aşa-numitele
energizante sunt nişte excitante nervoase care
nu dau în niciun caz un plus de energie, ci
doar ne ajută să o consumăm mai rapid pe cea
existentă. Într-adevăr, cu ajutorul acestor
băuturi, putem amâna somnul, însă după
câteva zeci de minute sau ore, apare reversul,
adică o stare de slăbiciune extremă.
Refacerea energiei corpului se obţine
prin somn suficient şi la ore potrivite, prin
respirarea profundă a unui aer de calitate, prin
consumul hranei bogate în antioxidanţi şi prin
efortul fizic făcut în doze echilibrate.
Compoziţia unui energizant
Peste 97% din conţinutul energizantelor
este constituit din apă, aceasta fiind de multe
ori şi singura componentă cu adevărat
sănătoasă din aceste băuturi. Din păcate,
alături de apă există multe alte ingrediente cu
efect excitant, din combinarea cărora rezultă
băuturi cu o toxicitate încă prea puţin
cunoscută, mai ales pe termen mediu şi lung.
Aceste substanţe, care merită o atenţie
specială, sunt vinovate pentru multe din
păcatele băuturilor energizante. Este de
notorietate faptul că aceste băuturi dau adesea
dependenţă, insomnii, stări de anxietate,
incapacitate de concentrare, sindrom de deficit
de atenţie. Ele sunt considerate a fi nocive
pentru adulţi, dar de-a dreptul periculoase
pentru copii şi adolescenţi. .
Otrăvurile care "dau aripi"
Zahărul alb - o singură doză de cola sau
de altă băutură energizantă conţine întreaga
raţie de zahăr permisă unui adult într-o zi.
Ori, foarte multe persoane consumă multe
asemenea doze pe zi, iar zahărul este cel mai
puternic agent de îngrăşare, de producere a
ţesutului adipos în exces, afectând
pancreasul şi sistemul nervos.
* Acidul fosforic - este o substanţă 100%
artificială, care afectează metabolismul
calciului, având efecte distructive asupra
dinţilor şi oaselor.
* Taurina - este un aminoacid extras iniţial din
urina vacilor. În prezent, taurina este obţinută
prin sinteze chimice, fiind integrată în
energizante ca stimulent al creierului.
În prezent, în câteva ţări ale lumii, consumul de
taurină este interzis sau restricţionat, iar unii
biochimişti avertizează că în combinaţie cu
cofeina sau alcoolul are efecte dezastruoase
asupra inimii şi sistemului nervos.
* Cofeina - în prezent este excitantul cel mai
folosit de pe planetă, fiind din cafea.
Ea stimulează, pentru o perioadă de 1-2 ore,
centrii din creier care ţin de atenţie şi de
capacitatea de răspuns rapid la stimulii
exteriori. Problema este că, după ce trece
efectul său excitant, creierul suferă o
adevărată depresie, în care toate capacităţile
sale sunt mult diminuate. În plus, cofeina din
băuturile energizante mai are un mare
dezavantaj: este în stare pură. Dacă în cafea
ea se găseşte alături de vitamine, minerale şi
alte substanţe cu efect antioxidant, care-i
temperează efectele nefaste, în aceste băuturi
ea este pură, fără nimic care să-i corecteze
acţiunea.
* Gluconolactona, E575, este o substanţă
cu un nume complicat, dar pe care merită să-l
reţineţi pentru ca reprezintă o otravă pentru
creier.
Dependenţa de energizante
Aceste băuturi dau destul de rapid
dependenţă. Şi nu doar energizantele tari, pe
bază de taurină şi gluconolactonă dau
dependenţă, ci şi aparent inofensivele băuturi
de tip cola, pe care părinţii şi bunicii le
cumpără copiilor. Mai multe studii făcute în
Statele Unite, Franţa şi Canada, arată că
există copii dependenţi de cofeina şi zahărul
din băuturile de tip cola şi, mai mult, aceştia
prezintă o agresivitate, o agitaţie şi o lipsă de
atenţie mult ridicate faţă de ceilalţi copii.
Sindromul deficitului de atenţie (celebrul
ADHD) este aproape garantat la elevii amatori
de cola, ceea ce a pus profesorii şi medicii
pediatri în alertă. La iniţiativa lor, în unele ţări,
vânzarea de băuturi de tip cola sau a altor
energizante cu cofeină este interzisă în
apropierea şcolilor.
Le găsim la orice colţ de stradă, unele
chiar foarte ieftine. Dar pentru o doză de
« energie », oare merită să plătim cu sănătatea
noastră ?
(IUGA VICTOR)
11. 9
SĂ ȘTERGEM PRAFUL DIN BIBLIOTECĂ!
Astăzi, am ajuns la raftul cu cărțile lui
Jules Verne. Și după ce i-am desprăfuit barba
și mustățile, mi-am amintit de toate aventurile
pe care le-am trăit cu sufletul la gură,
călătorind și explorând împreună cu
personajele lui atunci când eram de vârsta
voastră.
Poate o să râdeți, dar era un exercițiu
grozav de imaginație și o evadare din cotidian
într-un ținut fără limite. Nu o să vă invit să
faceți „O călătorie spre centrul Pământului”,
nici să vă scufundați „20.000 de leghe sub
mări” , nici măcar să vă petreceƫi „ Cinci
săptămâni în balon” sau să încercaƫi„Ocolul
Pământului în 80 de zile” . Nu. Primul popas
îl vom face foarte aproape, la „Castelul din
Carpați” .
„Castelul din Carpați”, publicat în 1892,
are o semnificație deosebită pentru cititorii
români. Acțiunea se petrece undeva în
Transilvania, aproape de satul Werst. Acolo se
înalță Castelul din Carpați, părăsit după
plecarea ultimului său stăpân, baronul Radu de
Gorj.
Într-o zi, o dâră de fum se vede ieșind din
castel și o voce misterioasă se aude la hanul
„La Regele Matei”. Tânărul pădurar Nicu Deac
și doctorul Patak, cu toată teama lor, se
îndreaptă spre castel, ca să vadă ce se
întâmplă, dar expediția lor dă greș. La puțin
timp după aceea, sosește în Werst contele
Francisc de Telec, care hoinărește prin lume
pentru a uita de moartea tragică, pe scenă, a
iubitei lui, cântăreața de operă Stilla. Aflând că
misteriosul Castel din Carpați îi aparține celui
care l-a blestemat în momentul morții Stillei, se
hotărăște să pornească într-acolo.
O descoperire incredibilă îl așteaptă...
„Francisc se opri, privind spre forma al
cărei contur se îngroșa, treptat. Era o
femeie, cu părul despletit, cu mâinile
întinse, înfășurată într-un lung veșmânt alb.
Dar straiul acesta nu era, oare, acela pe
care îl purta Stilla, în scena finală din
Orlando, în care Francisc de Telec o văzuse
pentru cea din urmă oară? Da! Era Stilla,
nemișcată, cu brațele desfăcute spre el, cu
privirea-i atât de
răscolitoare ațintită
asupra lui...”
(Emilia Iuga - mama elevului Victor Iuga)
DE LA PĂMĂNT LA LUNĂ
Este un roman științifico-fantastic
umoristic scris de Jules Verne în 1865. Cartea
are ca subiect, expediția spre Lună inițiată de
Baltimore Gun-Club. Acțiunea se petrece în
Florida, la sfârșitul Războiului Civil din
America.
Președintele acestui club, Barbicane
Impey, inteligent și inventiv vrea să
construiască un obuz numit Columbiad, pentru
a ajunge pe Lună. Proiectilul aterizează în
partea luminată de Soare a Lunii, unde toți au
certitudinea ca aceasta va rămâne mereu
nelocuită.
Acest roman mi-a adus
informații despre astrono
mie, optică, telescoape,
cât și despre artileria
folosită în construirea unui
tun.
(Radu Richard Andrei)
12. 9
Medgidia este orasul meu, locul care
pentru mine înseamnă ACASĂ: familia,
prietenii, colegii, oamenii amabili şi binevoitori,
tinerii frumoşi, bătrânii înţelepţi, profesorii
minunaţi, copiii talentaţi, medicii dedicaţi.
Acasă, sunt mosii şi strămoşii nostri care ne-au
lăsat o moştenire colosală: credinţa în
divinitate şi înţelegerea deplină între oameni.
Oraşul meu înseamnă străzile, pieţele,
parcurile, clădirile frumoase, blocurile vechi
sau mai noi, fabricile, magazinele, hotelurile,
şcolile, spitalul, geamiile şi bisericile, Canalul
Dunare-Marea Neagră şi portul. Este locul în
care spiritele marilor înaintaşi Lucian
Grigorescu, Kemal Agi Amet, Mircea
Dragomirescu, Dan Spătaru… îşi dau întâlnire
cu talentul şi harul, având ca rezultat o cultură
locală, proprie, plină de învăţăminte.
Construit de administraţia otomană pe
bazele aşezării Karasu,în 1856, a însemnat un
loc de bună înţelegere şi trai liniştit, pentru toţi
cei dornici să locuiască aici, şi care poate fi dat
exemplu în intreaga lume pentru buna
convieţuire a creştinilor cu musulmanii.
Locuitorii oraşului nostru pot arăta ţării, că
dobrogenii sunt nişte oameni hotărâţi, harnici şi
inimoşi.
În drumul lor spre mare, turiştii pot opri o
clipă pentru a cunoaşte mai bine oraşul nostru.
Dacă aş fi ghidul lor pentru o zi, le-aş spune că
pot admira lucruri frumoase, cum ar fi:
Mausoleul eroilor sârbi, parcul de distracţii
"Butaqua", Parcul 1 Mai aşezat pe faleza
Canalului Dunăre – Marea Neagră, Piaţeta
Decebal cu clădirea impunătoare a Primăriei şi
plantele rare, podul peste canal – emblemă a
oraşului, Complexul Sportiv “Iftimie Elisei”… iar
în luna octombrie i-aş invita la Panairul
Medgidiei şi la Festivalul Internaţional de
muzică uşoară "Dan Spataru".
Noi, tinerii de astăzi, trebuie să cunoaştem
valorile reale pe care le-a avut oraşul nostru
de-a lungul vremii, să ne mândrm cu ele şi să
le respectăm, pentru că în Medgidia au fost şi
există oameni:
Minunaţi
Energici
Distinşi
Generoşi
Inteligenţi
Devotaţi
Inimoşi
Ambiţişi
(Tofăleanu Codruţ) Sala Sporturilor “Iftimie Elisei”
Primăria Medgidia
But Aqua - Aqua Parc Medgidia
Podul rutier Medgidia
10
13. 11
Chiar dacă muzica nu e ca mâncarea,
oxigenul, lumina sau ca oricare alt element
vital, oamenii se simt atraşi de ea într-un
mod necondiţionat şi o iau cu ei aproape
peste tot: la muncă, la şcoală, în maşină, pe
stradă ori acasă. Interesant este că muzica
ne poate oferi mult mai mult decât ne-am
aştepta noi, iar pentru a şti cum trebuie
să „profităm” de ea, vă prezentăm câteva
dintre curiozităţi:
S-a demonstrat ştiinţific faptul că, ascultînd
muzică în timp ce facem sport, ne
îmbunătăţeşte performanţele fizice.
Nu ne place varianta originală a unei melodii
pentru că e mai bună, ci pentru că pe aceasta
am auzit-o prima.
Cîntecul nostru preferat este favoritul nostru,
pentru că în minte îl asociem cu un
eveniment fericit pe care l-am trăit.
Ritmul bătăilor inimii se schimbă şi imită
muzica pe care o ascultăm.
Florile cresc mai repede dacă ascultă muzică.
Elvis Presley nu a scris niciunul dintre
cântecele sale.
Tipul de muzică pe care îl ascultăm ne
afectează modul cum percepem lume.
Leo Fender, inventatorul chitarei electrice
moderne în forma pe care o ştim noi astăzi,
nu ştia, de fapt, să cînte la chitară.
Muzica poate determina creierul să elibereze
hormonul plăcerii, dopamina, la fel ca atunci
când ai avut o masă savuroasă;
Puţine activităţi din această viaţă îţi
antrenează tot creierul, iar ascultatul muzicii
poate fi una dintre ele;
Peste 90 % din oameni ascultă muzică pentru
a scăpa de problemele din viaţa lor;
Bătăile inimii se vor schimba şi vor încerca să
imite muzica pe care o asculţi;
Florile pot creşte mai repede atunci când au
muzică în preajmă;
Să asculţi muzică în timp ce faci sport îţi
poate îmbunătăţi performanţele fizice;
Tipul de muzică pe care îl asculţi îţi afectează
modul cum percepi lumea;
Muzica dată tare poate determina o persoană
să bea mai mult într-un timp mai scurt;
Piesa „Jingle Bells” a fost iniţial compusă
pentru… Ziua Recunoştinţei;
Versurile originale pentru melodia „Happy
Birthday To You” au fost, de fapt, „Good
Morning To You”.
(Delicostea Andra Simona)
La politică şi la sport se pricepe toată
lumea… Totuşi, pentru a nu fi luaţi prin
surprindere, e bine să vã mai actualizaţi din
când în când informaţiile. Aşadar, ştiaţi cã…
Michael Schumacher este singurul pilot din
Formula 1 care a câștigat 7 titluri de campion
mondial?
Ultima notă de 10 la gimnastică a fost
obţinută de Lavinia Miloşovici? Gimnasta
noastră a primit această notă în finala de la
sol a Jocurilor Olimpice de la Barcelona din
anul 1992, când a câştigat medalia de aur la
acest aparat. După această competiţie
majoră codul de punctaj din gimnastică a fost
schimbat.
Pescuitul este sportul cu numãrul cel mai
mare de participanţi din întreaga lume?
Fotbalul este sportul cel mai vizionat din
întreaga lume?
Prima femeie paraşutist din lume a sãrit
dintr-un balon cu aer cald în anul 1799?
Prima femeie alpinist care a cucerit cel mai
înalt vârf al lumii a fost o japonezã?
Cele mai multe medalii cumulate obţinute la
jocurile olimpice le deţine gimnasta Larissa
Latynina din Ucraina?
Mingea de badminton atinge în mod frecvent
viteza de 200km/h?
(Stratulat Filip Casian)
14. 12
Ca în fiecare an, colegii noştri, bine
pregătiţi şi dornici de afirmare, au
participat la olimpiade şi concursuri
şcolare, au obţinut premii importante la
faza judeţeană, iar acum ne împărtăşesc
impresiile lor.
“Anul acesta, ca şi în anii trecuţi, am participat
la mai multe olimpiade. M-am pregătit de
fiecare dată cu multă seriozitate, dar emoţiile
din momentul începerii competiţiei au fost
inerente. Din experienţă vă spun că muncind
din ce în ce mai mult, încrederea în sine
creşte iar rezultatele nu întârzie sã aparã.
La limba română m-am lasat purtat de
imaginaţie şi am creat un univers plin de
fantezie. La fizică, am gândit logic şi am
calculat cu precizie, la biologie am pãtruns în
tainele organismului uman şi am reuşit cel mai
mare success al meu de pânã acum –
calificarea la faza naţionalã. Mã consider un
învingător şi dedic premiile obţinute celor care
m-au ajutat cu tact şi multă răbdare să
descopăr armele succesului, doamnelor
profesoare.”
(Radu Richard Andrei – premiul III –
Olimpiada de fizicã, menţiune – Olimpiada de
limba şi literatura românã; premiul I-
Olimpiada de biologie, media generalã 10-
semestrul I)
***
“La început, când mi s-a propus să particip la
olimpiade, am stat puţin pe gânduri. Mi se
pãrea prea mult şi credeam că nu voi putea
face faţă, dar la final mi-am dat seama că a
meritat. Peste etapele locale am trecut uşor,
însă cele judeţene au sosit mai repede decât
mă aşteptam. Deşi mă simţeam pregătit,
emoţiile erau foarte mari. Numeroasele ore de
pregătire, atât la şcoală, cât şi acasă, m-au
ajutat să ating iar performanţa. Totul s-a
terminat cu bine şi, spre bucuria mea şi a
doamnelor profesoare, cărora le mulţumesc
din suflet pentru tot sprijinul oferit, am obţinut
rezultate deosebite.”
(Avram Ştefan Cristian – premiul III –
Olimpiada de fizicã, menţiune – Olimpiada de
limba şi literatura românã, media generalã 10-
semestrul I)
“Drumul este lung şi nu puţine sunt
momentele în care te bântuie ideea că ar
trebui să renunţi. Dar, în final, eşti răsplătit
pentru efortul depus şi, odată ajuns la capăt,
realizezi că nu a fost aşa de greu.
Când am ajuns în sala de concurs am simţit
că acum este momentul să-mi verific
cunoştinţele. M-am gândit la câtă muncă am
depus şi câte speranţe au investit în mine
doamnele profesoare care m-au îndrumat şi
toate acestea m-au motivat. Întotdeauna se
poate mai mult, iar eu sunt hotăratã să
dovedesc acest lucru.”
(Budacu Sandra Ana - Premiul II – Concursul
Naţional “Educaţie pentru sãnãtate” –
calificatã la etapa naţionalã, Premiul III–
Concursul Naƫional “Orizontul apropiat sau
apropierea orizontului” - secƫiunea fotografie;
Premiul I – Concursul Judeƫean Magia
Crăciunului; menţiune - Concursul Judeƫean
Călători prin istorie, media generalã 10-
semestrul I).
***
“Îmi place istoria şi de aceea mi-am propus să
-mi dedic timpul liber aprofundării acestei
discipline şcolare şi cu ajutorul doamnei
profesoare Raluca Marcov, un om şi un
dascãl deosebit, prin numeroase ore de
pregãtire suplimentarã am reuşit sã-mi
consolidez cunoştinţele şi să mă număr printre
premianţii Concursului Judeţean Cãlãtori prin
istorie”
Bedreag Rãzvan – Premiul III - Concursul
Judeţean “Cãlãtori prin istorie”)
***
“Premiul obţinut este rezultatul unei pregãtiri
temeinice. Ştiam că pot, voiam să fiu printre
cei mai buni şi am reuşit! Îmi propun pentru
anul viitor sã am mai multã încredere în mine
şi sã particip şi la alte concursuri care sã-mi
aducã aceeaşi satisfacţie. Premiul îl dedic
doamnei profesoare Mocanu Mariana în semn
de mulţumire pentru încredere şi timpul
acordat.”
(Turcu Ilaria - Menţiune - Concursul
Judeƫean Necuvintele)
(Cazacu Raluca Ioana)
15. Un tânăr toată viaţa crezuse că-i orfan,
Deoarece de mic crescuse la un neam.
Dar iată că odată, cam pe la majorat,
Băiatul nostru singur misterul l-a aflat.
Părinţii săi trăiesc şi stau în urbea X,
Str. Rebusistul Vesel numărul 14 fix!
Ajunge iute acolo şi intră-n casă-ndată
Nerăbdător să-şi vadă mama-adevărată.
Dar vai, o voce blândă din semiobscuritate
Îi temperează zelul cu circa jumătate.
Cu duioşie-i spune: ,,Copilul meu iubit,
Ce mare fericire! Simt că te-am regăsit.
Atâta doar e răul, şi inima mi-e grea :
Eşti fiul meu, e drept, dar eu nu-s mama ta! ’’
………………………………………………
Aceasta-i întâmplarea, nimic nu e greşit
Rămâne doar să spuneţi, după ce-aţi chibzuit
Atuncea când în casă băiatul a intrat
Cu cine-a stat de vorbă, pe cine a aflat?
“Cică era odată o babă şi un moşneag;
moşneagul de-o sută de ani şi baba de
nouăzeci; şi amândoi bătrânii aceştia erau albi
ca iarna şi posomorâţi ca vremea cea rea, din
pricină că n-aveau copii…”
(Ion Creangă – Povestea porcului)
Basmul nu ne spune, dar zice-se că ar fi avut
un copil pe când vârsta babei era jumătate din
jumătatea celei de-acum a moşneagului şi că ar
fi murit când vârsta moşneagului era de două
ori cât vârsta aceea a babei. Cât a trăit acel
prunc?
Cereţi unui coleg să scrie un număr format din
două cifre şi să repete apoi cifrele în aceeaşi
ordine, ca să obţină un număr de patru cifre.
Acest număr să-l împartă la 101. Spuneţi-i că
împărţirea se face exact şi că va ajunge exact
la numărul pe care l-a scris iniţial.
Procedeul nu dă greş niciodată!!!!
SUDOKU
Completați căsuțele goale cu numere de
la 1 la 9 astfel încât pe fiecare rând, coloană și
regiune (pătrat mic) să se regasească numai o
singură dată.
GĂSEŞTE CUVÂNTUL!
Găsește în chenarul de mai jos
cuvintele de la subsol. Ele se pot afla pe
orizontală, pe verticală sau pe diagonală.
Succes!
ŢĂRI
(Alin Stoian)
13
16. 14
Din perlele elevilor
Cei care comit greşeli sunt penibili de
pedeapsă.
La noi în cartier a fost şi anul trecut o mare
epilepsie de gripă.
Oasele piciorului sunt tibia şi pirineii.
Apa portabilă este bună de băut.
Cordonatele geografice sunt doar două:
atitudinea şi longevitudinea.
În limba română există şi substantive
detective de număr şi gen.
Anul cu 366 de zile se numeşte an biseptol.
Culmi... şcolăreşti
Culmea fizicii:
Să paşti un cal putere pe un câmp magnetic.
Culmea geografiei:
Să deschizi Porţile de Fier cu Cheile Bicazului...
Culmea muzicii:
Să cânţi la fluierul... Piciorului.
Culmea matematicii:
Sã stai de unul singur şi sã te simţi în plus.
Culmea sportului:
Sã joci tenis cu... racheta nuclearã.
5 Motive pentru care calculatoarele ar fi
de sex masculin:
Au o grãmadã de date, dar totusi nici o idee.
Un model mai bun este tot timpul în asteptare.
Aratã frumos si lucesc pânã le aduci acasã.
Este necesar tot timpul sã ai o "copie de
rezervã".
Partea cea mai bunã la oricare din ele sunt
jocurile pe care le poti juca.
5 Motive pentru care calculatoarele ar fi
de sex feminin:
Aud ce le zici dar nu înƫeleg ce vrei sã spui.
Întrebi care e problema şi ȋƫi rãspund cã
"niciuna".
Pot produce rezultate greşite cu o vitezã
ameƫitoare.
Te conving sã arunci gunoiul.
Fac acelaşi lucru de ani de zile şi dintr-o datã
e greşit.
Orientare şcolarã … fara busolã
Dacã e verde sau se agitã, e biologie
Dacã miroase urȋt, e chimie!
Dacã nu functioneazã, e fizicã!
Dacã e de neînteles, e matematicã!
Dacã nu are sens, e psihologie!
Dacã e mult si nefolositor, e limba românã!
Dacã e vechi, e istorie!
Dacã ideile simple devin complicate, e
filozofie!
Mica publicitate şcolarã
Pierdut punctualitate la ore.
Fac schimb de "ceasuri rãmase în urmã"
şi “caiete uitate în bancã"
Firmã serioasã, oferã cele mai avansate si
rapide metode de rupt scaune şi sfâşiat
perdele.
Oferim consultaƫii de specialitate pentru
începãtori în ale scrisului pe bancã.
*****
- Cum ti-a plãcut ora noului prof?
- A fost ca si sabia lui Carol cel Mare.
- ???
- Lungã si platã…
*****
- Ionescule, spune-mi ce este apa?
- Apa este un lichid incolor care devine negru
când ne spãlãm pe mâini.
*****
- De ce a ramas celebru Napoleon? întreabã
profesoara.
- Fiindcã avea o memorie formidabilã, rãspunse
elevul.
- Poƫi fi mai clar?
- Da. Pe statuia sa scrie:
“În memoria lui Napoleon".
(Cristea Răzvan)
17. Avram Ştefan Cristian - redactor- şef
Budacu Sandra Ana - redactor- şef– adjunct
REDACTORI:
Răzvan Cristea
Victor Iuga
Codruţ Tofăleanu
TEHNOREDACTORI:
Andra Delicostea
Alin Stoian
Profesori coordonatori:
Emilia Ciocan
Mihaela Flueraşu
Adresa redacţiei:
Str. Aleea Trandafirilor Nr. 2A
tel./fax: 0241 822 044
e-mail: universulnostru2014@yahoo.com
